Scȃnteia, februarie 1949 (Anul 18, nr. 1339-1362)

1949-02-02 / nr. 1339

1 « ^ ăMHlB­STMMi immammj fJBBBuSliSSş —— • «■»* • ■ \ «■ii—m IMMI—-1 irsrtn'1 agi ^MnagasmaMM* mmm*vamnCianiRtang igi tag a j ■ „wni — ai—n - muntmma i ran » Partidul Socialist Unit din Germania in fruntea luptei pentru un stat german unitar şi democratic Prima Conferinţă a Part­iu­ri Socialist Unit din Germania, iar«­a’a ţinut între 25—28 ia­nuarie la Berlin, constitue un eveniment deosebit de impor­tant pentru clasa muncitoare din Germania şi pentru Întregul popor german. Făptui că la conferinţă au asistat reprezen­tantul Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice, tov. Sus­­tov, secretar al Comitetului Central al P. C. (b) al U.R.S.S., precum şi reprezentanţii Parti­delor Comuniste şi muncitoreşti din alte 13 ţări, a arătat că fi­ce­astă conferinţă a fost consi­derată ca un eveniment de sea­mă şi în familia partidelor fră­ţeşti de peste hotare. Cuvântă­rile rostite de delegaţii străini au exprimat solidaritatea oame­nilor muncii din întreaga Eu­ropă cu lupta clasei muncitoare şi a tuturor forţelor democra­tice şi antifasciste ale poporu­lui german, pentru o Germanie democratică unită, pentru o pace dreaptă, împotriva trans­formării zonelor occidentale ale Germaniei Intr'o colonie şi o bază militară a Imperialismului american In Europa. Partidul Socialist Unit din Germania (PSUG), conducăto­rul acestei lupte, s’a născut și Germania răsăriteană, in con­diţiile progreselor Însemnate În­făptuite aci pe calea democra­tizării, democratizare care a isbutit pentrucă s’a bucurat de întreg sprijinul autorităţilor so­vietice de ocupaţie. Creat prin unificarea Partidului Comunist German şi a Partidului Social Democrat din Germania, care la prealabil s'a curăţit de ele­mentele sale oportuniste de dreapta, — PSUG este conti­nuatorul celor mai nobile tra­diţii revoluţionare şi internaţio­naliste ale proletariatului ger­man. După cum a arătat în rapor­tul său la conferinţă tov. Wil­helm Pieck, Partidul Socialist Unit din Germania ţine seama astăzi de experienţa pe care au impus-o poporului german atât hitlerismul cât şi evenimentele perioadei de­ după al doilea răz­boi mondial. Când maşina de război hitleristă s-a prăbuşit sub loviturile sdrobitoare ale Arma­tei Sovietice, forţele democra­tice germane călăuzite de do­rinţa de a cre­a un regim care să deschidă poporului german calea desvoltării paşnice, au pri­mit cu mare Însufleţire hotărî­­rile istorice de la Yalta şi Pots­dam, care creiau posibilitatea construirii unei Germanii unite­ţi democratice. Anii care au trecut au arătat insă că aceste hotărîri nu au fost pe placul cercurilor conducătoare din Sta­tele Unita şi din Anglia. In timp ce Uniunea Sovietică Îşi Îndeplinea cu conştiinciozitate angajamentele luate la Yalta şi Potsdam, puterile apusene Îm­pingeau din ce in ce mai de­parte politica for de desmem­­brare a Germaniei, de coloni­zare a zonelor el occidentale, de transformare a acestor zone Intr’o bază de atac, In vederea unei agresiuni împotriva Uniu­nii Sovietice şi democraţiilor populare. Era limpede că o asemenea politică nu putea să aibă spriji­nul forţelor democratice ale po­porului german. Imperialiştii a­­mericani şi englezi au căutat sprijinul forţelor care au pregă­tit şi au realizat agresiunea hit­­leristă: capittaliştii-monopolişti, junkerii, bancherii şi industriaşii germani, criminalii de războiu, foştii membri ai partidului na­zist, ,,experţii“ financiari şi mi­litari ai lui Ifitier care şi-au ofe­­rit bucuros serviciile. Această politică nu ar fi fost posibilă, to­tuşi, dacă ea nu ar fi avut­­­ sprijinul socialiştilor de dreapta din Germania apuseană, de teapa lui Schumacher şi a altor trădă­tori ai clasei muncitoare, care, ca şi in trecut, au răspuns „pre­zent!