Scȃnteia, martie 1949 (Anul 18, nr. 1363-1388)
1949-03-02 / nr. 1363
2 Să îmbunătăţim transporturile pentru a asigura îndeplinirea Planului de Stat Sarcinile care stau in fata oamenilor muncii de la căile ferate Muncii personalului căilor ferata este o muncă plină de răspundere. Ceferiştii trebue să fie conştienţi că în măna lor stă în fiecare clipă, viaţa a suite şi nu îi deoameni, că în mâna lor suntbunurile obşteşti, care le sunt încredinţate pentru transport. De felul cum ceferiştii îşi fac datoria, depinde în mare măsură dacă o întreprindere primeşte materie primă la timp, dacă agricultura primeşte la vreme seminţe, maşini agricole şi combustibil, dacă muncitorii de la oraşe sunt aprovizionaţi la timp cu cele necesare traiuluila*& decs îndeplinirea Planului de Stat este în mare măsură în funcţie de felul cum transpiră,ivirile — în special cele feroviare — vor şti sa facă faţă multiplelor cerinţe ale diferitelor ramuri de activitate economică. Căile noastre iernate vor trebui să transporte în acest an mai mult cu peste un miliard tor / km. neto de marfă şi vor asigura un trafic d© călători cu cel puţin 27,7 la sută mai mare decât cel din 1948... Aceste îmbunătăţiri trebuesc realizate în general cu mijloacele actuale adică fără a se mări într-o măsură corespunzătoare, pateul de material rulant. Trebue deci să crească rapiditatea transporturilor, trebue să se scurteze timpul necesar deplasării vagoanelor. Potrivit acestui obiectiv, — calea ferată are prevăzut în programul său pe 1949: sporirea vitezei transporturilor cu 11 la sută și scăderea rulajului vagoanelor cu 8 la sută. Aceasta înseamnă că se vor încărca cu 11 la sută mai multe vagoane pe zi, iar un vagon de marfă, părută în anul 1948 îi venea rândul la încărcat la 7 zile, va trebui să fie încărcat la fiecare 6-6 jumătate zile. A CRESCUT TRANSPORTUL DE MĂRFURI 91 CALATOR 1 91 SAU FĂCUT ÎNSEMNATE ECONOMII DE COMBUSTIBIL Trebue subliniat faptul că C F. R.-ul a făcut progrese tfl arad acesta. Așa de exemplu, in luna ianuarie, parcursul mediu al unei locomotive a depăşit cu 17,9 la sută parcursul mediu din aceeaşi lună a anului 1948. Acest succes se datoreşte în mare măsură mecanicilor şi fociştilor ,car© au luptat pentru depăşirea normei de spălare a locomotivelor. Astfel, mecanicii Popescu Stan şi Săndulescu Mihai şi fochiştii Grigore Haralambie şi Dumitrache Nicolae dela depoul Bucureşti-Triaj au depăşit In luna Ianuarie norma de spălare a locomotivei dela 4.000 km. Ia 4.341 km. Alţi numeroşi mecanici şi fochişti au Înregistrat deasemenea succese în această direcţie. In aceiaşi măsură au contribuit la aceasta muncitorii cazangii — intre care s’au evidenţiat lonescu Luca şi Truţă Dumitru — care au redus cu mai mult de 80 la has fabrica de ghete *Crăiţa* din Vaişcău judeţul Bihor, truoadimul întrecerii sorialisite tânărul muncitor Pârvo a Nicolae a economisit în cursul lunei trecute 109 fuse de piele, ceeace reprezintă materiale pentru confecţionarea a 30 bocanci. El a obţinutacest rezultat printr-o mai mare atenţie la potrivirea tiparelor pentru croitul pielei. Alături de Panda Nicolae sună scurgerile ţevilor fierbătoare la locomotive, ceea ce înseamnă economii de combustibil, posibilitate de întrebuințare îndelungata a ţevilor, e.c. Transportul mărfurilor a crescut în luna ianuarie 1949 cu 3, 6 la Mită faţă de luna ianuarie 1948. Viteza comercială la., trenurile de călători a crescut cu 12,5 la sută faţă de luna Ianuarie 1948, iar viteza comercială la trenurile de marfă a crescut cu 12,1*7«. In aree timp, consumul de combustibil pe Intreaga reţea a fost cu 6,8 la sută mai mic faţă de luna Ianuarie 1948. Aceasta arată că lupta pentrureailizerea de economii, care a început a da roade în numeroase întreprinderi şi instituţii de