Scȃnteia, mai 1949 (Anul 18, nr. 1414-1438)

1949-05-01 / nr. 1414

ANGAJAMENTELE LUATE IN CINSTEA ZILEI DE 1 Mai AU FOST ÎNDEPLINITE ÎNAINTE DE TERMEN DE MUSITHI SI TEHNICIENII DIN NUMEROASE ÎNTREPRINDERI (Urmare din pag. l­ a) Depoul C. F. R.-Galaţi Lozinca ceferiştilor de la depoul Galaţi „frb­ta locomotivă fără e­­conomii de combustibil“ a fost Muncind cu elan pentru a-şi îndeplini angajamentele numeroşi muncitori de la uzinele „1 Mai“ Ploeşti au început mai de mult La şantierul de construcţii na­vale „7 Noembrie“ din Galaţi an­gajamentele muncitorilor au fost traduse în faptă înainte de terme­ni ziua de 26 Aprilie lamina­tă de la fabrica de ţevi ,,Repo­­ca“ au obţinut o nouă victorie fi­ lruited exemplul tinerilor lit­ieri din Valea Jiului, tinerii mul­ci­tori de la fabricile de cherestea adusă la îndeplinire. In luna A­­prilie mecanicii­ şi fochiştii de pe locomotive au economisit 75,8 to­ Uzinele „1 Mai" Ploeşti să producă în contul lunii Mai. Primii au fost muncitorii secţiei cazangerie şi călătorie, care şi-au îndeplinit programul de producţie Fabrica de ţevi „Republica" La fabrica de vară Coglinex- Buzău, muncitorii şi tehnicienii, îndrumaţi de organizaţia de Par­­tid, au pus în funcţiune în cinstea zilei de 1 Mai, o maşină pentru fabricat vată. Muncitorii ţesătoriei „Teba“ din Arad au îndeplinit până la 15 Aprilie, programul de producţie prevăzut pentru întreaga liună Aprilie Lucrul în atelierele centrate Ploeşti ale Soc. Petrolifera Mun­tenia era mult stânjenit din lipsa unui pod rulant Piesele grele şi echipamentul de foraj trebuiau demontate pentru a putea fi transportate de la o secţie la alta din care cauză se pierdea un timp preţios. Muncitorii şi tehni­cienii atelierelor, sprijiniţi de or­ganizaţia de Partid şi de cea sindicală, au hotărîtc să constru­nul fixat. Un remorcher de 200 HP a fost pus la punct cu şase zile înainte de termen; lucrările de montaj ale altui remorcher au In producţie , ei au împlinit pro­gramul pe luna Aprilie şi au în­Tovarăşele Rădulescu N. Stro­­escu D., Dumitru I. şi Radu D. de la filatura „Dâmboviţa“, ur­mând exemplul tovarăşelor lor de la F.R.B., au început să lucre­­ze în cinstea zilei de 1 Mai la câte patru părţi de ring Petroliştii de la sonda Nr. 31 Berea au îndeplinit programul lu­nar de foraj încă de săptămâna trecută, iar cei de la sonda 114 iască, ajutaţi de tovarăşii lor de la atelierele Poiana — care le-au furnizat o parte a instalaţiei — un pod rulant de 15.000 kg. Ei au terminat la ziua de 20 Apri­lie construcţia podului, cu zece zile mai devreme faţă de data fixată prin angajament. Prin construcţia acestui pod se uşu­rează mult lucrul în secţiile ate­lierului înainte, de exemplu, la descăr­„Sovromlemn*’ şi ,,1 Mai“ din jud. Neamţ, au organizat In cinstea zilei de 1 Mai ..gatere ale Arbănaş l-au depăşit cu 58V«. Lozinca »1 metru cub de om în opt ore» a fost depăşită în întrecerea socialistă organizată în cinstea zilei Internaţionale a mun­cii, de muncitorii unităţii fores­tiere I.P.E.I.L. Vişeu şi Borşa. Ei au ajuns la o productivitate de 1,03 metri cub­ de om şi ga­ter în 8 ore carea unui