Scȃnteia, februarie 1949 (Anul 18, nr. 1339-1362)

1949-02-02 / nr. 1339

Tinerele muncitoare de la Filatura Românească de Bumbac întâmpină Congresul de unificare a tineretului prin noui succese în muncă Când deschizi uşa grea de fier care da ta hala uriaşă cu sute de macini, sgomotul te asurzeşte. Dar in scurt timp te ob­şenuieşti cu el şi nu-l mai au... Ritmul încordat de muncă te cuprinde şi te poar­­tă printre vagonetele încărcate cu bumbac, printre şirurile parcă nesfârşite de flegere şi ringuri. Şi aproape peste tot, la maşini lucrează tinere muncitoare. La Filatura Românească de Bumbac tinerele muncitoare sub 15 de ani, alcătuiesc aproape ju­mătatea celor 2300 de muncitori.­­ Din maşina numită fieger, fiind de bumbac iese alb şi mătăsos ca o spumă. Maşina s’a oprit. Şapte, opt, zece fete schimbă mosoh­­rele pline. Mişcările sunt repezi, precise. In mai puţin de un mi­nut Aurica Câmpeanu, lucrătoare la două părţi de maşină, îi dă iar drumul. Se întoarce apoi, zâmbind : — „Fiecare minut e preţios. Da­­că-mi stă mult maşina nu mai ajunse să... — se întrerupe şi cu ochii sclipitori, îmi şopteşte parcă în taină — mi-am pus în gând să-mi termin neapărat partea din Plan la termen !“ Aurica Câmpeanu e fruntaşă in producte. In Decembrie a depăşit norma cu 88,3%. Pe maşina ei Steagul producţiei a stat aproape două săptămâni. Acum, a trecut cu câteva maşini mai încolo, la tov Lişm­an Maria. Mă uit în jurul meu, pe jos. Nici un fir de bumbac. Aurica Câmpeanu îmi prinde privirea dar continuă să lege un fir rupt. După ce termină îmi spune: — Ne luptăm nu numai ca să dăm fire mal multe, ci ca să fa­cem și cât mal multe economii, în întrecerea care am pornit-o cu Caloianu Sanda ne-am angajat să reducem deșeurile cât s’o putea mal mult. Intr'adevăr, datorită faptului că multe muncitoare s’au încadrat în această luptă, tn fabrică deşeurile au scăzut la 9,41%, faţa de De­cembrie când atingeau 13°/». To­tuşi procentul de deşeuri nerecu­­perabiie e încă netăgăduit de mare şi munca de lămurire trebue in­tensificată şi adâncită încât să nu mai existe in fabrică nici măcar o muncitoare care să nu ştie cât de preţios e fiecare fir de bumbac şi să nu lupte pentru economii.­ ­ Şi la secţia Rings producţia e în creştere, calitatea produselor se îmbunătăţeşte. Intre altele, acea­sta este una ca în urmările avântu­lui pe care l-au luat întrecerile individuale în toată fabrica între­ceri al căror număr se ridică a­­cum la 763. Fetele au Învăţat să-şi organi­­zeze timpul, să-şi cureţe şi să-şi îngrijească mal cu atenţie maşi­­ni!«. Vlad Gherghina, fruntaşă In producţie, care a depăşit norma cu 54,1%, dă un frumos exem­plu de felul cum trebuiesc îngri­jite maşinile. Dimineaţa vine cu 15—20 minute înainte de Începe­rea lucrului, cercetează dacă totul e curat şi la locul lui. Pe mas­­a ei stă scris cu litere mari: „Ma­şina bine curăţată, înseamnă fir bun". „ Astfel de lozinci care îndeamnă la mărirea producţei, îmbunătă­ţirea calităţii, reducerea deşeuri­lor se văd mai la toate maşinile. Iar muncitoarele, conştiente că prin punerea în viaţă a acestor lozinci contribue la făurirea traiu­lui mai bun au pornit cu elan lupta pentru realizarea lor. E o luptă îndârjită de zi de zi şi ceas de ceas împotriva vechilor deprin­deri, a nepăsării şi neglijenţei, pen­tru organizarea cât mai bună a timpului de lucru, pentru a face maşina să dea lucru cât mai mult şi mai bun. Un sprijin însemnat în această luptă îl primesc tinerele munci­toare din partea organizaţiei U. T. M. care organizează şedinţe plenare de analiză a muncii, popu­­larizează metodele de îmbunătăţi­re a muncii găsite de fruntaşii producţiei şi evidenţiând pe frun­taşi stimulează şi pe cei rămaşi în urmă. Aceasta a făcut ca multe muncitoare care înainte erau co­daşe în producţie să devină frun­taşe şi să ocupe posturi de oare­care răspundere. Un exemplu este tovarăşa Ionel Elena care până acum o lună, două, nu era nici măcar printre muncitoarele mij­locaşe. In ultimul timp a fost evi­denţiată de câteva ori şi a fost aleasă şi în Comitetul U.T.M al schimbului. Sunt multe muncitoare tinere care, ca şi tovarăşa Ionel Elena, au crescut mult. Dar mult mai mare e numărul acelora care, deşi organizate în U. T. M., nu dau