Scȃnteia, februarie 1949 (Anul 18, nr. 1339-1362)
1949-02-02 / nr. 1339
Tinerele muncitoare de la Filatura Românească de Bumbac întâmpină Congresul de unificare a tineretului prin noui succese în muncă Când deschizi uşa grea de fier care da ta hala uriaşă cu sute de macini, sgomotul te asurzeşte. Dar in scurt timp te obşenuieşti cu el şi nu-l mai au... Ritmul încordat de muncă te cuprinde şi te poartă printre vagonetele încărcate cu bumbac, printre şirurile parcă nesfârşite de flegere şi ringuri. Şi aproape peste tot, la maşini lucrează tinere muncitoare. La Filatura Românească de Bumbac tinerele muncitoare sub 15 de ani, alcătuiesc aproape jumătatea celor 2300 de muncitori. Din maşina numită fieger, fiind de bumbac iese alb şi mătăsos ca o spumă. Maşina s’a oprit. Şapte, opt, zece fete schimbă mosohrele pline. Mişcările sunt repezi, precise. In mai puţin de un minut Aurica Câmpeanu, lucrătoare la două părţi de maşină, îi dă iar drumul. Se întoarce apoi, zâmbind : — „Fiecare minut e preţios. Dacă-mi stă mult maşina nu mai ajunse să... — se întrerupe şi cu ochii sclipitori, îmi şopteşte parcă în taină — mi-am pus în gând să-mi termin neapărat partea din Plan la termen !“ Aurica Câmpeanu e fruntaşă in producte. In Decembrie a depăşit norma cu 88,3%. Pe maşina ei Steagul producţiei a stat aproape două săptămâni. Acum, a trecut cu câteva maşini mai încolo, la tov Lişman Maria. Mă uit în jurul meu, pe jos. Nici un fir de bumbac. Aurica Câmpeanu îmi prinde privirea dar continuă să lege un fir rupt. După ce termină îmi spune: — Ne luptăm nu numai ca să dăm fire mal multe, ci ca să facem și cât mal multe economii, în întrecerea care am pornit-o cu Caloianu Sanda ne-am angajat să reducem deșeurile cât s’o putea mal mult. Intr'adevăr, datorită faptului că multe muncitoare s’au încadrat în această luptă, tn fabrică deşeurile au scăzut la 9,41%, faţa de Decembrie când atingeau 13°/». Totuşi procentul de deşeuri nerecuperabiie e încă netăgăduit de mare şi munca de lămurire trebue intensificată şi adâncită încât să nu mai existe in fabrică nici măcar o muncitoare care să nu ştie cât de preţios e fiecare fir de bumbac şi să nu lupte pentru economii. Şi la secţia Rings producţia e în creştere, calitatea produselor se îmbunătăţeşte. Intre altele, aceasta este una ca în urmările avântului pe care l-au luat întrecerile individuale în toată fabrica întreceri al căror număr se ridică acum la 763. Fetele au Învăţat să-şi organizeze timpul, să-şi cureţe şi să-şi îngrijească mal cu atenţie maşini!«. Vlad Gherghina, fruntaşă In producţie, care a depăşit norma cu 54,1%, dă un frumos exemplu de felul cum trebuiesc îngrijite maşinile. Dimineaţa vine cu 15—20 minute înainte de Începerea lucrului, cercetează dacă totul e curat şi la locul lui. Pe masa ei stă scris cu litere mari: „Maşina bine curăţată, înseamnă fir bun". „ Astfel de lozinci care îndeamnă la mărirea producţei, îmbunătăţirea calităţii, reducerea deşeurilor se văd mai la toate maşinile. Iar muncitoarele, conştiente că prin punerea în viaţă a acestor lozinci contribue la făurirea traiului mai bun au pornit cu elan lupta pentru realizarea lor. E o luptă îndârjită de zi de zi şi ceas de ceas împotriva vechilor deprinderi, a nepăsării şi neglijenţei, pentru organizarea cât mai bună a timpului de lucru, pentru a face maşina să dea lucru cât mai mult şi mai bun. Un sprijin însemnat în această luptă îl primesc tinerele muncitoare din partea organizaţiei U. T. M. care organizează şedinţe plenare de analiză a muncii, popularizează metodele de îmbunătăţire a muncii găsite de fruntaşii producţiei şi evidenţiând pe fruntaşi stimulează şi pe cei rămaşi în urmă. Aceasta a făcut ca multe muncitoare care înainte erau codaşe în producţie să devină fruntaşe şi să ocupe posturi de oarecare răspundere. Un exemplu este tovarăşa Ionel Elena care până acum o lună, două, nu era nici măcar printre muncitoarele mijlocaşe. In ultimul timp a fost evidenţiată de câteva ori şi a fost aleasă şi în Comitetul U.T.M al schimbului. Sunt multe muncitoare tinere care, ca şi tovarăşa Ionel Elena, au crescut mult. Dar mult mai mare e numărul acelora care, deşi organizate în U. T. M., nu