Scȃnteia, februarie 1949 (Anul 18, nr. 1339-1362)
1949-02-02 / nr. 1339
1 « ^ ăMHlBSTMMi immammj fJBBBuSliSSş —— • «■»* • ■ \ «■ii—m IMMI—-1 irsrtn'1 agi ^MnagasmaMM* mmm*vamnCianiRtang igi tag a j ■ „wni — ai—n - muntmma i ran » Partidul Socialist Unit din Germania in fruntea luptei pentru un stat german unitar şi democratic Prima Conferinţă a Partiuri Socialist Unit din Germania, iar«a’a ţinut între 25—28 ianuarie la Berlin, constitue un eveniment deosebit de important pentru clasa muncitoare din Germania şi pentru Întregul popor german. Făptui că la conferinţă au asistat reprezentantul Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice, tov. Sustov, secretar al Comitetului Central al P. C. (b) al U.R.S.S., precum şi reprezentanţii Partidelor Comuniste şi muncitoreşti din alte 13 ţări, a arătat că ficeastă conferinţă a fost considerată ca un eveniment de seamă şi în familia partidelor frăţeşti de peste hotare. Cuvântările rostite de delegaţii străini au exprimat solidaritatea oamenilor muncii din întreaga Europă cu lupta clasei muncitoare şi a tuturor forţelor democratice şi antifasciste ale poporului german, pentru o Germanie democratică unită, pentru o pace dreaptă, împotriva transformării zonelor occidentale ale Germaniei Intr'o colonie şi o bază militară a Imperialismului american In Europa. Partidul Socialist Unit din Germania (PSUG), conducătorul acestei lupte, s’a născut și Germania răsăriteană, in condiţiile progreselor Însemnate Înfăptuite aci pe calea democratizării, democratizare care a isbutit pentrucă s’a bucurat de întreg sprijinul autorităţilor sovietice de ocupaţie. Creat prin unificarea Partidului Comunist German şi a Partidului Social Democrat din Germania, care la prealabil s'a curăţit de elementele sale oportuniste de dreapta, — PSUG este continuatorul celor mai nobile tradiţii revoluţionare şi internaţionaliste ale proletariatului german. După cum a arătat în raportul său la conferinţă tov. Wilhelm Pieck, Partidul Socialist Unit din Germania ţine seama astăzi de experienţa pe care au impus-o poporului german atât hitlerismul cât şi evenimentele perioadei de după al doilea război mondial. Când maşina de război hitleristă s-a prăbuşit sub loviturile sdrobitoare ale Armatei Sovietice, forţele democratice germane călăuzite de dorinţa de a crea un regim care să deschidă poporului german calea desvoltării paşnice, au primit cu mare Însufleţire hotărîrile istorice de la Yalta şi Potsdam, care creiau posibilitatea construirii unei Germanii uniteţi democratice. Anii care au trecut au arătat insă că aceste hotărîri nu au fost pe placul cercurilor conducătoare din Statele Unita şi din Anglia. In timp ce Uniunea Sovietică Îşi Îndeplinea cu conştiinciozitate angajamentele luate la Yalta şi Potsdam, puterile apusene Împingeau din ce in ce mai departe politica for de desmembrare a Germaniei, de colonizare a zonelor el occidentale, de transformare a acestor zone Intr’o bază de atac, In vederea unei agresiuni împotriva Uniunii Sovietice şi democraţiilor populare. Era limpede că o asemenea politică nu putea să aibă sprijinul forţelor democratice ale poporului german. Imperialiştii americani şi englezi au căutat sprijinul forţelor care au pregătit şi au realizat agresiunea hitleristă: capittaliştii-monopolişti, junkerii, bancherii şi industriaşii germani, criminalii de războiu, foştii membri ai partidului nazist, ,,experţii“ financiari şi militari ai lui Ifitier care şi-au oferit bucuros serviciile. Această politică nu ar fi fost posibilă, totuşi, dacă ea nu ar fi avut sprijinul socialiştilor de dreapta din Germania apuseană, de teapa lui Schumacher şi a altor trădători ai clasei muncitoare, care, ca şi in trecut, au răspuns „prezent!