atenţia necesară luptei pentru ridicarea productivităţii muncii, pentru o mai înaltă calificare pro­fesională. Aceasta arată că mun­ca organizaţiei U.T.M. nu a fost dusă consecvent şi îndeajuns de adânc. Lipsită de un ajutor con­tinuu, de îndrumări practice din partea organizaţiei de P­artid, or­ganizaţia U.T.M. nu a putut cuprin­de masa mare a tinerelor munci­toare pentru a stârni în rândurile acestora, pe lângă avântul in producţie şi dorinţa de ridicare politică şi profesională . Vlad Gherghina, Ionel Elena, Trică Maria, toate fruntaşe in producţie, nu urmează şcoala teh­nică de calificare. • — Mă întrebi de ce nu merg la şcoală ? — îmi răspunde Şer­­ban Constanţa care a depăşit şi ea norma cu 75s/«. — Când am aflat eu de şcoală începuse de două luni. Datorită lipsurilor muncii de îndrumare şi lămurire, biblioteca întreprinderii deşi cuprinde peste 1200 de volume are un număr re­strâns de cititori iar clubul fa­bricii frumos şi bine utilat nu a­­trage decât prea puţine tinere. Cu toată hotărîrea trebue să păşească organizaţia U. T. M. pe calea desvoltării gustului pentru învăţat şi citit în rândurile tine­rilor. Trebuiesc lărgite cercurile existente în care se studiază „Drumul glorios al Comsomolului‘‘ şi organizate — în special cu ac­tivul U. T. M.-ului— grupuri în ca­re să se înveţe temeinic „Isto­ria P. C. (b) al U.RS.S“. Este nevoie de asemeni ca orga­nizaţia U.T.M. să se ocupe mai îndeaproape de organizarea timpu­lui uiber al tineretului, să-l îndrepte către bibliotecă, către clubul în­treprinderii, să-l antreneze în cercuri artistice şi nu manifestări sportive Dealtf­el tinerii manifestă acea­stă dorinţă. De pildă, zilele tre­cute, când s’a făcut în public re­cenzia cărţii lui Ostrovski — „Aşa s’a călit oţelul”, câteva muncitoa­re din sală şi-au arătat imediat dorinţa de a citi şi ele cartea. La şedinţa pentru alegerea delegaţi­lor în vederea unificării organiza­­ţiilor de tineret, aproape 20 de muncitoare şi-au luat angajamen­te concrete nu numai în privinţa depăşirii normelor cu 5 până la 20%; ele şi-au luat angajamentul să şe citească, să urmeze cu re­gularitate cursurile şcolii de cali­ficare, să intre şi să activeze în echipa artistici a întreprinderii. întâmpinarea Congresului de u­­nificare a organizaţiilor de tineret trebuie să constituie un prilej pentru organizaţia U.T.M. de a-şi spori eforturile pentru a mări nu­mărul tinerelor care ating şi de­păşesc constant normele, pentru a se antrena într’o luptă susţinută pentru economii, pentru a iniţia şi stimula noul şi noul întreceri între tinere. Congresul trebuie să găsească tinerele de la F.R.B. în plină lup­tă pentru îmbunătăţirea califi­cării profesionale şi pentru ridi­carea nivelului politic şi ideolo­gic,­­ pentru a putea obţine titlul de cinste de membre ale or­ganizaţiei unice revoluţionare a tineretului muncitor. Angela Doteş Oamenii ştiinţei, literaturii şi artei salută decretul pentru stimularea activităţii ştiinţifice, literare şi artistice (Urmare din pag. 1­a­ năter. Pictorii noştri de talent erau nevoiţi să ducă o existenţă mizeră, ceea ce ii împiedica să creeze. A­­ceasta era legea aspră a artistului in acea vreme. Să înduri mizerii şi să rămâi necunoscut în tot timpul vieţii tale, pentru ca după moartea ta deabia să se constate că meritai o altfel de soarta. Decretul de faţă deschide noul posibilităţi oamenilor de ştiinţă şi de artă din Republica noastră populară. Fondurile destinate în­curajării creaţiei artistice In toate domeniile dau oamenilor artei pu­­tinta de « ere, în condiţii mate­riale favorabile. La rândul lor, creatorii sunt datori de a munci tot mai Intens, pentru a desăvârşi necontenit operele lor, pentru a 1« transforma din ce In ce mai mult în bunuri ale poporului muncitor. Este deosebit de semnificativ pentru noi faptul că premiul Aca­demiei R. P. R. pentru artă plas­tică poartă numele pictorului Ion Andreescu. Acest pictor a murit de tânăr, n’avea decât 30 de ani, când mi realizase încă tot ceea ce ar fi fost capabil de talentul lui. A murit bolnav, fără a i se acorda niciun fel de sprijin, niciun fel de atenţie. Astăzi premiul pentru cea mai bună lucrare plastică poartă numele lui, iar operele lui, alături de ale altor mari artişti ai noştri