Scȃnteia, noiembrie 1948 (Anul 17, nr. 1264-1286)
1948-11-01 / nr. 1264
Depoziţia martorului Dragoescu Romulus Este introdus martorul DRAGOESCU ROMULUS de 28 ani, strungar din Bucureşti care depune jurământul. PREŞEDINTELE: L-aţi cunoscut pe acuzatul POPP ? DRAGOESCU : Da. PREŞEDINTELE : Unde şi cum ? DRAGOESCU : L-am cunoscut, am fost comisar al guvernului pe lângă Soc. Reşiţa iar apoi Administrator delegat la Reşiţa. PREŞEDINTELE : Aţi primit, indemnizaţii ? DRAGOESCU : Da am primit. PREŞEDINTELE: Alte avantagii aţi avut ? DRAGOESCU : Aveam maşină gratuit vagon de dormit şi vagon restaurant, etc. PREŞEDINTELE : Ce ţi-a cerut în schimb acuzatul ? DRAGOESCU : Menţinerea titeliştlor şi altor elemente la Reşiţa. PREŞEDINTELE: Era compatibil cu obligaţiunea Dvs. ? dacă nu de ce nu le-aţi refuzat? DRAGOESCU: Pentru că m’a plătit. PREŞEDINTELE : Aţi luat Dvs. cunoştinţă de unele legături pe care le avea POPP ? DRAGOESCU : Am luat cunoştinţă în multe cazuri. La Reşiţa venea în repetate rânduri BILL VOTING Venea la Reşiţa şi stătea de vorbă cu Dl. POPP. Iar din convorbirile pe care le-am avut cu Direcţiunea Soc. Reşiţa am aflat că se dădeau informaţii Mai ştiu că se dădeau rapoarte D-lui MELBOURNE. Mai venea după informaţiuni un ziarist american SHEA. In afară de aceasta au fost trimişi la Reşiţa englezi şi americani. Acest lucru se putea vedea din cartea unde se înscriau de sosire acolo unde erau găzduiţi Au fost în repetate rânduri. PREŞEDINTELE : D-ta spuneai că a fost comisar al guvernului pe lângă Reşiţa, înainte de a fi numit în această înaltă funcţiune ai stat de vorbă cu POPP în chestiunea aceasta? DRAGOESCU: înainte de a fi numit, comisar la Reşiţa mi-a comunicat prin D-na CHIRCULESCU, consilier la Reşiţa, să nu primesc postul, că dacă vor veni englezii şi americanii nu-mi vor ierta aşa ceva PREŞEDINTELE : Dvs. sunteţi de mult la Reşiţa ? DRAGOESCU: De 12 ani. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi cum a fost sabotată aprovizionarea de către POPP ? DRAGOESCU : Prin contractul colectiv de muncă trebuia să serusa muncitorilor "Taine de uzură, alimente, etc. Acest lucru se dădea cu întârziere, ceea ce provoca mari nemulţumiri în rândurile muncitorilor. Deşi Direcţiunea avea sume mari da bani ea spunea că nu are. Alimentele se distribuiau cu mare întârziere, de multe ori aşteptând până se stricau. Astfel ,s’au aruncat zeci de vagoane de cartofi, iar muncitorii în iarna 1946-1947 au rămas fără cartofi. Tot astfel zeci de vagoaaia de varză au fost aruncate. Its loc să se aprovizioneze cu lemne salariaţii, s’au vândut câteva sute de vagoane la negru la Timişoara, Turnu Severin, Arad, iar salariaţii au rămas fără lemne, provocându-se şi în acest fel nemulţumiri. Aceste nemulţumiri erau dirijate în urma dispoziţiilor lui TITEL PETRESCi, prin titelîştii EFTIMIE GHERMAN, MUSTEJIU, JOIM ANCA, GRIGOROVICI, etc. din Reşiţa şi din jur, contra Confederaţiei Generale a Muncii şi contra regimului. PREŞEDINTELE: Dar despe sabotajul de la Reşiţa ce ştiţi ? DRAGOESCU : Depe urma acestui sabotaj nu suferea numai societatea Reşiţa, ci toate uzinele metalurgice din ţară. Nu li se lavra materialul comandat, iar muncitorii erau plătiţi fără să lucreze, mărindu se preţul de cost şi adâncindu-se inflaţia. Din punct de vedere calitativ materiei», nu corespundea. Există un caz când I.A.R.