“ la apelul pungilor cu do­lari şi lire mânuite de bancherii din Washington şi Londra. In aceste condiţii cu totul diferite de cele din Germania răsăriteană, in Germania apu­seană nu s’a putut realiza uni­ficarea politica şi organizato­rică a clasei muncitoare. Stea­gul luptei pentru o pace dreap­tă şi o Germanie unitară şi de­mocrată, continuă a fi purtat act de Partidul Comunist Ger­man, al cărui conducător, Max Reiman, a fost trimis în ju­decată numai pentru că a „cu­tezat“ să avertizeze pe politicie­nii trădători din Germania a­­puseană că poporul german ii va considera ca pe nişte quisling­. In această situaţie Partidului Socialist Unit din Germania ii revine sarcina de mare răspun­dere de a coordona şi a conduce lupta clasei muncitoare şi a for­ţelor democratice ale poporului german pentru o orânduire de­mocratică, împotriva imperialiş­tilor anglo-americani şi a unel­telor lor. PSUG a corespuns Încrederii pe care i-au acordat-o clasa muncitoare şi celelalte forţe de­mocratice ale poporului german. Aşa după cum arată telegrama de salut adresată conferinţei PSUG de C. C. al P. C. (b) al U.R.S.S., „Partidul Socialist Unit din Germania a depus o activi­tate considerabilă pentru conso­lidarea forţelor democratice ale poporului german în lupta pen­tru desăvârşirea transformării istorice a Germaniei”. Rapoartele prezentate la con­ferinţă de tovarăşii Otto Grote­­wohl şi Walter Ulbricht au ară­tat că în Germania răsăriteană poporul german merge cu hotă­­rîre — sub conducerea PSUG şi cu sprijinul autorităţilor de ocupaţie sovietice — pe calea construirii paşnice şi democra­tice. Încă din 1945 au fost ex­propriate aci moşiile junkerilor şi ale criminalilor de război, iar puterea monopolurilor germane a fost distrusă. In acest fel s’a creat o bază economică trainică pentru des­voltarea orânduirii demon­tice, îndeplinind cu succes Planul economic pe ultimele şase luni ale anului 1948 şi păşind la executarea Planului bienal (1949- 1950), blocul forţelor democra­tice şi antifasciste din Germa­nia răsăriteană, în frunte cu PSUG, a pus bazele unei eco­nomii naţionale sănătoase şi ale îmbunătăţirii treptate a nivelu­lui de trai al populaţiei. „Noi am mers cu succes — a declarat Wilhelm Pieck în ra­portul său — pe singura cale care poate să scape poporul german din catastrofa naţională şi îl poate deschide un viitor fericit. Noi putem spune azi cu mândrie că prin aceasta am adus un aport serios la cauza păcii“. In faţa PSUG stau sarcini dintre cele mai grele. Germania nu are un tratat de pace. Încă nu există un stat unic german. In Germania răsăriteană acţiu­nea de democratizare este incă la plină desfăşurare, deoarece nu există incă aci toate condi­ţiile care să permită Instaurarea unui regim de democraţie popu­lară. Principala sarcină a PSUG va fi aşa­dar de a duce până la capăt transformarea democra­tică a ţării, de a întări poziţiile democratice cucerite în Germa­nia răsăriteană ca o bază de nezdruncinat în lupta poporului german pentru unitate şi o pace dreaptă. Pe această cale, PSUG, în fruntea forţelor democratice ale poporului german, se bucură de sprijinul Uniunii Sovietice şi de simpatia Întregului lagăr al de­mocraţiei şi socialismului. Mas­­sele populare din toate ţările lu­mii şi în primul rând din ţările Europei, simt vital interesate ca poporul german să păşească te­meinic pe calea desvoltării de­mocratice şi să Intre odată pen­tru totdeauna in familia po­­poarelor Iubitoare de pace şi progres. Călăuzit de glorioasa expe­rienţă a P. C. (b.) al U.R.S.S. şl transformându-se intr’un Par­tid de tip nou pe calea trasată de prima sa