care au suferit în tot decursul vie­ţii lor, ca Luchian de pildă sunt puse în adevărata lor valoare, ei înşişi fiind declaraţi membrii post mortem ai Academiei R. P. R. Noi artiştii nu trebue să precupeţim nici un efort pentru a sluji cât mai bine, prin operele pe care le creiem, construirea socialismului în ţara noastră. Personal îmi iau angajamentul să-mi îndrumez meşteşugul meu pe linia realismu­­lul socialist, astfel ca la viitoarea expoziţie de Stat, prin lucrări­le pe care le voi crea, să pot răs­punde Partidului şi întregului po­por muncitor pentru tot sprijinul pe care ni-l acordă. Al. Ciucurencu In viaţa politică şl economică a ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-Est eliberate de Armata So­vietică de sub jUgul fascist, s'au­ produs In ultimii ani mari schim­bări. A fost Instaurată şl consoli­dată orânduirea de stat a demo­craţiei popular© într’o luptă vic­torioasă împotriva reacţiunii. a crescut Influenţa partidelor comu­niste şi muncitoreşti, a căror m­if­şcare pe baza marxism-leninismu­­lui a pus capăt sciziunii în mişca­rea muncitorească din aceste ţări, a fost înfăptuită reforma agrară şi a fost naţionalizată partea hotă­­rîtoare din industrie, băncile, co­merţul exterior şi marele comerţ intern. Au fost astfel create toate premizele necesare pentru a se construi cu succes economia socia­listă. Toate ţările de democraţie populară au reuşit să restabilească. Iar unele dintre ele să depăşească considerabil nivelul dinainte de război al producţiei industriale: Polonia cu 50%­», Cehoslovacia cu 10%, Ungaria cu 27%, Bulgaria cu 71%; în numeroase ramuri din cele mai importante ale Industriei româneşti a fost deasemenea de­păşit nivelul dinainte de război. în ţările de democraţie popu­lară începe să se ridice de aseme­nea şi producţia agricolă. La a­­ceasta contribue ajutorul dat de stat ţărănimii muncitoare, mecani­zarea agriculturii p© baza unei reţele din ce în ce mai întinse de staţiuni de tractoare ale statului, precum şi alte măsuri. Tovărăşiile de producţie agricolă, organizate la ţară pe baza principiului libe­rului consimţământ, încep să ca­pete o serioasă importanţă în re­construcţia agriculturii. în urma creşterii­­’roducţiei industriale­­’ agricole, Polonia a putut desfiinţa complect sistemul cartelelor. Un­garia — aproape complect. Iar cele­lalte tari d­in parte. Preţurile mărfurilor şi ale articolelor de primă necesitate au fost reduse. S’au luat numeroase măsuri de ordin social şi cultural, salariu­ real creşte, viaţa oamenilor mun­cii se îmbunătăţeşte. Refacerea economiei ţărilor de democraţie populară se bizue pe ramurile naţionalizate hotărîtoare ale economiei, ea este însoţită de întărirea sectorului socialist a! e­­conomiei. Producţia mijloacelor de product!* — Industria grea şi con­strucţia de maşini — creşte mai repede decât producţia articolelor de consum; raportul dintre Indu­s­trie şi agricultură se modifică astfel încât o serie de ţâri agrare înapoiate se transformă treptat în ţări cu o industrie desvoltată Toate acestea întăresc Indepen­denţa ţărilor de democraţie popu­lară şi crează premizele necesare unei construiri rapide a bazelor e­conom­iei socialiste. Ţările de democraţie populară trec acum de la refacerea econo­miei pe bază de planuri pe termene scurte la reconstrucţia şi desvol­tarea economiei pe baza unor planuri p­e termene lungi. In Ce­hoslovacia şi Bulgaria au fost puse în aplicare planuri cincinale. Po­lonia, care îndeplineşte planul de trei ani înainte de termen, se pre­găteşte să treacă la îndeplinirea unui plan de şase ani Planurile pe termen lung pre­văd industrializarea ţărilor de de­mocraţie populară, accelerarea des­voltării Industriei grele în aceste ţări, înzestrarea Industriei cu u­tilaj modern, o creştere conside­rabilă a greutăţii specifice a In­dustriei socialiste în economie, continua mecanizare a agricul­turii, creşterea considerabilă a producţiei Industriale şi agricole a venitului naţional şi ridicarea bunei stări a oamenilor muncii. Ţării* de democraţie populară au păşit la co­nstruirea bazelor socia­lismului. A construi o «conomie socialistă înseamnă a lichida ce«« ce a mai rămas din producţia ca­pitalistă, a crea condiţiunile ne­cesar* pentru trecere« dela mica