“ la apelul pungilor cu dolari şi lire mânuite de bancherii din Washington şi Londra. In aceste condiţii cu totul diferite de cele din Germania răsăriteană, in Germania apuseană nu s’a putut realiza unificarea politica şi organizatorică a clasei muncitoare. Steagul luptei pentru o pace dreaptă şi o Germanie unitară şi democrată, continuă a fi purtat act de Partidul Comunist German, al cărui conducător, Max Reiman, a fost trimis în judecată numai pentru că a „cutezat“ să avertizeze pe politicienii trădători din Germania apuseană că poporul german ii va considera ca pe nişte quisling. In această situaţie Partidului Socialist Unit din Germania ii revine sarcina de mare răspundere de a coordona şi a conduce lupta clasei muncitoare şi a forţelor democratice ale poporului german pentru o orânduire democratică, împotriva imperialiştilor anglo-americani şi a uneltelor lor. PSUG a corespuns Încrederii pe care i-au acordat-o clasa muncitoare şi celelalte forţe democratice ale poporului german. Aşa după cum arată telegrama de salut adresată conferinţei PSUG de C. C. al P. C. (b) al U.R.S.S., „Partidul Socialist Unit din Germania a depus o activitate considerabilă pentru consolidarea forţelor democratice ale poporului german în lupta pentru desăvârşirea transformării istorice a Germaniei”. Rapoartele prezentate la conferinţă de tovarăşii Otto Grotewohl şi Walter Ulbricht au arătat că în Germania răsăriteană poporul german merge cu hotărîre — sub conducerea PSUG şi cu sprijinul autorităţilor de ocupaţie sovietice — pe calea construirii paşnice şi democratice. Încă din 1945 au fost expropriate aci moşiile junkerilor şi ale criminalilor de război, iar puterea monopolurilor germane a fost distrusă. In acest fel s’a creat o bază economică trainică pentru desvoltarea orânduirii demontice, îndeplinind cu succes Planul economic pe ultimele şase luni ale anului 1948 şi păşind la executarea Planului bienal (1949- 1950), blocul forţelor democratice şi antifasciste din Germania răsăriteană, în frunte cu PSUG, a pus bazele unei economii naţionale sănătoase şi ale îmbunătăţirii treptate a nivelului de trai al populaţiei. „Noi am mers cu succes — a declarat Wilhelm Pieck în raportul său — pe singura cale care poate să scape poporul german din catastrofa naţională şi îl poate deschide un viitor fericit. Noi putem spune azi cu mândrie că prin aceasta am adus un aport serios la cauza păcii“. In faţa PSUG stau sarcini dintre cele mai grele. Germania nu are un tratat de pace. Încă nu există un stat unic german. In Germania răsăriteană acţiunea de democratizare este incă la plină desfăşurare, deoarece nu există incă aci toate condiţiile care să permită Instaurarea unui regim de democraţie populară. Principala sarcină a PSUG va fi aşadar de a duce până la capăt transformarea democratică a ţării, de a întări poziţiile democratice cucerite în Germania răsăriteană ca o bază de nezdruncinat în lupta poporului german pentru unitate şi o pace dreaptă. Pe această cale, PSUG, în fruntea forţelor democratice ale poporului german, se bucură de sprijinul Uniunii Sovietice şi de simpatia Întregului lagăr al democraţiei şi socialismului. Massele populare din toate ţările lumii şi în primul rând din ţările Europei, simt vital interesate ca poporul german să păşească temeinic pe calea desvoltării democratice şi să Intre odată pentru totdeauna in familia popoarelor Iubitoare de pace şi progres. Călăuzit de glorioasa experienţă a P. C. (b.) al U.R.S.S. şl transformându-se intr’un Partid de tip nou pe calea trasată de prima sa conferinţă, — PSUG