conferinţă, — PSUG va cuceri succese din ce tn ce mal mari In îndeplinirea sarcinilor istorice care-i stau tn faţă. A. Cernea POLONIA VARŞOVIA, 31. (Radar). — TASS transmite: Toate ziarele poloneze publică textul complect al declaraţiei Mi­­nisterului de Afaceri Străine al U. R. S. S. asupra pactului At­lanticului de Nord. Ziarul TRIBUNA LUDU subli­niază în titlul ştirb că Uniunea Sovietică se opune intrigilor im­perialiştilor, apărând pacea şi pres­tigiul Organizaţiei Naţiunilor fi­nite. Ziarul KURIER KODZIENNY publică declaraţia sub titlul: „Uni­unea Sovietică demască politica Marii Britanii şi a Statelor Unite ca o politică de agresiune şi agi­­ţare la un nou război. Pactul At­­lanticulI serveşte scopurilor do­minaţiei anglo-saxone asupra lu­mii“. Ziarul RZECZ POSPOLITA subliniază faptul că Uniunea So­vietică rămâne credincioasă Char­­tei Naţiunilor Unite şi principiilor colaborării internaţionale. UNGARI­A BUDAPESTA, 31 (Radar). — TASS transmite: Toate ziarele publică decla­raţia Ministerului de Afaceri Străine al U. R. S. S., asupra pactului Atlanticului de Nord. „Uniunea Sovietică luptă îm­potriva aţâţătorilor la războiu, pentru o pace trainică", este titlul sub care o publică ziarul NÉPSZAVA, în timp ce SZABAD SZO subliniază că Uniunea Sovietică duce lupta pentru o pace democratică a tuturor naţiunilor. Ziarul HÍRLAP arată că „Mi­nisterul de Afaceri Străine al Uniunii Sovietice demască a­li­anţa puterilor occidentale în scopuri militare", şi că „nou­le pacte pregătite de Statele Unite Şi Marea Britanie submi­nează Organizaţia Naţiunilor Unite". CEHOSLOVACIA F'RAGA, 31. (Rador). - TASS transmite: Declaraţia Ministerului de Afa­ceri Străine­ al U.R.S.S. asupra pactului Atlanticului de Nord, a provocat un mare interes în rân­durile opiniei publice cehoslovace. La 29 Ianuarie postul de radio Praga a transmis o expunere a­­mănunţită a declaraţiei. La 30 Ianuarie, ziarul RUDE PRAVO a publicat textul com­plet al declaraţiei, în timp ce ce­lelalte ziare au publicat un rezu­mat amănunţit sub titluri mari. . ZIARELE SUBLINIAZĂ IN UNANIMITATE CA DECLARA­ŢIA MINISTERULUI DE AFA­CERI STRĂINE SOVIETIC DE­MASCA PE AŢAŢATORII LA RĂZBOI CARE ELABOREAZĂ PLANURI FANTASTICE DE DO­MINAŢIE MONDIALA, $I DO­VEDEŞTE OAMENILOR SIMPLI DIN TOATA LUMEA CA PU­TERNICA UNIUNE SOVIETICA AP­ARA CU VIGILENŢA LIBER­TATEA SI PACEA TUTUROR NAŢIUNILOR. BULGARIA SOFIA 31 (Rador). — TASS transmite: Textul declaraţiei Ministerului de Afaceri Străine al TI.RS.S. asupra pactuliili Atlanticului de Nord a­ fost publicat de toate ziarele. In titlurile lor se subliniază că Statele Unite şi Marea Britanie duc pe faţă o politică agresivă, al cărei ultm scop este să instaureze cu forţa dominaţia mondială anglo-ame­ricană şi că aceste ţări încearcă deasemenea să submineze fi­nd distrusă Organizaţia Naţiunilor Uruite. In acelaş timp, titlurile relevă că forţa crescândă a Uniunii Sovietice si prestigiul ei inter­national constitue un obstacol de neînvins in calea planurilor pentru dominarea lumii. ITALIA ROMA 31 (Rador).­­ TASS transmite­­ „U.R.S.S. DEMASCA IN FATA POPOARELOR PACTELE A­­GRESIVE ALE IMPERIALI­ŞTILOR”, este titlul sub care ziarul UNITA publică un re­zumat amănunţit al declara, fiel Ministerului de Afaceri Străine al U.R.S.S. cu privire la pactul Atlanticului de Nord. Celelalte ziare ignorează această declaraţie, sau ii acordă un loc neînsemnat In. tre celelalte ştiri internatio­nale. ROMA, 31. (Rador). — FRANCE PRESSE transmite că într’un Interview acordat ziarului UNITA, în legătură cu Invitaţa făcută Italiei de a participa la Uniunea Europeană, Palmiro To­gliatti, secretarul general al Par­tidului Comunist Italian a decla­rat între altele: „ŢARA NOASTRA