dau atenţia necesară luptei pentru ridicarea productivităţii muncii, pentru o mai înaltă calificare profesională. Aceasta arată că munca organizaţiei U.T.M. nu a fost dusă consecvent şi îndeajuns de adânc. Lipsită de un ajutor continuu, de îndrumări practice din partea organizaţiei de Partid, organizaţia U.T.M. nu a putut cuprinde masa mare a tinerelor muncitoare pentru a stârni în rândurile acestora, pe lângă avântul in producţie şi dorinţa de ridicare politică şi profesională . Vlad Gherghina, Ionel Elena, Trică Maria, toate fruntaşe in producţie, nu urmează şcoala tehnică de calificare. • — Mă întrebi de ce nu merg la şcoală ? — îmi răspunde Şerban Constanţa care a depăşit şi ea norma cu 75s/«. — Când am aflat eu de şcoală începuse de două luni. Datorită lipsurilor muncii de îndrumare şi lămurire, biblioteca întreprinderii deşi cuprinde peste 1200 de volume are un număr restrâns de cititori iar clubul fabricii frumos şi bine utilat nu atrage decât prea puţine tinere. Cu toată hotărîrea trebue să păşească organizaţia U. T. M. pe calea desvoltării gustului pentru învăţat şi citit în rândurile tinerilor. Trebuiesc lărgite cercurile existente în care se studiază „Drumul glorios al Comsomolului‘‘ şi organizate — în special cu activul U. T. M.-ului— grupuri în care să se înveţe temeinic „Istoria P. C. (b) al U.RS.S“. Este nevoie de asemeni ca organizaţia U.T.M. să se ocupe mai îndeaproape de organizarea timpului uiber al tineretului, să-l îndrepte către bibliotecă, către clubul întreprinderii, să-l antreneze în cercuri artistice şi nu manifestări sportive Dealtfel tinerii manifestă această dorinţă. De pildă, zilele trecute, când s’a făcut în public recenzia cărţii lui Ostrovski — „Aşa s’a călit oţelul”, câteva muncitoare din sală şi-au arătat imediat dorinţa de a citi şi ele cartea. La şedinţa pentru alegerea delegaţilor în vederea unificării organizaţiilor de tineret, aproape 20 de muncitoare şi-au luat angajamente concrete nu numai în privinţa depăşirii normelor cu 5 până la 20%; ele şi-au luat angajamentul să şe citească, să urmeze cu regularitate cursurile şcolii de calificare, să intre şi să activeze în echipa artistici a întreprinderii. întâmpinarea Congresului de unificare a organizaţiilor de tineret trebuie să constituie un prilej pentru organizaţia U.T.M. de a-şi spori eforturile pentru a mări numărul tinerelor care ating şi depăşesc constant normele, pentru a se antrena într’o luptă susţinută pentru economii, pentru a iniţia şi stimula noul şi noul întreceri între tinere. Congresul trebuie să găsească tinerele de la F.R.B. în plină luptă pentru îmbunătăţirea calificării profesionale şi pentru ridicarea nivelului politic şi ideologic, pentru a putea obţine titlul de cinste de membre ale organizaţiei unice revoluţionare a tineretului muncitor. Angela Doteş Oamenii ştiinţei, literaturii şi artei salută decretul pentru stimularea activităţii ştiinţifice, literare şi artistice (Urmare din pag. 1a năter. Pictorii noştri de talent erau nevoiţi să ducă o existenţă mizeră, ceea ce ii împiedica să creeze. Aceasta era legea aspră a artistului in acea vreme. Să înduri mizerii şi să rămâi necunoscut în tot timpul vieţii tale, pentru ca după moartea ta deabia să se constate că meritai o altfel de soarta. Decretul de faţă deschide noul posibilităţi oamenilor de ştiinţă şi de artă din Republica noastră populară. Fondurile destinate încurajării creaţiei artistice In toate domeniile dau oamenilor artei putinta de « ere, în condiţii materiale favorabile. La rândul lor, creatorii sunt datori de a munci tot mai Intens, pentru a desăvârşi necontenit operele lor, pentru a 1« transforma din ce In ce mai mult în bunuri ale poporului muncitor. Este deosebit de semnificativ pentru noi faptul că premiul Academiei R. P. R. pentru artă plastică poartă numele pictorului Ion Andreescu. Acest pictor a murit de tânăr, n’avea decât 30 de ani, când mi realizase încă tot ceea ce ar fi fost capabil de talentul lui. A murit bolnav, fără a i se acorda niciun fel de sprijin, niciun fel de atenţie. Astăzi premiul pentru cea mai bună lucrare plastică poartă numele lui, iar operele lui, alături de ale altor mari