granic venit la repara­ţi, trebuiau să lucreze 8 oameni timp de 6 ore. După reparaţie, acelaş granic era demontat şi montat din nou pe platformă o­­peraţie pe care o făceau 12 oa­meni în 8 ore. Transportul gra­­niceliff este executat acum cu ajutorul podului rulant — de doi oameni — nu numai o jumătate de oră ne­combustibil şi 415 tone ulei. S-au evidenţiat tov. Arbaşu C., Hulduman G .Grigore T. şi alţii, prevăzut pentru luna Aprilie cu 12 zile mai devreme. Ei lucrează de la 18 Aprilie în contul lunii Mai. fost încheiate cu opt zile înainte de termen, iar podul rulant de la centrul de materiale a fost gata cu 16 zile înainte,­ceput să dea ţevi­­i contul lunii Mai. tineretului“. Din prima zi, echipa gater is Indrt Ferencz L de la „Scr­­vromiemn" a depăşit norma cu 370­ 0. Şantierul naval „7 Noembrie­ Gaterele tineretului “ Alte realizări în cinstea zilei de 1 Mai La atelierele centrale Ploești un pod rulant a fost terminat înainte de data fixata In ornntea zilei de 1 Mai incepând !”­U T. M.-ista Roşu Georgeta de la filatura „Dâmboviţa“ lucrează la 10 părţi de ring rov.­troşu Georgeta iaraa.ru filatoare la „Dâmboviţa” în­­tâmpină ziua de 1 Mai cu un succes deosebit. De eri după amiază ea a început sa lucreze la 10 părţi de ring, cuprin­zând 2240 fuse. Ea a de­păşit astfel cu mult reali­zările de până acum ale muncitoarelor fruntaşe din celelalte filaturi din ţară. Tot la filatura „Dâmbo­viţa“ tov. Radu Dumitra a trecut de la 6 la 8 părţi de ring iar alte 15 muncitoare lucrează la 4, 5 şi 6 părţi. Deasemeni, Ţapu Marieta şi Bălan Maria, urmând exemplul tovarăşelor lor de la ringuri, au trecut la două părţi de flyer. I­n clişeu: Responsabila de­ducţiei pe unul din ringurile grupă sindicală, Semilia Elena, la care lucrează tov. Roşu aşează drapelul roşu al pro- Georgeta. Elemente necinstite isgonite de la conducerea cooperativelor din judeţul Neamţ In judeţul Neamţ, datorită lip­sei de vigilenţi, au reuşit să se strecoare la conducerea cooperati­velor săteşti şi unele elemente duşmănoase şi necinstite. Astfel, Ion Nichitoaia de la coo­perativa din comuna Ftioara, după ce s’a văzut Înscăunat la con­ducere, a Început să cheltuiască din banii cooperativei ca din banii săi. El era­­n strânse legături cu chiaburii din sat. Organizaţia de Partid sesizân­du-se, a cerut organelor de con­trol dela Federali să cer­ceteze gestiunea lui Nic­hit­oaia. In urma controltlul, găsindu-se lipsă eturii de 140.000 lei, Nichi­­toaia a fost arestat. Tot pentru Însuşire de bani din fondurile cooperativei, au fost ex­cluşi definitiv din cooperative şi daţi pe mâna justiţiei: Gheorghe Florescu, vânzător şi Ion Sîmio­­nescu, preşedintele cooperativei din Farcaşa, învăţătorul Mircea Axinte, casier, şi Grigore Găină, secretar de la aceeaş cooperativă, au fost îndepărtaţi din mişcarea cooperatistă pe timp de trei luni pen­tru lipsă de vigilenţă. N. Pintilie coresp. SCÂNTEIA II 1414 Nr. 6 (36) A apărut în limbile rusă, română, germană franceză şi engleză ,,Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!