Scȃnteia, mai 1949 (Anul 18, nr. 1414-1438)

1949-05-01 / nr. 1414

2 întrecerea socialistă trebue să fie o preocupare permanentă a fiecărei grupe sindicale Din experienţa întrecerii socialiste dela uzinele „23 August" In cinstea zilei de 1 Mai, sute de echipe de muncitori din toate secţiile ţi atelierele uzinelor „23 August" s’au angajat în între­­cere socialistă. Mii de muncitori au pornit cu râvnă la muncă pen­tru a îndeplini cu succes angaja­­mentele pe care şi le-au luat în cinstea marei sărbători a pro­letariatului Echipa­tor. Oriţuc Vasile, de pildă, de la secţia de vagoane a realizat până acum o depăşire de normă de peste 50 la sută. Mun­citorii din această echipă şi-au luat angajamentul să şabloneze o ju­mătate de cadru pentru vagoane pe zi. Realizări asemănătoare a obţi­nut şi echipa tov. Drăguleţ Mihai, a tov. Munteanu şi alte zeci de e­­chipe. Turnătorii din echipa tov. Bălan Ion de la turnătoria de fontă şi-au depăşit cu mult angajamen­tele luate în întrecere. Ei reali­zează zilnic însemnate depăşiri de norme. Oţelarii de la cuptorul „Sie­mens Martin“ şi cei de la cuptorul electric au reuşit să termine pro­gramul de producţie pe Aprilie înainte de termen. Sub îndruma­rea organizaţiei de Partid, comi­tetul sindical s-a ocupat în mare măsură de organizarea pe teren a întrecerii socialiste, intervenind adesea operativ şi dând o mână de ajutor în multe locuri unde se iveau greutăţi în muncă. Dar întrecerea socialistă mai su­feră încă, la uzinele „23 August“ de o seamă de lipsuri serioase. Una din lipsurile esenţiale o cons­­titue interesul cu totul insuficient pe care grupele sindicale din a­­ceastă uzină îl acordă întrecerii. Grupa sindicală a tovarăşului Zimtzer Frantz, de la turnătoria de fontă, de pildă, este alcătuită din două echipe. Fiecare din aceste echipe se găseşte în întrecere so­cialistă. Echipa tov. Bălan se în­trece cu echipa tov. Erşov Gri­­gore. Turnătorii din cealaltă e­­chipă se găsesc în întrecere cu echipa tovarăşului Muşat Paras­­chiv. Echipa tovarăşului Bălan a obţinut până acum succese impor­tante în producţie, căci turnătorii din această echipă îşi organizea­ză munca mai bine, lucrează cu mai multă pricepere şi dragoste. Experienţa lor ar putea fi de mare folos celorlalţi turnători şi în primul rând celor din aceeaşi grupă sindicală. Insă grupa sindicală a tov. Zim­tzer nu s’a ocupat până acum în mod serios de organizarea unui schimb de experienţă între cele două echipe de turnători, din ca­drul acelei­i­ grupe sindicale. Tov. Zimtzer Frantz, responsa­bilul grupei sindicale, e un munci­tor fruntaş în producţie, cu dra­goste pentru munca sa, dornic să-şi îndeplinească cât mai bine sarcina care i-a fost încredinţată. Dar el nu se ocupă îndeajuns de grupa sindicală, nu ia parte activă la organizarea întrecerii socialis­te, la stimularea şi urmărirea ei. De la alegerile sindicale şi până acum, grupa tov. Zimtzer Frantz a ţinut o singură şedinţă — a­­tunci când s’a prelucrat problema cotizaţiilor sindicale. Şedinţe de grupă sindicală în care să se a­­nalizeze critic şi autocritic mersul producţiei, mersul întrecerii socia­liste nu s’au ţinut deloc. Desigur că încasarea cotizaţilor este o sarcină importantă. Dar e cu totul neîndestulător ca activitatea unui responsabil de grupă sindicală să se reducă la atât. Grupa sindicală, această mică familie a oamenilor muncii, este veriga principală care leagă pe fiecare muncitor de or­ganizaţia sindicală din întreprin­dere. Acolo, pe teren, prin activitatea şi lupta de zi cu zi a grupei sindicale, trebue să se dea viaţă planului de producţie, să se organizeze întrecerea socialistă, lupta pentru îndeplinirea şi depă­şirea Planului de