producţie de mărfuri la producţia socialistă, înseamnă a lichida orice posibilitate de restaurare a ra­porturilor capitaliste, ceea ce este o sarcină grea, de lungă durată şi pentru a cărei indeplinire va fi nevoie să fie în virase serioase difi­cultăţi. Pentru aceasta, este nece­sară, în primul rând, consolidarea constantă a orânduirii de demo­craţie populară, care îndeplineşte cu succes funcţiunile dictaturi' ''roletariatului, care organizează ş antrenează pe o scară tot mai largă masei* la construirea socialismului Eforturile partidelor comuniste şi muncitoreşti au ca obiectiv consolidarea şi lărgirea ramurilor naţionalizate ale economiei, pro­m­ovarea unei politici de îngrădire şi înlăturare a elementelor capita­liste, atât la oraşe cât şi la sate, şi întărirea prin toate mijloacele­­ alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Forţa diriguitoare şi conducă­toare în lupta oamenilor muncii pentru construirea bazelor econo­miei socialiste în ţările de demo­craţie populară sunt partidele co­­muniste şi muncitoreşti Organi­­zaţiile de partid din ţările de de­mocraţie populară duc în momen­tul de faţă o luptă încununată de d­eces pentru îndeplinirea înainte de termen a planurilor, pentru mă­rirea productivităţii muncii f­ rea. Uzarea unui regim de economie Organizaţiile locale de partid con­duc întrecerile socialiste în curs de desfăşurare, conduc lupta pen­tru o mai bună organizare a mun­cii, propagând experienţa elemen­­telor de frunte din câmpul muncii Sunt reeducate vechile cadre de Intelectuali specialişti, se creiază condiţiile necesare pentru forma­rea unei noul intelectualităţi din rândurile muncitorilor şi ale ţară­nimii muncitoare Oamenii muncii din ţările de de­mocraţie populară se bir­u­i în lupta lor pentru socialism pe pri­ma ţară socialistă din lume, puter­nica Uniune Sovietică, ce acordă acestor ţări un larg ajutor frăţesc Datorită unei reuşite colaborări e­conomice, care şi-a găsit expre­sia în primul rând într’o mare creştere a schimbului d* mărfuri ţările de democraţie populară şi U R.S.S. au dobândit posibilitatea d* a grăbi refacerea şi desvoltarea economiei lor naţionale. Strânsa colaborare cu U.R­ S.S. a permis ţărilor de democraţie populară care luate In parte nu dispun de suficiente forţe şi resurse, să-ş! apere independenţa faţă de presiu­nea Imperialismului american şi să obţină In scurtă vreme mari succese în desvoltarea economiei naţionale. Clica trădătoare a lui Tito din Iugoslavia, care a alunecat pe po­ziţiile naţionalismului burghez, care a rupt-o cu U R.S.S. şi ţările de democraţi« populari fi *’» le­gat de imperialismul angro-ameri­tal, a luat o serie de măsuri a­­venturoase, troţchiste In politica economică, care au înrăutăţit mult situaţia materială a oamenilor muncii îndeplinirea planurilor e­­conomice a fost zădărnicită, se întăresc In ţară poziţiile chiabtr rimii, aprovizionarea oamenilor muncii la oraşe şi sate se găseşte Intr’o star* de destrămare. In rândurile oamenilor muncii din Iugoslavia creşte revolta împotri­va politicii antipopulare a lul Tito şi a acoliţilor săi. In ultimul timp colaborarea dintre ţările de democraţie popu­lară şi U.R.S.S s’a întărit şi mai mult şi a adus noui succese În­semnate Acest fapt a fost subil­dat de consfătuirea economică din Ianuarie a reprezentanţilor ţărilor de democraţie populară şi «­ U.R.S.S, consfătuire care a găsit că este necesară crearea unui Consiliu de Asistenţă Economică Mutuală Consfătuire» a constatat că „guvernele Statelor Unite ale Americii, Angliei şi ale unor alte state din Europa occidentală boi­cotează, de fapt, relaţiile com­er­ciale cu ţările de democraţie popu­lari şi U.R.S.S­, deoarece acestea socotesc ci nu este cu putinţă să se supună dictatului „planului Marshall", întrucât acest plan nu calcă suveranitatea ţărilor şi inte­resele economiei lor r­aţionale. Ţinând seama de această împre­jurare, consfătuirea a discutat chestiunea posibilităţii de a se or­ganiza o mai largă colaborare eco­­nomică între ţările de democraţie populară şi U.R.S.S.’’