Scȃnteia, martie 1949 (Anul 18, nr. 1363-1388)

1949-03-02 / nr. 1363

Partidele comuniste­­strajă curajoasă a păcii! Declaraţiile tovarăşilor Maurice Thorez şi Palmiro TogLatti, definind poziţia partidelor comuniste francez şi italian în chestiunea păcii şi războiului, au o însemnă­tate cu totul deosebită. Dacă judecăm după ecoul lor puter. nie în opinia publică şi în ini­mile oamenilor muncii şi după reacţiunea furioasă a cercu­rilor imperialiste, se poate spune că aceste declaraţii au lovit în plin. După cum se ştie, efortul principal al propagandei im­perialiste — menite să camu­fleze pregătirile de război din jurul pactului Atlantic — stă în încercarea de a prezenta Uniunea Sovietică drept „stat agresor”. Monopoliştii ame­ricani şi englezi nu precupe­ţesc nici minciunile, nici do­larii şi lirele, pentru a face să se reverse prin murdarul canal al presei lor galbene, un val de calomnii antisovie­­tice. Dar din ce în ce mai mult, folosirea acestei me­tode josnice de luptă politică se întoarce împotriva celor care recurg la ea. Ce fel de „stat agresor” este acesta —■ se întreabă orice cetăţean cinstit din apus — când el a salvat omenirea de barbaria fascistă, când el este singurul care propune cu energie re­ducerea înarmărilor şi inter, zicerea bombei atomice, care cere încetarea aţâţării răz­boinice şi când „crima de neiertat” de care-1 învinueşte presa burgheză este că duce „ofensiva păcii” ? Arătând că este de necon­­ceput ca Uniunea Sovietică, Stat Socialist, să fie „agre­sor”, atât Thorez cât şi To­gliatti demască cu tărie ca­racterul agresiv al politicii blocului anglo-american şi pregătirile lui de război. intr’adevăr, în U. R. S. S., unde a fost nimicită puterea capitaliştilor şi moşierilor, unde a fost desfiinţată ex­ploatarea şi asuprirea, acolo au fost nimiciţi şi germenii războiului! Răul a fost tăiat dela rădăcină. In schimb, lumea imperia­listă este mereu sguduită de războaie sângeroase. Lupta capitaliştilor pentru pieţe ne­cesare exportului de mărfuri şi de capital, lupta pentru co­lonii, pentru isvoarele de ma­terii prime, face .inevitabilă isbucnîrea războaielor impe­rialiste pentru o nouă împăr­ţire a Jumii. Această rivali­tate sălbatecă între marile trusturi capitaliste a târît până acum popoarele» de două ori — în 1914 şi 1939 — în războaie sângeroase şi nimi­citoare. Este deci dela sine mţeles că în vremea noastră nu noate fi decât UN SIN­­,',JR AGRESOR $1 ANUME 'TERILE IMPERIALISTE. Este de asemenea clar că în fruntea uriaşelor forte sociale care apără pacea stă neclintită Uniunea Sovietică, tara către care-şi îndreaptă cu recunoştinţă privirile toti cei ce muncesc. Tocmai deaceeea imperia­liştii atâta la război împotriva Statului Socialist. Togliatti a scos la iveală curajos rădăcinile de clasă ale războiului pe care-1 pre­gătesc astăzi miliardarii a­­mericani. „Este perfect limpede — arată el — că nu este vor­ba de ipoteza unui război naţional, ci de o politică tipică ce ţinteşte la des­­lănţuirea unui război, de clasă şi ideologie, al reac­ţionarilor şi capitaliştilor, îndreptat împotriva pro­gresului social şi împotri­va oamenilor muncii”. E>e partea cui, de partea cărui lagăr trebue să fie oare "7" într’o asemenea eventua­litate ~ oamenii muncii şi toţi cei ce sprijină progresul social şi socialismul? Răspun­sul lui Togliatti este clar. El declară deschis ca şi Thorez, că în ipoteza urmăririi agre­sorului imperialist de către Armata Sovietică eliberatoa­re pe teritoriul Italiei „PO­PORUL ITALIAN, CARE NU POATE DECÂT SA CON­DAMNE