“ Bucureşti. Organ al Biroului Informativ al Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti, cuprinde : SPRE NOU! VICTORII ! M. RÁKOSI: Să consolidăm regimul de democraţie populară. B. BIERUT : Două lumi, doua căi. GH. GHEORGHIU-DEJ: Clica lui Tito — duşman de moarte al socialismului. C. GOTTWALD: Trecerea în revistă a forţelor de luptă ale oamenilor muncii. L. LONGO : Pentru o Italie independentă şi democra­tică. A. PAUKER : U.R.S.S. în fruntea luptei pentru pace. P. de GROOT: împotriva războiului din Indonezia, îm­potriva pactului agresiv al Atlanticului de Nord. G. COGNIOT: 1 Mai, ziua unităţi oamenilor muncii. G. BOYSSON : Tineretul se află în rândurile lagărului democratic. E. HODJA: Poporul albanez este pentru socialism, pentru pace. V. URIBE: Spania democratică continuă lupta. H. POLLITT: Poporul englez va da riposta cuvenită agresorilor. L. C. PRESTES: Popoarele Americii Latine îşi apără patria. D. ZASLAVSCHI: Atomii şi blocurile. ★ De vânzare la magazinele „Librăriei Noastre“ şi „ toate chioş­curile. Lei 12 Premierea unor artişti şi regizori pentru realizări de seamă în teatrul românesc Eri a avut loc la ministerul Ar­telor şi Informaţiilor o festivitate în cadrul căreia s’au decernat premii unor artişti şi regizori din teatrul românesc cari au realizat creaţii şi montări reuşite în sta­giunea trecută. Tov. Eduard Mezincescu, mini­strul Artelor şi Informaţiilor a subliniat în cuvinte pline de căl­dură meritele celor premiaţi, cari au reuşit prin realizările lor să ducă arta teatrală românească înainte, pe drumul rodnic pe care i l-a deschis clasa a­ şi desar„... artistice spre a 1. muncii o artă demna lor înfăptuiri. S’a citit apoi numele celor H miaţi. Din Bucureşti au fost pre­miaţi: C. Antoniu (pentru creaţiile din „O scrisoare pierdută“ şi „Confruntarea“), N. Băltăţeanu (pentru creaţiile din „Michelangelo“ şi „Confruntarea“), Marcel An­ghelescu (pentru creaţiile din „O scrisoare pierdută“ şi „Romeo şi Julieta“), Ion Manolescu (pentru creaţia din „Fiul meu“), V. Ronea (pentru creaţiile din „Pentru cei de pe mare“ şi „Fiul meu“), I. Fin­­teşteanu (pentru creaţiile din „Tar­­tuffe“ şi „O scrisoare pierdută”), Maria Sandu (pentru creaţia din „Alarma“), Samuel Fischler (pen­tru creaţia din „Cei doi Rune- Leml“), Moni Ghelerter (pentru regizarea spectacolelor „Romeo şi Julietta" şi „Confruntarea“), Ma­­rieta Sadova (pentru regizarea anti­­scotelor „Cei din urmă“ şi iza.Vusul“), W. Siegfrid (pentru iu“), t . spectacolului „Fiul gizarea­ză Alexandrescu (pentru e pierdut sectacolului „A scriso p­­ost premia ). Din provincie au Izabo Denes ■ Kovaci Gheorghe, (dela Teatrul A si Tompa Nicolae res), Dorina G,­­ghiar din Tg. Mu­­lu (dela Teatru,­­i şi Rodica Bar- Cluj), I. Şubă (ck Naţional din­ţional din Iaşi), D. Teatrul Na- Comăneanu (dela Tr.soruZan şi R. din Craiova) şi Maria kfu­ de Stat Tea­trul de Stat din Măniuţă (dela In numele celor pren,şm|şoarat puns artistul Ion Mano.