artişti ai noştri care au suferit în tot decursul vieţii lor, ca Luchian de pildă sunt puse în adevărata lor valoare, ei înşişi fiind declaraţi membrii post mortem ai Academiei R. P. R. Noi artiştii nu trebue să precupeţim nici un efort pentru a sluji cât mai bine, prin operele pe care le creiem, construirea socialismului în ţara noastră. Personal îmi iau angajamentul să-mi îndrumez meşteşugul meu pe linia realismulul socialist, astfel ca la viitoarea expoziţie de Stat, prin lucrările pe care le voi crea, să pot răspunde Partidului şi întregului popor muncitor pentru tot sprijinul pe care ni-l acordă. Al. Ciucurencu In viaţa politică şl economică a ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-Est eliberate de Armata Sovietică de sub jUgul fascist, s'au produs In ultimii ani mari schimbări. A fost Instaurată şl consolidată orânduirea de stat a democraţiei popular© într’o luptă victorioasă împotriva reacţiunii. a crescut Influenţa partidelor comuniste şi muncitoreşti, a căror mifşcare pe baza marxism-leninismului a pus capăt sciziunii în mişcarea muncitorească din aceste ţări, a fost înfăptuită reforma agrară şi a fost naţionalizată partea hotărîtoare din industrie, băncile, comerţul exterior şi marele comerţ intern. Au fost astfel create toate premizele necesare pentru a se construi cu succes economia socialistă. Toate ţările de democraţie populară au reuşit să restabilească. Iar unele dintre ele să depăşească considerabil nivelul dinainte de război al producţiei industriale: Polonia cu 50%», Cehoslovacia cu 10%, Ungaria cu 27%, Bulgaria cu 71%; în numeroase ramuri din cele mai importante ale Industriei româneşti a fost deasemenea depăşit nivelul dinainte de război. în ţările de democraţie populară începe să se ridice de asemenea şi producţia agricolă. La aceasta contribue ajutorul dat de stat ţărănimii muncitoare, mecanizarea agriculturii p© baza unei reţele din ce în ce mai întinse de staţiuni de tractoare ale statului, precum şi alte măsuri. Tovărăşiile de producţie agricolă, organizate la ţară pe baza principiului liberului consimţământ, încep să capete o serioasă importanţă în reconstrucţia agriculturii. în urma creşterii’roducţiei industriale’ agricole, Polonia a putut desfiinţa complect sistemul cartelelor. Ungaria — aproape complect. Iar celelalte tari din parte. Preţurile mărfurilor şi ale articolelor de primă necesitate au fost reduse. S’au luat numeroase măsuri de ordin social şi cultural, salariu real creşte, viaţa oamenilor muncii se îmbunătăţeşte. Refacerea economiei ţărilor de democraţie populară se bizue pe ramurile naţionalizate hotărîtoare ale economiei, ea este însoţită de întărirea sectorului socialist a! economiei. Producţia mijloacelor de product!* — Industria grea şi construcţia de maşini — creşte mai repede decât producţia articolelor de consum; raportul dintre Industrie şi agricultură se modifică astfel încât o serie de ţâri agrare înapoiate se transformă treptat în ţări cu o industrie desvoltată Toate acestea întăresc Independenţa ţărilor de democraţie populară şi crează premizele necesare unei construiri rapide a bazelor economiei socialiste. Ţările de democraţie populară trec acum de la refacerea economiei pe bază de planuri pe termene scurte la reconstrucţia şi desvoltarea economiei pe baza unor planuri pe termene lungi. In Cehoslovacia şi Bulgaria au fost puse în aplicare planuri cincinale. Polonia, care îndeplineşte planul de trei ani înainte de termen, se pregăteşte să treacă la îndeplinirea unui plan de şase ani Planurile pe termen lung prevăd industrializarea ţărilor de democraţie populară, accelerarea desvoltării Industriei grele în aceste ţări, înzestrarea Industriei cu utilaj modern, o creştere considerabilă a greutăţii specifice a Industriei socialiste în economie, continua mecanizare a agriculturii, creşterea considerabilă a producţiei Industriale şi agricole a venitului naţional şi ridicarea bunei stări a oamenilor muncii. Ţării* de democraţie populară au păşit la construirea bazelor socialismului. A construi o «conomie socialistă înseamnă a lichida ce«« ce a mai rămas din producţia capitalistă, a crea condiţiunile necesar* pentru