ORICE AGRESIU­NE, ESTE DATOR SA DEA ARMATEI SOVIETI­CE SPRIJINUL CEL MAI EFICACE SI SA SERVEA­SCĂ AGRESORULUI LEC­ŢIA PE CARE O MERITA“. Poporul francez ca şi cel italian, în frunte cu clasa muncitoare, ştiu acum ce au de făcut în caz ca aţâţătorii la război ar încerca să-şi pună planurile lor ticăloase în aplicare. Comuniştii le-au arătat limpede despre ce e vorba, cine sunt cei care vor război şi cine cei care apără pacea şi independenta lor naţională. Burghezia imperialistă din apus turbează împotriva co­muniştilor. Ea ar fi făcut ori­ce, numai să nu fie dat în vileag substratul de clasă al mârşavelor ei pregătiri răz­boinice. Toată făţărnicia eî patriotardă a primit o lovitu­ră nimicitoare. Furioasă, burghezia apu seană a reluat toate şlagă­rele răsuflate ale lui Goeb­bels împotriva U. R. S. S. şi a comuniştilor. Ea işi inchi­pue că popoarele au uitat cât datorează acelui Stat care a sdrobit Germania hitlerista şi cât datorează comunişti­lor, care au stat curajos în fruntea luptei de rezistenţă şi de eliberare naţională. Au trecut prea puţini ani de atunci, pentruca aceste popoare să fi dat uitării fap­tul că fără U.R.S.S., civiliza­ţia europeană ar fi fost nimi­cită de nazism şi Europa a­­runcată cu sute de ani in urmă. Sunt încă prea vii anii războiului, pentruca poporul francez şi italian să fi uitat că fără atragerea principalelor forte militare germane pe frontul sovietic şi fără lovitu­rile aplicate ocupanţilor nemt< de mişcarea de rezistenţă con­dusă de comunişti, înaintarea trupelor anglo-americane în Europa n’ar fi înregistrat nici măcar ritmul de melc pe care l-a avut. Toată lumea ştie că în timp ce Armata Sovietică înainta victorios pe un front uriaş de peste 1.500 km., distrugând grosul armatelor hitleriste, trupele lui Eisenhower se căzneau din răsputeri cu cele câteva divizii nemţeşti lăsate de Hit­ler în apus. Şi atunci, cum să nu vadă poporul francez şi italian în Uniunea Sovie­tica şi armata sa pe adevă­ratul eliberator national ? A- ceste popoare îşi dau seama că acolo unde a intrat Ar­mata Sovietică, popoarele au fost salvate din ghiarele im­perialismului şi au dobândit independenta naţională — in timp ce ele simt pe propria piele că acolo unde au intrat armatele anglp-americane, robia hitleristă s’a transfor­mat într’o robie anglo-sa­­xonă. Spunând deschis popoare­lor că datoria lor este de a sprijini U. R. S. S., comu­niştii cheamă la luptă împo­triva politicii imperialiste de înrobire a popoarelor, căci Statul Socialist este princi­pala barieră în calea planuri­lor imperialiste de subjugare a popoarelor. Aceasta a dat naştere la acea lege istorică a vremii noastre că orice răz­boi nedrept, de cotropire ş! agresiune, este condamnat ia eşec pentruca în fruntea la­gărului antiimperiaiist este^ Uniunea Sovietică, ale cărei uriaşe forţe morale şi mate­riale o fac de neînvins. Dea­­ceea POPOARELE VAD IN U.R.S.S. SPRIJINUL LOR PRINCIPAL IN LUPTA PENTRU INDEPENDENŢA Şf SUVERANITATE NA­ŢIONALA. Ele văd în alian-j ţa cu U.R.S.S. singura posi-j bilitate de a se salva din ghiarele imoerialiştilor. Declaraţiile celor doi frun. taşi comunişti demască mi­zerabila trădare de ţară a partidelor americane din Franţa şi Italia, care fac jocul antisovietic al imperialiştilor angio-americani. Rămânârad credincioase j până la capăt cauzei social’s, mului şi internaţionalismului proletar, apărând interesele naţionale ale popoarelor, Par-; tidele Comuniste Francez şi j Italian strâng în jurul lor cele mai largi masse popu­lare. Imperialiştii