-u'uî i s'a livrat materia, pentru tractor care constituia 98°/o din material deşeu Tot de pe urma Reşiţei suferea ASTRA MAÎ,AXA, WQIF, etc., pentrucă nu primeau material la timp. Tot acest lucru s'a făcut şi în ce priveşte uzinele MARGINEANCA cu petrouri. Din cauza deşeurilor extraordinar de mari dela oţelăria Reşiţeî ,a suferit chiar fabrica de maşini şi unelte agricole a Raşiţei. DeşeurileB oţeluri erau extraordinar de mată din cauză că laboratoarele de sub conducerea ing. DAIGC lucrau după directive şi după o înţelegere tacită ca aceste deşeuri să fie într'adevăr foarte mari. Deci? Societate?? Reşiţa avea interesul ca deşeurilasă ii® mari şi nu conform comenzii oţelului pentru că deşenile se vindeau ca fier comercial, care era vândut pe piaţă la negru. In, afară de aceasta ia oţelării nu se putea lucra din cauza uzurii macaralelor a distrugerii parcului de langotnier. Lucral se făcea extraordinar de prost şi consum era foarte prost. Prin aceasta se dădeau 2 lovituri deodată, se adâncea inflaţia şi se mărea preţul de cost al tuturor produselor, pe baza că lucrau la preţ de revenire. Prin aceasta se dădea o lovitură extraordinar de mare economiei naţionale, pentrucă 25% din producţia societăţii Reşiţa mergea la Stat şi Statul plătea, iar restul merrgea la piaţa neagră. Acesta era aşa zisul sabotaj lent. Contra acestui sabotaj lent nu s’au luat măsuri de către Ing. POPP, ca să i se pună frâu. Dimpotrivă, delăsarea era încurajată, pentru că Direcţia nu lua nici un fel de măsuri împotriva oamenilor care încurajau şi făceau acest lucru şi din această cauză era un procent extraordinar de mare de deşeuri de rebuturi şi la turnători, de multe ori piesele se lucrau şi dseteia când trebuiau montate se vedea că sunt deşeuri. Pe langă acest sabotaj, au existat la Soc. Reşiţa şi acţiuni de sabotaj violent. In decursul anilor 1945 şi 1946 şi în primăvara 1947 au fost aruncate în aer cuptoarele Siemens- Martin la oţelării unul după altul. Sigur că aceste cuptoare nu puteau fi aruncate în aer dacă se luau cele mai mici măsuri de precauţie. Dar nici nu a putut fi vorba de acest lucru din contra s'a mers intenţionat ca să se facă aceasta. Cum s’a făcut ? La FIER VECHI au fost introduşi toţi naţional-ţărănrîîştii, toţi foştii billerişti, toţi titeliştii, care lucrau acolo şî cami în trocile de fier vechi încărcaţi proectile nedelaborate. Aceste proectile găsite în fierul vechi în loc să fie puse sub pază se puneau pur şi simplu la o parte şi erau la dispoziţia fiecărui om care putea să se arunce în troacă la oţelării. In afară de aceasta, că erau SCÂNTEIA Nr. 1264 DI COMPLOTIŞTI, SPIONI din raportul făcut de Popp, unde arată că s’a realizat numai 33 la sută din 1r an, adică o treime fi că este satsfăcut de această producţie şi în acest raport. Programarea ca să poată fi realizată, trebuia să fie aprovizionata din timp Reşița cu materialele necesare şi cu combustilul necesar. Ori nu se vede in arhivă şi in rezoluţiile Comitetului de Direcţie, nici o dispoziţie pentru aceste aprovizionări, ca să se poată îndeplini programul preliminar PREŞEDINTELE: Se constată o diferenţă între anii 1945 şi 1946. Cărei cauze se datoreşte? DUMITRU VASILE: Autorităţile începuseră să controleze mai atent producţia şi trebuia făcut ceva ca să se mărească producţia. PREŞEDINTELE: Din punct de vedere financiar, exista vreun fel de impediment? DUMIITRIU VASILE: Organele guvernamentale dădeau tot sprijinul din punct de vedere financiar, acordând toate creditele cerute pentru aprovizionarea cu materiale, pentru importuri, pentru producţie în general. I li E S r; Ii l X1 E IE : Puteţi să tip spuneţi, căci au fost beneficiile V, O, II in anii 1*145, l tUti şi 1947 şi pare a fost atitudinea acuzatului Popp faţă de doleanţele muncitorilor şi funcţionarilor în general ? uviziTiv ism:i,, 1945, beneficiile, socotite la cifra vânzărilor, fără impozite, au fost de 13,50 la sută. In 1946, pe aceeaş bază, de 89 la sută şi un 1947■ socotit până la 14 August 1947, se poate spune 19 la sută sau 31 la sută. Vă rog să-mi daţi voie să explic, pentru că ofra de 13,50 la sută din 1945 nu rezultă din bilanţ. Bilanţul arată un beneficiu de 1ntilmrd 172 milioane In 1946 bilanţul arată 2 miliarde 725 milioane, in 1947, 106 miliarde beneficiu. PREŞElIMATELE : Faţă de aceste beneficii astronomice, care