trecere« dela mica producţie de mărfuri la producţia socialistă, înseamnă a lichida orice posibilitate de restaurare a raporturilor capitaliste, ceea ce este o sarcină grea, de lungă durată şi pentru a cărei indeplinire va fi nevoie să fie în virase serioase dificultăţi. Pentru aceasta, este necesară, în primul rând, consolidarea constantă a orânduirii de democraţie populară, care îndeplineşte cu succes funcţiunile dictaturi' ''roletariatului, care organizează ş antrenează pe o scară tot mai largă masei* la construirea socialismului Eforturile partidelor comuniste şi muncitoreşti au ca obiectiv consolidarea şi lărgirea ramurilor naţionalizate ale economiei, promovarea unei politici de îngrădire şi înlăturare a elementelor capitaliste, atât la oraşe cât şi la sate, şi întărirea prin toate mijloacele alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Forţa diriguitoare şi conducătoare în lupta oamenilor muncii pentru construirea bazelor economiei socialiste în ţările de democraţie populară sunt partidele comuniste şi muncitoreşti Organizaţiile de partid din ţările de democraţie populară duc în momentul de faţă o luptă încununată de deces pentru îndeplinirea înainte de termen a planurilor, pentru mărirea productivităţii muncii f rea. Uzarea unui regim de economie Organizaţiile locale de partid conduc întrecerile socialiste în curs de desfăşurare, conduc lupta pentru o mai bună organizare a muncii, propagând experienţa elementelor de frunte din câmpul muncii Sunt reeducate vechile cadre de Intelectuali specialişti, se creiază condiţiile necesare pentru formarea unei noul intelectualităţi din rândurile muncitorilor şi ale ţarănimii muncitoare Oamenii muncii din ţările de democraţie populară se birui în lupta lor pentru socialism pe prima ţară socialistă din lume, puternica Uniune Sovietică, ce acordă acestor ţări un larg ajutor frăţesc Datorită unei reuşite colaborări economice, care şi-a găsit expresia în primul rând într’o mare creştere a schimbului d* mărfuri ţările de democraţie populară şi U R.S.S. au dobândit posibilitatea d* a grăbi refacerea şi desvoltarea economiei lor naţionale. Strânsa colaborare cu U.R S.S. a permis ţărilor de democraţie populară care luate In parte nu dispun de suficiente forţe şi resurse, să-ş! apere independenţa faţă de presiunea Imperialismului american şi să obţină In scurtă vreme mari succese în desvoltarea economiei naţionale. Clica trădătoare a lui Tito din Iugoslavia, care a alunecat pe poziţiile naţionalismului burghez, care a rupt-o cu U R.S.S. şi ţările de democraţi« populari fi *’» legat de imperialismul angro-amerital, a luat o serie de măsuri aventuroase, troţchiste In politica economică, care au înrăutăţit mult situaţia materială a oamenilor muncii îndeplinirea planurilor economice a fost zădărnicită, se întăresc In ţară poziţiile chiabtr rimii, aprovizionarea oamenilor muncii la oraşe şi sate se găseşte Intr’o star* de destrămare. In rândurile oamenilor muncii din Iugoslavia creşte revolta împotriva politicii antipopulare a lul Tito şi a acoliţilor săi. In ultimul timp colaborarea dintre ţările de democraţie populară şi U.R.S.S s’a întărit şi mai mult şi a adus noui succese Însemnate Acest fapt a fost subildat de consfătuirea economică din Ianuarie a reprezentanţilor ţărilor de democraţie populară şi « U.R.S.S, consfătuire care a găsit că este necesară crearea unui Consiliu de Asistenţă Economică Mutuală Consfătuire» a constatat că „guvernele Statelor Unite ale Americii, Angliei şi ale unor alte state din Europa occidentală boicotează, de fapt, relaţiile comerciale cu ţările de democraţie populari şi U.R.S.S, deoarece acestea socotesc ci nu este cu putinţă să se supună dictatului „planului Marshall", întrucât acest plan nu calcă suveranitatea ţărilor şi interesele economiei lor raţionale. Ţinând seama de această împrejurare, consfătuirea a discutat chestiunea posibilităţii de a se organiza o mai largă colaborare economică între ţările de democraţie populară şi U.R.S.S.’’