Stat. Ire­spons­abilul de grupă sin­­d­icală prin activitatea şi e­­xemplul său personal trebuie să fie un factor organizator şi mobilizator în întrecere. Nici la secţia vagoane, grupa sindicală nu a devenit încă un fac­tor principal în organizarea între­cerii socialiste. întrecerea socialistă dintre echipe şi oameni suferă încă din pricina interesului slab pe care unii responsabili de grupă sindi­cală îl acordă întrecerii. Tovarăşul Tomiţă Constantin, de pildă, unul din responsabilii de gru­pă de la secţia vagoane nu ştie încă în ce măsură cele două echipe din grupa sa îşi în­deplinesc angajamentele luate în cadrul întrecerii socialiste, care le sunt greutăţile şi lipsurile in muncă. Nici în această grupă nu s’au discutat în mod temeinic pro­blemele de producţie d­in grupa Iov. Tomiţă Constantin sunt câţiva muncitori cari nu reuşesc să-şi îndeplinească normele, fie din cau­ză că n’au încă destulă experien­ţă şi îndemânare în munca lor, fie pentru că nu ştiu să-şi organi­zeze destul de bine munca, ori grupa sindicală trebue să conside­re ca o sarcină de cea mai mare importanţă de a ajuta pe aceşti tovarăşi să-şi , organizeze astfel lucrul, încât să ajungă a-şi înde­plini cu cinste programul de pro­ducţie. Iin acelaş timp, experienţa mun­citorilor fruntaşi trebue să circule necontenit în cadrul grupelor sin­dicale, ajutându-i pe muncitorii mai slabi în producţie să se ridice până la nivelul celor mai buni to­varăşi. Şi în această direcţie sunt încă multe de făcut la uzinele „23 August“. Astfel muncitorii şi tehnicienii de la cuptorul „Siemens-Martin“, ca şi cel de la cuptorul electric, au obţinut în întrecerea socialistă, succese importante. Ei au reuşit să realizeze înainte de termen pla­nul de producţie pe luna Aprilie. Aceste succese ale oţelarior au rămas însă necunoscute marei majorităţi a muncitorilor dela u­­zinele „23 August“, ba chiar şi muncitorilor dela turnătorie, secţie care se găseşte în aceeaşi hală cu o­­ţelăria. Responsabilii de grupă sin­dicală s-au ocupat cu totul nein­­deajuns de popularizarea acestor succese ale oţelarilor. ★ Din cele arătate mai sus, se vede că întrecerea socialistă de la uzinele „23 August" ar fi cu mult mai largă, mai bogată in roade, dacă organizaţia de Partid şi cea sindicală ar fi acordat o şi mai mare atenţie mobilizării grupelor sindicale pentru sprijinirea în­trecerii socialiste. Organizaţia de Partid din u­­zină nu s’a străduit destul să a­­rate comitetului sindical impor­tanţa grupelor sindicale, rolul lor în cadrul întrecerii socialiste. Comitetul Sindical nu s’a preocu­pat îndeajuns de activitatea gru­pelor sindicale, de activitatea res­ponsabililor de grupe sindicale. Aceste lipsuri trebue şi poţi fi lichidate in cat mai scurt­ timp Organizaţia de Partie­ dela .„23 August” trebue s­î mobilizeze sindicatul pe li­nia sprijinirii şi activizării grupelor sindicale. Una di­n­ principalele sarcini ale res­­ponsabililor de grupe sindi­cale este aceia de a coona pe muncitori in spiritul ati­tudinii noui faţă de muncă. Responsabilii de grupe sii­i­­dicale trebu­esc îndrumaţi să se ocupe in mod temein­ic de organizarea şi urmărirea întrecerii socialiste, cpre trebue să fie o preocupare permanentă a fiecărei grupe sindicale Valeriu Bu­du­ru întreprinderi care au primit avertisment din partea Ministerului Industriei fiindcă nu au depus în termen bilanţurile Ministerul Industriei fie Trimite spre publicare lista întreprinderi­lor care datorită nepriceperii di­rectorilor şi contabililor-şefi, nu au trimis până în prezent lucra­rea „Bilanţul întreprinderii la 3­ Decembrie 1948“, cu toate pre­lungirile repetate ce s-au dat. Ministerul Industriei dă un se­ver avertisment acestor între­prinderi. Ministerul va fi silit să ia mă­suri Împotriva directorilor şi contabililor-şefi, dacă pe viitor sarcinile date nu vor fi executate In termen In cadrul DIRECŢIUNII CEN­TRALE INDUSTRIALE A LEM­­NUL­UI Şl MOBILEI, următoa­rele întreprinderi n’au trimis la timp bilanţul: Aco — Bucureşti, Malinovski — Brăila, Cerm­an — Bucureşti, Fischer & Braun — Timişoara, Finmobila — Bucureşti, Ganea — Bucureşti, Garabet Budeşti — Il­fov, Hercules — Cluj, Industria Lemnului — C.