Stat, seduce cu hotărtre şi la căile ferate. Ce tuseaiţină cele cita. 4 milioame 200.QOO jet,economii realizate în luna ianuarie la combustibil, uleiuri şi material de reparaţii de către muncitorii şi tehnicienii de pourfldii Bucureşti-Triaj şi Bucureşti-Călători? Aceasta înseamnă o contribuţie la inutabilitatea căilor ferate o contribuţie la reglarea, de posibilităţi pentru noui investiţii, pentru desvoftarea căilor, ferate şi îmbunătăţirea condiţiunilor de trai ale sâlshaiţilor. Muncitorii ceferişti de la secţii l-s vagoane clasă din Paşcani care au realizat programul de reparaţii curente ale vagoanelor la 25 ianuarie a. c. — cu şase zile înainte de termen — ca şi atâţia alţii, au contribuit şi ei la mărirea rentabilităţii Căilor ferate. Pe lângă aceste realizări, sunt însă şi deficienţe. NU SE FOLOSEŞTE INGA întreaga capacitate DE TRANSPORT A VAGOANELOR Con mai îawmmată dintre «Ie este lia dirijarea curselor die vagoane goale. Până acuini nu •'» «Imn« Imă la o diriiac» ludicioati » vagoanetor snaft«, asH»! încât sä se rn*poete normele iMilIla Se fac tr«i»*ppr. Uri de vatea»» »»»la pe •Hetante de*bn de iruri, o» »wc® detaipun. I«o»roă roșia D» aici urmează el seofiile da misaare teebu» sä depună toata «torturi!» Sontnu lichida««» încrucișărilor de vagoane poale Se m», înrtâmpla apoi ca unele intreprindexe să aibă nevoie de vagoane die tun anumitu tonaj și să li se triimită vagoane de tomaj maiat mare, ceea ce înseamnă că NU SE FOLOSEȘTE ÎNTREAGA CAPACITATE DE TRANSPORT A VAGOANELOR. LOCATIILE ÎMPIEDICA MARIREA VOLUMULUI DE TRANSPORTURI SI INCARCA GREU bugetele ÎNTREPRINDERILOR O plasă mar» «sta Insă nslitoare HAS «4 nedsssăro»,caire realizează zilnic econom fi între 4-4,9 la sută din materiale, #nefii Vekerdy Alexandru şi Hasa Nicafaie cu cari se află in întrecere, obţin d caseri in economii de tpesfie 3 Ui sută. La secţiade richbwt, au obţinut Umipontamte depăşiri de norme tiherele Borza Teodora cu 90 la Milie, Porp Lenuţa cu 90 la sută, Cernăn Iwama cu 75 la sută, Feflea Marinaiia ii Herman Marfa cu 50 la sută , rea la timp a vagoanelor, care intră astfel In locație. Aceasta înseamnă că intre- ISi'indcraa plăteşte pamUii tocane sume neprevăzute, iar cafea ferată este lipsită de o parte din vagoane care aşteaptă descărcarea Uzinele „23 August“ de pildă, au plătit în luna Ianuarie a. c. cca 800.000 Iei pentru locaţie. O sumă care nu este nicăieri prevăzută în bugetul întreprinderii, o sumă care urcă, în loc să scadă preţul de cost al produselor. Zeci şi zeci de întreprinderi sunt în aceeaşi situaţie. Ele plătesc sume enorme pentru locaţia vagoanelor, din cauza că nu le descarcă la vreme, fie fiindcă vagoanele sosesc seara târziu şi echipele de descărcare nu sunt in fabrică, fie pentru că numărul oamenilor din echipele de descărcare nu e suficient pentru a asigura descărcarea sau încărcarea in timpul prescris. Mutt« ( întreprinderi *• piana ’în«ă că In mod «iste*, mortin vatoimale cerut» spre mairear; »»smo «tei»r» *»» noaptea când incăr»»»«* »* fsee In pondiţiiini mal preta. Astfel', ’ de pildă intreprin-' der«a „Ph$vAx‘‘fm Baia Mare semnalează că deşi in oara Baia Mare se găsesc cisterne odaie in timpul zilei, totuşi ele svau mise ,la dispoziţia fabricii în timpul serii sau noa.pto®. Operaţiunea, de încărcare in timpul nopţii fiind periculoasă (cisternele sunt încărcate cu arid sulfuric) se face rmiU mai încet Si deci depăşeşte timpul reglementar. Afară de aceasta, cisternele — în care înainte s’a transportat păcură — sosesc nespălate, etc. Seul de pară trabii» lă d»» mir* »»»«rilmul nropu ■»arilor Intraprindarilor pan tru a «iun*» |» timp |» organele rom »«tente din da. Parta mentul C F.R. ★ Fiecare vagon care ne ■ eorrstruește »au se repară în plus, tnseamnă un vagon care *« poate încărca în plus. Fiecare vagon car* s* încarcă in plus şi la cât mai scurt interval de timp, înseamnă o nouă lovitură dată duşmanului de clasă dinlăuntru şi din afară,înseamnă o nouă cărămidă pusă la baza regimului nostru de democraţie populară, înseamnă un pas înainte spre construirea socialismului în ţara noastră. Ajungând la această înţelegere, muncitorii, tehnicienii şi întreg personalul ceferist depune şi treime să depună toate eforturile în scopul îndeplinirii sarcinilor date de Partid şi guvern prin Planulde Stat, fiind conştient că orice succes al lor înseamnă grăbirea creării artor condiţiuni de trăi din ce în.ce mai bune pentru toţi oamenii muncii. S’au mai evidenţiat tânărul Oorel Gheorghe care lucrează imflect«? timp la două maşini, tta una de înşurubat şi la una de bătut cuiele de lemn şi Păulaş Vftste dela secţia de sul” cuit. Toţi aceşti itfinet( mumei toni ■mni) veniţi din m ateile din împrejurimile Vaşcăului şj şi-au însuşit de curând meseria. H. DOLJAN coresp. ’ La fabrica „Ianoş Herbak“ s’au afişat listele de încadrare a muncitorilor potrivit noului sistem de salarizare. In jurul lor s’au strâns muncitorii din toate secţiile şi s’au înfiripat discuţii. La fabrica de talpă, Iozsa ■ Ştefan citeşte cu glas tare lista. Chiar lângă el, tov. Bota Izidor îşi frământa căciula în mâini. — Hai Bota — Îl îndemnă Iozsa — spune ce ai pe suflet... — Cum să n’am; toate-s bune, numai că eu cred că puteam să fiu băgat la „a cincea“... — Dar, oare tu ştii să pregăteşti şi să faci decalcificarea şi samauia, cum se cere la „a cincia" ? — Nu prea, că eu mai mult ştiu la strecuit... — Păi vezi! Uite, indicatorul tarifar de calificare pentru meseria noastră, spune că cel din categoria 5-a, trebuie să mai ştie să făţuiască cu măna, să sorteze şi să cruponeze. Oare tu ştii? Şi-apoi, vezi, mai cere să cunoşti unele aparate, ca micrometrul... — Ai dreptate, frate, îs prea multe dintr’odată pentru mine. Dar nu mă las până nu le învăţ pe toate, ca să mă ridic şi eu la o categorie mai înaltă. — Puţină zăbavă, până începe cursul la şcoala de calificare, unde fiecare va avea posibilitatea să înveţe şi să-şi îmbunătăţească nivelul profesional. Móricz Ion, făţuitor cu mâna, a intervenit in discuţie : — Noi, muncitorii mai bătrâni, am suferit mult, de aceea putem să vă dăm un sfat: faceţi-vă datoria şi învăţaţi. Pe vremuri, directorul fabricii îmi spunea: „Uite Móricz, trebue să-mi faci 20 de piei „extra“, pe care vreau să le trimit la o expoziţie internaţională". Acum, tovarăşi, eu zic: de ce n’aş face toate pieile „extra“, când ştiu că ele sunt pentru noi, pentru muncitori, şi nu pentru huzurul patronilor ? — Şi lucrezi mai cu drag acum — a întărit Iozsa. — Aşa e — răspunde Móricz. Iaca, eu am avut 25, 27 lei pe oră şi voiu avea 29,50 lei, căci am fost încadrat în categoria 5-a. — Ce să mai zic eu, că-s femeie, şi am tot atâta! — interveni Lucaci Eva. Unde se pomenea pe vremuri ca o femeie să aibă salariul la fel ca un bărbat ? Altădată, pe vremea capitaliştilor, femeia muncea de multe ori la fel ca bărbatul, dar când venea la plată, primea mai puţin. Acum îs tare mulţumită că Partidul mi-a dat posibilitatea să învăţ şi să mă calific. Altfel, rămâneam tot femeie de serviciu... Aşa, din vorbă iu vorbă, dela una la alta, s’a însufleţit discuţia grupului. Iozsa Ştefan explică pe înţeles şi stârneşte pe camil la vorbă. N’a durat prea mult toată convorbirea. La sfârşitul ei insă, muncitorii au plecat lămuriţi. — Să nu uităm, tovarăşi — a încheiat Iozsa — că în noul sistem de salarizare, meseria noastră, a tăbăcarilor, a fost trecută în grupa a II-a, alături de metalurgişti şi unii petrolişti, potrivit condiţiilor mai grele în care muncim. Asta e drept şi constitui pentru noi un câştig. Un câştig,, pe