angio-ameri­cani, ale căror planuri de război în Europa sunt în aer fără Franţa, se găsesc acum într’o situaţie fără ieşire. încă odată, ei sunt nevoiţi să-şi dea seama de riscurile punerii în practică a mârşavelor lor planuri. Dacă la toate acestea socotim eşecurile imperialiste dintr’o serie de puncte ale lumii (China, Grecia, etc.), apare şi mai clar că între in-, tentiile lor de a deslănfui un nou război şi posibilitatea de a le pune în practică, distanta este mare. Represiunea săl­batecă pe care au des­­lăntuit-o împotriva comuniş­tilor nu le poate ajuta la ni­mic. Clasa muncitoare nu poate fi desfiinţată şi nici nu mai poate fi influenţată prin ' agenţii burgheziei, social­­democrafii de dreapta. Pro­letariatul din apus a ales calea luptei revoluţionare antiim­­perialiste sub conducerea partidelor comuniste şi este hotărît să ducă această luptă până la capăt în frontul uria­şelor forţe ale democraţiei şi socialismului, condus de U. R. S. S. încă odată se adevereşte geniala previziune Stalinist! exprimată de A, A. Jdanov: „Dacă partidele comu­niste vor sta ferm pe pozi­ţiile lor, dacă ele nu se vor lăsa intimidate şi şan­tajate, dacă ele vor fi strajă curajoasă păcii trai­­n’ce şi democraţiei popu­lare, suveranităţii naţio-j nale, libertăţii şi indepen-1 denţei ţărilor lor. dacă ele vor şti, în lupta împotriva încercărilor de sui ’ugaré economică şi politică a ţă­rilor lor. să se pună în fruntea tuturor forţelor care sunt gata să apere cauza onoarei şi indepen­denţei naţionale, atunci nici un fel d_ planuri d< subjugare a Europei nu pot fi real’za te” Silviu B rucán-------------­­CITIŢ------­IN CORPUL ZIARULUIt • PROECTUL BE STATUT Al tOTlI TINERETULUI MUNCITOR (Pag. 3-a) • RĂSPUNSURILE LUI PALMIRO TO­­GLIATT1 ASUPRA ATITUDINII POPORULUI ITALIAN IN EVENTUALITATEA UNEI AGRE­SIUNI IMPERIALISTE. (Pag. 6-a) • DESPRE RESURSELE FINANCIARE ALE lNTREPRINDER1 LOR DE STAT. de C. LAZAR director In AUnisterul Finanţelor (Pag. 5-a) Echipa lui Shinea Nîcolae dela schela Băicoi lucrează dela 26 Februarie în conful lunii Martie' BAICOI.—(Prin telefon) Lupta pentru îndeplinirea lozincii -2R0 METRI DE GRANIC LUNAR 7 MINUTE PENTRU O NOUA PRĂJINĂ”' lansată în întrecerea socialistă da sondorii din schela Băicoi, continuă ‘cu rezultate din ce în ce mai bune. Echipa tov. Gh nea Ni col ac dri-a sonda No. 297 a atins în cursui dimineţii de 26 Februarie adâncimea prevăzută în plan pen­tru întreaga lună Februarie. In aceeaşi zi, sondor jj maistrului Ghin ca, au început să sape primii metri în contul lunii Mart e. Ech pa dela sonda 297. alcătuită din Ghi­­nea Nicolae. im stru sondor, Ştefan Gheor­­ghe podar. Ciurea Ion, Popa Ion, Şerb an "Va* side şi Tudorache Ion. sondori, este a şasea echipă din schela Băicoi a întreprinderii de Stat „Petrol fera Muntenia”, care a început să foreze în contul lunii Martie. R. BARBULESCU Coresp. Echipa minerului Fekete Andrei dela minele Sorecani f dă cărbuni în contul lunii Aprilie CLUJ, 26 (prin telefon). — In munca lor de zi cu zl, pentru Îndeplinirea Planului de Stat, minerii dela minele de cărbuni Şorecani-Clui, obţin succese însemnate. Numeroase echipe de­păşesc vechile norme şi devin fruntaşe in producţie. Aia. de pildă, echipa mine­rului Fekete Andrei, compusă din minerul Paluşca Eugen şi ajutorul mâner Covaci Franci«, defa secţia ,.Băgata" a minelor de cărbuni Şorecaeii-jCIuj. orga­­nizându-şi munca mai bine şi-a îndeplinit plănui dé producţie pe lunile Ianuarie, Februarie ŞÎ Martie a data de 17 Februarie a. c. Dela această dată, echipa