­Lung Muscel, Pă­­traşcu Vasile — Ploeşti, Rădă­­şanu — Bucureşti, Silvafer — Bucureşti, Tiberiu Eremia — Bucureşti, Trafag —Bucureşti, IPEIL - Piteşti, IPEIL — Bra­şov, IPEIL — Buzău, IPEIL — C. Lung, IPEIL — M. Giuc, IPEIL - Craiova, IPEIL — Iaşi, IPEIL - Sighet, IPEIL - Tg. Mureş, IPEIL - P. Neamţ, IPEIL — Bacău. Din DIRECŢIA CENTRALA INDUSTRIALA A BUMBACU­LUI, INULUI ŞI CÂNEPEI, în­treprinderile : Frângheria Năvodul — Galaţi, Frângheria Dunărea — Galaţi, Ţesătoria Diana — Galaţi, Staţia de egrenat — Bechet, Filatura Progresistă — Reci. Din DIRECŢIA CENTRALA INDUSTRIALA A CERAMICEI ŞI MATERIALELOR DE CON­STRUCŢIE, întreprinderile: Fabrica de Sticlărie — Tomeşti, Fabrica de Sticlărie — Pădurea Neagră, Fabrica de Var — Bihor, Porcelanul — Turda, Granitul — Mihaileni, Ceramica Valea Crişu­­lui — Bihor, Fabrica de Ţiglă Braun August — Arad, Cera­mica Victoria Munci) — Bucu­reştii Noui, Ghipsul — Doiceşti, Ceramvopsea Tileagd — Bihor, Faianţa — Vadul Crişului, Edil Urbana­l— Bucureşti, Fabrica de Sticlărie — Azuga. Din DIRECŢIA GENTRALA INDUSTRIALA A LANEI ŞI MA­­TASIL întreprinderile: Amero — Bucureşti şi Clucea— Jud. Cluj. Din DIRECŢIA GENTRALA INDUSTRIALA A METALUR­GIEI PRELUCRATOARE, între­prinderile : ,Acta — Bucureşti, Novator — Bucureşti, Industria Plumbului — Bucureşti, Laminorul — Bucu­reşti, Constructorul — Bucureşti, Industria Technics — Bucureşti, Fabrica de Cuţite — Sibiu, Uzi­na Westen — Mediaş, Boszak — Oradea, Fierarul — Arad, Vlahiţa — Ploeşti, Ianta — Arad, Meta­lurgia Bănăţeană — Timişoara, Metalurgia Lupta — Craiova, Se­cera şi Ciocanul — Constanţa Concordia — Constanţa, Greerul — Galaţi, Record -■ Vulturul — Galaţi, Şantierele 7 Noembrie — Galaţi, Şantierele Navale—Olteniţa, Portul Roşu — Galaţi, Alifanti — Galaţi, înainte — Ripiceni, Meta­­lugia 23 August — Iaşi, 1 Mai — Ploeşti, Paul Rudich — Bucu­reşti, Mobiloconfort — Bucureşti, Victoria Email — Satu Mare, Valţul — Timişoara, Unirea — Galaţi, Perforajul — Arad. La Petrolifera Muntenia­ Constanţa Muncitorii au strâns şi stivuit 12.000 kg. Scară veche Muncitorii din Depozitul Nr. 5 al Petroliferei Muntenia Constanţa, îndrumaţi de agitatorii de Partid, au strâns şi stivuit, în numai 4 ore, 12.000 kg. ţeavă de diferite dimensiuni, care era aruncată prin depozit, l­a Depozitul Nr. 1, echipa de descărcare condusă de tov. Dră­­guşin Zaharia a hotărît să strângă şi să topească plumbul dela gar­niturile cu produse petrolifere. Această echipă a chemat la între­cere pentru strângerea şi topirea plumburilor de la vagoanele cister­ne, toate echipele de descărcători ale Petroliferei Muntenia, Saffta Ion și Amza Consto coresp. SCÂNTEIA Nr. 1414 „Comisia de salarizare a rectificat încadrarea mea Scrisoarea strungarului Teodorescu Marin dela „Industria Electrică“ Tovarăşe redactor responsabil, Sunt strungar la fabrica in­dustriei Electrică". In Ianuarie, când s'a anunţat introducerea noului sistem de sa­larizare după cantitatea şi calita­tea muncii depuse de fiecare, am înţeles că Partidul vine din nou în ajutorul nostru, dându-ne posi­bilitatea să ne îmbunătăţim con­­diţiunile de trai, pe măsura efor­tului pe care-l depunem pentru ridicarea producţiei. Eu am fost încadrat