. Consiliul de Asistenţă Economici Mutuală are sarcina de a face schimbul de experienţă economică, de a organiza un reciproc ajutor tehnic, ajutorul reciproc in materii prime, alimente, maşini, utilaj, etc Consiliul de Asistenţă Economică Mutuală se Înfiinţează pe baza ecalităţii depline in drepturi a tuturor participanţilor. El este o organizaţie deschisă in care pot intra şi alte ţări ale Europei care imterisesc principiile Conslliului de Asistență Mutuală și care dorest sa participe la la*e« cnlaborare economică dintre țării? de •democrație populară șl U.R.S.S. Creare» Consiliului de Asistență Economică Mutuală car* a gări’ »probare« entuziastă a maselor muncitoare deschide o nouă etnă in desvoltare, colaborării economice dintre tarile de democratie populară şi U.R.S.S Acest fapt va determina o creştere mai repidă a forţelor de producţie şi a nivelului de trai al oamenilor muncii, va grăbi construirea socialismului. In ţările de democraţie populară , va intări ci mai mult independenţa lor U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară colaborează pe baza unei depline egalităţi in drepturi şi a respectului mutual al suveranităţilor. în Europa Occidentala domină imperialismul american, tara sub masca ajutorului caută să asigure o mai largă piaţă de desfacere pentru mărfurile americane, să aservească ţările europene şi să te pună ,.Independenţă economică şi politică faţă de monopolurile capitaliste care domină In Statele Unite $î faţă de planurile lor agresive, Ură a ţine seama de Interesele popoarelor liwe,şi ale Europei” (Minotor). Politica Imperialismului american tinde la cucerirea dominaţiei mondiale. Acest fapt a fost confirmat din nou de ultime declaraţie a preşedintelui Truman. Sub masca luptei împotriva comunismului, cercurile conducătoare din Statele Unite caută să folosească Organizaţia Naţiunilor Unite pentru realizarea planurilor lor de agresiune, caută să aservească dopoarele Europei, pe calea infăptuirii „planului Marshall”, şi organizează blocuri şi alianţe militare împotriva UR.S.S şi a ţări lor de democraţie populară. Poziţia U.S.A. cu privire I» ss» numitul „pact al Atlanticului de Nord” dovedesc* că cercurile diriguitoare ale U.S.A. şi ale Marii Britanii au trecut la o politică artteă are urmăres** slabifirea dominaţiei mondiale inglo-american* şi I n acest scop ele duc 11 notiră de deslănţuire a unui nou război Uniunea Atlanticului de Nord are a fost creată fără * se ţine seama de existenta Organizat':*’ Naţiuni'"'- Uri*- nu poate serv* ■auz» păcii, ci dimpotrivă urmăresî* feluri agresiv*. Iniţiatorii a acestui nact se străduest să creeze baze militar* în apropierea hotarelor M R S.S., fapt care nu dovedește câtuși de purtn ţeluri naşnice. In d""*»"-at,1) Ministerul"' de Afaceri Extern* al U.R S.S publicată rece"* cu privi»* la ,psctul Atlanticului de Nord” care pune direct fl precis această chestiune, s«unt demascate planurile aţâţătorilor la război şi se dă la iveală pericolul care amenintă cauza păcii şi interesele vitale aie întregii omeniri progresiste. La glasul U.R.S.S. care luptă cu dârzenie şi curaj pentru pacea şi securitatea popoarelor, îşi apleacă urechea cu atenţie popoare!» lumii care văd in uneltirile şi vicleşuguri!* Imperialiştiior anglo americani tendinţa forelor tenebroase are reacţiunii de « Împing« din nou omenirea in grozăviile unui război sângeros. Aşa zisa „politică de refacere a Europei”, promovată de Imperialismul american, s'a dovedit a fi « politică de violenţă şi doml»naţie care nu se dă mnături de la niciun mijloc de presiune. Colaborarea economică dint»« ţării* de democraţie populară şi UR.S.S este o expresie clară * unei colaborări cu adevărat democratice bazate pe recunoaşterea Principiului egalităţii In drepturi, a ajutorului mutual, care tinde I* desvoltarea economiei naţionale şi asigurarea bunei «ţări ■ popoare, lor. Nu încape îndoială că pe baza acestei colaborări economic* ţările de democraţie populară îşi vor putea desfăşura din plin toate forţele lor ş* «e vor afirma In lupta pentru construirea sncia. Hsmului, I n noatte Fapte măreţe şl victorii ale popoarelor (or, *) Articol rfe toni* opăriţi fp tir * (.10) din „Z’rvfrw pace trainică, pentru democraţi» populara l* Construirea economiei socialiste în ţările de democrație populară*) SCÂNTEIA Nr. 1339 Oamenii muncii continuă