va cuceri succese din ce tn ce mal mari In îndeplinirea sarcinilor istorice care-i stau tn faţă. A. Cernea POLONIA VARŞOVIA, 31. (Radar). — TASS transmite: Toate ziarele poloneze publică textul complect al declaraţiei Ministerului de Afaceri Străine al U. R. S. S. asupra pactului Atlanticului de Nord. Ziarul TRIBUNA LUDU subliniază în titlul ştirb că Uniunea Sovietică se opune intrigilor imperialiştilor, apărând pacea şi prestigiul Organizaţiei Naţiunilor finite. Ziarul KURIER KODZIENNY publică declaraţia sub titlul: „Uniunea Sovietică demască politica Marii Britanii şi a Statelor Unite ca o politică de agresiune şi agiţare la un nou război. Pactul AtlanticulI serveşte scopurilor dominaţiei anglo-saxone asupra lumii“. Ziarul RZECZ POSPOLITA subliniază faptul că Uniunea Sovietică rămâne credincioasă Chartei Naţiunilor Unite şi principiilor colaborării internaţionale. UNGARIA BUDAPESTA, 31 (Radar). — TASS transmite: Toate ziarele publică declaraţia Ministerului de Afaceri Străine al U. R. S. S., asupra pactului Atlanticului de Nord. „Uniunea Sovietică luptă împotriva aţâţătorilor la războiu, pentru o pace trainică", este titlul sub care o publică ziarul NÉPSZAVA, în timp ce SZABAD SZO subliniază că Uniunea Sovietică duce lupta pentru o pace democratică a tuturor naţiunilor. Ziarul HÍRLAP arată că „Ministerul de Afaceri Străine al Uniunii Sovietice demască alianţa puterilor occidentale în scopuri militare", şi că „noule pacte pregătite de Statele Unite Şi Marea Britanie subminează Organizaţia Naţiunilor Unite". CEHOSLOVACIA F'RAGA, 31. (Rador). - TASS transmite: Declaraţia Ministerului de Afaceri Străine al U.R.S.S. asupra pactului Atlanticului de Nord, a provocat un mare interes în rândurile opiniei publice cehoslovace. La 29 Ianuarie postul de radio Praga a transmis o expunere amănunţită a declaraţiei. La 30 Ianuarie, ziarul RUDE PRAVO a publicat textul complet al declaraţiei, în timp ce celelalte ziare au publicat un rezumat amănunţit sub titluri mari. . ZIARELE SUBLINIAZĂ IN UNANIMITATE CA DECLARAŢIA MINISTERULUI DE AFACERI STRĂINE SOVIETIC DEMASCA PE AŢAŢATORII LA RĂZBOI CARE ELABOREAZĂ PLANURI FANTASTICE DE DOMINAŢIE MONDIALA, $I DOVEDEŞTE OAMENILOR SIMPLI DIN TOATA LUMEA CA PUTERNICA UNIUNE SOVIETICA APARA CU VIGILENŢA LIBERTATEA SI PACEA TUTUROR NAŢIUNILOR. BULGARIA SOFIA 31 (Rador). — TASS transmite: Textul declaraţiei Ministerului de Afaceri Străine al TI.RS.S. asupra pactuliili Atlanticului de Nord a fost publicat de toate ziarele. In titlurile lor se subliniază că Statele Unite şi Marea Britanie duc pe faţă o politică agresivă, al cărei ultm scop este să instaureze cu forţa dominaţia mondială anglo-americană şi că aceste ţări încearcă deasemenea să submineze find distrusă Organizaţia Naţiunilor Uruite. In acelaş timp, titlurile relevă că forţa crescândă a Uniunii Sovietice si prestigiul ei international constitue un obstacol de neînvins in calea planurilor pentru dominarea lumii. ITALIA ROMA 31 (Rador). TASS transmite „U.R.S.S. DEMASCA IN FATA POPOARELOR PACTELE AGRESIVE ALE IMPERIALIŞTILOR”, este titlul sub care ziarul UNITA publică un rezumat amănunţit al declara, fiel Ministerului de Afaceri Străine al U.R.S.S. cu privire la pactul Atlanticului de Nord. Celelalte ziare ignorează această declaraţie, sau ii acordă un loc neînsemnat In. tre celelalte ştiri internationale. ROMA, 31. (Rador). — FRANCE PRESSE transmite că într’un Interview acordat ziarului UNITA, în legătură cu Invitaţa făcută Italiei de a participa la Uniunea Europeană, Palmiro Togliatti, secretarul general al Partidului Comunist Italian a declarat între altele: „ŢARA NOASTRA TREBUE SA SE