în cate­goria V-a din grupa 11-a, fapt care a făcut ca pe Martie să pri­mesc 9.300 de lei, pe când în lu­nile trecute luam cam vreo 7.000 de lei. Mi-am dat seama totuşi că ştiu mai mult decât se cere pentru categoria V-a, că ştiu, de pildă, să strunjesc un stator pen­tru dinam — piesă tarifară la categoria Vl-a — şi că, deci, s'ar fi putut să fiu încadrat în cate­goria Vl-a. Nu am făcut conte­staţie, fiindcă am văzut că pen­tru categoria Vl-a se cer şi unele cunoştinţe teoretice, pe care eu nu le am, fiindcă deşi sunt în câmpul muncii de 30 de ani, totuşi, în trecut, în anii de cruntă exploatare capitalistă, n'am avut posibilitatea să învăţ. M’am dus să cer sfatul tova­răşilor dela organizaţia de Partid. Am plecat de acolo cu încrederea că Partidul veghează şi că acolo unde s'a făcut o greşeală, se va face dreptate. Tovarăşe redactor, săptămânile trecute a fost Instituită la fabrica noastră — potrivit hotărîrilor Par­tidului — comisia de salarizare, pentru corectarea greşelilor de încadrare. A fost discutat şi ca­zul meu şi am fost trecut la ca­tegoria Vl-a, atrăgîndu-mi-se insă atenţia că, deşi am cunoştinţele practice cerute pentru această ca­tegorie, nu am destule cunoştinţe teoretice. Este drept, tovarăşe re­dactor, şi este de datoria mea să înlătur aceste lipsuri. Ca şi ceilalţi tovarăşi, a căror încadrare a fost rectificată, — ca de pildă montorii Lichintea­­nu Gheorghe şi Dina Mihai, care au fost trecuţi din categoria 111-a într'a IV-a, sau ca fierarul Ion Constantin, care a fost trecut din grupa 11-a în grupa I-a, — îmi iau angajamentul să învăţ şi să-mi ridic calificarea, să capăt şi mai multe cunoştinţe tehnice şi teoretice, aşa încât să pot con­tribui în tot mai mare măsură la îndeplinirea sarcinilor pe care Planul de Stat le pune fabricii noastre. In felul acesta, si câşti­gul meu va spori. Teodorescu Marin strungar, „Industria Electrica" // ......................... -La întreprinderea textilă „30 Decembrie "-Arad a luat flintă prima brigadă de munca a U. T. M-isîilor ARAD (dela coresponden­tul nostru). La întreprinde­rea textilă „30 Decembrie" din orașul nostru, s’a cons­tituit zilele trecute prima bri­gadă de muncă compusă numai din U.T.M.-işti. Iniţiativa constituirii acestei bri­găzi aparţine unui grup de 17 tineri ţesători şi ţesătoare încurajaţi şi îndrumaţi de organizaţiile de Partid şi U. T. M., cei 17 tineri ţesători au hotărît să creieze brigada, pentru că, muncind cu râvnă şi­ în­­sufleţire, să antreneze la o mai mare productivitate şi pe ceilalţi muncitori din fabrică. Ei sunt con­duşi de un maistru, un ajutor-mai­­stru şi o prim-muncitoare, toţi U.T.M.-işti. Tinerii care formează brigada sunt: Covaci Ana, Crişan Traian, Takacs Rozalia, Săbău Liubiţa, Mă­­cănescu Maria, Tivoda Iuliana, Mi­­lea Maria, Hrenciuc Emilia, Lascu Sfetozar, Simonca Judita, Faragó Géza, Deak Iosif, Rumy Tereza, Kerekes Magdalena, Runa Elena. Chiar a doua zi după cons­tituire, tinerii muncitorii au isbutit să depăşească cu 15"/», programul zilei la cele 56 răz­boaie la care lucrează. In cadrul brigăzii s-au ales o co­misie pentru evidenţa producţiei şi o comisie pentru popularizarea ac­tivităţii brigăzii în interiorul fa­bricii (prin gazetele de perete) şi în afara fabricii (prin articolele tri­mise la gazetele locale) In prima sa şedinţă, comisia pen­tru evidenţa producţiei a defalcat planul de muncă al­ brigăzii pe oa­meni şi pe războaie. Comisia de propagandă a organizat agitaţia în secţie. Brigada va ţine săptămânal câte o şedinţă, în care vor fi des­­bătute problemele de producţie şi felul cum sunt duse la îndeplinire angajamentele luate. In prima şedinţă brigada şi-a luat angajamentul de a depăşi