^ţi „Mă bucur nespus că şi fiul meu va purta cravata roşie de pioner“ „Dumneata eşti tovarăşa Oli­via Achim, mama lui Ionel? „Da, eu sunt“, mi-a răspuns cu o sclipire de mândrie în o­­chi, o femeie nu prea înaltă de stat, pieptănată simplu, cu o faţă blajină. Când a auzit că am venit să stau de vorbă cu ea, despre fiul el, viitor pioner, toată figura­­ s’a luminat de un zâmbet larg, fericit. „Mă bucur tot atăt de mult ca şl Ionel că va fl pioner şi sunt la fel de măndră ca şl el. De cănd visează asta...” Tovarăşa Livia — aşa 11 spun toţi In casă şl chiar la tribunal cei care o cunosc mai îndea­proape, căci tovarăşa Livia e a­­cum asesoare populară — se lasă furată de gânduri. „Vezi, tovarăşă, povesteşte cu voce domoală, cuvântul pioner şi însemnătatea lui, Ionel le cu­noaşte de mult. Da. Încă de pe vremea cănd bandiţii antones­­cieni stăpâneau ţara, măcar că atunci nu avea mai mult de cinci ani. Veneau pe vremea a­­ceea la noi In casă tovarăşi care povesteau copilului despre viaţa minunată a pionerilor sovietici. Mai tărziu, cănd a învăţat să ci­tească — se Întrerupe şi-mi a­­rată o bibliotecă Înţesată cu cărţi şi broşuri — a citit tot ce a găsit aici despre viaţa copiilor din Uniunea Sovietică şi despre organizaţia lor de ploneri. O amintire plină de haz o face să râdă cu poftă pe tovarăşa Livia. „Nu pot să uit, spune ea, cum astă iarnă nu scăpa nici un to­varăş care intra in casă fără ca Ionel să nu-i pună — foarte serios — întrebarea: ,,Bine to­varăşe, dar cu noi ce faceţi? Cănd vom avea şi noi organiza­ţia noastră de pioneri?“. Se Întrerupse o clipă gândi­toare. „Şi totuşi, ştii — continuă ea — Ionel e cam timid. Ce bine o să-i prindă pioneratul? Şi nu nu­mai lui. Pioneratul e după pă­rerea mea cea mai minuată şcoa­lă a copilăriei. Aici copiii vor a­­vea posibilitatea să capete de mici o educaţie sănătoasă, să în­veţe să fie sinceri, modeşti, mun­citori, curajoşi. Vor învăţa să preţuiască cartea, să respecte şi să iubească pe mai marii lor. ...Şi m’am dus. Ionel, elev în clasa 5-a seamănă leit cu mama lui. Obrazul prelung, puţin măsliniu şi doi ochi ne­gri care te cercetează cu serio­zitate. „Am aflat, am citit şi un „Scânteia“ şi nu „Scânteia Ti­neret­ului“. S’au format primele detaşamente de pioneri. O să se facă şi in şcoala noastră, imi spu­ie triumfător. „Şi te bucuri mult Ionel?" „Abia aştept. Am vorbit şi cu alţi colegi. De acum încolo trebue să învăţăm mai bine, să fim mai cuminţi. Doar n’o să fim toţi pioneri, ci numai cine o să merite. Aşa am vă­zut şi în filmul „Cravasta ro­şie". Filmul minunat al pionerilor sovietici a rămas puternic în­tipărit în mintea lui Ionel. „Am văzut ce mare cinste e să meriţi cravata roşie. Şi ni­mic n’o să mi se pară greu de făcut ca s’o pot purta şi eu. Am să învăţ şi mai mult, am să fiu mai ascultător faţă de profesori şi părinţi şi am să-i ajut pe colegii mei". Ionel a fost şi până acum printre cei mai bu-.ni din clasă, pe profesorii care-i învăţa atâ­tea lucruri folositoare. Am credinţa că in organizaţia de pioneri copiii noştri vor învă­ţa, asemenea copiilor sovietici, să devină oameni adevăraţi. Aşa cred eu... şi nu-mi Închipui să mâ ’nşel. Da, tovarăşă, mă bucur nespus că şi fiul meu va purta cravata roşie de pioner, spuse zâmbind tovarăşa Livia Achim. Şi după o clipă de gândire a­­daogă: „Ce ar fi dacă te-ai duce să stai de vorbă şi cu Ionel? E a­­cum la şcoală...