FEREASCĂ DE A INTRA INTR’O ASEMENEA INTRIGA SI DE A ACCEPTA SA SE SUPUNĂ UNUI ASTFEL DE JUG, DACA VREA SA-ŞI ASIGURE INDEPENDENŢA ŞI VIITORUL EI“. Togliatti a calificat această Uniune drept „o manifestare ameninţătoare de politică imperialistă, tinzând nu să unească, ci să divizeze Europa şi lumea şi să pregătească noul conflict“. Reamintind că guvernul nu are dreptul să-şi ia nici un angajament fără a consulta Parlamentul, fruntaşul comunist a Încheiat subliniind că de Gasperi şi-a călcat promisiunea când a declarat solemn că el nu va face ca Italia să adere la vreun bloc. FINLANDA HELSINKI 31 (Rador). — TASS transmite: Ziarele publică declaraţia Ministerului de Afaceri Străine al U.R.S.S. asupra pactului Atlanticului de Nord. Ziarul TUEKANSAN SANOMAT subliniază că această declaraţie dă în vileag caracterul criminal al politicii dusă de cercurile conducătoare ale puterilor occidentale. Indiferent de rezultatele conferinţei de la Oslo, continuă ziarul, este un fapt că ameninţarea de război din partea principalelor puteri imperialiste s’a apropiat atât de Scandinavia cât şi de Finlanda. In ceea ce priveşte Finlanda şi statele mici în general, constatarea făcută la al optulea Congres al Partidului Comunist din Finlanda că „STATELE MICI ISI POT MENŢINE INDEPENDENŢA NUMAI LUPTÂND IN RANDURILE LAGĂRULUI DEMOCRATIC ŞI ANTIIMPERIALIST“ rămâne valabilă. Colaborarea cât mai strânsă cu Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară trebue să fie răspunsul la intensificarea pregătirii de război a imperialiştilor. OLANDA HAGA, 31 (Rador). TASS transmite: Numeroase ziare olandeze publică în prima pagină extrase din declaraţia Ministerului de Afaceri Străine al U.R.S.S. asupra pactului Atlanticului de Nord. Ziarul HET PAROLE scoate în evidenţă partea din declaraţie care arată politica agresivă a guvernelor Marii Britanii, Franţei şi celorlalte ţări marshalfizate. Ziarul DE VAARHEID publică extrase din declaraţie, subliniind că BLOCUL OCCIDENTAL ŞI PACTUL ATLANTICULUI DE NORD, ACTUALMENTE IN PREGĂTIRE, CONSTITUE O AMENINŢARE PENTRU POPOARELE IUBITOARE DE PACE. ANGLIA LONDRA. 31 (Rador). — TASS transmite: Ziarele britanice de Duminică acordă o mare atenţie declaraţiei Ministerului de Afaceri Străine sovietic asupra pactului Atlanticului de Nord, dar numai OBSERVER dă un rezumat al declaraţiei pe o coloană. Celelalte ziere reproduc numai câteva fraze din declaraţia sovietică, lnsoţite de ample comentarii. Potrivit Agenţiei REUTER, la 29 ianuarie purtătorul de cuvânt al Ministerului de Afaceri Străine britanic a comentat declaraţie Ministerului de Afaceri Străine al U. R. S. S. referitoare la pactul Atlanticului de Nord. Din ştirea Agenţiei, rezultă că purtătorul de cuvânt nu a încercat să tăgăduiască tendinţa antisovietică a proiectatului pact al Atlanticului de Nord, ci a căutat să-l justifice, afirmând că Uniunea Sovietică s-a îndepărtat de la politica de colaborare cu puterile occidentale. In felul acesta, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Afaceri Străine britanic a denaturat in mod intenţionat declaraţiile conducătorilor Statului Sovietic asupra posibilităţii de colaborare Intre cele două sisteme opuse. STATELE UNITE NEW YORK 31 (Radon). - TASS transmite : Consiliul Naţional pentru prietenia americano-sovietică a dat publicităţii o declaraţie in care demască proeptata aiianţă mlitară a Atlanticului de Nord ca fiind o continuare a „războiului rece”, care „tinde să îndepărteze Statele Unite Şi lumea de pe calea păcii, ducănd-o pa drumul unul el treilea război mondial“. Deplângând faptul că alianţa Atlanticului de Nord va include Statele Unite pentru prima