care-l vom merita îndeplinind şi depăşind sarcinile ce ne revin în cadrul Planului de Stat. v I D. Csonté 09 In intitor In Mi do ghete „trăita“ din iilor 9 moil inlio Ioni material pentru tolenarea alert bocanci La fabrica „Janoţ Herbak“ din Cluj După afişarea listelor de încadrare a muncitorilor potrivit noului sistem de salarizare Moşianul Seceleanu s cunosc toate satele din Bărăgan. Din Mărculeşti, Traianu, Slobozia, Chimbăşani, Cosâmbeşti, din comunele sărace ale Brăilei, din cătunele pierdute de la poalele munţilor Buzău, din judeţele Ardealului, boerii aducea oameni de muncă, împinşi de mizerie şi foamete să intre slugi la grajdurile de vite sau la orezftrla, ori viile Secelenilor. Grâne de sol, leguminoase, plante furajere, industriale, — bumbac, cânepă, sfeclă de zahăr, — grădini de zarzavat (numai din acestea avea 300 pogoane), sute de hectare de lanuri cu orez, pepiniere de puieţi şi viţe altoite, — creşteau an de an veniturile moşierului N. Seceleanu. Nici uzina hidroelectrică, moara, piua, bolangeria, fabrica de ţesătorie şi tricotaj, gaterul, fabrica de cărămidă, atelierele mecanice, — nu-i aduceau câştiguri mai puţine. Se adăuga apoi bogăţia vitelor: calarabi şi Nonius, Ardenezi, Ghidrani, mii de porci mangaliţă şi oiţigăi, păsări de rasă. Numai animalele pe care le creştea pentru vânzare consumau anual 50—60 de vagoane porumb. Iată numai o parte din cele ce se găseau la moşia care tăia Bărăganul deacurmezişul, pe zeci de kilometri, din râul Ialomiţa, până dincolo de calea ferată ce merge dela Bucureşti la Constanţa. N. Seceleanu avea cu ce se mândri, Intr’un memoriu înaintat de el Ministerului Agriculturii, după reforma agrară din 1946, în care se arăta capacitatea de producţie a proprietăţii sale, e scris printre altele : „întocmind acest memoriu, în care am depănat o parte din activitatea mea, am retrăit cu plăcere cea mai frumoasă latura a existenţei mele“. Şi cum să nu-şi fa amintit cu prece?!o de timpul când poţ«« jefui în voie cernim®le cîimul«când te pote« îmbogăţi te ad&posi'j; isgăter terii!« da rec« șl«ri sl csprial'st. din vau-via eeceter 5-4000 de oameni pe parei evpteata nn flecar® *n; când f!»duc®e »mint® «4® lumea Sori». t«ana. furată oamenilor rite MăreHriești', căror» le „astupase gwa’1 ev pămAotuit de pe dea'’, — dincolo rin Gur« VW4, sărac, plin de sorpăteri , cAmi porta p» drumuri « judecăţii trei sate întregi, ea să poate închide la el în moţi® domnii judeţean care trec® prin Mărculeşti şi Frăţileşti spre jaadărei ,. când ei era preşedinte ». .Sindic»tutei” Cultivaturilor de erei şi da ordin® ,ogofeţilor şi pânicarilor să »tropească In bătăi şl să «lunge cu două zMe înainte de termenul fixat pentru plată p® muncitori! Fieri şl sezonieri «re lucrau» orezărîe şi vii. Viaţa muncitorilor agricoli devenea tot mai grea, tot mal o.'.pră, pe măsură ce creşteau veniturile, pe mânură ca se desvolt» gospodăria boerească. CA SA SCAPE DE EXPROPRIIRE In 1945, 968 hectare din moşia N. Seceleanu au fost exceptate de la expropriere ca orezărie, conform articolului 8 din Legea Reformei Agrare. Moşierul Îşi luase, angajamentul se termina cât mai urgent săparea canalelor de irigaţie, să execute toate lucrările de amenajare şi pentru restul terenului, să facă în aşa fel ca proprietatea lui să ajute, economia ţării, să fie sprijin şi exemplu pentru ţăranii muncitori din satele vecine. „Voi da proprietăţii mers, — scria moşierul in memoriul amintit, — caracterul unei exploatări agricole complexe şi raţionale de „fermă model". Pe temeiul acesta, moşia nu i-a fost expropriată. Şi pentru a da şi mai multă tărie promisiunilor sale, Seceleanu a pornit să sape şanţuri dealungul şi dealatul pământului din Lunca Mierculeştilor. Dar din obligaţiunile luate a adus la