“ La propunerea lui în interna­tul şcolii s’au format primele cercuri de meditaţii din şcoa­lă. El are în grija sa 11 colegi pe care îi ajută să-şi facă bine lecţiile. „Acum, povesteşte cu însu­fleţire Ionel, am să­ mă stră­duiesc să-i ajut ca să devină şi ei pioneri. Vreau ca la noi în clasă să fim cât mai mulţi pioneri". Rămâne pe gânduri, apoi adaogă: „Şi ca să devin cu adevărat un bun pioner, spune, şi chi­pul i se luminează, am să citesc mai mult, îmi place să citesc. Ionel se învârteşte pe scaun. „Să vezi tovarăşă, ce mândră o să fie mămica când o să meargă cu mine pe stradă...’’ Ionel trebue să se înapoieze în clasă, la oră. Nu poate să întârzie, doar pionerii sunt disciplinaţi. O ia la fugă pe coridor. Deodată se opreşte, îmi face semn cu mâna şi-mi strigă de departe: „Şi eu am să vert cravata de pioner, şi eu..." Angela Doc­îş ŞI LA NOI LA ŞCOALA VOR FI DETAŞAMENTE DE PION­ERI Postul de radio Timişoara işi inaugurează emisiunile In cinstea milei de 1 Kai, Societatea Romănă de Radio­u­­r­uniune începe de la data de 80 Aprilie, să transmită zilnic emisiuni musicale ei vorbite pa postul Timişoara .• lungimea de undă 840 metri (unde medii), între orele 20—89. In miua de t­rai, se va transmite şi pe postul Timi­­şoara marea demonstraţie care va avea loc cu ocazia milei solidarităţii imlamaţie.­nale­a celor ce inteneesc. Chiaburi sabotori şi speculanţi din judeţul Dolj, daţi in judecată Pentru a putea jefui şi mai mult pe ţăranii muncitori, chia­burul Constantin Ţândăreanu din comuna Melineşi-Dolj, proprietar al unei mari întin­deri de pământ, şi-a deschis o prăvălie. Ştiind că ţăranii muncitori au nevoe de furaje pentru vitele de muncă, mai ales acum in toiul însămânţa­­rilor, chiaburul a adus 3500 kg. de fân pe care a început să-l vândă cu 16 iei kg, adică cu 13 lei mai mult decât pre­ţul oficial. Sesizându-se de specula neruşinată ce o făcea chiaburul, comisia de însămâ­n­­ţări a confiscat fânul de la chiabur şi l-a împărţit la preţ oficial ţăranilor imuncitori. In comuna Negoeşti-Dolj, au fost demascaţi Gheorghe şi Romulus Popescu, fii de mo­şieri, care au încercat să sa­boteze însămânţările. Ei au lă­sat nelucrată o suprafaţă de 18 ha. teren şi au plecat la București. Celor doi sabotori li s’a dresat acte de dare in judecată. Fotachi Crăciun coresp. Declaraţia tov. Ecaterina Borilă (Urmare din pag. 1­ a) străluceau de fericire şi nă­dejde. Ei vedeau in vertigi­noasa înaintare a fraţilor lor chinezi, creşterea puterii tutu­ror asupriţilor care luptă pen­tru libertate. Fericiţi, oamenii îşi spuneau unul altuia: „Vezi, guvernul francez a putut refuza intrarea vre-unui delegat chi­nez la Paris dar victorioasa înaintare a armatei chineze n'a putut fi oprită de imperialişti". Toţi am simţit la acest Con­gres cât de mare­ şi puternică este tabăra partizanilor păcii­ Ne-am dat bine seama de a­­devărul cuvintelor scriitorului sovietic Fadeev, că dacă răz­boiul n'a cuprins în flăcările sale nimicitoare căminele noa­stre, aceasta s’a întâmplat din cauză că popoarele luptă în­dârjit împotriva acelora care pun totul în