TREBUE SA SE FEREASCĂ DE A INTRA INTR’O ASEMENEA INTRIGA SI DE A ACCEPTA SA SE SU­PUNĂ UNUI ASTFEL DE JUG, DACA VREA SA-ŞI ASIGURE INDEPENDENŢA ŞI VIITORUL EI“. Togliatti a calificat această Uniune drept „o manifestare a­­meninţătoare de politică imperia­listă, tinzând nu să unească, ci să divizeze Europa şi lumea şi să pregătească noul conflict­“. Reamintind că guvernul nu are dreptul să-şi ia nici un angaja­ment fără a consulta Parlamentul, fruntaşul comunist a Încheiat su­bliniind că de Gasperi şi-a călcat promisiunea când a declarat so­lemn că el nu va face ca Italia să adere la vreun bloc. FINLANDA HELSINKI 31 (Rador). — TASS transmite: Ziarele publică declaraţia Mi­nisterului de Afaceri Străine al U.R.S.S. asupra pactului Atlanti­cului de Nord. Ziarul TUEKANSAN SANO­­MAT subliniază că această decla­­raţie dă în vileag caracterul cri­minal al politicii dusă de cercurile conducătoare ale puterilor occi­dentale. Indiferent de rezultatele conferinţei de la Oslo, continuă zia­rul, este un fapt că ameninţarea de război din partea principalelor puteri imperialiste s’a apropiat a­­tât de Scandinavia cât şi de Fin­landa. In ceea ce priveşte Finlanda şi statele mici în general, constata­rea făcută la al optulea Congres al Partidului Comunist din Fin­landa că „STATELE MICI ISI POT MENŢINE INDEPENDEN­ŢA NUMAI LUPTÂND IN RAN­­DURILE LAGĂRULUI DEMO­CRATIC ŞI ANTIIMPERIALIST“ rămâne valabilă. Colaborarea cât mai strânsă cu Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară trebue să fie răspunsul la intensificarea pregă­tirii de război a imperialiştilor. OLANDA HAGA, 31 (Rador).­­ TASS transmite: Numeroase ziare olandeze publi­că în prima pagină extrase din declaraţia Ministerului de Afaceri Străine al U.R.S.S. asupra pac­tului Atlanticului de Nord. Ziarul HET PAROLE scoate în evidenţă partea din declaraţie care arată politica agresivă a guverne­lor Marii Britanii, Franţei şi ce­lorlalte ţări marshalfizate. Ziarul DE VAARHEID publică extrase din declaraţie, subliniind că BLOCUL OCCIDENTAL ŞI PACTUL ATLANTICULUI DE NORD, ACTUALMENTE IN PREGĂTIRE, CONSTITUE O A­­MENINŢARE PENTRU POPOA­RELE IUBITOARE DE PACE. ANGLIA LONDRA. 31 (Rador). — TASS transmite: Ziarele britanice de Duminică acordă o mare atenţie decla­raţiei Ministerului de Afaceri Străine sovietic a­supra pactului A­tl­anticului de Nord, dar numai OBSERVER dă un rezumat al de­claraţiei pe o coloană. Cele­lalte ziere reproduc numai câ­teva fraze din declaraţia sovie­tică, lnsoţite de ample comen­tarii. Potrivit Agenţiei REUTER, la 29 ianuarie purtătorul de cuvânt al Ministerului de Afaceri Străine britanic a comentat de­claraţie Ministerului de Afaceri Străine al U. R. S. S. referitoare la pactul Atlanticului de Nord. Din ştirea Agenţiei, rezultă că purtătorul de cuvânt nu a încer­cat să tăgăduiască tendinţa antisovietică a proiectatului pact al Atlanticului de Nord, ci a căutat să-l justifice, afirmând că Uniunea Sovietică s-a înde­părtat de la politica de colabo­rare cu puterile occidentale. In felul acesta, purtătorul de cuvânt al­ Ministerului de Afa­ceri Străine britanic a denaturat in mod intenţionat declaraţiile conducătorilor Statului Sovietic asupra posibilităţii de colabo­rare Intre cele două sisteme o­­puse. STATELE­ UNITE NEW YORK 31 (Radon). - TASS transmite : Consiliul Naţional pentru prietenia americano-sovieti­­că a dat publicităţii o decla­raţie in care demască proep­tata aiianţă mlitară a Atlan­ticului de Nord ca fiind o continuare a „războiului rece”, care „tinde să înde­părteze Statele Unite Şi lu­mea de pe calea păcii, du­cănd-o pa drumul unul el treilea război mondial“. Deplângând faptul că alian­ţa Atlanticului de Nord va include Statele Unite pentru prima oară intr’o alianţă mi­litară încheiată in timp de pace, Consiliul acuză Pe Tru­man de violarea declaraţiei sate preelectorale prin care a făgăduit să ducă o politică de pace mondială. Noi cerem poporului ame­rican să oprească acest plan de aţâţare la război. Facem apel către toţi americanii să ceară senatorilor aleşi de el să organizeze şedinţe publice ale Comitetului afacerilor străine al Senatului asupra alianţei proiectate, pentru ca glasul poporului împotriva acestui plen dezastruos, să poată fi auzit.