planul de lucru pe cel de-al doilea trimestru (Apri­­lie-Iulie) cu KE/o, adică de a-l termina la 22 Iunie. Tinerii şi-au mai luat angajamentul de a reduce deşeurile cu 50°/», de a curăţi războaiele de două ori pe zi (prăfuit şi măturat) şi de a munci voluntar 350 ore la amenajarea parcului din interiorul fabricii. C. Igniţa corespondent Distribuirea cartelelor de combustibil Depunerea declaraţiilor pentru obţinerea cartelelor de combusti­bil, s-a fixat până la data de 7 Mai a. c., iar eliberarea cartele­lor va continua până la­ data de 20 Mai a. c. Instituţiile şi întreprinderile, in­clusiv salariaţii lor, se vor pre­zenta la centrul din str. Brezoia­­nu nr. 13, etaj V. Restul popu­laţiei se va prezenta la depozitele de lemne de foc, din raza Ca­pitalei, ale Societăţii Comerciale de Stat „COMLEMN“ aşa cum au fost publicate în presă. ■ SPORT Organizaţiile judeţene O. S- P. Constanţa, Romanafi şi Valea Jiului au câştigat cupele crossului „Să întâmpinăm 1 Mai“ Eri a avut loc la sediul O.S.P., o conferinţă festivă în cadrul căreia s-au atribuit pre­miile judeţelor evidenţiate în marele cross popular „Să în­tâmpinăm 1 Mai“. Cupa crossului „Să întâmpi­năm 1 Mai“ a fost atribuită Organizaţiei judeţene O.S.P. Constanţa, pentru cea mai lar­gă mobilizare a participanţilor: 32.740 de concurenţi, adică 10,40*/­ dii întreaga populaţie a judeţului. Cupa pentru locul 2, a fost atribuită Organizaţiei judeţene O.S.P. Romanaţi, pentru nu­mărul de 17.043 concurenţi care reprezintă un procent de 5,3*1» din numărul total al locuitori­lor judeţului. Organizaţia judeţeană O.S.P. Valea Jiului s-a clasat a treia, având un număr de 1070 con­curenţi adică 4,8*1» din numă­rul locuitorilor din judeţ. In general, numărul partici­panţilor la crossul desfăşurat mul acesta a depăşit cifra de anul trecut cu peste 100*/». Intre 1 şi 9 Mai se va desfăşura marea cursă ciclistă internaţională Praga-Varşovia Din cine se compune echipa R. P. R. Echipele de ciclişti care au fost invitate să participe la marea cursă internaţională Praga-Varşovia, au sosit la Praga. In ziua de 1 Mai se dă ple­carea în prima etapă, Praga- Pardubice (143,5 km.) urmând ca în zilele de 2, 3 și 4 Mai să se dispute etapele următoare pe traseul: Pardubice-Brno (137 km.), Brno-Gottwaldovo (140 km.) şi Gottwaldovo-Os­­t.rava U33 km.), La Ostrava alergătorii vor face o pauză de o zi. Cursa va continua în zilele de 6, 7, 8 și 9 Mai pe urmă­torul traseu : Ostrava-Katowice (147 km.), Katowice-Wroclaw (184 km.), Wroclaw-Lodz (212 km.) şi Lodz-V­arşovia (185 km.). Distanţa Praga-Varşovia mă­soară 1257 km. şi va trebui să fie parcursă în circa 37 de ore. Echipa R.P.R. este alcătuită din cei mai buni alergători, care s-au evidenţiat în cursa „Scânteii“ dovedind o bună condiţie fizică. Următorii ciclişti vor repre­zenta ţara noastră în această cursă: M. NICULESCU, E. NORHADIAN I. GOCIMAN, TR. CHICOMBAN, C. ŞAN­­DRU, N. CHICOMBAN, GH. NEGOESCU, D. PANTA­ZES­­CU, ŞT. PETRESCU şi C. CIO­­HODARU, .----- ■ ------------— RECENZII M. I. KALININ: Despre educaţia comunistă Editura P. M. R. Lenin şi Stalin au acordat cea mai mare atenţie educaţiei comu­niste a oamenilor sovietici. O par­te însemnată a activităţii Partidu­lui Bolşevic a fost Şi este consa­crată măreţei sarcini de transfor­mare a omului eliberat din robia capitalistă, într’un om nou, nemai­cunoscut încă în istoria omenirii, un om cu însuşiri morale supe­rioare — omul societăţii comu­niste. Mihail Ivanovici Kalinin a des­­făşurat până în ultimele clipe ale vieţii sale o neobosită muncă pe tărâmul educării comuniste a mas­selor de oameni ai muncii din U­­niunea Sovietică şi mai ales a ti­neretului. In articolele publi­cate în