slujba morţii şi distrugerii. Cănd mi-am luat rămas bun dela tovarăşa Bolţova — secre­tara Uniunii Muncitorilor Tex­­tilişti din regiunea Ivanovo — ea mi-a spus: acest Congres ne-a arătat cât de minunat ar putea trăi în pace şi bună în­ţelegere popoarele între ele, dacă imperialiştii n-ar unelti mereu să împingă lumea spre prăpăd. Angajamentul tuturor acelora care am participat la această măreaţă întâlnire a partizani­lor păcii, este să facem totul pentru ca popoarele să trăiască în pace şi bună înţelegere, zădărnicind toate planurile cri­minale ale aţâţătorilor la război. Delegaţia noastră a transmis Congresului hotărîrea neclin­tită a poporului muncitor din Republica Populară Română de a lupta fără răgaz împotriva acelora care vor să împiedice construcţia paşnică a fericirii noastre într'o orânduire dreap­tă socialistă. Cu toţii ne-am întărit în­crederea în victoria luptei noastre. Suntem mulţi şi pu­ternici. In fruntea noastră a­­vem invincibila Ţară a Socia­lismului, Uniunea Sovietică, pavăza păcii şi libertăţii po­poarelor. Aceasta este chezăşia sigură a biruinţei noastre. 3 (Urm­are din pag. 1­ a)­presie a făcut recent la București poetul negru Aimé Césaire, venit ca delegat străin la Congresul Intelec­tualilor din R. P. R. Vă pot asigura că printre delegații negri au fost mulți de talia lui Aimé Césaire. Foarte bine reprezentate la Congres au fost popoarele din America de Sud, în nu­mele cărora au luat cuvântul proeminenţi oameni politici şi oameni de cultură ca Ne­ruda, Amado, Marinello. Deasemeni, italienii, care alcătuiau o delegaţie de câ­teva sute de oameni, au fost deosebit de activi în desba­­teri. Americanii şi englezii au fost şi ei bine reprezentaţi şi din discursurile delegaţilor americani şi englezi s-a vă­zut limpede câtă deosebire este între popoarele din Sta­tele Unite şi Anglia şi mino­ritatea aţâţătoare la război care guvernează în aceste ţâri. Vreau să subliniez dea­semeni că reprezentanţii bi­sericilor au luat parte cu tot avântul la dezbaterile Con­gresului pentru pace. Vor­bind în numele bisericii or­todoxe, mitropolitul Nicolae al Moscovei s-a dovedit a fi unul dintre cei mai însufleţiţi vor­bitori ai Congresului. Cuvântările delegaţilor din ţările democraţiei populare au fost foarte bine primite. Po­poarele din aceste ţări au fost date adesea ca exemplu pentru progresul rapid pe care l-au făcut în ce pri­veşte ridicarea lor econo­mică, politică şi culturală. Şi în legătură cu aceasta, vreau să amintesc de o vorbă de duh auzită la Paris de la un belgian care a vizitat de cu­rând ţara noastră. „Până mai eri se obişnuia să se spună — zicea acest belgian — că Ro­mânia e un fel de Belgie a Orientului. Astăzi, noi belgi­enii am dori din toată inima să se ajungă a se spune des­pre Belgia că e un fel de Ro­mânie a Occidentului”. Tin să inchei aceste decla­raţii afirmând odată mai mult, aşa cum am subliniat şi la sosirea pe aeroport, că ne întoarcem de la Paris cu cre­dinţa că s­’a câştigat o mare bătălie pentru pace şi că ea va fi urmată de alte bătălii, până ce pacea va fi impusă acelora care vor războiul. Declaraţia maestrului