Îndeplinire, numai şanţurile acestea, făcute în grabă, de formă, ca să-şi scape pământul de expropriere, IN „OREZARIE“ LANURI DE BURUIENI. IN GRAJDURI VACI DE „RASA“ CARE DAU 11/sl LITRU ’ DE LAPTE PE ZI O parte din locurile programate pentru orezărie le-a cultivat cu ovăz sau porumb, cu borceag sau duighie. Cea mai mare parte din aceste locuri Insă le-a lăsat pârloagă, să le năpădească bălăriile. In Lunca Suăiţeana, in locul lanurilor de orez, au crescut In voie, trei ani la rând, pir, mohor, dracilă, ghiţion, semeţi înalţi de un stat de om ,tufe mari de vălătuci. Şanţurile începute pentru canale de irigaţie s’au astupat pe jumătate, — pe marginile lor, cucută şi cânepă sălbatică, — dovadă de agricultura „înaintată" pe care moierul Seceleanu voia s’o deprindă ţăranii dela el. In ce priveşte creşterea animalelor de rasă — nici gând să îndeplinească angajamentele ce şi le a hiat. Nici un fel de investiţii pentru producţie. „Ferma mode!“ are 17 vaci albe, de stepă, care abia dics dau trei sferturi de litru de lapte la o mulsoare. Ca hrană „raţionali“ II se dă zilnic un singur fel de nutreţ: pale. Aceeaş mâncare se dă boilor de plug, cailor de muncă — pentru că din cei de rasă nu sunt, deşi moşierul dăduse toate asigurările că el va căuta nu numai să aclimatizeze raaele de calatrăine dar şi să le încrucişeze cu cele din regiunea Ialomiţa. In locul miilor de porci mangaliţă care altădată se creşteau în condiţiuni bune, acum sunt numai vreo 15—20, parte din el corciţi. ObtigatbunNie tuatte tt’au fose tndeptinite nici de cele. talte eeefii — a rupe I industrial — moare, «feficru mecanice, fabrica die edritmidit' taîanşoric, ele,,, Moşierul Beceleanu nu voia, n'avea interesul să te îndeplinească. Pentrucit nu mai erau vremurile „bune" de altădată, vremuri de jaf şi exploatare fără frdu, când storcea câştigul uriaşe din truda miilor de ţărani săraci care.i robeau pe moşie. El trebuia să pună ferma sa „model“ in slujba economiei ţării, căci acum nu boerii erau la putere, ci clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare. Asta nu-i dam’cum insă moşierului, Hahota prin toate mijloacele, căuta să lipsească poporul muncitor de bunurile pe care le putea produce ferma. NICI UN FEL DE PREDATIRI PENTRU INSAMSN. TARI Campania însămânţarilor de primăvară va începe poate câteva zile. Dar la „ferm* model“ din Mărculeşti,Ialomiţa, nu s’a făcut nici un fel de pregătire. Moşteni,torii lul N. Seceleanu merg pe acelaşi drum ca «i înaintaşul lor, drumul sabotajului, să lase locurile tnţelenite să crească buruienile perie, că irosească bogăţiilestoarse din sudoarea oamenilor muncitori. Tractoarele n’au nici un fel de combustibil. Gunoiul de1! grajd nu s’a cărat la câmp; sămânţa nu a fost asigurată nici până acum. In planul de cultură al fermei e scris că va trebui să Însămânţeze orz, In, cânepă, meii, rfughie. Urmaşii moşierului Seceleanu Insă, nici nu se sinchisesc de aprovizionarea cu aceste seminţe. Vitele de plug sunt slăbite, neîngrijite. Nici muncitorii n’o duc mai bine. Salariu n’au primit de mult. Cantina n’are alimente. Hrana servită muncitorilor e puţinăşi proastă, de două ori pe zi. Desorganizarea, paragina, se intind tot mai mult in fermă, iar boierii stau In Capitală şi nu se interesează de nimic. Proprietatea lui N. Seceleanu nici pe departe nu poate fi numită „exploatare agricolă complexă şi raţională de fermi model’’, ci încă o dovadă de felul cum moşierii, aceşti duşmani înveninaţi ai poporului muncitor, nu se dau în lături de la cele mai mârşave acte da sabotaj. Nu a îngăduit ca acii cat® văd că acum nu mai au putinţa să s® Îmbogăţească pe spinarea poporului muncitor, din jaf, din exploatare, care văd că nu-şi mai pot face totul în voie, să fi® lăsaţi să- *-rbeteze casnpcnla însămănţărior, să »»bate»» Planul de Sfat, să loveazc* în interesele o simenit«r muncii. ■* Oh, CHfttsa La ferma moşierului Seceleanu din Mărculeşti-Ialomiţa, cresc bălăriile în locul lanurilor de orez încă o dovadă de felul cum rămăşiţele moşiereşti sabotează interesele poporului muncitor SCÂNTEIA Nr. 1361 A . nu-ţi îngriji aşa cum trebuie maşina şi a o părăsi în timp ce funcţionează, aceasta înseamnă o gravă lipsă de răspundere faţă de munca proprie şi de bunul mers al întreprinderii în general. Aceasta o dovedeşte cazul petrecut zilele trecute la fabrica de cherestea din Găineşti, jud. Baia. Gateristul Caba Teodor, părăsindu-și mașina care a rămas numai pe seama ajutorului său, una dintre piese — tuckstanga — s-a sfărâmat, imobilizând astfel gaterul pe timp de o săptămână. De la 10 Februarie până la 17 Februarie, fabrica a lucrat din această cauză numai cu trei gatere, ceea ce a adus importante pagube întreprinderii. La aceiaşi fabrică, din cauza neglijenţei mecanicului Ignat Gheorghe, care nu a alimentat la timp cu apă cazanul cu aburi, cum şi din cauza lipsei de atenţie a fochistului, care fără să vadă că nu e apă în cazan 11 alimenta mereu cu foc, cazanul s’a spart, întrerupând funcţionarea gaterelor pe timp de zece zile. A**m*nm iwKS'ijont« greve trebwiasc «piu »«meționate, »sa cum prevede legea. Căci fabricile «ort «twn bun ori cernim« aâ* cefe« «« mimrete. « produe I» fale* vi pape rutei rmune'b tet tl orice pagubă *du»8 pro. dueţf©! «rioe pagubă adusă tn. fregatei popor muncitor. I. HORIA corasp. V. Bănciuțescu Unde duce lipsa de grijă și răspundere „Republica Socialistă Sovietică Georgia“ Conferinţa tovarăşului I. Niculi Vineri, 25 Februarie a. c., a unit loc la Casa Prieteniei Soviete Române, în faţa uniui numeros public, conferinţa tovarăşului I. Niculi, vice-preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, organizată de Centrul de Documentare și Propagandă ARLU5, despre „R. S. S. Georgieni“, cu ocazia celei de a 28-a aniversări a întemeierii sale. Sărbătorirea Anui Chopin în Capitală In cadrul sărbătoririi ANULUI CHOPIN de către polonezii ‘din Republica Populară Română,a avut loc, în ziua de Sâmbătă 26 Februarie, în sala Institutului Polon, din R.P.R., o festivitate inaugurativi, organizată de către Comitetul Executiv al sărbătoririi ANULUI CHOPIN de pe lângă CASA POLONA din R.P.R. Marian Zhaski, de la Ambasada Polonă din Bucureşti, a ţinut o conferinţă despre viaţa şi opera marelui compozitor polonez, ■ Fryderyk Chopin.Conferenţiarula subliniat între «Iţei« că numai datorită instaurării regimului de democraţie populară în Polonia, muzica Iul Chopin poate deveni astăzi un bun al poporului. A urmat apoi un program ruzical în cadrul căruia s'au executat la plan câteva din operele 'Iul Chopin. ' “E ’kn cadrul schimbului cultural între Republica Populară ’Română şi Republica Polonă a sosit 1® Bucureşti, venind din " Varţdv la pianiştii polonez WALDEMAR MACISZEWSKI, laureat al Concursului BÉLA BARTÓK din Budapesta în Octombrie 1948. Pianistul polonez va participa ca solist la Concertul Filarmonicii de Stat din Bucureşti şi va da un reaital la Radio și în sala DALLES. Deschiderea unui club muncitoresc pe lângă Consilu Sindical Judeţean Alba Zilele acestea s-a deschis la Alba-lulia clubul muncitoresc al Consiliului Sindical Judeţean. . .. ......Clubul este înzestrat cu o sală de festivităţi, o bibliotecă cu aproape 1.000 volume, o sală de lectură, o sală de ping-pong, şi o sală cu mese anume confecţionate pentru jocul de şah. Clubul va funcţiona zilnic între orele 13—22, iar de două ori pe săptămână. Marţi şi Joi, se vor ţine aici conferinţe publice, tratând probleme de actualitate. . . CONST. DUMITRESCU. coresp. Informaţii culturale Centrul de Documentare şi Propagandă al Asociaţiei Române ,pentru Strângerea legăturilor, cu U. R. S. S.