oară intr’o alianţă militară încheiată in timp de pace, Consiliul acuză Pe Truman de violarea declaraţiei sate preelectorale prin care a făgăduit să ducă o politică de pace mondială. Noi cerem poporului american să oprească acest plan de aţâţare la război. Facem apel către toţi americanii să ceară senatorilor aleşi de el să organizeze şedinţe publice ale Comitetului afacerilor străine al Senatului asupra alianţei proiectate, pentru ca glasul poporului împotriva acestui plen dezastruos, să poată fi auzit. NEW YORK, 31. (Rador), — TASS transmite: Comentariile asupra declaraţiei Ministerului de Afaceri Străine al U.R.S.S. cu privire la pactul Atlanticului de Nord, constă până acum mai mult în încercări de a tăgădui faptul că pactul caută să stabilească cu forţa dominaţia anglo-americană asupra lumii şi să submineze Organizaţia Naţiunilor Unite. Corespondentul din Washington al ziarului NEW YORK TIMES, Halen, declară că cercurile oficiale din Statele Unite intenţionează si continue negocierile în legătură cu pactul Atlanticului de Nord, cu toate acuzaţiile sovietice că acest pact are de scop să submineze ONU şi să stabilească dominaţia mondială anglo-americană. NEW YORK TIMES reproduce fragmente din noua broşură pe care Asociaţia Americană pentru Naţiunile Unite o trimite acum fiecărui membru al Congresului. Această broşură arată că pactul Atlanticului de Nord provoacă „TEAMA CA UN ASEMENEA ARANJAMENT AR PUTEA IN FAPT SA DUCA LA ADÂNCIREA DIVIZĂRII ŞI NESTABILITAŢII POLITICE A LUMII“, CANADA OTTAWA 31 (Rador). — TASS transmite: Rezumatul declaraţiei Ministerului de Afaceri Străine al U.R.S.S. asupra pactului Atlanticului de Nord este publicat la loc de frunte de toate ziarele cu excepţia ziarelor TORONTO GLOBE şi MONTREAL GAZETTE. Puternică impresie produsă în întreaga lume de declaraţia Ministerului de Afaceri Externe al U. R. S. S. asupra pactului Atlanticului de Nord O puternică demascare a planurilor imperialiste de râzboi (Urmare din pag- la) a scopurilor urmărite de Inspiratorii unor asemenea grupuri şi pacte”. De fapt, această aşa zisă „nouă orientare” în politica externă a puterilor imperialiste nu reprezintă altceva decât vechea linie antisovietică a politicii externe întemeiată pe izolarea U.R.S.S., politică ce a dus în apţii cel de al doilea război mondial la un pas de distrugerea completă a civilizaţiei europene şi care s’a sfârşit cât se poate de prost pentru campionii de atunci ai antisovietismului. Cât priveşte guvernul sovietic şi conducătorul său I. V. Stalin, au atras nu odată atenţia cercurilor imperialiste anglo-americane asupra răspunderii ce şi-o asumă prin repetarea încercărilor aventuroase de a domina lumea, prin politica lor brutală de agresiune şi de deslănţuire a unui nou război. După cum se ştie, cercurile conducătoare anglo-americane încearcă să motiveze politica lor prin minciuna „imposibilităţii“ unei colaborări cu U.R.S.S. Prin recentele sale răspunsuri date lui Kingsbury Smith, tovarăşul Stalin da o viguroasă desmintire acestei născociri a propagandei imperialiste. Marele Stalin reafirmă bine cunoscuta dorinţă de colaborare internaţională a U.R.S.S., care stă la baza politicii externe a Statului Sovietic. La întrebarea: „Guvernul Uniunii Sovietice va fi oare gata să examineze împreună cu guvernul Statelor Unite ale Americii chestiunea publicării unei declaraţii comune, care să confirme că nici unul din aceste guverne nu are intenţia de a recurge la război unul împotriva celuilalt?