să salute crearea Consiliului de Asistenţă Economică Mutuală Oamenii muncii din toată ţara continuă să frimentăm moţiuni şi, telegrame prin care salută cu entuziasm crearea Consiliului de Asistenţă Economică Mutuală. Prin meetinguri în întreprinderi, salariaţii îşi exprimă satisfacţia, subliniind — în moţiunile adoptate — că crearea Consiliului de Asistenţă Economică Mutuală deschide oamenilor muncii de la oraşe şi sate perspective largi in lupta pentru îmbunătăţirea situaţiei economice. Astfel, salariaţii întreprinderii Petroşani spun printre altele: „Salutăm cu entuziasm şi încredere acest act istoric, întemeiat pe politica de respect şi de deplină egalitate de drepturi între marea putere care este Uniunea Sovietică şi statele mici, fapt care permite desvoltarea Republicii noastre Populare pe calea construirii socialismului". Au mai fost primitemoţiunile Mistraţilor de la: „Manufactura de Tutun CAM Belvedere"; Garajul Ţepeş-Vodă CAM; Direcţiunea Generală CAM; Ţesătoria „Istria“; întreprinderea „Palermo”; întreprinderea „Electro-Casnica”; salariaţii UCB de la Serviciile din Piaţa Amzei; Sectorul I Galben; Sectorul III Albastru; Direcţia Generală; Dimen Golescu şi Avenereie Grozăveşti; Fabrica de încălţăminte Nr. 1; întreprinderea „Talpa”; Filatura „Viscofil”; Imprimeria Naţională; fabrica de produse zaharoase „Bucureşti”; Monetaris Naţională; fabrica „Luptătorul”; fabrica „Filimon Sârbu”; fabrica „Filsar"; întreprinderea de asigurări „Victoria”; • societatea „Sovromlemn"; societatea Sov. Rom. „Vatra Dornei“; fabrica „Adesgo”; întreprinderea „Siemens“; întreprinderea „Cecil" şi salariaţii municipali de la Parcul Kiseleff; Serele Herăstrău; Parcul Naţional; Pepiniera Pipera; Sectorul IV; Direcţia Grădinilor şi Primăria Municipiului Bucureşti. Noul sistem de salarizare — un stimulent puternic pentru depăşirea normelor (Urmari* din pag. diţin« cerut«. In categoria S-a si va primi 4.574 tei, — dacă îndeplineşte norma — 4.144 tei dacă o depăşeşte esi 60"/«, 9.152 lei dacă o depăşeşte «si 100"/» şi aşa mai departe. Dacă aceeaşi muncitoare reuşeşte să capete o mai înaltă cetificare, dacă printr’o mai bună organizare a lucrului ea reuşeşte să treacă dela lucrul la două părţi de ring, la trei părţi de ring, atunci un tec de 4.574 lei, ea va putea primi 5 512 iei lunar, şi mai mult, pe măsura creşterii procentului în care ea depăşeşte norma. Noul sistem de salarizare măreşte deasemenea câştigurile muncitorilor care fec munci simple, însă în condiţiuni grele. Aşa, de pildă, un muncitor care asigură alimentarea normală • unul final înalt, — lucrare simplă, dar efectuată tn condifiuni de muncă grea, avea înainte un seriu de bază de 5192 iei pe lună Acum, el va putea fi încadrat in catagoria 2-a, şi va primi 4.546 iei. Bineînţeles, că şi câştigul său va fi cu atât mai mare, cu cât va fi şi producţia mai mare. In general , salarizarea după cantitatea şi calitatea muncii depuse, asigură muncitorilor câştiguri cu atât mai mari, cu cât a şi depăşirea de normă mai mare. Exemplele minerilor, iituitorhor, oţetarilor, textiliştilor, etc., cer«, — fără eforturi fizice prea mari, numai print«"« mei chibzuită organizare a muncii, au reuşit să realizeze mari depăşiri de norme, arată că normele pot fi depăşite in toate ramuri e industriala, şi astfel şi câştigurile muncitorilor pot spori simţitor. 3 Stăpânirea de veacuri a grofilor şi bancherilor şi exploatarea sângeroasă a masselor populare de către ei, au menţinut Ungaria într’o stare de înapoiere politică şi economică. Desbinarea naţionalităţilor şi asuprirea lor a fost politica de stat a monarhiei habsburgice şi a succesorilor ei horthyşti. In Ungaria de dinainte de război, 65°/» din minele de cărbuni erau controlate de un trust care reprezenta interesele a două bănci- Jumătate din totalitatea marilor întreprinderi Industriale aparţinea unui grup de cinci bănci. 