-ARLUS, în colaborare cu Casa Prieteniei Sovieto-Române, anunţă conferinţa tov. Horia Moldoveanu despre: „LUPTA PENTRU REGIMUL DE ECONOMII IN U.R.S.S.". Conferinţa va avea loc Miercuri 2 Martie a. c., ora 18, la Casa Prieteniei Sovieto-Române, strada Batiştei 14. RADIO ROMANIA1'‘ 8.80: Emialun» in limb» maghi»r, RADIO ROMANIA $1 RADIO BUCURESTI ; 8.00: Radio Jurnal; 7.00: Rezumatul Radio Jurnalului; 7.15: Buletinul As ştiţi în limba rusă; 7.30: Citire» articolului de ’foind din Blamul Scânteia’'; 8.00—8.09: Jurnal in limba bulgară; 15-30: Radio Jurnal; RADIO BUCUREŞTI II 13.00: 125 de ani;i de la naşterea lui Smetana (discuri); RADIO ROMANŢA -RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II 14-30: Radio Jurnal; RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 14.45:" Muzică de Kiriae (discuri); 15.00: Artişti Sovietici interpreţi în operetă (discuri); 13.45 — 14.00: Postul pe33,4 m. şi Radio România Liberă pa 43,3 m.; Emisiune în limba greacă. RADIO Miercuri 2 Martie 1949 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 1 ,18.00: Ora Armatei; 18.30: Cure de limba rusă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO -■ -BUCUREŞTI 1 , 19.30:. Emisiune pentru Tineret; 20.00: Radio Jurnal; ' ’ RADIO BUCUREŞTI II ., 20.00: Dora Massirdeda Opera de Stat; 21.00: Orchestra de Studio dirij. de Io« Hartulary Da relée. radio Romania — radio ; ’BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II Să’.'OO. Radio Jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I '22.15: Buletinmul de ştiri în limba rusă; 22.30: Muzică cerută de abonaţi (discuri); 23.30: Radiio JMbrtal RADIO BUCUREŞTI n ^2.15: Miri» Cardi* — pian; • 30,30 — 33-30: Postul pe 32,4 m.; Portul pe Unda Scurtă pe 25 m, și Radio . România Liberă P« 48,3 m. emit pentru rtrfcinătate; 20.30: Eraisiune in Untba greacă; 21.00: Emisiune în limba sârbă; 31-30: Emisiune in limba rusă; 22.00: Emisiune în limba germană; 22-30: Emisiune în..Momba franceză; 23.00: Emisiune în limba engleză. i BIBLIOGRAFIE jj „GAZETA DE PERETE“ I- EDITURA PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN Relevând faptul că gazeta de perete este una din formele• ceî«!; mal vii ale agitaţiei comuniste de massă, broşura^ de mai sus arătă o ’ serie de succese şi lipsuri In munca de alcătuire a gazetelor de perete şi trasează sarcinile care stau acum în faţa colectivelor ce redactează aceste gazete. Organizaţiile de Partid, cele sindicale şi direcţiile întreprinderilor respective au datoria de a face ca semnalările şi iniţiativele gazetei de perete „sa nu rămână glasuri in deşert ci să aibă urmări concrete şi grabnice . Prin indicaţiile precise şi clare pe care le dă, această broşură este de un real folos pentru îmbunătăţirea muncii de agitaţie desfăşurată prin gazetele de perete. Broşura trebue citită şi studiată de fiecare om al muncii şi în primul rând de cei care sunt răspunzători pentru redactarea şi apariţia gazelelor de perete. I. Bar« Despre oameni, plante şi unelte Editura Cartea Rusă !-’Lucrarea lui I. V. Banelu »duce o contribuţie la munca de educare ştiinţifici a oamenilor muncii din ţara noastră, explicând o serie de probleme ştiinţifice importante şi actuale. Autorul lucrării înfăţişează activitatea rodnică a savanţilor sovietici în diferite domenii ale ştiinţei. El arată cum luptă omul cu natura şi cum poate s’o învingă şi s’o transforme în folosul său. Lucrarea explică: cea mai înaintată dintre teoriile elaborate până astăzi despre originea pământului, teoria academicianului sovietic Schmidt, opera agrobiologică a lui Miciurin, teoria lui Speranski in ceea ce privește natura comună a tuturor bolilor, etc., etc..In lucrarea sa, autorul se conduce permanent de