Mihail Sadoveanu 45 de țărani săraci din Moroda-Arad s’au unit să cultive in comun 17 hectare de orez In comuna Moroda jud. Arad, în urma muncii de lămurire duse de org. de Partid şi grupul Sindi­catului Salariaţilor Agricoli, un nu­măr de 45 ţărani săraci s’au unit să lucreze în comun orez pe 17 ha. pământ. Ţăranii săraci au şi pornit la săparea şanţurilor şi a celorlalte lucrări de amenajare şi pregătire a terenului. Lucrările trebuiau terminate în 30 de zile. Ei le-au terminat Insă în 20 zile. In curând va începe şi însămânţarea orezului. lacob Rupte coresp. Ţăranii muncitori din comuna I. G. Duca, judeţul Tulcea demască pe un administrator de moară necinstit Administratorul morii naţionali­zate din comuna I. G. Duca jud. Tulcea, Dumitrache Marin, nu In­­ţeiege să-şi îndeplinească cu cin­ste sarcinile ce i s’au încredinţat. Profitând de postul în care se află, el a sustras din moară şi a vândut la speculă prin Intermediul omului de serviciu al morii, Du­­mitru Mărăcine, mari cantităţi de făină s­ tărâie. Datorită vigilenţei membrilor de Partid şi a ţăranilor muncitori din comună, fapta lui a fost descope­­rită şi el demascat. Ţăranii muncitori din comuna I. G. Duca cer cercetarea cazului şi aspra pedepsire a vinovatului. Onescu coresp. I» întreprinderi se reai­zeaza zilnic mail VVVUvan­t 10 In cadrul întrecerii socia­liste pornite în cinstea zilei de 1 Mai, oamenii muncii luptă cu puteri sporite pen­tru realizarea unui regim se­ver de economii. In zeci si zeci de întreprinderi se reali­zează zilnic economii de sute si mii de kilograme de mate­riale şi combustibil. Aşa, de pildă, muncitorii din echipa Nr. 3 de la depo­zitul Nr. 1 „Petrolifera-Mun­­tenia“ Constanţa au început captarea de produse petroli­fere provenite din scursorile de la descărcatul cisternelor. Scursorile sunt adunate în bataluri şi colectate într’un rezervor, apoi, prin încălzire cu aburi la temperatură înaltă, sunt decantate. Com­bustibilul rămas la suprafață este tras cu pompa într’un rezervor special amenajat. In felul acesta s’au colec­tat 45.000 kg. combustibil. N. Bogoi. Coresp. ★ Unul din angajamentele de cinste pe care şi le-au luat muncitorii şi tehnicienii de la atelierele Rata-Tg. Mureş este acela de a realiza eco­nomii în valoare de 450.000 lei. Ei au reuşit să obţină până acum importante suc­cese în această direcţie. Din iniţiativa tov. Balint Ştefan, geamurile caroseriilor au fost montate în atelierele proprii ale întreprinderii. In felul acesta s’a putut face o economie de 3.000 lei pentru fiecare caroserie. ★ Unitatea de transport Auto a „I.P.E.I.L.“-ului din Piatra Neamţ aprobase o ofertă de 28.000 lei pentru confecţiona­rea emblemelor „I.P.E.I.L.“ şi a numărului de ordine pentru fiecare auto­vehicul. Lăcătu­şul Maxim loan, din secţia de întreţinere şi reparaţie, a confecţionat, în timpul său liber, toate emblemele nece­sare. In felul acesta s’a făcut o economie însemnată N. Pintilie Coresp ★ La uscătoria de cereale a silozurilor D.P.M.