. Consiliul de Asistenţă Economi­ci Mutuală are sarcina de a face schimbul de experienţă economică, de a organiza un reciproc ajutor tehnic, ajutorul reciproc in ma­terii prime, alimente, maşini, uti­laj, etc Consiliul de Asistenţă Econo­mică Mutuală se Înfiinţează pe baza ecalităţii depline in drepturi a tuturor participanţilor. El este o organizaţie deschisă in care pot intra­ şi alte ţări ale Europei care imteri­sesc principiile C­onslliului de Asistență Mutuală și care do­rest­ sa participe la la*e« cnlabo­r­are economică dintre țării? de •democrație populară șl U.R.S.S. Creare» Consiliului de Asist­ență Economică Mutuală car* a gări’ »probare« entuziastă a maselor muncitoare deschide o nouă et­­nă in desvoltare­, colaborării eco­nomice dintre tarile de democratie populară şi U.R.S.S Acest fapt va determina o creştere mai re­pi­dă a forţelor de producţie şi a nive­lului de trai al oamenilor muncii, va­ grăbi construirea socialismului. In ţările de democraţie populară , va intări ci mai mult indepen­denţa lor­ U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară colaborează pe baza unei depline egalităţi in drepturi şi a respectului mutual al suveranităţi­lor. în Europa Occidentala domină imperialismul american, tara sub masca ajutorului caută să asigure o mai largă piaţă de desfacere pentru mărfurile americane, să aservească ţările europene şi să te pună ,.In­dependenţă economică şi politică faţă de monopolurile ca­­pitaliste care domină In Statele Unite $î faţă de planurile lor agre­sive, Ură a ţine seama de Intere­­sele popoarelor liwe,şi ale Euro­pei” (Minotor). Politica Imperialismului ameri­can tinde la cucerirea dominaţiei mondiale. Acest fapt a fost confir­mat din nou de ultime declaraţie a preşedintelui Truman. Sub masca luptei împotriva comunis­mului, cercurile conducătoare din Statele Unite caută să folosească Organizaţia Naţiunilor Unite pen­tru realizarea planurilor lor de agresiune, caută să aservească do­poarele Europei, pe calea infăp­­tuirii „planului Marshall”, şi or­ganizează blocuri şi alianţe mili­­tare împotriva U­R.S.S şi a ţă­­ri lor de democraţie populară. Poziţia U.S.A. cu privire I» ss» numitul „pact al Atlanticului de Nord” dovedesc* că cercurile di­riguitoare ale U.S.A. şi ale Marii Britanii au trecut la o politică artteă are urmăres** slab­ifi­rea dominaţiei mondiale inglo-american* şi I n acest scop ele duc 11 no­tiră de deslănţuire a unui nou război Uniunea Atlanticului de Nord are a fost creată fără * se ţine seama de existenta Organizat':*’ Naţiuni'"'- Uri*- nu poate serv* ■auz» păcii, ci dimpotrivă urmă­­resî* feluri agresiv*. Iniţiatorii a acestui nact se străduest să creeze baze militar* în apropierea hota­relor M R­ S.S., fapt care nu do­vedește câtuși de purtn ţeluri naşnice. In d""*»"-at,1) Ministerul"' de Afaceri Extern* al U.R S.S publicată rece"* cu privi»* la ,psc­tul Atlanticului de Nord” care pune direct fl precis această chestiune, s«unt demascate pla­nurile aţâţătorilor la război şi se dă la iveală pericolul care a­­menintă cauza păcii şi interesele vitale aie întregii omeniri progre­siste. La glasul U.R.S.S. care luptă cu dârzenie şi curaj pentru pacea şi securitatea popoarelor, îşi a­­pleacă urechea cu atenţie popoare!» lumii care văd in uneltirile şi vi­cleşuguri!* Imperialiştiior anglo­ americani tendinţa forelor tene­broase are reacţiunii de « Împing« din nou omenirea in grozăviile u­­nui război sângeros. Aşa zisa „politică de refacere a Europei”, promovată de Imperia­lismul american, s'a dovedit a fi « politică de violenţă şi doml»­naţie care nu se dă mn­­ături de la niciun mijloc de presiune. Colaborarea economică dint»« ţării* de democraţie populară şi U­R.S.S este o expresie clară * unei colaborări cu adevărat demo­­cratice bazate pe recunoaşterea Principiului egalităţii In drepturi, a ajutorului mutual, care tinde I* desvoltarea economiei naţionale şi asigurarea bunei «ţări ■ popoare, lor. Nu încape îndoială că pe baza acestei colaborări economic* ţă­rile de democraţie populară îşi vor putea desfăşura din plin toate forţele lor ş* «e vor afirma In lupta pentru construirea sncia. Hsmului, I n noatte Fapte măreţe şl victorii ale popoarelor (or, *) Articol rfe toni* opăriţi fp tir * (.10) din „Z’rvfrw pace trainică, pentru democraţi» populara l* Construirea economiei socialiste în ţările de democrație populară*) SCÂNTEIA Nr. 1339 Oamenii muncii continuă să salute