a fost atitudiea acuzatului Popp faţă de necesităţile şi doleanţele munciitorilor ? DUMITRIU VASILE: Au fost rezolvate cu încetineală ca să producă nemulţumiri şi discuţii între muncitori. PRESEDPTELE : S’au adus prin aceste procedee pagube economiei naţionale ? DUMitaSU VASILE: Dacă s’ar lua producţia de 200.000 tone faţă de 250.000 tone programate în 1945 am fi avut în aceşti trei ani 650.009 tone. In realitate aţi fost 3E8=9©0 tone, deci economia naţională a fost lipsită de o producţie de 270.090 tone, cm care sar fi putut face unelte agricole, pluguri, s’ar fi putut înzestra căile ferate cu materialul de cale şi material rulant, s'ar fi dat da lucru industriilor prelucrătoare, care nu aveau materiale dela Reşiţa ca să le prelucreze în fabrici şi nu ar fi existat în aşa trăsurpa preţurile de speculă de pe piaţă. PREŞEDINTELE- Care a fost atitudinea poltică a acuzaţiuni! Popp? DUMITREU VASILE: Ca atitudine politică d-sa a fost înscris în mişcarea legionară, cu asentimentul d-luî Max Auschvitt. D-sa s’a manifestat totdeaurea ca fire ettglez şi cu foarte mari simpatii pentru P.I. T, D-sa primea vizite ale unor cetăţeni englezi în cabinetul d-sale. De două ori s’a întâmplat, fiind într’o şedinţă de lucru şi eu, ca să se anunţe şi să intre, d. General Schuller. Imedat ce a intrat am ieşit afară La telefon vorbea adeseori cu d. Melbourne. Am mai văzut la d-sa pe ziaristul Shea, apoi d. ■colonel Young; a mai fost un domn îmbrăcat în uniformă englezească, al cărui nume nu-l reţin. Separat mi-a spus, când eram la lucru în cabnetul d-sale, că vine de la Misiunea Engleză, unde a avut o convorbire cu un colonel referitor la fabricaţia de armament la Reşiţa . PREŞEDINTELE: Ce anume? DUMITRIU VASILE: Acel colonel englez la invitat peirector general la dânsul şi au avut împreună o convorbie referitor la posibilităţile Reşiţa de a fabrica bombe PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi dvs. ceva privitor la anumite rapoarte informative? DUMITRIU VASILE: D. director general Popp a strâns material documentar pentru un raport, în special asupra Reşiţei şi în general asupra situaţiei economice din ţară. Pentru materialul respectiv ştiu că a cerut documentaţia de la d. Iordan, fostul subdirector la Finanţe şi director la Banca Românească, de la d. Pandea, director general al Mişcării Fondurilor şi mai ştiu că d. avocat Rădulescu, director administrativ al Reşiţei, lucra la un capitol asupra industriei prelucrătoare în cadrul general al ţării. Mi-a spus d. director general Popp că memoriul pregătita trimis înainte cu două săptămâni, cum spunea d-sa, la sfârşitul anului 1947 prin d. Melbourne, care plecase la Paris, ca să-l dea d-luî Berry. Atâta ştiu despre memoriul trimis. PROCURORUL: O ultimă întrebare: Aţi auzit despre un vagon de arme predate legionarilor înainte de rebelăurse ? DUMITRIU VASILE: Nu, n’am auzit, dar ştiu că au primet multe munijii sau mai bine zis cartuşe, multe lăzi dela d. Bazil Schefff, inspector de vânătoare a casei regale şi aprobate de director general Popp. explozii intenţionate se vede şi din faptul că odată a sărit un cuptor în aer, fără să fi fost măcar încărcat cu proecti. In ziua aceia s'au încărcat numai ţevi. Dar ţevile au fost încărcate cu trotil şi acest lucru trebuia făcut de cineva. Nu mai vorbesc că odată trei vagoane de dinamită s'au plimbat înlăuntrul uzinei aproape două săptămâni ,putând să se întâmple orice accident. După ce au încetat întâmplările la opelării centrul de gravitate s'a mutat la laminoare. Acolo s'a rupt un arbore de laminor și s’a stricat un număr Incomaparabil prea mare de cilindri da laminor, mai ales că se știa că nu pot fi fabricaţi în ţară şi nici din străinătate nu pot fii aduşi. Aşa că prin distrugerea stocului de cilindri de laminor societatea Reşiţa ajungea în situaţia de a nu mai