“ I. V. Stalin răspunde: „Guvernul sovietic ar fi gata să examineze chestiunea publicării unei astfel de declaraţii”. Tovarăşul Stalin indică deasemeni calea rezolvării chestiunilor în legătură cu Berlinul, ivite în urma situaţiei creiate de politica provocatoare anglo-americană în Germania Occidentală. I. V. Stalin arată că nu există obiecţiuni împotriva unei întâlniri cu preşedintele Truman. Răspunsurile clare şi precise ale tovarăşului Stalin constitue o lovitură greu de suportat pentru nouii pretendenţi la dominaţia mondială. Declaraţia Ministerului de Externe al U.R.S.S. desvălue încă o latură a politicii agresive a blocului anglo-american, demonstrând — fără putinţă de tăgadă — faptul că pactul Atlanticului de Nord constitue o subminare directă a O.N.U., şi că blocul angloamerican urmăreşte distrugerea acestei organizaţii, care a devenit o piedică în calea politicii sale de pregătire a unui nou răsboi. De aceea declaraţia subliniază ca o concluzie principală că U.R.S.S. va lupta împotriva acestor încercări şi va avea grija ca O.N.U. să-şi pună mai mult în valoare autoritatea sa împotriva agresorilor şi aţâţătorilor la răsboi. Ca o altă concluzie principală, declaraţia proclamă oficial, cu vigoarea caracteristici declaraţiilor sovietice, că U.R.S.S. este silită să ia notă de faptul că cercurile conducătoare din U.S.A. şi Marea Britanie au adoptat în mod făţiş o linie politică agresivă de deslănţuire a unui nou răsboi, cu scopul final de a instaura cu forţa dominaţia lor mondială. Faţă de aceasta, Uniunea Sovietică îşi va intensifica lupta împotriva acestei politici, lupta pentru o pacă mondială, considerând „drept aliaţi ai săi pe toate celelalte state iubitoare de pace şi pe nenumărate sprijinitori ai păcii democratice universale“, din lumea întreagă. Statul Socialist ştie că poate conta în această luptă nu numai pe statele democraţiei populare aliate cu el, ci şi pe întreg proletariatul mondial — inclusiv cel din tarile pactului Atlanticului de Nord, — pe întreaga mişcare democratică şi de eliberare naţională din lume, care se ridică împotriva exploatării şi asupririi, împotriva răsboiului imperialist. Aceste uriaşe forţe sociale, unite într’un front unic mondial antiimperialist având în frunte U.R.S.S., sunt capabile să împiedece o eventuală agresiune imperialistă şi să apere pacea cu succes. Numărându-se printre anatemăreţei şi invincibilei Uniuni Sovietice, poporul român şi Republica Populară Română salută cu însufleţire declaraţia sovietică şi răspunsurile Marelui Stalin, cu hotărîrea fermă de a sprijini cu toate puterile sale lupta pentru demascarea planurilor agresive ale blocului anglo-american și pentru zădărnicirea punerii lor în aplicare, lupta pe care o duce Statul Socialist, U.R.S.S., în vederea asigurării unei paci trainice în lume. SCÂNTEIA Nr. 1m Deschiderea iilor dui Executiv al Federaţiei Sindicale Mondiale PARIS, 31. (Rador). — TASS transmite: Vineri şi-a început lucrările la Paris Comitetul Executiv al Federalei Sindicale Mondiale. Una din sarcinile principale ale Comitetului Executiv o constitue pregătirea Congresului mondial care se va ţine conform hotărîrii luată in şedinţa Biroului Executiv din 27 Iunie 1948, fie la Geneva, fie la Milano. In afară de aceasta Comitetul Executiv va avea de examinat situaţia creată in urma retragerii reprezentanţilor Consiliului sindicatelor engleze şi ai CIO (Congresul Sindicatelor Industriale) dintatele Unite. La şedinţa Comitetului Executiv iau parte reprezentanţii, membrii sau locţiitorii lor, ai organizaţiilor sindicale din următoarele ţări, sau grupuri de ţări: din partea Uniunii Sovietice, Soloviev, Restevski, Hasanov; din partea Franţei Benoit Frachon, Le Leap, Monmousseau; din partea Chinei Du Ming; din partea Australiei Monk; din partea Americii Latine