crearea Consiliului de Asistenţă Economică Mutuală Oamenii muncii d­in toată ţa­ra continuă să frimentă­m mo­ţiuni şi, telegrame prin care sa­lută cu entuziasm crearea Con­siliului de Asistenţă Economi­că Mutuală. Prin meetinguri în întreprin­deri, salariaţii îşi exprim­ă­ sa­tisfacţia, subliniind — în mo­ţiunile adoptate — că crearea Consiliului de Asistenţă­ Eco­nomică Mutuală deschide oa­menilor muncii de la oraşe şi sate perspective largi in lupta pentru îmbunătăţirea situaţiei economice. Astfel, salariaţii întreprinderii Petroşani spun printre altele: „Salutăm cu entuziasm şi încre­dere acest act istoric, întemeiat pe politica de respect şi de deplină egalitate de drepturi între marea putere care este Uniunea Sovie­tică şi statele mici, fapt care per­mite desvoltarea Republicii noas­tre Populare pe calea construirii socialismului". Au mai fost primite­­moţiunile Mistraţilor de la: „Manufactura de Tutun CAM Belvedere"; Garajul Ţepeş-Vodă CAM; Direcţiunea Generală CAM; Ţesătoria „Is­tria“; întreprinderea „Palermo”; întreprinderea „Electro-Casnica”; salariaţii UCB de la Serviciile din Piaţa Amzei; Sectorul I Galben; Sectorul III Albastru; Direcţia Generală; Dim­en Golescu şi Ave­­n­ereie Grozăveşti; Fabrica de în­călţăminte Nr. 1; întreprinderea „Talpa”; Filatura „Viscofil”; Im­primeria Naţională; fabrica de pro­duse zaharoase „Bucureşti”; Mo­netaris Naţională; fabrica „Luptă­torul”; fabrica „Filimon Sârbu”; fabrica „Filsar"; întreprinderea de asigurări „Victoria”; • societatea „Sovromlemn"; societatea Sov. Rom. „Vatra Dornei“; fabrica „Adesgo”; întreprinderea „Sie­mens“; întreprinderea „Cecil" şi salariaţii municipali de la Parcul Kiseleff; Serele Herăstrău; Parcul Naţional; Pepiniera Pipera; Secto­rul IV; Direcţia Grădinilor şi Pri­măria Municipiului Bucureşti. Noul sistem de salarizare — un stimulent puternic pentru depăşirea normelor (Urmari* din pag. diţin­« cerut«. In categoria S-a si va primi 4.574 tei, — dacă îndeplineşte norma — 4.144 tei dacă o depăşeşte esi 60"/«, 9.152 lei dacă o depăşeşte «si 100"/» şi aşa mai departe. Dacă aceeaşi muncitoare reu­şeşte să capete o mai înaltă cetificare, dacă printr’o mai bună organizare a lucrului ea reuşeşte să treacă dela lucrul la două părţi de ring, la trei părţi de ring, atunci un tec de 4.574 lei, ea va putea primi 5 512 iei lunar, şi mai mult, pe măsura creşterii procentului în care ea depăşeşte norma. Noul sistem de salarizare mă­reşte deasemenea câştigurile muncitorilor care fec munci sim­ple, însă în con­di­ţi­uni grele. Aşa, de pildă, un muncitor care asigură alimentarea normală • unul final înalt, — lucrare sim­plă, dar efectuată tn condifiuni de muncă grea,­­ avea înainte un se­­riu de bază de 5192 iei pe lună­ Acum, el va putea fi încadrat in catagoria 2-a, şi va primi 4.546 iei. Bineînţeles, că şi câştigul său va fi cu atât mai mare, cu cât va fi şi producţia mai mare. In general , salarizarea după cantitatea şi calitatea muncii depuse, asigură muncitorilor câştiguri cu atât mai mari, cu cât a şi depăşirea de normă mai mare. Exemplele mi­nerilor, iituitorhor, oţetari­­lor, textiliştilor, etc., cer«, — fără eforturi fizice prea mari, numai print«"« mei chibzuită or­ganizare a muncii, au reuşit să realizeze mari depăşiri de nor­me, arată că normele pot fi de­păşite in toate ramuri e industriala, şi astfel şi câştigu­rile muncitorilor pot spori sim­ţitor. 3 Stăpânirea de veacuri a grofi­lor şi bancherilor şi exploatarea sângeroasă a masselor populare de către ei, au menţinut Unga­ria într’o stare de înapoiere po­litică şi economică. Desbinarea naţionalităţilor şi asuprirea lor a fost politica de stat a monarhiei habsburgice şi a succesorilor ei horthyşti. In Ungaria de dinainte de răz­boi, 65°/» din minele de cărbuni erau controlate de un trust care reprezenta interesele a două bănci- Jumătate din totalitatea marilor întreprinderi Industriale aparţi­nea unui grup de cinci bănci. 