43% din pământul agricol era în mâinile a 1.000 de mari latifundiari. Două milioane de ţărani aveau pământ foarte puţin, iar peste 600.000 nu aveau pământ deloc, fiind exploataţi sălbatec pe marile moşii ale grofilor. Se poate spune că marea majoritate a pământului aparţinea la numai 1% dintre proprietari. În aceste condiţii agricultura maghiară era menţinută într’o stare primitivă. Marii proprietari agricoli, proprietarii de mine şi uzine, dependenţi de monopoliştii din Statele Unite şi Anglia, exploatau într’o deplină înţelegere cu aceştia bogăţiile Ungariei. Războiul hitlerist, în care Ungaria a fost împinsă de conducătorii ei fascişti, s’a soldat cu distrugerea a numeroase oraşe şi sate ungare, cu scăderea catastrofală a producţiei industriale şi agricole. DESVOLTAREA DEMOCRAŢIEI POPULARE UNGARE IN CONDIŢIILE LUPTEI DE CLASA Acestei situaţii avea să-i facâ faţă clasa muncitoare maghiară, care, în condiţiile eliberării Ungariei prin victoria U.R.S.S asupra fascismului, pornea sub conducerea Partidului Comunist să croiască un viitor fericit tinerii Republici. Lupta clasei muncitoare din Ungaria s-a dat în condiţiile unei înverşunate rezistenţe din partea claselor exploatatoare maghiare. Dela Ferencz Naghy, şeful partidului micilor agrarieni, autorul complotului pentru răsturnarea regimului demola Znitan Pipief, sau la social democratul de dreapta Carol Peyer, şi, în sfârşit la cardinalul Mindszenty , trece ca un fir roşu trădarea burgheziei maghiare şi a social-democraţiei de dreapta, agenturi ale imperialiştilor americani. Cardinalul Mindszenty, sluga lor cea mai plecată, arestat la sfârşitul anului 1948 de către autorităţile maghiare, urmărea răsturnarea Republicii şi restaurarea monarhiei habsburgice, sprijinită de foştii moşieri şi bancheri ungurii. Prin arestarea lui Mindszenty, car© era un stâlp principal al planurilor agresive ale imperialiştilor americani în centru, şi răsăritul Europei, s’a pus capăt unei acţiuni criminale, menită să transforme biserica catolică într’un focar de intrigi împotriva regimurilor democratice. Forţele democatice maghiare au dejucat rând pe rând manevrei© criminal© ale duşmanilor Ungariei, sub orice haină s’au ascuns ele. Democraţia ungară a eşit mai întărită, iar clasa muncitoare şi-a consolidat poziţiile Devenind forţa conducătoare a ţării, clasa muncitoare maghiară a putut porni la o serioasă operă de reconstrucţie şi de desvoltare a economiei sale. PLANUL ECONOMIC TRIENAL Ritmul de desvoltare al Ungariei este atât de rapid, încât până şi revista laburistă engleză „News Statesman and Nation” recunoaşte că „Ungaria se reface într’un ritm cu mult mai rapid decât oricare din ţările marshallizate”. Cu ajutorul economic hotărîtor al Uniunii Sovietice, regimul democratic din Ungaria a putut să învingă starea de inflaţie catastrofală şi să înfăptuiască stabilizarea monetară, ceea ce a creat condiţiile pentru desvoltarea planificată a economiei Ungariei. La 1 August 1947 a intrat în vigoare primul plan economic trienal, alcătuit de Partidul Comunist Ungar şi acceptat de partidele din coaliţia guvernamentală. Pornind cu avânt la realizarea planului trienal, clasa muncitoare din Ungaria a reuşit să depăşească in primul an prevederile planului. Industria minieră şi metalurgică a depăşit Încă din primul trimestru al anului 1948 cu 26’/» nivelul de dinainte de război. In industria grea, pianul a fost depăşit cu 45*/«, in cea a energiei electrice cu 38%. In ciuda profeţiilor sumbre ale latifundiarilor unguri, recolta a reuşit să atingă, cu toate greutăţile Întâmpinate în cei trei ani de secetă, aproape nivelul de dinainte de război. Dar împărţirea pământului în Ungaria în milioane de mici proprietăţi, nu poate aduce agriculturii avantagiile pe care le aduc marile concentrări de pământuri agricole, lucrate în comun şi înzestrate cu tractoare şi maşini agricole. „Soluţia căutată — spunea recent Matias Rákosi, secretarul general al Partidului celor ce muncesc din Ungaria — este numai exploatarea colectivă a pământului”. Succesele economice ale Ungariei au făcut să crească simţitor nivelul de trai al poporului muncitor, de la oraşe şi sate. Trecerea principalelor mijloace de producţie în mâinile celor ce muncesc, a determinat un puternic avânt în muncă. 