­­ NEW YORK, 31. (Rador), — TASS transmite: Comentariile asupra declaraţiei Ministerului de Afaceri Străine al U.R.S.S. cu privire la pactul At­lanticului de Nord, constă până acum mai mult în încercări de­­ a tăgădui faptul că pactul caută să stabilească cu forţa dominaţia anglo-americană asupra lumii şi să submineze Organizaţia Naţiu­nilor Unite. Corespondentul din Washington al ziarului NEW YORK TIMES, Halen, declară că cercurile oficiale din Statele Unite intenţionează si continue negocierile în legătură cu pactul Atlanticului de Nord, cu toate acuzaţiile sovietice că a­­cest pact are de scop să­­ submi­neze ONU şi să stabilească dom­i­­naţia mondială anglo-americană. NEW YORK TIMES reproduce fragmente din noua broşură pe care Asociaţia Americană pentru Naţiunile Unite o trimite acum fiecărui membru al Congresului. Această broşură arată că pactul Atlanticului de Nord provoacă „TEAMA CA UN ASEMENEA ARANJAMENT AR PUTEA IN FAPT SA DUCA LA ADÂNCI­REA DIVIZĂRII ŞI NEST­ABILI­TAŢII POLITICE A LUMII“, CANADA OTTAWA 31 (Rad­or). — TASS transmite: Rezumatul declaraţiei Minis­­terului de Afaceri Străine al U.R.S.S. asupra pactului Atlan­ticului de Nord este publicat la loc de frunte de toate ziarele cu excepţia ziarelor TORONTO GLOBE şi MONTREAL GA­ZETTE. Puternică impresie produsă în întreaga lume de declaraţia Ministerului de Afaceri Externe al U. R. S. S. asupra pactului Atlanticului de Nord O puternică demascare a planurilor imperialiste de râzboi (Urmare din pag- l­a) a scopurilor urmărite de Inspiratorii unor asemenea grupuri şi pacte”. De fapt, această aşa zisă „nouă orientare” în politica externă a puterilor imperia­liste nu reprezintă altceva decât vechea linie antisovie­­tică a politicii externe înte­meiată pe izolarea U.R.S.S., p­olitică ce a dus în apţii ce­­l­ de al doilea război mon­dial la un pas de distrugerea completă a civilizaţiei euro­pene şi care s’a sfârşit cât se poate de prost pentru cam­pionii de atunci ai antisovie­­tismului. Cât priveşte guvernul so­vietic şi conducătorul său I. V. Stalin, au atras nu odată atenţia cercurilor imperialis­te anglo-americane asupra răspunderii ce şi-o asumă prin repetarea încercărilor aventuroase de a domina lu­mea, prin politica lor brutală de agresiune şi de deslănţuire a unui nou război. După cum se ştie, cercu­rile conducătoare anglo-ame­ricane încearcă să motiveze politica lor prin minciuna „imposibilităţii“ unei cola­borări cu U.R.S.S. Prin recentele sale răs­punsuri date lui Kingsbury Smith, tovarăşul Stalin da o viguroasă desmintire aces­tei născociri a propagandei imperialiste. Marele Stalin reafirmă bine cunoscuta do­rinţă de colaborare interna­ţională a U.R.S.S., care stă la baza politicii externe a Statului Sovietic. La întrebarea: „Guvernul Uniunii Sovie­tice va fi oare gata să exa­mineze împreună cu guver­nul Statelor Unite ale Ame­­ricii chestiunea publicării unei declaraţii comune, care să confirme că nici unul din aceste guverne nu are in­tenţia de a recurge la război unul împotriva celuilalt?