presă şi în însăşi ac­tivitatea sa de zi cu zi, in cali­tate de fruntaş al Partidului şi de om de Stat, M. I. Kalinin a fost unul dintre marii educatori ai mas­­selor în spiritul comunismului. Cu­vântările şi scrierile sale asupra educaţiei comuniste îşi păstrează valabilitatea, prospeţimea şi forţa educativă dealungul vremii. Meto­­­­da şi experienţa sa preţioasă pe acest tărâm îndrumează pe acti­viştii Partidului Bolşevic, care luptă pentru educarea comunistă a masselor şi constitue în acelaş timp un îndreptar pentru activiştii , tuturor partidelor comuniste. Cartea „Despre educaţia comu­nistă“ (Ed. P. M. R.), care îm­brăţişează­ o perioadă de aproa­pe 20 ani din viaţa Partidului Bol­­şevic, cuprinde mai ales acele cu­vântări şi articole în care M. I. Kalinin se adresează tineretului Cartea mai cuprinde şi înţelepte sfaturi date activiştilor de Partid, agitatorilor în rândurile ostaşilor sovietici, funcţionarilor, învăţăto­rilor etc. M. I. Kalinin face o critică ni­micitoare educaţiei burgheze. El arată că educaţia burgheză este „pătrunsă de ipocrizie, reflectând Interesele egoiste ale claselor do­minante“. In societatea burgheză. Idealul capitaliştilor este „să vadă muncitorii şi ţăranii prefăcuţi în slugi supuse şi care să poarte, fără a cârti, jugul exploatării“, iar biserica, şcoala, arta, presa, cine­matograful, teatrul, diferite orga­nizaţii ale regimului capitalist, toa­te acestea sunt instrumente cu a­­jutorul cărora se otrăveşte conşti­inţa masselor cu concepţiile bur­gheze cu morala şi obiceiurile burgheze. Metodelor şi scopurilor educa­ţiei şi moralei de clasă cu care exploatatorii au influenţat masse- re, M. I. Kalinin le opune educaţia comunistă. El arată scopul măreţ şi metodele de înfăptuire a acestei educaţii. La întrebarea: ce se cere mai cu seamă în momentul de faţă (1938 n. n.) de la un învăţător?, M. I. Kalinin răspunde: „Să crească un om nou. La noi se formează un om nou, omul societăţii socialiste. Aces­tui om trebue să i se inoculeze cele mai bune calităţi ome­neşti...“. „Ce calităţi omeneşti trebuesc cultivate? In primul rând sentimentul de dragoste pentru popor, de dragoste pentru massele muncitoare“. Şi M. I. Kalinin arată, pe rând, calităţile ce trebuesc cultivate în omul nou: cinstea faţă de clasa muncitoare, curajul, solidaritatea tovărăşească, dragostea de muncă. „Munca trebue nu numai să-ţi fie dragă, dar trebue s’o înde­plineşti cinstit, ţinând minte întotdeauna că dacă un om trăeşte şi se hrăneşte fără să muncească, înseamnă că el trăeşte din munca altuia“. Dar educaţia comunistă nu poa­te fi concepută în mod abstract, ruptă de viaţa reală. Educaţia co­munistă se concepe întotdeauna în mod concret, subordonată sar­cinilor de luptă ale Partidului şi Statului Sovietic. De aceea sarcina principală a educaţiei comuniste este „AGEEA DE A DETERMI­NA PE OAMENI SA SPRIJINE LA MAXIMUM LUPTA NOAS­TRĂ DE GLASA“. Şi M. I. Kali­nin arată, citând pe tovarăşul Sta­lin, că deşi clasele exploatatoare au fost lichidate în U. R. S. S., existenţa capitalismului în alte ţări, pune sarcina luptei de clasă, nu numai ca o critică a societăţii burgheze, dar ca o luptă pentru realizări practice în toate dome­niile politicii, economiei, culturii, ştiinţei, artei, etc., care să asigure victoria definitivă a socialismului şi comunismului. M. I. Kalinîn arată că cele mai importante sarcini ale educaţiei comuniste sunt: de a desvolta în oameni o nouă atitudine faţă de muncă şi dorinţă de a mări pro­ductivitatea muncii prin întrece­rea socialistă, căci „lupta pentru comunism este lupta pentru o mai înaltă productivitate a muncii, a­­tât în privinţa calităţii, cât şi a cantităţii producţiei“, de a păzi