335.000 de muncitori iau parte astăzi în întrecerile în muncă. In aceste întreceri s’au ridicat noul cadre calificate, s'au evidenţiat Inovatori si rationalizatori. Peste 8500 de muncitori fruntaşi au fost decoraţi de guvernul maghiar. Plănul economic cincinal, care este un curs de elaborare, va avea de scop să consolideze succesele de până acum ale economiei maghiare. Toate succesele democraţiei maghiare au fost iniţiate şi organizate de Partidul clasei muncitoare. Prin unificarea Partidului Comunist Ungar cu Partidul Social-Democrat debarasat de elementele sale reformiste, clasa muncitoare a căpătat un detaşament de avantgardă care este factorul hotărîtor al regimului de democraţie populară, care îndeplineşte funcţiunile dictaturii proletariatului. AJUTORUL UNIUNII SOVIETICE - FACTOR HOTARITOR PENTRU REFACEREA SI DESVOLTAREA UNGARIEI NOUI Ridicarea producţiei în mine, în industrie şi agricultură, a fost posibilă numai datorită faptului că starea prietenă a popoarelor care-şi construesc o viaţă liberă. Uniunea Sovietică, a acordat un sprijin larg poporului muncitor maghiar, încheierea pariului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Uniunea Sovietică şi Republica Ungară, reducerea cu 50% a datoriilor de război ale Ungariei către U.R.S.S., ca şi acordurile economice încheiate între cele două ţări, sunt contribuţii hotărîtoare ale Ţării Socialismului la refacerea şi desvoltarea Ungariei noui. Respingând, ca şi celelalte ţări de democraţie populară, momelile planului Marshall de înrobire a popoarelor — Ungaria nu s'a găsit în situaţia de a-şi închide fabricile ca ţările marshallizate din Apus. Dimpotrivă, ea a izbutit să mărească investiţiile prevăzute în planul economic cu aproape 40 m/o, realizând lucrări de mare importanţă, cum este de pildă refacerea uzinei de la Pecs, una din cele mai mari din Europa pentru producţia de îngrăşăminte azotoase. In cadrul Consiliului de Asistenţă Economică Mutuală, Ungaria va avea posibilitatea să-şi pună şi mai bine in valoare bogăţiile sale nevalorificate de regimurile burghezo-feudale din trecut, devenind astfel un factor activ în relaţiile de schimb economic între statele din răsăritul Europei în frunte cu Uniunea Sovietică Consolidarea regimului democratic din Ungaria contribue în acelaş timp la demascarea şi lichidarea uneltirilor cercurilor imperialiste şi ale agenturii lor, Vaticanul, aducând prin aceasta, o contribuţie însemnată la întărire» frontului păcii şi democraţiei. O PRIETENIE »TRANSA LEAGAR P. R DE REPUBLICA UNGARA in locul vrajbei şi aevmîsm**lui, întreţinute efe regimurile burgheze din trecut *pre a despărţi cu o barieră artificială statul român şi cel maghiar, — între Republica Populară Română şi Republica Ungară s’au stabilit astăzi strânse legături de prietenie. Ambele țări construiut temeliile spelahamul'ii, bizuindu-te pe prietenia şi eprilinul Uniunii Sovietice. Succesele poporului muncitor ungar sunt primite cu bucurie în tara noastră, căci ele sunt succes« ale Frontului Unic Socialist «I aie întregului lagăr *nt lini perialist. La a trei» aniversare a Republicii maghiare, «lata muneî* te»*© d'o Republica Portuară Română trimite un salut frăţesc poporului maphisc »1-1 urează să realizeze noul tucee»« pe drumul construirii unei Ungarii see laciste. I. Matim La a treia aniversare a Republicii Ungare — Poporul muncitor maghiar în plin avânt de construire a temeliilor _________ socialismului — _____ Ungaria vecină ţi prietenă sărbătoreşte astăzi cea de a treia aniversare a proclamării Republicii. . In înaintarea ai pietoniei spre Berlin, — in 1945 — glorioasa Armată Sovietică a sfarmat rezistenţa armatelor htleriste ţi a slugilor lor horthyete şi szalatiste dând libertate poporului ungar, oprimat de secole. Atrasa aniversare a proclamării Republicii găseşte poporul muncitor in plin avânt de muncă pentru construirea unei Ungări noui- Luptând pentru desfiinţarea exploatării omului de către om, vindecând rănile războiului, clasa muncitoare ungară pune astăzi bazele construirii socialismului In această ţară ştergând urmele mizeriei lăsată de Ungaria burghezo-feudală a lui Horthy■ In cadrul planului economic trienal, industria ungară produce mari cantităţi de tractoare şi maşini agricole aducând o importantă contribuţie la mecanizarea și modernizarea agriculturii. In clişeu: un aspect dintr’o fabrică de batoze.