“ I. V. Stalin răspunde: „Guvernul sovietic ar fi gata să examineze ches­tiunea publicării unei ast­fel de declaraţii”. Tovarăşul Stalin indică deasemeni calea rezolvării chestiunilor în legătură cu Berlinul, ivite în urma situa­ţiei creiate de politica provo­catoare anglo-americană în Germania Occidentală. I. V. Stalin arată că nu există obiecţiuni împotriva unei în­tâlniri cu preşedintele Tru­man. Răspunsurile clare şi pre­cise ale tovarăşului Stalin constitue o lovitură greu de suportat pentru nouii pre­tendenţi la dominaţia mon­dială. Declaraţia Ministerului de Externe al U.R.S.S. desvălue încă o latură a politicii agre­sive a blocului anglo-ameri­­can, demonstrând — fără pu­tinţă de tăgadă — faptul că pactul Atlanticului de Nord constitue o subminare directă a O.N.U., şi că blocul anglo­­american urmăreşte distruge­rea acestei organizaţii, care a devenit o piedică în calea politicii sale de pregătire a unui nou răsboi. De aceea declaraţia subli­niază ca o concluzie princi­pală că U.R.S.S. va lupta îm­potriva acestor încercări şi va avea grija ca O.N.U. să-şi pună mai mult în valoare au­toritatea sa împotriva agre­sorilor şi aţâţătorilor la răsboi. Ca o altă concluzie princi­pală, declaraţia proclamă o­­ficial, cu vigoarea caracteris­tici declaraţiilor sovietice, că U.R.S.S. este silită să ia notă de faptul că cercurile condu­cătoare din U.S.A. şi Marea Britanie au adoptat în mod făţiş o linie politică agresivă de deslănţuire a unui nou răsboi, cu scopul final de a instaura cu forţa dominaţia lor mondială. Faţă de aceasta, Uniunea Sovietică îşi va in­tensifica lupta împotriva a­­cestei politici, lupta pentru o p­acă mondială, considerând „drept aliaţi ai săi pe toate celelalte state iubitoare de pace şi pe nenumărate spriji­nitori ai păcii democratice universale“, din lumea în­treagă. Statul Socialist ştie că poate conta în această luptă nu numai pe statele de­mocraţiei populare aliate cu el, ci şi pe întreg proletaria­tul mondial — inclusiv cel din tarile pactului Atlanticului de Nord, — pe întreaga mişcare democratică şi de eliberare naţională din lume, care se ridică împotriva exploatării şi asupririi, împotriva răs­­boiului imperialist. Aceste uriaşe forţe sociale, unite într’un front unic mon­dial antiimperialist având în frunte U.R.S.S., sunt capa­bile să împiedece o eventuală agresiune imperialistă şi să apere pacea cu succes. Numărându-se printre a­­n­ate­măreţei şi invincibilei Uniuni Sovietice, poporul ro­mân şi Republica Populară Română salută cu însufleţire declaraţia sovietică şi răspun­surile Marelui Stalin, cu ho­­tărîrea fermă de a sprijini cu toate puterile sale lupta pen­tru demascarea planurilor a­­gresive ale blocului anglo-a­­merican și pentru zădărnici­rea punerii lor în aplicare, lupta pe care o duce Statul Socialist, U.R.S.S., în vederea asigurării unei paci trainice în lume. SCÂNTEIA Nr. 1m Deschiderea iilor du­i Executiv al Federaţiei Sindicale Mondiale PARIS, 31. (Rador). — TASS transmite: Vineri şi-a început lucrările la Paris Comitetul Executiv al Fede­ralei Sindicale Mondiale. Una din sarcinile principale ale Comitetului Executiv o constitue pregătirea Congresului mondial care se va ţine conform hotărîrii luată in şedinţa Biroului Executiv din 27 Iunie 1948, fie la Geneva, fie la Milano. In afară de aceasta Comitetul Executiv va avea de examinat si­tuaţia creată in urma retragerii reprezentanţilor Consiliului sindi­catelor engleze şi ai CIO (Con­gresul Sindicatelor Industriale) din­tatele Unite. La şedinţa Comitetului Execu­tiv iau parte reprezentanţii, mem­brii sau locţiitorii lor, ai organi­zaţiilor sindicale din următoarele ţări, sau grupuri de ţări: din par­tea Uniunii Sovietice, Soloviev, Reste­vski, Hasanov; din partea Franţei Benoit Frachon, Le Leap, Monmousseau; din partea Chinei Du Min­g; din partea Australiei Monk; din partea