­Constanţa s’a realizat o inovaţie cu aju­torul căreia consumul de combustibil a fost cu mult redus. Inovaţia a fost făcută de tov. Mott Dumitru, Otto Frisch, Becheru Constantin şi Zlotea Andrei. Prin apli­carea acestei inovaţii, s'au realizat economii in valoare de 34.960 lei. Radu Gheorghe Coresp Comunele Broşteni, Mireşti şi Mănoleşti din judeţul Putea sunt fruntaşe in campania însămânţărilor in timp ce comunele Cristea, Răstoaca şi Jariştei au rămas in urmă Comitetul Provizoriu al judeţu­lui Putna sprijină pe teren acti­vitatea comisiilor comunale de insămănţari. Ca urmare, insăman­­ţările au căpătat un ritm mai viu. Astfel, plasa Focşani a în­sămânţat 70,61/, din plan, iar pe întreg judeţul procentul s'a ridi­cat la 63 mile. Mai sunt şi plăşi, ca Vidra, care n’a însămânţat de­cât 40,8*/, din plan până la 28 Aprilie. Comunele Baraba, Mireşti, Mănoleşti, Găgeşti, Bereşti, Bă­neşti, Rugineşti şi Urecheşti au însămânţat intre 80 şi 96o­, din plan, iar comuna Broşteni a ter­minat planul de cultură. Nu tot aşa stau comunele Răstoaca, Ciuşlea, Jariştea, Pădureni, Nă­moloasa-sat, Neicu, Burd­oaia şi Ivănceşti, care au rămas in urmă. In comunele Călieni şi Gani, chiaburii Romăşcanu şi Constan­­tinovici, care au încercat să lase pământul neinsămănţat, au fost daţi pe mâna miliţiei. P. Can­sta fler coresp Primele acţiuni de gospodărie locală iniţiate de Comitetul Provizoriu al oraşului Iaşi Comitetul Provizoriu al oraşu­lui Iaşi s-a arătat încă din primele zile ale instalării sale preocupat îndeaproape de problemele gos­podăreşti locale. Comitetul Pro­vizoriu a fost sesizat de muncitori că atelierele comunale au utilaj în mare parte învechit, defect, ceeace face ca munca lor să dea un randament scă­zut. Pentru remedierea aces­tor stări de lucruri, s’au luat primele măsuri de mă­rire a atelierelor­­ de dotare a lor cu utilajul necesar. In acest scop s’au și procurat mai multe maşini-unelte, printre care şi un strung de precizie. Comitetul Provizoriu a luat în cercetare chestiunea reparări unor clădiri mai puţin avariate, care urmează a fi date, după reparare, in folosinţa muncitorilor fruntaşi in producţie. Deasemeni s’au luat măsuri de dărâmare a vechilor re­mize Insalubre. In felul acesta mari cantităţi de materiale vor putea fi recuperate şi folosite la construcţii nou. Comitetul Provizoriu a început o acţiune susţinută pentru asigurarea salubrităţii oraşului. Cu sprijinul organizaţiei judeţene de Partid, Co­mitetul Provizoriu a mobilizat un mare număr de cetăţeni care au pornit o acţiune susţinută pentru menţinerea curăţeniei în gospo­dării. Cu această ocazie au fost semnalate 65 locuri (dărâmături, case părăsite, pivniţe, etc.) In cere se depozitaseră cantităţi foarte mari de gunoi Totodată Comitetul Provizoriu a luat măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale munci­torilor de la serviciul salubrităţii. S-a hotărît mărirea efectivului de muncitori şi a parcului de vehicu­le, revizuirea regulamentului de salubritate, echiparea ucenicilor de la atelierele comunale cu salo­pete şi bocanci, înfiinţarea unei creşe şi a unui cămin de zi pen­tru copiii muncitoarelor de la ser­viciul salubrităţi, înlăturarea cefi­­lor de echipe necinstiţi Radu Aurel - coresp.

Next