43% din pământul agricol era în mâinile a 1.000 de mari latifun­diari. Două milioane de ţărani aveau pământ foarte puţin, iar peste 600.000 nu aveau pământ deloc, fiind exploataţi sălbatec pe marile moşii ale grofilor. Se poate spune că marea majoritate a pământului aparţinea la numai 1% dintre proprietari. În aceste condiţii agricultura maghiară era menţinută într’o stare primitivă. Marii proprietari agricoli, proprie­tarii de mine şi uzine, dependenţi de monopoliştii din Statele Unite şi Anglia, exploatau într’o deplină înţelegere cu aceştia bogăţiile Un­gariei. Războiul hitlerist, în care Un­garia a fost împinsă de conducă­torii ei fascişti, s’a soldat cu dis­trugerea a numeroase oraşe şi sate ungare, cu scăderea catas­trofală a producţiei industriale şi agricole. DESVOLTAREA DEMOCRAŢIEI POPULARE UNGARE IN CONDIŢIILE LUPTEI DE CLASA Acestei situaţii avea să-i facâ faţă clasa muncitoare maghiară, care, în condiţiile eliberării Un­gariei prin victoria U.R.S.S asu­pra fascismului, pornea sub con­ducerea Partidului Comunist să croiască un viitor fericit tinerii Re­publici. Lupta clasei muncitoare din Ungaria s-a dat în con­diţiile unei înverşunate rezistenţe din partea claselor exploa­tatoare maghiare. Dela Ferencz Naghy, şeful partidului micilor a­­grarieni, autorul complotului pen­tru răsturnarea regimului demo­­la Znitan Pipi­­ef, sau la social democratul de dreapta Carol Peyer, şi, în sfâr­şit la cardinalul Mindszenty ,­ trece ca un fir roşu trădarea bur­gheziei maghiare şi a social-de­­mocraţiei de dreapta, agenturi ale imperialiştilor americani. Cardinalul Mindszenty, sluga lor cea mai plecată, arestat la sfârşitul anului 1948 de către autorităţile maghiare, urmărea răsturnarea Republicii şi restau­rarea monarhiei habsburgice, sprijinită de foştii moşieri şi bancheri ungurii. Prin arestarea lui Mindszenty, car© era un stâlp principal a­l planurilor a­­gresive ale imperialiştilor ame­ricani în centru, şi răsăritul Europei, s’a pus capăt unei ac­ţiuni criminale, menită să transforme biserica catolică în­­tr’un focar de intrigi împotriva regimurilor democratice. For­ţele democatice maghiare au dejucat rând pe rând mane­vrei© criminal© ale duşmanilor Ungariei, sub orice haină s’au ascuns ele. Democraţia ungară a eşit mai întărită, iar clasa muncitoare şi-a consolidat poziţiile Devenind forţa conducătoare a ţării, clasa muncitoare maghiară a putut porni la o serioasă operă de reconstrucţie şi de desvoltare a economiei sale. PLANUL ECONOMIC TRIENAL Ritmul de desvoltare al Unga­riei este atât de rapid, încât până şi revista laburistă engleză „News Statesman and Nation” recunoaş­te că „Ungaria se reface într’un ritm cu mult mai rapid decât ori­care din ţările marshallizate”. Cu ajutorul economic hotărîtor al Uniunii Sovietice, regimul de­mocratic din Ungaria a putut să învingă starea de inflaţie catas­trofală şi să înfăptuiască stabi­lizarea monetară, ceea ce a creat condiţiile pentru desvoltarea pla­nificată a economiei Ungariei. La 1 August 1947 a intrat în vigoa­re primul plan economic trienal, alcătuit de Partidul Comunist Un­gar şi acceptat de partidele din coaliţia guvernamentală. Pornind cu avânt la realizarea planului trienal, clasa muncitoare din Ungaria a reuşit să depăşească in primul an prevederile planului. Industria minieră şi metalurgică a depăşit Încă din primul trime­stru al anului 1948 cu 26’/» nive­lul de dinainte de război. In indu­stria grea, pianul a fost depăşit cu 45*/«, in cea a energiei electri­ce cu 38%. In ciuda profeţiilor sumbre ale latifundiarilor unguri, recolta a reuşit să atingă, cu toate greutăţile Întâmpinate în cei trei ani de secetă, aproape nivelul de dinainte de război. Dar împăr­ţirea pământului în Ungaria în milioane de mici proprietăţi, nu poate aduce agriculturii avantagiile pe care le aduc marile concentrări de pământuri agricole, lucrate în comun şi înzestrate cu tractoare şi maşini agricole. „Soluţia căutată — spunea recent Matias Rákosi, secretarul general al Partidului ce­lor ce muncesc din Ungaria — este numai exploatarea colectivă a pământului”. Succesele economice ale Unga­riei au făcut să crească simţitor nivelul de trai al poporului munci­tor, de la oraşe şi sate. Trecerea principalelor mijloace de producţie în mâinile celor ce muncesc, a determinat un puternic avânt în muncă. 