şi spori proprietatea obştească, de a educa „pe toţi oamenii muncii din U. R. S. S. în spiritul unui patriotism înflăcărat... care să nu cunoască mila faţă de duşmani, care să nu se dea în lături de la nici un sacrificiu atunci când este vorba de binele patriei“; de a în­rădăcina obiceiurile colectiviste în producţie, în viaţa socială, îu mo­ravuri; de a ridica necontenit ni­velul cultural al masselor. Toate aceste elemente ale educaţiei tre­bue să fie legate de sarcinile con­crete de luptă ale Statului Sovietic. M. I. Kalinin sfătueşte pe con­ducătorii organizaţiilor şi instituţi­ilor care se ocupă cu educarea masselor să ţină seama de rostul şi scopul principal al educaţiei co­muniste pentru că poporul şi Statul Sovietic să fie gata să facă faţă oricăror surprize. „In acest fel, tovarăşi, vom îndeplini într-adevăr cerinţele Partidului, indicaţiile tovarăşu­lui Stalin şi precepto­ lui Le­nin cu privire la educaţia co­munistă a masselor în perioada istorică de faţă“, îşi închee­a I. Kalinin conferinţa „Despre edu­caţia comunistă“ ţinută la 20 oc­tombre 1940 la adunarea activu­lui de Partid din Moscova.­­ M. I. Kalinin folosea exemple vii şi găsea întotdeauna în cu­vântările şi articolele sale forma potrivită înţelegerii de către e­­­ditorul sau cititorii cărora se î­­­dresa, a problemelor cele mai cum­­păcate ale educaţiei comuniste, a sarcinilor ce au de dus la înde­plinire şi a căilor de urmat Mun­­citorilor ţăranilor colhozniei sau intelectornilor, bărbaţi sau femei, vârstnici sau tineri, de naţionali­­tate rusă sau nerusă — tuturor, M. I. Kalinin le dădea exemple po­trivite, îi sfătuia și-i îndruma spre a pricepe care este sarcina principală a momentului dat, în munca de educare comunistă a masselor. Grija pentru îndrumarea muncii educative a Somsomolului a fost o preocupare permanentă a ltd M. I. Kalinin. Cuvântările şi ar­ticolele adresate Comsomolului, cuprinse în cartea „Despre edu­caţia comunistă” sunt străbătute de înţelepciune bolşevică şi de grijă părintească pentru tinerei Ele au contribuit în însemnată măsură la educarea comunistă a milioanelor de tineri sovietici, care au dăruit patriei socialiste toată energia lor, şi mulţi dintre ei chiar viaţa în lupta aprigă îna­­potriva fascismului. In opoziţie cu principiile din junglă ale moralei burgheze, M. I. Kalinin înfăţişează tineretului fizionomia morală a omului de tip nou, pe care îl educă Partidul Bolşevic. Exemple nenumărate de eroism în muncă şi în luptă pe care viaţa le dă în Uniunea Sov­­ietică zi de zi, ceas cu ceas, su­nt folosite ca măestrie de M. I. Ka­linin pentru a înfăţişa trăsăturile omului nou.­­ Este deosebit de greu de ar­u­tat într’un articol, chir numai parţial, bogăţia de idei­­şi de ex­­perienţă bolşevică în educaţia co­­munistă a oamenilor sovietici pe care o cuprinde cartea I. M. L Kalinin „Despre educaţia comtrt nistă“. Minunata sa învăţătură consti­­­tue pentru propagandiştii şi agi­tatorii de Partid ca şi pentru ac­tiviştii din rândurile tineretului o armă extrem de preţioasă în lupta de clasă, în lupta pentru desră­­dăcinarea prejudecăţilor, apucătu­rilor, a nepăsării şi tuturor viciilor pe care exploatatorii le-au infil­trat în oameni ,o armă preţioasă în munca de cultivare a calităţilor morale superioare ce trebue să se aibă omul societăţii socialiste. Şi în ţara noastră, o sarcină centrală a Partidului este educa­rea masselor de oameni ai muncii în spiritul unei noui atitudini faţă de muncă, faţă de avutul obştesc, în spiritul dragostei faţă de pa­trie şi faţă de cuceririle poporu­lui. Aceasta cere o neobosită muncă de propagandă şi agitaţiei însuşirea şi folosirea cu price­pere a bogatei învăţături şi expe­rienţe