lucrează !n contul funii Aprilie. Echipele minerilor Covaci Şte­fan si Babon Vasile, tot dela secţia „Băgara", precum şi echi­pele minerilor Brie Ion 1 şi Vál­lfái Francisc, dela exploatarea Ticu, dau cărbuni în contul lunii Martie incă din ziua de 9 Fe­bruarie. Pe primele 20 de zile ale lunii Februarie, minerii dela Şorecani- Clui an depăşit programul de producţie cu 0,49»/». EUGEN RUSSU şi VAINA VASILE corespondenţi voluntari Teatrul Armatei a dat la Brasov o reprezentaţie pentru muncitorii fruntaşi în producţie Echipa a Il-a a Teatrului .Ar­matei a dat zilele trecute trei reprezentaţii în oraşul Bra­şov■ Ele au avut loc în ţaţa unui numeros pub >c în să­lile Cinematografului Maxim Gorki şi ia Uzinele Sovrorrt­­tractor. Unul din aceste spectacole a fost dat în mod special în cinstea muncitorilor decoraţi cu Ordinul Muncii m pentru fruntaşii in producţie dela diferitele uzine şi fabrici din localitate. PETRE DRAGULEA coresp. Cabinetul de Partid de consultaţii marxist-leniniste de pe lângă Organizaţia P- B­Bucureşti îşi începe activitatea Cabinetul de Partid de pe lângă Organizaţia P. M. R. Bucureşti, care funcţionează în str. Batiştei 25, a fixat orele de consultaţii în fiecare Marţi şi Sânbăfă dela o-ele 17 la 19. La consultaţii orice membru de Partid şi cu deosebire propa­gandiştii de Partid pot căpăta lămuriri asupra problemelor teo­retice şi politice. întrebările pot. fi .adresate şi în scris cu. 3 zile înainte de ziua de consul­taţii. in fiecare după amiază Intre orele 15.30 şi 19,30, lectorii şi asistenţii şcolilor de Partid şi ai cursurilor serate, confe-enţiarii, responsabilii grupelor de studiu al „istoriei P. C. (b) al U. S.” şi foţi . membrii de Partid care duc propaganda de Partid, pot care ia Cabinetul de Partid in­dication! bibliografice sau îndru­mări pentru Întocmirea lecţiilor, conferinţelor, planurilor de se­­minării sau pot discuta chestiuni de metodă. Un film despre viaţa unui colhoz din U.R.S.S. prezentat ţăranilor muncitori din judeţul Cluj O caravană cinematografică a vizitat în ultimul timp comunele din plasa Mda (Cluj). Ţăranii muncitori din aceste comune au urmărit cu mare atenţie filmele prezentate, în special un docu­mentar despre viaţa şi munca dintr’un colhoz sovietic. Peste tot, ţăranii muncitori au mulţumit pentru grija ce o poartă Partidul ridicării lor culturale şi pontice şi au cerut ca asemenea filme să le fie prezentate căt mai des. MICLEA GAVRIL Coresp. I „Daca noi toate femeile -şi noi formăm jumătate din omenire­­ne vom ridica toate ca un singur om împotriva atacatorilor la un nou război, NÚ If A FI RĂZBOI !M Apelul Federaţiei De mocrate Internatio­nale a Femeilor, adresat fetneilor din lu­mea intreaţfă cu ocazia zilei de 8 Martie „Ziua Internaţională a Femeilor S’a îmbunătăţii frecvenţa Ia cursurile de alfabetizare din judejul Brăila Datorită unei temeinice munci de lămurire dusă de către cea mai mare parte a membrilor corpului didactic din judeţul Brăila, printre neştiutorii de carte, campanii de alfabetizare în judeţ a început să* dea roade satisfăcătoare. In timp ce în luna Decembrie; 1948, cursurile de alfabetizare din oraşul Brăila erau frecventate de, 269 analfabeţi, iar numărul celor care urmau asemenea cursuri în tot judeţul se ridica la 1593. Astăzi numărul elevilor t sporit I« 5360. Ziua de Dum nicä 27 Februa­rie a fost pentru tineretul mun­­citor din Capitală o adevărată sărbătoare. Zecile d? mii de ore de muncă voluntară depuse de vineri în această zi, compe­tiţiile sportive la care au par­ticipat 7500 