putea lamina. Mai mult, a luat foc şi tâmplaria de modele. Pedepsei© şi anchetele ordonate de direcţiune nu au scos nici un vinovat Din ce cauză ? Anchetele erau făcute de titeliştii din Reşiţa cari întotdeauna nu scoteau pe nimeni vinovat şi prin aceasta încurajau acest sabotaj. Au existat cazuri de sabotaj violent şi la centralele electrice. Nu vorbesc că au ars un număr foarte mare de transformatori, dar chiar la centrale au existat acte de sabotaj vădite, cum a fost cel de la Grebla, unde prin deconectarea turbinelor, întregul sector a rămas 43 minute fără curernt PROCURORUL: Dacă știe ceva despre un vagon de arme predat legionarilor înainte de rebeliune ? DRAGOESCU: Vagonul de arme a fost împărţit legionarilor din Reşia în timpul rebeliunii în urma dispoziţiilor de atunci ale directorului legionar BARBAT şi cu cunoştinţa d-ui Ing. POPP care era legionar. Depoziţia martorului Petrescu Marin Este introdus matorul PETRESCU MARIN de 35 ani, instalator lăcătuş din Reşiţa, care depune jurmăntul. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi unele măsurintenţionate luate de acuzatul POPP ca să îngreuneze traiul muncitorilor de la Reşiţa? PETRESCU: Cunosc anume măsuriluate chiar din anul când am început să lucrez — 1945, începuse să dea avansuri care provocau diverse discuţii, pentru că o parte luau, iar altă parte nu luau. Odată se dădea la muncitori, altă dată la funcţionari şi asta provoca certuri Avansurile se dădeau pentru ca muncitorii respectivi când îşi vor vota leafa să-şi ia plicul gol sau câteva sute de lei. PREŞEDINTELE: Ce ştiţi despre aprovizionarea muncitor lor? PETRESCU: Economatul nostru de la Reşia era condus de elemente de ale lui POPP, alimentele aduse erau scumpe şi de cele mai multe ori alterate, așa că nu ne puteam folosi de ele. iipilfla martorului Flösset fraticisc Este introdus mânerul MOISCO FRANCISC de 58 ani lăcătuş la furnalele înalte din Reşiţa, str. Botezan, care depune jurământul. PREŞEDINTELE: Ce măsuri intenţionate a luat POPP ca să îngreuneze traiul Dvs. al muncitorilor ? MOISCO : Am observat că atunci când ne-a făcut aprovizionarea de iarnă, ne-a adus alimente proaste, care au trebuit să fie aruncate afară. Varza şi cartofii au fost aruncate în apă. PREŞEDINTELE: In legături cu salariile, se dădeau ele le vreme sau cu întârziere ? MOISCO: Totdeauna cu 5 până la 8 zile întârziere, niciodată nu se căpătau la timpul fixat. PREŞEDINTELE: Vi se dădeau ajutoare ? MARTORUL : Uneori ni se dădeau, alteori nu se reţinea, totdeauna ne încurcau, şi pilcurile noastre la urma urmei erau goale. Pcp®ii|m martirului Tebalom Este introdus martorul TOBA 10AN de 45 ani pensionar din Buzău, care depune jurământul. PREŞEDINTELE: Aţi fost în Germania, în ce împrejurări ? TOBA 10AN: In 1944 am fost trimis de Marele Stat Major ca să urmez un curs de instructaj al lui Jagdverband (Uniunea Vânătorilor), pe care l-ara absolvit. PREŞEDINTELE: Cine conducea acest curs ? TCSA: |l conducea OTTO SKORTIEN, fost în serviciul secret din Viena şi care lucra direct cu Comandamentul General. Acestă şcoală pregătea pentru lupta în spatele frontului acte teroriste, sabotaje, distrugeri şi toată gama operaţiunile din spatele unui front. PREŞEDINTELE După revenirea Dvs. din Germania l-aţi revăzut pe Dr. BONTILA? TOBA: Imediat, după câteva zile dela întoarcerea mea şi a iu: TRAIAN ALEXANDRESCU. PREŞEDINTELE: V. s’a comunicat ceva în legătură cu grupul său subversiv ? TOBA: Mi-a comunicat despre un grup subversiv care a luat fiinţă mai demut şi care avea ca scop să organizeze în ţară răsturnarea guvernului. PREŞEDINTELE: Cu această ocazie v’a încredinţat ceva misiuni în cadrul grupului său subversiv? TOBĂ : Da, o misiune în legătură cu pregătirea snea, adică de a merge în primul rând în oraşele mai mari, din ţară, pentru a recruta elemente, de preferinţă