Lombardo Toledano; din partea Cubei Lazaro Penya; din partea Republicii Peru, Ocampo; din partea ţărilor din Orientul Mijlociu, Ornstein; din partea Indiei şi Ceylonului, Vicramansing; din partea Ţărilor Scandinave, Jensen; din partea Europei de Sud, Vittelio; din partea Europei Centrale, Kubburec (Cehoslovacia); din partea Europei de Sud-Est, Salay (Iugoslavia) şi Apostol (România); din partea Europei Occidentale reprezentantul sindicatelor unitare ale Olandei. Nu iau parte reprezentanții sindicatelor din Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Africa. Răspunsul guvernului sovietic la notele puterilor occidentale privitoare la problema repatrierii prizonierilor de război germani MOSCOVA, 30 (Rador). - TASS transmite: La 4 ianuarie 1949, guvernul sovietic a primit note din partea guvernelor Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei cu privire la problema repatrierii prizonierilor de război germani. In răspunsul la aceste note, ministerul de externe al Uniunii Sovietice a trimis la 24 ianuarie guvernelor Statelor Unite, Marii, Britanii şi Franţei un memoriu al guvernului sovietic, în care se spune între altele: „Guvernul sovietic este în posesia notelor guvernelor Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei cu data de 3 ianuarie 1949, privind repatrierea prizonierilor de război germani. In aceste note se prezintă sub un aspect fals situaţia în legătură cu problema repatrierii prizonierilor de război germani. Adevărata stare de lucruri poate fi văzută din următoarele: In timp ce problema elaborării planului pentru repatrierea prizonierilor de război germani se afla în discuţie în Consiliul de control, între guvernele Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei, se duceau negocieri şi s-au încheiat acorduri cu privire la prizonierii de război germani pe teritoriul controlat de ele sub deghizarea folosirii lor ca muncitori salariaţi. Puterile occidentale au refuzat să informeze Consiliul de control cu privire la negocierile duse între ele pentru a folosi prizonieri de război ca muncitori salariaţi, iar la 20 ianuarie 1948 generalul Clay a propus ca problema elaborării unui plan pentru repatrierea prizonierilor de război germani să fie scoasă cu totul de pe ordinea de zi a Consiliului de control. In felul acesta puterile mai sus amintite au sabotat planul pentru repatrierea prizonierilor de război germani. Potrivit informaţiilor deţinute de guvernul sovietic, un mare număr de prizonieri de război germani sunt deţinuţi până în ziua de astăzi ca muncitori salariaţi pe teritoriile controlate de Marea Britanie, Franţa şi Statele Unite. In ce priveşte repatrierea prizonierilor de război germani din Uniunea Sovietică, guvernul sovietic a şi repatriat cea mai mare parte din prizonierii de război german şi potrivit planului ce se elaborează, repatrierea restului de prizonieri de război, va fi desăvârşită în cursul anului 1949. Din cele declarate mai sus, reese ci afirmaţia cuprinsă în aceste note că prizonieri de război germani sunt reţinuţi în Uniunea Sovietică, violindu-se obligaţiile asumate de guvernul sovietic, falsifică adevărata atare de lucruri. fiu poate fi aici • îndoială ei declaraţii de acest fel urmăresc scopuri ce nu au nimic comun cu interesele accelerării soluţionării problemei repatrierii prizonierilor da război germani. un hei [i nu îmi Stii Pilii miHi Fi Hi Piti NIUIUI Textul declaraţiei sovietice transmisă guvernului norvegian OLSO, 31. (Rador), — TASS transmite: in ziua de 29 Ianuarie ambasadorul sovietic Afanasiev a făcut o vizită secretarului general al ministerului de afaceri străine norvegian Schilstad, căruia