a Partidului Bolşevic, pe care Editura Partidului Muncito­resc Român o pune la îndemâna propagandiştilor şi agitatorilor de Partid, prin traducerea cuvântă­­rilor şi articolelor lui M. I. Kali­nin este chezăşia succesului în munca de educaţie comunistă. Dar pentru aceasta trebue să citeşti, să studiezi cu adevărat şi să te pătrunzi de această minunată în­văţătură şi experienţă cuprinsă în cartea „Despre educaţia comu­nistă“. N. Enuţă •Joi în sala Palatului Cultural C. F. R. „Gh. Gheorghiu-Dej” A început finala concursului pe ţară de cântece şi jocuri, organizat de C. G. M. In marea sală a Palatului Cultu­ral C.F.R.­„Gh. Gheorghiu-Dej“, a început joi după amiază fi­nala concursului pe ţară de cântece şi jocuri, organizat de C.G.M. Din totalul de 540 de coruri muncitoreşti şi 430 de echipe de joc care au participat la concursul pe ţară, s-au selecţionat pentru pro­bele finale 34 de formaţii corale şi 36 echipe de dansuri din Capi­tală şi provincie. O parte din a­­ceste echipe au jucat ieri, aducând pe scenă costume specifice locului lor de muncă şi regiunii respec­tive. La deschiderea finalei concursu­,­­a luat cuvântul tovarăşa Liuba Chişinevschi, membru al C.C. al P.M.R. şi vice-preşedinte al C.G.M., arătând că acest prim concurs de cântece şi jocuri, a fost cu putinţă fiindcă trăim într’o ţară in care munca începe să devină o bucu­rie, într’o ţară care merge pe dru­mul construirii socialismului. As­tăzi s’a deschis larg drumul spre cultură pentru toate categoriile de oameni ai muncii, urmând lumino­sul exemplu pe care ni-l dă Uniu­nea Sovietică, unde cultura a de­venit de mult un bun al masselor, al poporului. S-au prezentat apoi pe rând ur­mătoarele coruri: C.F.R.-Bucu­reşti, C.A.M.-Ocna Mureşului, I.O.R.-Bucureşti, C.F.R.-Paşcani, S.R.T.-Brăia, Sindicatul Funcţio­narilor Particulari-Lugoj, Sovrom­­petrol-Moreni, C.F.R.-Gara de Nord şi echipele de jocuri: Sin­dicatul Agricol Boteni-Muscel, S. T. B. Metalochimic-Zărneşti, C.A.M. Ocna-Mureş, C.F.R.-Arad, Sind. Constructori-Bucureşti, CFR­­Constanţa, Sind. TextB-Lupeni şi Griviţa-Roşie. Finala concursului a continuat eri în sala Palatului Cultural C.F.R. „Gh. Gheorghiu-Dej“, iar astăzi se va continua în sala Teatrului C. G M. Corul C. F. R.-București executând cântecul „Izbândă“ Teatrul Comunal din Piteşti va fi reclădit Comitetul Judeţean P.M.R. Ar­geş a iniţiat reclădirea Teatrului Comunal din Piteşti, avariat de cutremur încă din 1940. In cola­borare cu Comitetul Provizoriu au fost mobilizaţi tehnicieni de specialitate şi s-a alcătuit un comitet de iniţiativă. Pentru începerea lucrărilor a fost alocată din fondurile oraşu­lui suma de 1 milion lei. In toamna anului 1949, Teatrul din Piteşti Îşi va putea începe acti­vitatea. La Iaşi se va deschide o sala de lectura A.R.L.U.S. Filiala A.R.L.U.S.-laşi a în­ceput amenajarea unei săli de lectură în centrul oraşului. Această sală va fi înzestrată cu două biblioteci: una cu cărţi româneşti şi una cu cărţi sovietice. S. Lennie Coresp. A apărut în editura „Cartea Rusă“. MAXIM GORKI: „Cu cine sunteţi ş­­i maeştri ai culturii?* In Editura P M.­­ Au apărut ■ F. Engels: Despre relaţiile sociale în Rusia. Lenin şi Stalin despre 1 Mai P. Pospelov : Al doilea volum al operelor lui­­ V. Stalin. I. Chişinevschi: Desvoltarea culturii în R.P.R., contribuţie de seamă la opera de apărare a păcii. 1 Mai 1949 (în limbile română, maghiară şi ger­mană). Pablo Neruda: Să se trezească pădurarul. Să luptăm pentru reuşita campaniei de însămân­ţări. Staţiunile de Maşini şi Tractoare ajută ţărănimea muncitoare să-şi croiască un trai mai bun. -------------------------------------------------------------- - -------------------

Next