335.000 de mun­citori iau parte astăzi în întrece­rile în muncă. In aceste întreceri s’au ridicat noul cadre calificate, s'au evidenţiat Inovatori si rationa­­lizatori. Peste 8500 de muncitori fruntaşi au fost decoraţi de guver­nul maghiar. Plănul economic cincinal, care este un curs de elaborare, va avea de scop să consolideze succe­sele de până acum ale economiei maghiare. Toate succesele democraţiei ma­ghiare au fost iniţiate şi organi­zate de Partidul clasei muncitoare. Prin unificarea Partidului Comu­nist Ungar cu Partidul Social-De­mocrat debarasat de elementele sale reformiste, clasa muncitoare a căpătat un detaşament de avant­­gardă care este factorul hotărîtor al regimului de democraţie popu­lară, care îndeplineşte funcţiunile dictaturii proletariatului. AJUTORUL UNIUNII SOVIETICE - FACTOR HOTARITOR PENTRU REFACEREA SI DESVOLTAREA UNGARIEI NOUI Ridicarea producţiei în mine, în industrie şi agricultură, a fost po­sibilă numai datorită faptului că starea prietenă a popoarelor ca­­re-şi construesc o viaţă liberă. Uniunea Sovietică, a acordat un sprijin larg poporului muncitor maghiar, încheierea pariului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală în­tre Uniunea Sovietică şi Republi­­ca Ungară, reducerea cu 50% a datoriilor de război ale Ungariei că­tre U.R.S.S., ca şi acordurile eco­nomice încheiate între cele două ţări, sunt contribuţii hotărîtoare ale Ţării Socialismului la refacerea şi desvoltarea Ungariei noui. Respingând, ca şi celelalte ţări de democraţie populară, momelile planului Marshall de înrobire a popoarelor — Ungaria nu s'a gă­sit în situaţia de a-şi închide fabri­cile ca ţările marshallizate din A­­pus. Dimpotrivă, ea a izbutit să mărească investiţiile prevăzute în planul economic cu aproape 40 m/o, realizând lucrări de mare impor­tanţă, cum este de pildă refacerea uzinei de la Pecs, una din cele mai mari din Europa pentru producţia de îngrăşăminte azotoase. In cadrul Consiliului de Asisten­­ţă Economică Mutuală, Ungaria va avea posibilitatea să-şi pună şi mai bine in valoare bogăţiile sale nevalorificate de regimurile bur­­ghezo-feudale din trecut, devenind astfel un factor activ în relaţiile de schimb economic între statele din răsăritul Europei în frunte cu Uniunea Sovietică Consolidarea regimului demo­cratic din Ungaria contribue în acelaş timp la­ demascarea şi lichi­darea uneltirilor cercurilor impe­­rialiste şi ale agenturii lor, Vatica­­nul, aducând prin aceasta, o con­tribuţie însemnată la întărire» frontului păcii şi democraţiei. O PRIETENIE »TRANSA LEAGA­R P. R DE REPUBLICA UNGARA in locul vrajbei şi aevm­îsm**­­lui, întreţinute efe regimurile burgheze din trecut *pre a des­părţi cu o barieră artificială sta­tul român şi cel maghiar, — în­tre Republica Populară Română şi Republica Ungară s’au sta­bilit astăzi strânse legături de prietenie. Ambele țări con­­struiut temeliile spelahamul'ii, bizuindu-te pe prietenia şi epri­­linul Uniunii Sovietice. Succe­sele poporului muncitor ungar sunt primite cu bucurie în tara noastră, căci ele sunt succes« ale Frontului Unic Socialist «I aie întregului lagăr *nt lini pe­ria­li­st. La a trei» aniversare a Repu­blicii maghiare, «lata muneî* te»*© d'o Republica Portuară Română trimite un salut frăţesc poporului maphisc »1-1 urează să realizeze noul tucee»« pe dru­mul construirii unei Ungarii se­­e lacis­te. I. Matim L­a a treia aniversare a Republicii Ungare — Poporul muncitor maghiar în plin avânt de construire a temeliilor _________ socialismului — _____ Ungaria vecină ţi prietenă sărbătoreşte astăzi cea de a treia aniversare a proclamării Repu­blicii. . In înaintarea ai pieton­iei spre Berlin, — in 1945 — glorioasa Armată Sovietică a sfarmat rezistenţa armatelor h­tleriste ţi a slugilor lor horthyete şi szalatis­te dând libertate poporului un­gar, oprimat de secole. A­trasa aniversare a proclamării Republicii găseşte poporul muncitor in plin avânt de mun­că pentru construirea unei Ungă­ri­ noui- Luptând pentru desfiinţarea exploatării omului de către om, vindecând rănile războiului, clasa muncitoare ungară pune astăzi bazele construirii socialis­­mului In această ţară ştergând urmele mizeriei lăsată de Ungaria burghezo-feudală a lui Horthy■ In cadrul planului economic tri­enal, industria ungară produce mari cantităţi de tractoare şi maşini agricole aducând o importantă contribuţie la mecanizarea și modernizarea agriculturii. In clişeu: un aspect dintr’o fabrică de batoze.

Next