i-a făcut următoarea declaraţie: in legătură cu ştirile apărute în presă cu privire la intenţia Norvegei de a se alătura pactului Atlanticului, guvernul sovietic m’a autorizat să fac următoarea declaraţie: Potrivit numeroaselor fapte cunoscute, aşa numitul pact al Atlanticului va fi încheiat în curând. Deşi iniţiatorii acestui pact declară că alianţa Atlanticului urmăreşte scopuri defensive, guvernul sovietic are suficiente motive să susţină că alanţa Atlanticului, care se află acum în curs de pregătire, nu poate servi la întărirea păcii universale ci dimpotrivă reprezintă un grup de puteri ce urmăresc scopuri agresive, ceea ce este dealtfel confirmat de faptul că alianţa Atlanticului se constitue in afara şi pe deasupra Organizaţiei Naţiunilor Unite. Deasemnea există motive suficiente să se afirme că iniţiatorii pactului Atlantic Încearcă să folosească stabilirea acestui nou grup internaţional, in scopul de a înfiinţa baze aeriene şi navale in diferite părţi ale globului şi nu deosebi pe teritoriul puterilor situate în imediata apropiere a Uniunii Sovietice, situaţie care nu este deloc o mărturie a scopurilor paşnice ale acestui grup. Atrăgând atenţia guvernului norvegian asupra acestei stări de lucruri, guvernul sovietic crede necesar să declare că consideră alianţa Atlanticului ca un grup de puteri care este de fapt opus Organizaţiei Naţiunilor Unite şi care urmăreşte scopuri ce nu au nimic comun cu interesele consolidării păcii. Având in vedere toate aceste fapte mai sus amintite, guvernul sovietic cere guvernului norvegian să-şi precizeze atitudinea faţă de pactul Atlantic, avându-se în vedere in deosebi faptul că Norvegia are graniţă comună cu Uniunea Sovietică. Guvernul sovietic cere să fie informat dacă ştirile apărute in presă, că Norvegia se alătură alianţei Atlanticului, corespund realităţii şi deasemenea cere să fie informat dacă guvernul norvegian işi asumă unele obligaţi faţă de alianţa Atlanticului, cu privire la stabilirea de baze aeriene şi navale pe teritoriul norvegian. Schilstad a promis că va comunica această declaraţie guvernului norvegian. Tratativele pentru constituirea alianței scandinave au eşuat OSLO 30 (Rador). — FRANCE PRESSE transmite: Deoarece nu s’a putut ajunge la niciun acord în vederea constituirii unei alian STOCKHOLM 80 (Rador). — TASS transmite » Opinia publică suedeză ia atitudine împotriva includerii țării !* Stocul imperialist american. de scandinave, negocierile începute de Suedia, Norvegia şi Danemarca au luat sfârşit la Oslo, după cum anunţă un comunicat publicat la sfârşitul conferinţei. Campania pentru pace şi libertate, desfăşurată in preştient de Partidul Comunist Suedez, păseşte un cald sprijin printre fruntaşii clasei muncitoare si ai intelectualităţii progresiste. In întreaga Suedie au foc întruniri si meetinguri, la care se adoptă rezoluţii de protest împotriva politicii Martirilor militare împotriva arătătorilor la un nou război. Ziarul VTDAG publică scrisorile şi declaraţiile oamenilor simpli în care aceştia protestează împotriva constituirii blocurilor miterşti iau atitudine pentru menţinerea păcii şi securităţii popoarelor Campanie pentru pace în Suedia împotriva includerii ţării în blocul imperialist american REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA. Bucureşti Str. Dobrigeanu Gherea Nr. 5. Centrala telefonică: 3.26.20. Contact poştal Nr. 1381. Tiparul: Imprimeriile „SCRISUL LIBER” Str Dobrogeanu Gherea Nr. 5. Bucureşti. 1 ABONAMENTE: Individual lunar Lei 100. Colective (pt. muncitori, ţărani |1 Intelectuali) lunar lei 80. Taxa poștala plătită In numerar con!, aprob. Dir. Gen. P. T. T. 118.578.944.