tineri, festivalurile artistice, toate aceste acţiuni ale tinerilor sailutau marele eveniment al zilei: Conferinţa de Unificare a organizaţiilor de tineret din Capitală, care avea loc in aula mare a Institutu­lui de Ştiinţe Juridico-Adminis­trative. Sala frumos pavoajtată cu lozinci şi drapele, cu portretele marilor dascăli ai proletariatu­lui, Marx-Engels - Lenin-Stalin şl portretele conducătorilor Partidului Muncitoresc Ro­mân, era plină de delegaţi şi invitaţi la Conferinţă. Erau acolo tineri muncitori, fruntaşi şi evidenţiaţi în producţie, ele­vi, studenţi, ostaşi. Conferinţa a fo9t deschisă de tov. Chiţu Fior ea, secretai» ad­junct al organizaţiei IU. T. M. a Capitalei, caire a propus tin pre­zidiu activ în frunte cu tovară­şul Al. Drăghici, membru al C.C. »1 P. M. R., secretar al Comite­tului organizaţiei de Bucureşti a După ce Conferinţa a nrimlt salutul delegaflor Consiliului Sin­dical Judeţean şi Comitetului U. F. D. R. al Capitalei, a luai cuvântul tov. Dumitrescu Petre, secretar al organizaţiei U. T. M. I Capitalei, care a analizat felul ctw au decurs acţiunile de uni­ficare a organizaţiilor de tineret din Bucureşti şi a arătat succe­sele şi lipsurile In muncă ale ti­nerilor. La dlsouţH au participat nume­roşi delegaţi. S’aiu evidenţiat prin­tre altele succesele acţiunii pentru realizarea de economii, pornite de tinerii muncitori dela fabrica „Re­publica” din uzinele „23 August” precum şi rezultatele obţinute in această acţiune de tinerii din În­treprinderile „Steaua Roşie”, „Di­namo” atelierele C. F, R., etc. Un »Ană* muncitor evreu a arătat că tineretul muncitor evreese din Capitali se înca­drează cu hotărtre tn organi­zaţia unici a tineretului mun­citor şi va duce o luptă dârzi împotriva acţiunii duşmănoasa a sioniştilor. FEDERAŢIA DEMOCRATA INTERNAŢIONALA A FEMEILOR vi salută în mímeld a 80 milioaneae femei din 56 de ţări," cu ocazia zilei de 8 Martie, „Ziua Internaţională a Fe­meilor“. FEMEI DIN TOATE TARILE ! O mare răspundere faţă de copiii noştri, faţă de po­poarele noastre, faţă de omenire şi faţă de istorie, apa­să asupra noastră. Dacă noi, toate femeile — şi noi for­măm jumătate din omenire — ne vom ridica toate ca un singur om împotriva aţâţătorilor la un nou război, NU VA FI RĂZBOI! Să înfierăm pe aţâţătorii la război care fae alianţe militare, care construesc baze militare în toate colţurile lumii, care redeşteaptă militarismul german In Germa­nia de Apus şi care imping omenirea spre un nou răz­boi. DEMASCAŢI PROPAGANDA DE RĂZBOI ! Protestaţi împotriva intervenţiei militare in Grecia, în China, Vietnam, Indonezia, Malaezia, Birmania şi Coreea de Sud. Intindeţi o mână frăţească femeilor din aceste ţâri; organizaţi pentru ele colecte de alimente, îmbrăcăminte şi medicamente. FEMEI DIN LUMEA ÎNTREAGA, SURORI DE LUPTA ! împreună cu celelalte organizaţii democratice din toată lumea, să ne unim toate într’un front puternic Împotriva duşmanilor omenirii, împotriva aţâţătorilor la război. TOATE ÎMPREUNA SA NE RIDICAM PENTRU A APARA PACEA! Să organizăm meetinguri şi adunări, să strângem semnături prin care să cerem pacea, prin care să demas­cării planurile de agresiune aie imperialiştilor. FEMEI DIN TOATE TARILE, din oraşe şi din sate, să mergem din stradă in stradă, din casă in casă, să facem cunoscut tuturor manifestul pentru apărarea păcii. Forţele noastre .sunt uriaşe. TOATE UNITE vom câş­tiga bătălia pentru pace şi democraţie. Delegaţii tineretului muncitor bucure şt ean ia Conferinţa de Unificare din Capitală votează in unanimitate pe cei ce vor participa la Congresul din 19 Martie 17 CĂMINE CULTURALE DIN JUDEŢUL FĂLCiU AU FOST ÎNZESTRATE CU BIBLIOTECI Ministerul Artelor şi Informa­ţiilor a înzestrat cu biblioteci, compuse fiecare din câte 100 vo­lume, următoarele Cămine Cultu­rale din judeţul Fălciu : Dolheşti, Bradiceştl, Gugeştl. Stănjleşti, Do deşti, Riducăneni, Tg.