ofiţeri deblocaţi şi neveersimţi, organizându-l după sistemul din 5 în 5, dup aderarea la acţiune. PREŞEDINTELE: Pe acuzatul MACELARIU v, l-a prezentat BONTILA. în ce împrejurări? TOBA: Mai târziu într’o seară, la orele 8 sau 9, nu-mi aduc aminte bine la biroul său, când mi-a spus că mă voiu întâlni cu un personagiu mai important, caremi va da instrucţiuni. PREŞEDINTELE: Aţi discutat asupra unor eventuale instrucţiuni? Aţi dat ceva date asupra organizării, indicaţii? TOBA: Am discutat în primul rând despre trecutul meu şi despre pregătirea mea, apoi am discutat despre recrutarea dementelor din oraşele mari, ofiţeri deblocaţi în special, pe cari să-i formez în fiecare oraş ca să câştige şi ei aderenţi şi să fie gata pentru momentul oportun, întrucât activitatea mea trebuia să fie de violenţă şi deci nu putea să fie decât în ultimul moment, în faza finală PREŞEDINTELE: Pe acuzaţii ION BU.IOIU, ALEX. BALŞ, i- aţi cunoscut? TOBA: Da, prin ntermediul d-rului BONTILA. Am propus dr. BONTILA că pentru a mă deplasa este nevoie de bani şi atunci m’a prezentat acuzatului GUIDIU şi mai târziu acuzatului BALŞ, cari urmau să-mi dea bani prin BONTILA mi-au dat 30 milioane prima dată. (PREŞEDINTELE: Cum îţi explici d-ta aceste însărcnări din partea celor 3 acuzaţi? Adică de Ce ţi-au încredinţat d-tale organizarea acestor grupe? TOBA: Era normal, pentrucă aveam o pregătire în acest domeniu unica în ţară, fiind primul elev absolvent a! acestei şcoli a lui OTTO SXORTZEN, care a fost în legătură şi cu MUSSOLINI şi care Ştia tot in legătură cu retragere, cu diferite manevre, etc şi tot ce prevedea acţiunile de violenţă şi sabotaj BUJCIU. Permite-ţi, d-le Preşedinte, să-l întreb pe d. martor dacă după călătoria spre Viena pri Polonia, la reîntoarcere, a considerat că face un raport spunând că a întâlnit pe drum o organizaţie subversivă poloneză? Mi-a făcut un roman extraordinar asupra călătoriei d-sale, făcută cu scopul de a recupera valuta în dolari, pe care o avea ascunsă de când era în Wehrwolf şi pentru care solictase bani de la unul din acuzaţi. TOBA: In executarea misiunilor pe care mi le-au dat, sumele alocate de 30 milioane şi 10 miloane nu reprezentau nici măcar începutul sau subvenţionarea pentru 2— 3 oraşe pe care urma să le recrutez pentru că fiecare cerea bani ca să se poată mişca şi să recrutez© aderenţi. Intorcându-mă ultima dată, am spus că trebue să plec in străinătate prin Polonia ca să aduc o sumă mai mare de bani. Am făcut-o ca să obțin o sumă mai mare de bani dela d-lor, dar ei nu mi au dat. Depozifia nartonului Flarinescu Nicolae Este introdus martorul MARINESCU NICOLAE de 25 ani, student, din Timişoara, care depune jurământul. PREŞEDINTELE: Cum e cu atacul Cooperativei ,,BANATUL’' din Timişoara? MARINESCU: Mi-a vorbit BONTILA în această direcţie că nu sunt fonduri şi ca de acea trebue să se organizeze procurarea de fonduri prin orice mijloace. PREŞEDINTELE: Această chestiune a pornit de la el? MARINESCU: DA. PREŞEDINTELE: Cine finanţa aceste organizaţiuni? Depoziţia martorului Toma Platei Este introdus martorul TOMA MATEI, de 42 ani, pensionar militar, cu domiciliul în Bucureşti, i se ia jurământul. PREŞEDINTELE: L-aţi cunoscut pe Amiralul HORIA MACELARIU? TOMA MATEI: Da, ca ofiţer de marină în 1922 când am ieşit sublocotenent şi mai târziu l-am avut comandant în 1931 şi 1943- 1944. PREŞEDINTELE: După aceasta l-aţi mai văzut? TOMA MATEI: Da. PREŞEDINTELE: V-a vorbit despre o acţiune subversivă? TOMA MATEI: Da. PREŞEDINTELE: Ce scop urmărea gruparea? TOMA MATEI: Mi-a spus că această acţiune urmăreşte răsturnarea Guvernului Petru Groza şi regimului actual din România. PREŞEDINTELE: V-a vorbit despre forma de organizare a acestui grup şi cum se recoltau elementele? TOMA MATEI: Da, forma de organizare era ca un grup subversiv să nu aibă mai mult de 3-4-5 persoane maximum. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi legile conspirative întrebuinţate? TOMA MATEI: Nu exista un regulament scris, ci numai reguli verbale care se predau la întâlniri sau şedinţe PREŞEDINTELE: Aţi vorbit că urmărea ca scop final răsturnarea guvernului şi al regimului democrat, prin ce mijloace se urmărea? TOMA MATEI: Acţiunea trebuia urmărită prin mijloace violente cu armament, cu muniţii. PREŞEDINTELE: Pe ce sprijin conta Amiralul Măcelariu? TOMA MATEI: Sprijinul era din afară, de la american, în speMARINESCU: Ing. ION BUJOIU. PREŞEDINTELE: D-ta ai primit vreo sumă? MARINESCU: 600 mii lei pendal iar înăuntru prin armament, dela cunoştinţe, dela membri. PREŞEDINTELE: V’a trimis la MANIU acuzatul HORIA MACELARIU. TOMA MATEI: Ca în două rânduri, în 1946 în Octombrie şi în Aprilie 1947. PREŞEDINTELE: Din toate aceste legături care le aveaţi, ştiaţi despre grupul BUJOIU şi cu cine era în legătură? TOMA MATEI: Ştiu tot de la ANACELARIU că BUJOIU şi alţii au avut grupuri subversive şi că el a luat legătură, formând un grup de conducere împreună cu BUJOIU cu un alt ing. GHEORGHIU, ROZIN şi alţii şi că scopul era coordonarea acţiunilor subversive a acestor grupuri. PREŞEDINTELE: Ştiaţi că s’a întocmit o situaţie a efectivelor când s’a făcut acest lucru? TOMA MATEI: S’a făcut în Martie pentru ca să se ştie care este numărul eventual al aderenţilor. PREŞEDINTELE: Aveaţi vre-o cunoştinţă despre o scrisoare trimisă lui RADESCU de MACELARIU şi ce conţinea? TOMA MATEI: Da s‘a scris o scrisoare lui RADESCU şi ştiu că a fost trimisă prin ing. GHEORGHIU la Am’ Americana, pentru a fi expediată Generalului RADESCU. Coprinsul era să se stăruie din partea lui RADESCU pentru obţinerea de armament şi să se obţină şi informaţiuni asupra situaţiei internaţionale. PREŞEDINTELE: Culegea şi MACELARIU informaţii şi de unde? TOMA MATEI: Ştiu că urma să culeagă informaţii cu caracter militar şi cu caracter economic sau social. tiu ca să merg la Timişoara şi Sibiu Ca să întreb pe cei de acolo care este moralul ,dacă au ceva pregătit-moţii i-ată dat cu această ocazie? Mart. LAURA SAULESCU: Cu aceatsă ocazie i-am dat informaţii — deşi mi-a cerut informiaţiuni concrete din punct de vedere militar, administrativ, politic, n’am reuşit să-i dau decât cele ce urmează. I-am vorbit despre aşa zisele formaţiuni armate de intevenţie care ar fi instruite în zona britanică din Germania, conduse de d-nul Chirnoagă. I-am vorbit despre instrucţiuni trimise de d-nul N. Rădescu în legătură cu pregătirea acţiunii subversive generale, care trebuia să cuprindă toate eementele naţionaliste din ţară, îndată ce această grupare va fi gata făcută, se va transmite lui N Rădescu pentru dispoziţii ulterioare. I-am vorbit despre o acţiune pe care o duce d-nul Pamfil Şeicaru în străinătate, pentru a forma o nouă formaţiune politică care urma să se bazeze pe elemente legionare. I-am vorbit despre tratativele care se duc cu d-nul Nichifor Crainic La cererea d-lui Manu de a procura informaţiuni militare, am sustras din biroul tatălui meu 3-4 hărţi topografice, pe care le-am dat să le folosească. PREŞEDINTELE: Dar în ceea ce priveşte activitatea voastră i-aţi dat lămuriri? Mart LAURA SAULESCU: Da, i-am dat din punct de vedere al dotării. Ţin să precizez că mi-a ordonat procurarea pe orice cale a armamentului de care aveam nevoie. Deasemenea mi-a ordonat procurarea de echipament medicamente, hrană conservată şi bani pentru a le avea în depozit în caz de primă urgenţă sau cazuri neprevăzute. I-am arătat că colaboratorul meu Gh Dobrescu face instrucţie cu pistol automat. I-am arătat că unul din membrii grupei noastre, deţine un aparat de radio-emisiune şi alte două aparate de radio-transmisiune. O cheamă Murguleţ. PREŞEDINTELE : Aţi primit dspoziţiuni în ajunul plecării acuzatului Manu ? MART. LAURA SAULESCU: Mi-a prezentat ca înlocuitor pe un domn Titi şi mai apoi pe d-nul Mitică Ionescu, cu care mi-a ordonat să menţin legătura ierarhică, deoarece prin acesta îmi va trimite d’n străinătate informaţiuni şi dispoziţiuni. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi cami au fost motivele plecării lui Manu în străinătate ? LAURA SAULESCU: In legătură cu obiectul plecării In străinătate a d-lui Manu, mi s’a făcut cunoscut sub această formă: „Plec in streinătate pentru a lua legătură cu toate grupurile subversive de acolo, spre a se unifica şi a colabora acţiunea lor cu grupele subversive din ţară. De asemenea, de a legături cu reprezentanţii anglo-americani spre a-şi informa direct asupra potenţialului economic şi miitar al ţării, de a coordona acţiunile lor cu mişcarea subversivă din ţară, pregătind astfel intervenţia armată din streinătate. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi ce cuprindea buletinul informativ şi cine l-a întocmit ? MART LAURA SAULESCU. Manu mi-a făcut cunoscută preocuparea d-sale de a redacta un buletin vast de informaţii care să cuprindă cu amănunţime toată situaţia politică şi economică a ţării şi pe acesta va trebui să-l înmâneze reprezentanţilor angloamericani. Manu mi-a solicitat informaţiuni, având în vedere că în acea vreme deţineam funcţia de secretară politică a d-lui Dinu Brătianu Informaţiunile furnizate au fost toate cu caracter politic: situaţia partidului liberal, situaţia partidul ţărănesc, memoriile adresate de aceste partide şefului guvernului român, memorandumurile adresate fostului rege, în legătură cu alegerile şi cererea ca d-nululiu Maniu să nu participe la deschiderea Parlamentului , întrevederile avute de d-nul Brăianu cu reprezentanţii politici de la noi din ţară precum şi alte informaţiuni de ordin politic. PREŞEDINTELE: Cunoaşteţi cu cine avea legături permanent acuzatul Manu ? MART. LAURA SAULESCU: Ştiu că avea legătură cu colonelul american Lowell. ______5_ SIS1B0T0XI Depoziţia martorului Condeescu Dumitru Este introdus martorul CONDEESCU DUMITRU, din Bucureşti fost Comandor de marină. I se ia jurământul PREŞEDINTELE: II cunoaşteţi pe Horia Măcelariu? MARTORUL CONDEESCU: II cunosc pe Horia Măcelariu, am făcut serviciul în subordinele d-sale PREŞEDINTELE: Aţi vorbit cu Horia Măcelariu despre vreo acţiune subversivă? MART. CONDEESCU: Da. PREŞEDINTELE: Aţi putea descrie această formă de organizare? Care era forma de organizare? AMART. CONDEESCU: Forma de organizare era în grupuri Grupurile erau formate din câte 4—5 membri. Membrii grupurilor nu se cunoşteau decât numai cei din acelaş grup, numai şefii de grupă se cunoşteau între ei. PREŞEDINTELE: Despre un comitet de conducere v’a vorbit Măcelariu? , MART. CONDEESCU: Da Din acest comitet făcea parte Bujou, Măcelariu, Balş, Niţescu, Manu. PREŞEDINTELE: V’a spus pe cine considera ca şef? MART CONDEESCU D.: Pe Bujoiu în ţară PREŞEDINTELE: V’a vorbit despre un conducător în străinătate? MART CONDEESCU D.: Da, spunea că şef suprem este generalul Rădescu. PREŞEDINTELE: V’a vorbit Măcelariu în legătură cu o serie de ofiţeri? Ce spunea el? MART CONDEESCU D.: Spunea că după răsturnarea actualului guvern, ofiţerii cari sunt acum în armată vor fi îndepărtaţi din armată cu pierderea drepturilor. PREŞEDINTELE: In legătură cu marina v’a cerut vre-o informaţie? Ce anume? MART CONDEESCU D.: Mi-a cerut informaţiuni cu privire la cadrele acesteia, precum şi la stadiul lucrărilor a vaselor scufundate pe Dunăre în timpul războiului. PREŞEDINTELE: V’a spus ceva despre grupul subversiv? MART. CONDEESCU D.: Mi-a vorbit deso-rimnarea guvernului şi de readucerea prin orice mijloace, chiar şi violenţă numai să vie momentul, declanşării. ACUZATUL MACELARIU: Dacă grupul meu trecuse la o formaţiune de tuntă. MART, CONDEESCU D : Ajunsese organizare