Americii Latine Lombardo Toledano; din partea Cubei Lazaro Penya; din partea Republicii Peru, Ocampo; din partea ţărilor din Orientul Mij­lociu, Ornstein; din partea Indiei şi Ceylonului, Vicramansing; din partea Ţărilor Scandinave, Jensen; din partea Europei de Sud, Vitte­­lio; din partea Europei Centrale, Kubburec (Cehoslovacia); din par­tea Europei de Sud-Est, Salay (Iugoslavia) şi Apostol (România); din partea Europei Occidentale reprezentantul sindicatelor unitare ale Olandei. Nu iau parte reprezentanții sin­dicatelor din Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Africa. Răspunsul guvernului sovietic la notele puterilor occidentale privitoare la problema repatrierii prizonierilor de război germani MOSCOVA, 30 (Rador). - TASS transmite: La 4 ianuarie 1949, guvernul sovietic a primit note din par­tea guvernelor Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei cu pri­vire la problema repatrierii pri­zonierilor de război germani. In răspunsul la aceste note, ministerul de externe al Uniunii Sovietice a trimis la 24 ianuarie guvernelor Statelor Unite, Marii, Britanii şi Franţei un memoriu al guvernului sovietic, în care se spune între altele: „Guvernul sovietic este în po­sesia notelor guvernelor Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei cu data de 3 ianuarie 1949, pri­vind repatrierea prizonierilor de război germani. In aceste note se prezintă sub un aspect fals situaţia în legă­tură cu problema repatrierii pri­zonierilor de război germani. Adevărata stare de lucruri poate fi văzută din următoarele: In timp ce problema elaborării planului pentru repatrierea prizo­nierilor de război germani se afla în discuţie în Consiliul de control, între guvernele Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei, se duceau negocieri şi s-au în­cheiat acorduri cu privire la pri­zonierii de război germani pe te­ritoriul controlat de ele sub de­ghizarea folosirii lor ca muncitori salariaţi. Puterile occidentale au refuzat să informeze Consiliul de control cu privire la negocierile duse în­tre ele pentru a folosi prizonieri de război ca muncitori salariaţi, iar la 20 ianuarie 1948 generalul Clay a propus ca problema elabo­rării unui plan pentru repatrierea prizonierilor de război germani să fie scoasă cu totul de pe ordinea de zi a Consiliului de control. In felul acesta puterile mai sus amintite au sabotat planul pen­tru repatrierea prizonierilor de război germani. Potrivit informaţiilor deţinute de guvernul sovietic, un mare număr de prizonieri de război germani sunt deţinuţi până în ziua de astăzi ca muncitori sala­riaţi pe teritoriile controlate de Marea Britanie, Franţa şi Statele Unite. In ce priveşte repatrierea pri­zonierilor de război germani din Uniunea Sovietică, guvernul so­vietic a şi repatriat cea mai mare parte din prizonierii de război german­ şi potrivit planului ce se elaborează, repatrierea restului de prizonieri de război, va fi desă­vârşită în cursul anului 1949. Din cele declarate mai sus, reese ci afirmaţia cuprinsă în aceste note că prizonieri de răz­boi germani sunt reţinuţi în Uniunea Sovietică, violindu-se obligaţiile asumate de guvernul sovietic, falsifică adevărata atare de lucruri. fiu poate fi aici • îndoială ei declaraţii de acest fel urmăresc scopuri ce nu au nimic comun cu interesele accelerării soluţio­nării problemei repatrierii prizo­nierilor da război germani. un hei [i nu îmi Stii Pilii miHi Fi Hi Piti NIUIUI Textul declaraţiei sovietice transmisă guvernului norvegian OLSO, 31. (Rador), — TASS transmite: in ziua de 29 Ianuarie ambasa­dorul sovietic Afanasiev a făcut o vizită secretarului general al ministerului de afaceri străine norvegian Schilstad, căruia i-a fă­cut