ideea legăturii strânse care trebue să existe între munca teoretică , practică şi tratează problema colaborării o murii de ştiinţă cu tehnicienii şi muncitori. . Scrisă pe Înţelesul masselor muncitoare, cartea Iui I. Banelu are darul de a trezi şi a stimula Interesul pentru preocupările ştiinţifice Cătăuia Bibliotecariui No. 6 Buietim lunar pentru îndrumarea SişKatseariei. Numărul pe luna Februarie a revistei „Călăuza Bibliotecarului“ aduce un material bogat, atrăgător şi foarte folositor pentru răspândirea cărţii şi pentru organizarea bibliotecilor. Editorialul arată că ea sunt sarcinile generale care revin bibliotecarilor in cadrul trumei de realizare a Planului de Stat. Intr'o serie de alte articole cum sunt: „Importanţa prelucrării cărţilor de tehnică agricolă“, „îndrumarea cititorilor şi evidenţa cărţilor împrumutate“, „Din experienţa bibliotecilor sindicale din Cluj”, „Câteva mijloace pentru popularizarea romanului „DESCULŢ“, etc. se dau sfaturi practice bibliotecarilor, se uşurează schimbul de experienţă intre biblioteci. Urmă este În această privinţă şi prezentarea critică a unor biblioteci de pe lângă o serie de Cămine Culturale, a bibliotecilor din jud. Braşov şi a bibliotecii Universitare din Cluj. Revista dă importanţa cuvenită bibliotecilor săteşti prin diferite articole, informaţii şi rubrici Acelaş scop îl serveşte Instructivul reportaj a Cupa bibliotecilor Armatei Sovietice. Binevenite sunt, pentru atrângerea legătuilor dintre revistă și massa bibliotecarilor, rubrică« „Răspunsuri la Chestionar“[ „Cuvântul bibliotecarilor“ și „De vorbă cu bibliotecarii“. De mare folos este „Bibliografia“, rubrică in care sunt prezentate pe scurt cele mai importante cărţi cu care trebue să fie înzestrate bibliotecile. Revista publică o planşă detaşabilă, reprezentând in culori frumoase coperţile celor mai importante cărţi apărute în ultimul timp. Aceste planşe pot fi expuse de bibliotecari, ajutându-se astfel în miunea de popularizare a celor mai bune cărți. AU APĂRUT în Editura Partidului Muncitoresc Român P. N. POSPELOVs Sub steagul măreț a! lui Lenin. Stalin spre victoria comunis- ** ! • - - mulul. * P. N. .POSPELOVs .- Partidul ljii Lenin și Stalin conducătorul și educatorul po• - - , litic al poporului. Prof. F. V. GONSTAN-Rolul ideilor înaintate in des- TINOV: voltarea socială. Gazeta de perete Colecţia I In ajutorul agitatorului M. I. KALININ: Despre educaţia comunistă. GALAŞNIGOV: Trăsăturile esenţiale ale agitaţiei bolşevice. B. GORELIC: Agitatorul şi gazeta de perete ION NIGULI: înfăptuirea planului consoli-1 . dează independența țării. _________________________Luptele din Februarie 1933 Cititi Anul n Nr. 1 (Ianuarie 1949) din ....... Sumarul " Răspunsurile date de Generalissimul I. V. STALIN la întrebările lui Kingsbury Smith. E. Jucov : Criza sistemului colonial al imperialismului după al doilea război mondial. V. Lutki : Petițiul si strategia anglo-americană in Orientul apropiat. D. Melnicov : „Plănul quadrienal“ de marshallizare a Germaniei apusene. A. Alexeiev : Cit costă cursa Înarmărilor. E. G. Sorokin : Planificarea socialistă, lege a desvoltării economiei sovietice. * * *: Prevederile pe 1948 ale planului cincinal stalinist au fost realizate şi depăşite. COMENTARII. DOCUMENTAR: Declaraţia Ministerului de Externe al U. R. S. S. asupra Pactului Atlanticului de Nord. — Proclamaţia Biroului Executiv al Federaţiei Sindicale Mondiale. — Condiţiile Partidului Comunist Chinez. Emisiuni regniste în limba idiş la posturile noastre de radio Începând din ziua de 4 Martie a. c. posturile noastre de Radio România pa 1875 m. şi București •II pe 485 m. lungimi de undă, vor transmite în fiecare săptămână. Vineri de la orele 20,15 până la orele 20,45 ,o emisiune în limba klij, :• ri