de luptă Depoziţia martorei Laura Saulescu Urmează martora LAURA SAULESCU, studentă. Depune jurământul. PREŞEDINTELE: Pe acuzatul Manu îl cunoaşteţi? Mart. LAURA SAULESCU: Da. Am avut legătură cu el in toamna anului 1946, după proces, mi-a cerut să-i facilitez, o întrevedere cu Fărcăşanu şi cu Vintilă Brătianu să discute o viitoare colaborare în cadrul unei mişcări subversive. PREŞEDINTELE: V-a dat instrucţiuni? Mart. LAURA SAULESCU: Da. Ne-a dat îndrumări în anul* 1947. Am avut legături cu caracter informativ şi după condamnare, în August 1947. Am primit din Partea lui Manu instrucţiuni de organizare sub formă de sfaturi. PREŞEDINTELE: Ce cuprindeau? Mart, LAURA SAULESCU: Cuprindeau instrucţiuni amănunţite asupra operaţiuniilor Ce trebuesc îndeplinite în faza de acţiune. Instrucţiunile se refereau la sistemul de organizare Pe teren, numărul membrilor care formau grupul şi care era sub comanda centrului condus de d-nul Manu. Cuprindea sistemul de legătură al membrilor organizaţi. Condiţiunile ce trebuesc îndeplinite de aceştia, în caz de indisciplină sancţiunile respective, găsirea de gazde sigure, depozite secrete, precum şi reperarea tuturor acelora care erau consideraţi duşmani ca de pildă cei de stânga. Cuprindea activitatea fiecărui şef de unitate, precum şi cunoştinţele care trebuia să le aibă fiecare şef de unitate, în legătură cu terenul său de activitate, adică să cunoască precis obiectivul ca: poduri de cale ferată, noduri de cale ferată, depozite de muniţiuni şi armament, uzine electrice etc. Cuprindea deasemenea găsirea şi amenajarea terenurilor de paraşutare ce erau necesare pentru paraşutare de armament, echipament muniţiuni ce trebuiau să vie din străinătate, pe calea aerului Cuprindea faza de acţiune propriu zisă, adică toate operaţiunile militare, de sabotaj, de ocupare de instituţii, precum şi acţiuni cu caracter special şi cuprindea informaţiuni de radio ascultare Fiecarte membru şi grupului nostru subversiv era dator să culeagă informaţii pe care să le transmită pe calea erarhică biroului central al grupei, pentru că acest birou să alcătuiască un buletin informativ general, care trebuia retransmis tuturor grupărilor din subordine. Cam acestea erau instrucţiunile în linii generale şi după cum îmi amintesc, pe care le-am primit de la d-nul Mânu. PREŞEDINTELE: Acestea erau instrucţiunile generale? (Îi arată dosarul). Mart LAURA SAULESCU: (Văzând dosaru’) Acestea erau PREŞEDINTELE: Când aţi început, dv. organizarea grupului subversiv, conform instrucţiunilor date de acuzatul Manu? Mart. LAURA SAULESCU: In luna Februarie 1948 PREŞEDINTELE: I-aţi raportat lui Manu referitor la activitatea acestui grup, din punct de vedere al organizării? Mart LAURA SAULESCU: Ca şi toate rapoartele făcute i le-am transmis verbal. PREȘEDINTELE: Ce infos" Depoziţia neartorului Paul Zarifopol Este introdus martorul PAUL ZARIFOPOL, 41 ani, inginer, domiciliat în Bucureşti Depune jurământul PREŞEDINTELE: Pe acuzatul Manu l-aţi cunoscut? MART. ZARIFOPOL: Da, de mult. . . ■ PREŞEDINTELE: Aţi aflat ca desfăşura o activitate subversivă? In ce împrejurări aţi aflat ? MART ZARIFOPOL : Am aflat în timpul când îl vedeam mai puţin, în timpul proceselor Sumanelor Negre. Dar după aceea l-am văzut mai mult şi mi-am dat seama că are o activitate, adică mi-a spus el. PREŞEDINTELE: V-a cerut Manu ca după plecarea lui să faceţi legătura între grupul său subversiv şi Misiunea Americană? MART. ZARIFOPOL : Da, când s’a decis să plece, mi-a spus că vea să păstreze o legătură cu grupul lui din ţară. PREŞEDINTELE : Cu cine trebuia să faceţi legătura ? MART. ZARIFOPOL: La americani era col. Lowel! şi la englezi William Wats. Pentru ca să pot face această legătură, am fost cu Manu, care m’a prezentat col. Lowell. La Wals nu am fost pentru că îl cunoșteam și eu. (Continuare în pag. d)