următoarea declaraţie: in legătură cu ştirile apărute în presă cu privire la intenţia Nor­vegei de a se alătura pactului Atlanticului, guvernul sovietic m’a autorizat să fac următoarea de­claraţie: Potrivit numeroaselor fapte cunoscute, aşa numitul pact al Atlanticului va fi încheiat în curând. Deşi iniţiatorii acestui pact de­clară că alianţa Atlanticului ur­măreşte scopuri defensive, guver­nul sovietic are suficiente motive să susţină că alanţa Atlanticului, care se află acum în curs de pre­­gătire, nu poate servi la întărirea păcii universale ci dimpotrivă re­prezintă un grup de puteri ce ur­măresc scopuri agresive, ceea ce este dealtfel confirmat de faptul că alianţa Atlanticului se constitue in afara şi pe deasupra Organi­zaţiei Naţiunilor Unite. Deasemnea există motive sufi­ciente să se afirme că iniţiatorii pactului Atlantic Încearcă să folo­sească stabilirea acestui nou grup internaţional, in scopul de a în­fiinţa baze aeriene şi navale in diferite părţi ale globului şi nu deosebi pe teritoriul puterilor si­tuate în imediata apropiere a Uni­unii Sovietice, situaţie care nu este deloc o mărturie a scopurilor paş­nice ale acestui grup. Atrăgând atenţia guvernulu­i norvegian asupra acestei stări de lucruri, guvernul sovietic crede necesar să declare că consideră alianţa Atlanticului ca un grup de puteri care este de fapt opus Organizaţiei Naţiunilor Unite şi care urmăreşte scopuri ce nu au nimic comun cu interesele conso­lidării păcii. Având in vedere toate aceste fapte mai sus amintite, guvernul sovietic cere guvernului norvegian să-şi precizeze atitudinea faţă de pactul Atlantic, avându-se în ve­­dere in deosebi faptul că Norve­gia are graniţă comună cu Uniu­nea Sovietică. Guvernul sovietic cere să fie informat dacă ştirile apărute in presă, că Norvegia se alătură a­­lianţei Atlanticului, corespund re­alităţii şi deasemenea cere să fie informat dacă guvernul norvegian işi asumă unele obliga­ţi faţă de alianţa Atlanticului, cu privire la stabilirea de baze aeriene şi navale pe teritoriul norvegian. Schilstad a promis că va comu­nica această declaraţie guvernului norvegian. Tratativele pentru constituirea alianței scandinave au eşuat OSLO 30 (Rador). — FRANCE PRESSE trans­mite: Deoarece nu s’a putut a­­junge la niciun acord în ve­derea constituirii unei alian­ STOCKHOLM 80 (Rador). — TASS transmite » Opinia publică suedeză ia atitudine împotriva includerii țării !­* Stocul imperialist american. de scandinave, negocierile în­cepute de Suedia, Norvegia şi Danemarca au luat sfâr­şit la Oslo, după cum anun­ţă un comunicat publicat la sfârşitul conferinţei. Campania pentru pace şi libertate, desfăşurată in preş­tient de Partidul Comunist Suedez, păseşte un cald spri­jin printre fruntaşii clasei muncitoare si ai intelectuali­tăţii progresiste. In întreaga Suedie au foc întruniri si meetinguri, la care se adoptă rezoluţii de protest împotriva politicii Martirilor militare împotri­va arătătorilor la un nou război. Ziarul VT­DAG publică scri­sorile şi declaraţiile oame­nilor simpli în care aceştia protestează împotriva con­stituirii blocurilor mite­r­­şti iau atitudine pentru menţi­nerea păcii şi securităţii po­­poarelor Campanie pentru pace în Suedia împotriva includerii ţării în blocul imperialist american REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA. Bucureşti Str. Dobrigeanu Gherea Nr. 5. Centrala telefonică: 3.26.20. Cont­act poştal Nr. 1381.­­ Tiparul: Imprimeriile „SCRISU­L LIBER” Str Dobrogeanu Gherea Nr. 5. Bucureşti. 1 ABONAMENTE: Individual­ lunar Lei 100. Colective (pt. muncitori, ţărani |1 Intelectuali) lunar lei 80. Taxa poștala plătită In numerar con!, aprob. Dir. Gen. P. T. T. 118.578.944.

Next