-Făleiu, Vtfţ. câni, Berezeni, Ghermăneşti, A- vereştl, Corni. Albeşti, Olteneşti, Tătărani şi Ateneul Popular din Huşi. Căminul Cultural din comuna Mesna a fost înzestrat cu o bi­bliotecă compusă din 200 volume, VICTOR GL1NSCH! coresp. Ţăranii muncitori organizaţi în asociaţii încheie contracte cu S. M, T. pentru folosirea cu preţ redus a tractoarelor ■tâsga : Ţăranii m uncitori • » Pc.dnl-Hoaiei jud. Iaşi semn Ard contractele cu Staţiunea de Maşini şi Tractoare. Dreapta : Iată contractul in" Hat intre plugarul muncitor Mp-o.ru Aurel din Asociaţia .. Banu" comuna Dnmeşti, jud. laşi şi Staţiunea de Maşini şi Tractoare din Podul-llc iei. ţ (Citiţi |n pag. 5-a reporUjul despre S. M. T. Podul-Huaieij Muncitorii dela „Sovromtractor,,-Braşov au desbătut romanul sovietic „Atelierul de foc" de Boris Polevoi Din iniţiativa organizaţiei judeţene de Partid, muncitorii dela uzinele „Sovromtr actor’’ Braşov, au organizat zilele a­­cesftea o şedinţă literară în cursul, căreia au desbătut cu­noscutul roman sovietic ,Ate­lierul de foc“ de Boris Pole­voi. Au participat 64 muncitori Discuţiile care au avut loc a,u arătat eă participanţii wu sesi­zat problemele principale care se desprind din romanul lui Polevoi. Muncitorii au tras a­­pol concluzii pentru activita­tea lor de zi de zi, angajăndu­se a lua exemplu din munca plină de eroism a oamenilor sovietici Convinşi că prin asemenea desbateri ei vor putea să-şi însuşească tot mai multe în­văţături. muncitorii dela ,Sb­­vrom,tractor“ au hotărît sâ con­tinue şi Pe viitor organizarea unor astfel de şedinţe. Pentru şedinţa următoare, s’a fixat discutarea romanului „Uzina decorată“ care înfăţişează via­ţa şi dezvoltarea uzinei de au­tomobil P , , Molotov“ din oraşul Gorki Nr. 5 (32) A apărut în limbile rusă, română, germană, franceză şi engleză „Pentru pace trainică, pentru democraţie populara !“ Bucureşti. Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti, cuprinde: SOCIALIŞTII DE DREAPTA - DUŞMANII PĂCII ŞI Al DEMOCRAŢIE! 0. GROTEWOHL: Principalele sarcini ale P. S. U. G. şi transformarea Iui într’un partid de tip nou. 1. RÉVAI: Campania de aţâtare dusă de imperiaHşti împotriva Repu­blicii Ungare. E. FISCHER: In ajunul alegerilor din Au­stria. L. BULATOVICI: Clica lui Tito —- duşmanul declarat al U. R. S. S. şi al tarilor de democraţie popu­lară. N. POPOVA: Femeile din lumea întreagă luptă pentru democraţie» îm­potriva aţâţătorilor la răz­boi. o" Luptele c'as* *n Toscana. R. DAMIANOV: Sindicatele din Bulgaria luptă pentru realizarea planului cincinal. K. BACKSTROM: Uneltirile imperialismului a­„ oD Aniixr P meric an în Scandinavia. CRĂCIUN: Femeile romane iau parte ac. , tivă *a viata tării. MAREK: Note politice. De vânzare ia „Librăria Noastră“ Cal. Victoriei Nr 45 şi la toate chioşcurile. Lej j2 * 6 PAGINI 4 IEI . M ,. SERIA III ANUL XVIII No 1363 ¥ş Miercuri 2 Martie 1949 Duminică a avut loc în aula Institutului de Ştiinţe Juridicc-Administrative Conferinţa de Unificare 3 Tineretului Muncitor din Capitală In timpul lucrărilor Co nferintei au avut loc numeroase acţiuni de muncă voluntară* competifii sportive, festivaluri, etc.

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék