Scȃnteia, octombrie 1949 (Anul 18, nr. 1543-1569)
1949-10-01 / nr. 1543
VIAŢA DE PARTID Organele de partid trebue să sprijine în muncă activitatea subcomisiilor de verificare Subcomisiile de verificare în Timiş-Torontal au obţinut în munca de până acum rezultate pozitive, au câştigat o bogată experienţă şi lucrează cu mult devotament. S-a observat că rezultatele, la care ajung subcomisiile, sunt legate strâns de ajutorul pe care-l primesc ele de la organele de partid. Verificarea unei organizaţii de bază într-un sector care dă toată atenţia muncii de verificare, care depune toate eforturile de a avea organizaţii cât mai curate, mai revoluţionare şi combative, desigur că duce la rezultate pozitive în muncă. Acolo unde verificării nu i se dă atenţia cuvenită, unde verificarea este considerată ca o problemă ce priveşte numai subcomisiile, acolo rezultatele la care se ajunge sunt minime. In Sectorul CFR, III şi IVTimişoara, în plasa Jimbolia, Vinga, Deta, Gătaia, munca de agitaţie în jurul verificării a fost subapreciată la începerea lucrărilor. De aici au rezultat o serie de lipsuri şi greşeli, ce proveneau din faptul că, atât cei verificaţi cât şi cei ce asistau, nefiind lămuriţi asupra rostului verificării nu au contribuit în suficientă măsură la curăţirea organizaţiilor de Partid de elementele duşmănoase. Datorită acestei situaţii, la organizaţiile de bază dela Atelierele principale C.F.R, C.A.M., Ceramica, I.T.B., Furnir, etc. unde fie că nu s’a dat atenţiunea muncii de lămurire, fie că ea s’a făcut în mod superficial, membrii de partid s’au prezentat la verificare cu timiditate şi cu rezervă în a pune întrebări şi a-şi da părerea. S’a observat şi tendinţa alunecării pe panta împăciuitorismului faţă de greşelile şi lipsurile tovarăşilor. In alte părţi s’a luat chiar o poziţie de justificare a lipsurilor. S’a imprimat şedinţelor o notă de rigiditate care a dus unele subcomisii la izolarea de organizaţiile de bază, fapt care a îngreuiat identificarea elementelor duşmane. Datorită acestei cauze însăşi caracterul educativ al şedinţelor a fost slab. Unele subcomisii în care s-au folosit mai mult şedinţele de analiză critică a muncii au reuşit să îndrepte aceste greşeli. Subcomisiile, 4, 17 şi 19 în loc de a-şi analiza munca şi a cerceta cauzele izolărilor, au adoptat o atitudine şi mai greşită, cerând nominal tovarăşilor care nu s-au înscris la cuvânt de a-şi spune părerea. Subaprecierea muncii de lămurire în verificarea membrilor de partid a avut însă şi un alt aspect. Datorită faptului că cei ce treceau prin faţa subcomisiilor nu erau suficient de lămuriţi asupra lucrărilor de verificare, ei au adoptat o poziţie necorespunzătoare, nu au privit destul de autocritic trecutul şi munca desfăşurată. Aceasta a făcut ca să se tragă din partea subcomisiilor 5, 13 şi 18 anumite concluzii greşite. Ei au caracterizat pe aceşti tovarăşi nelămuriţi, ca nefiind sinceri. Alţi membri de partid nelămuriţi au căzut în extrema cealaltă alunecând pe panta unei critici neprincipiale, nesănătoase, neconstructive, pe o poziţie de autobiciuire nejustificată. Subcomisiile de verificare Nr. 16 şi 22 şi-au dat repede seama că aceasta se datoreşte în primul rând faptului că în jurul verificării membrilor de partid nu se duce munca de lămurire necesară. In loc însă de a sesiza faptul organelor de partid, pentru ca acestea să treacă la intensificarea agitaţiei, au găsit cu cale să-şi asume şi această muncă. Ei au făcut munca de lămurire chiar în şedinţa de verificare, ceea ce i-a îndepărtat dela problemele principale, pe care trebuiau să le urmărească. Datorită acestui fapt şedinţele de verificare s-au lungit mult şi au avut drept urmare obosirea inutilă a tovarăşilor. Aceasta se resimţea a doua zi în producţie. S-a mai constatat că un alt isvor al greşelilor l-a constituit lipsa de colaborare a subcomisiilor cu organele de partid. Comitetul Central a atras atenţia că acţiunea de verificare a membrilor de partid e o sarcină a întregului Partid. Sub pretextul că activul de partid are şi alte sarcini, organele de partid nu s’au ocupat de lucrările de verificare iar subcomisiile nu au luptat să obţină acest ajutor. Unele subcomisii din dorinţa de a asigura cât mai strac desfăşurarea muncii, nefiind ajutate de organele de partid, ajung apoi la o îngrămădire de sarcini peste atribuţiile şi puterile lor. Ele merg mai departe şi nu-şi crează nici colective voluntare, care să le ajute în muncă. Aşa s-a ajuns ca subcomisiile 12, 19, 21, 28, spre exemplu să se ocupe efectiv şi de pregătirea dosarelor, nefiind ajutate nici pentru întocmirea chestionarelor. Până şi convocările pentru şedinţă, în unele cazuri, erau făcute tot de subcomisii. Aceasta avea o repercusiune desigur asupra calităţii muncii de verificare. Subcomisiile nu s-au putut concentra asupra studierii amănunţite a dosarelor, formularea întrebărilor, conducerea şedinţelor şi întocmirea caracterizărilor. Datorită ajutorului permanent al Comisiei Centrale de Verificări, adâncind spiritul critic şi autocritic în munca subcomisiilor prin controlul efectiv al Comisiei Judeţene de Verificare s-a ajuns să se vadă aceste lipsuri şi greşeli. Biroul Comitetului Judeţean a înţeles importanţa ajutorului său şi a pornit la sprijinirea efectivă a muncii de verificare. Se duce acuma o muncă organizată de lămurire. Astfel cu fiecare organizaţie de bază, cu 7-10 zile înainte de a intra în verificare, se prelucrează din nou importanţa verificării membrilor de partid. In prelucrare se ţine cont de compoziţia socială, naţio- ■ nală şi nivelul politic al organizaţiei. Dinainte se pregătesc agitatorii pe organizaţiile de bază, fiind instruiţi în seminarii, primind sarcini concrete cu cine trebue să stea de vorbă dintre membrii şi nemembrii de partid. Deasemeni s’a ajuns ca organele de partid să pregătească dosarele, să dea ajutor în complectarea chestionarelor, să facă convocările la timp şi să ia parte la şedinţe dând un ajutor efectiv. Astfel, subcomisiile sprijinite în munca lor de o intensă agitaţie, ajutate în mod concret de organele de partid şi colective voluntare, pot să se ocupe de munci importante, având timp şi pentru a studia materialul ideologic de Partid, atât de necesar pentru orientarea lor justă în problemele care se ridică la verificare. Datorită acestor măsuri, şedinţele de verificare, sunt active, cu caracter educativ şi partinic. Se poate vedea preocuparea din partea fiecărui membru de partid, în a contribui la lichidarea lipsurilor pe care Ie au tovarăşii, iar din partea acestora, poziţia justă faţă de ele. Mai mult, membrii de partid scot la iveală lipsurile organizaţiilor de bază şi vin cu propuneri concrete pentru înlăturarea lor. Cu ocazia verificării la organizaţiile de bază de la I.E.T., membrii şi nemembrii de partid, lămuriţi de scopul verificării, demască clica Deheleanu, care a făcut afaceri pe spinarea muncitorilor şi a produs o serie de pagube instituţiei prin neglijenţe criminale şi acte de sabotaj, împărţind zeci de milioane lei din fondul instituţiei la oamenii lor. Au fost demascate metodele lor murdare pe care le foloseau pentru a compromite Partidul. Atunci când unii muncitori au avut curajul de a-i critica, ei au fost licenţiaţi. Au mai fost demascate cu această ocazie şi manevrele lor de a slăbi Partidul prin mutarea în massă a membrilor de partid de la o secţie la alta, de la un serviciu la altul. Organizaţiile de bază Nr. 1 şi 2 din comuna Diniaşi, formate din ţărani sârbi, fiind bine lămurite asupra verificărilor, demască legăturile şi activitatea criminală a elementelor titoiste strecurate în Partid, care legate cu chiaburimea satului au dus acţiuni diversioniste, spre a compromite organizaţia de Partid, cu scopul de a o izola de ţărănimea muncitoare. Membrii organizaţiilor de bază Nr. 1, 2, 3 şi 4 din comuna Racova, compuse în majoritatea covârşitoare din ţărănimea germană, au demascat pe fasciştii strecuraţi în Partid precum şi activitatea acestora. Intr’o serie de organizaţii de bază, membrii de partid au demascat manifestări şovine în cadrul organizaţiilor de bază de la ţară. Ei au arătat că aceste manifestări se datoresc faptului că unele organizaţii de bază erau organizate pe naţionalităţi împotriva indicaţiilor clare ale C. C. Sprijinind lucrările de verificare zi de zi, organizând o intensă şi permanentă agitaţie în jurul acţiunii de verificare, printr-o permanentă colaborare între organele de partid, ajutăm subcomisiile de verificare să-şi ducă la îndeplinire importantele sarcini ce le revin. N. Gumă Preşedintele Comisiei Judeţene de Verificare Timiş-Torontal Să dăm atenţie grijilor de zi cu zi ale oamenilor muncii Dispensarele să se ajute între ele cu medicamente Zilele trecute m-am prezentat şi dispensarul Nr. 8 al Asigurărilor Sociale de Stat, unde medicul mi-a prescris nişte sulfamide. Farmacia dispensarului nu avea însă în ziua aceea sulfamide, după cum nu a avut nici a doua zi. Am fost îndreptată la alte dispensare din apropiere, dar nici la farmaciile lor nu se găseau sulfamide. In schimb, la dispensarele din altă pază, erau cantităţi suficiente de sulfamide. Totuşi, nu am putut obţine medicamentul, pe motivul că dispensarul care mi l-a prescris face La Centrul Nr. 70 pentru distribuirea pâinii din strada Toamnei Nr. 70, în zilele de 20 și 21 Septembrie pâinea a fost rea, neîndeajuns de coaptă, iar făina amestecată cu corpuri străine. Din această pricină numeroşi oameni ai muncii nu au putut consuma pâinea, în aceste două zile. Constantin Dumitrescu funcţionat parte din altă circumscripţie medicală. Pe lângă faptul că ar fi de dorit ca responsabilii farmaciilor să facă din timp comenzi, înainte ca diferitele stocuri de medica- mente să se epuizeze, socotesc că ar fi bine ca Ministerul Sănâtă-ţii să dea o dispoziţie ca, atunci când la un oficiu lipsesc anumite medicamente, să se pună o viză pe reţeta salariatului, pentru ca el să poată ridica medicamentul de la orice alt oficiu. Silvia Clehn S.C.S. „Bucureşti“-Bărăţiei Fără îndoială că acest lucru nu s'ar fi întâmplat, dacă tovarăşii dela fabrica de pâine care aprovizionează centrul de distribuţie nr. 70 şi-ar fi dat mai multă silinţă în muncă. In general, calitatea pâinii s'a îmbunătăţit — aşa cum văd la cantină şi cum fiii spun şi alţi tovarăşi. Cu atât mai mult trebue combătute cazurile de neglijenţă de la unele fabrici, care trimit spre desfacere pâine necoaptă de calitate proastă. Cişnovschi Anton Direcţia Tracţiunii C.F.R. timp, ducându-se la magazinele din celelalte cartiere. Este necesar să ia fiinţă şi în acest cartier un magazin „Alimentara“ şi să se mai înfiinţeze un centru de pâine, sau cel puţin să se mărească cel actual. Ion N. Ilie tâmplar la Atelierele Centrale S. T. R. In cartierul Ostrov, nu există un magazin „Alimentara“ In cartierul Ostrov, cu o populaţie de peste 2500 de persoane, există un singur centru pentru distribuirea pâinii şi niciun magazin „Alimentara”. Din această pricină, centrul de pâine este mai tot timpul foarte aglomerat. Cât despre celelalte alimente, populaţia trebue să piardă Aplicareajustă a măsurilor luate de autorităţi în spiritul în care ele au fost concepute depinde în primul rând chiar de cetăţeni Zilele trecute, am intrat să mă tund în frizeria de pe str. Brezoianu Nr. 4. Tariful, afişat în fereastră arată că tunsul costă 30 de lei. Când să plătesc însă, patronul mi-a cerut 40 de lei, iar lucrătorul a spus şi el că atât e tariful. Am plătit fără să mai spun ceva, ba am mai dat şi 20 de lei bacşiş şi am plecat resemnat. Şi ca mine sunt mulţi clienţi care dau fără să protesteze , după cum mai sunt destui lucrători frizeri, care pretind încă bacşiş. Deabuna mai pe urmă după ce am plecat mi-am zis că nu am procedat bine, călcând eu însumi o dispoziţie luată de autorităţi, în interesul tuturor cetăţenilor. Aşa mi-am dat seama că aplicarea bunelor măsuri, luate de autorităţi, depinde în mare parte chiar de noi, cetăţenii. Cred, de asemenea, că ar fi necesar ca patronii tuturor frizeriilor să fie obăgaţi să afişeze vizibil şi să respecte tariful oficial. De asemenea, eu cred că trebue să luptăm pentru ca bacşişul — această ruşinoasă deprindere capitalistă — să dispară definitiv. Mai multa grijă faţă de calitatea pâinii Ataşamentul pentru cauza păcii este strâns legat de dragostea pentru viaţă şi de grija pentru om. Oamenilor sovietici le e dragă pacea, pentrucă le e dragă viaţa şi consideră că dintre toate capitalurile din lume cel mai preţios este omul. Imperialiştii aţâţători la război, a căror existenţă are drept unic resort goana lacomă după cât mai mult profit, urăsc viaţa şi oamenii, îi consideră nu un scop, ci doar un mijloc de îmbogăţire. Ei sunt gata să împingă omenirea la un nou război mondial, pentru că aşa cer poftele expansioniste ale nouilor pretendenţi la stăpânirea lumii, bancherii şi trustmenii din Wall Street. In cele trei săptămâni cât a durat vizita delegaţiei ARLUS în Uniunea Sovietică, — timp în care am fost la Moscova, Leningrad, Baku şi Tbilisi, — am avut nenumărate ocazii de a vedea la fiecare pas manifestarea călduroasei griji a regimului sovietic pentru om, pentru ceea ce tovarăşul Stalin numea: „Cel mai preţios capital”. Sindicatele desfăşoară o activitate neobosită şi multiplă, îndrumată şi sprijinită de gloriosul Partid Bolşevic al Uniunii Sovietice, atât pentru creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei, cât şi pentru permanenta îmbunătăţire a stării materiale a celor ce muncesc. Se acordă o deosebită grijă construcţiei de locuinţe pentru lucrători, din fondurile puse la dispoziţie de Stat. Prin contractele colective încheiate de sindicate, se urmăreşte nu numai sporirea productivităţii muncii, împlinirea şi depăşirea programului de producţie, dar şi responsabilitatea organelor administrative şi a organizaţiilor sindicale din întreprinderi, pentru a asigura bunele condiţii de muncă şi de trai ale salariaţilor. Dacă ţinem seama că în cadrul Planului Cincinal stalinist, în afară de sporirea productivităţii muncii cu 36—40®/o, cât şi-au propus oamenii muncii sovietici să realizeze, 7.700.000 muncitori noui îşi vor primi calificarea, iar alţi 13.900.000 îşi vor ridica nivelul calificării, putem să constatăm şi din acest punct de vedere grija Statului faţă de cei ce muncesc. înaintea Marelui Război pentru Apărarea Patriei lucrau la „Electric” 3500 muncitori; astăzi lucrează doar 1350, însă datorită inovaţiilor şi mecanizării muncii, producţia a continuat neîncetat să crească. Peste tot, prin oraşele, satele, fabricile şi colhozurile pe care le-am vizitat, am văzut oameni purtând în priviri mulţumirea că trăiesc liberi, stăpâni pe munca lor, că sunt constructori ai comunismului şi că sub conducerea şi îndrumarea Partidului Comunist (bolşevic) şi a genialului Stalin, clădesc zi de zi o viaţă nouă, mai bună şi mai fericită. Vizitând staţiunile metropolitanului, am văzut vagoane speciale rezervate femeilor şi copiilor, pentru ca aceştia să poată face o călătorie mai uşoară. Pe locul unde opresc aceste vagoane, se află pe peron un indicator, pe care scrie: „Rezervat pentru mame cu copii şi pentru bătrâni”. Cu ocazia excursiei pe care am făcut-o pe Canalul Moscova—Volga, am văzut în gara fluvială Himski, unde ne-am îmbarcat, o sală de aşteptare minunat amenajată, spaţioasă şi atrăgătoare, unde copiii şi mamele lor petrec clipe plăcute până la ora plecării vaporului. Deasemenea, la Himski este o cameră de dormit pentru copii, cu pătucuri strălucind de curăţenie. Plafonul acestei camere reprezintă un cer înstelat; el odihneşte ochii şi îndeamnă la somn. Mamele care vor să-şi alăpteze copiii au la dispoziţie o altă cameră, pe ai cărei pereţi sunt înfăţişate în chip sugestiv o serie de sfaturi care privesc modul de alăptare a copilului şi îngrijirea pe care trebue s-o primească micuţul de la mama lui. La fabrica de încălţăminte „Skorohod” din Leningrad am cunoscut şi am stat de vorbă cu o fruntaşă în producţie, care lucra la croiala ghetelor. Ea mi-a povestit cum a adoptat un procedeu nou de tăiere a pielei, datorită căruia nu rămân bucăţi nefolositoare. Am întrebat-o cum a reuşit această realizare şi mi-a răspuns că a descoperit metoda înlăturării deşeurilor numai datorită condiţiilor de muncă şi preocupării permanente de a da un randament cât mai mare şi a face economii. Această muncitoare are o fetiţă care merge la şcoală; ele stau într-o locuinţă frumoasă cu trei camere. Aceeaşi muncitoare mi-a spus că, după ziua de lucru, are destul timp să meargă la spectacolele de teatru şi cinema, să citească reviste, ziare, cărţi. Ea primeşte o leafă de aproape două ori mai mare decât salariul de bază, datorită felului în care şi-a raţionalizat munca, precum şi metodei ingenioase de lucru pe care a adoptat-o. Am vizitat şi dispensarul fabricii „Skorohod”. El este înzestrat cu cele mai moderne aparate medicale. Are aparate Roentgen şi laboratoare deservite de medici specialişti care stau la dispoziţia muncitorilor. întreprinderea mai are creşe, grădiniţe de copii şi cantine minunate, cu personal specializat. Vizitând cantinele ne-am putut da seama de condiţiile optime în care iau masa muncitorii sovietici. Fiecare poate alege dintr-o listă cu 15—20 feluri de mâncare, servite la preţuri extrem de scăzute. Un colţ al „stolovei“ (sufrageriei) este rezervat pentru stahanovişti, eroi ai muncii socialiste, inovatori şi fruntaşi în producţie. Portretele şi numele lor împodobesc sala de mese (ca şi locurile de muncă) însoţite fiind de grafice despre randamentul lor în procesul de producţie, întreprinderea „Skorohod” are şi un sanatoriu pentru muncitori, o casă proprie de odihnă şi o casă specială pentru copii. In fabrică funcţionează o şcoală medie şi una serală pentru tehnica încălţămintei. Datorită nenumăratelor măsuri de protecţie, în fabrică nu s-a înregistrat de foarte multă vreme niciun accident. Muncitorii sunt perfect cunoscători ai maşinilor la care lucrează, atelierele sunt foarte spaţioase şi luminoase, bine aerisite. Peste tot domneşte cea mai desăvârşită curăţenie. Bătălia împotriva rebuturilor se duce cu aprigă înverşunare. Toate rebuturile sunt expuse într’o vitrină. Tot la Leningrad, delegaţia ARLUS-ului a vizitat fabrica „Electric”. In cursul acestui an au fost trimişi la odihnă 350 copii ai muncitorilor din fabrică, pentru care întreprinderea a alocat 185.000 ruble. Ca şi la „Skorohod” am văzut şi aici creşe, cămine de zi, şcoli de ucenici şi şcoli de calificare. Dar grija stalinistă pentru oamenii muncii nu se manifestă numai în fabrici şi uzine. Noi am putut vedea roadele acestei griji şi faţă de oamenii holdelor colhoznice, care merg în pas cu muncitorii stahanovişti pe drumul realizării Planului Cincinal ■în patru ani. In vizita pe care am făcut-o sovhozului de ceai „Kirov” din raionul Maharadze din Georgia, am constatat o seamă de înfăptuiri grăitoare. Acest raion este complet colectivizat încă din 1933. Astăzi sunt acolo 40 de colhozuri, 5 sovhozuri, 7 fabrici de ceai şi o staţie de maşini şi tractoare. 37 din colhozurile raionului Maharadze sunt colhozuri milionare. In colhozul „Beria”, unul din cele mai mari colhozuri din Georgia, am stat de vorbă cu Ludmila Kurtidze, eroină a muncii socialiste, care în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei a donat din economiile ei 30 mii ruble pentru fondul de Apărare a Patriei. însuşi tovarăşul Stalin i-a trimis o telegramă de felicitare. In acest colhoz, 13 familii au maşini proprii. Fiecare colhoznic are casa lui cu 3-4 odăi. Colhozul de ceai „Beria” are o şcoală medie, două şcoli de 7 clase, trei şcoli de 4 clase, două dispensare, o creşă şi o grădiniţă de copii. De asemenea, o puternică staţie de radioamplificare cu difuzoare în fiecare casă. Clubul colhozului întruneşte numeroase echipe artistice de amatori. Colhozul are un sector de plantaţie, unde lucrează eroii muncii socialiste. In acest sector am stat de vorbă cu colhoznica Daregean Taghidze, care ne-a povestit despre angajamentul pe care şi l-a luat împreună cu brigada sa: „Brigada îşi ia angajamentul să culeagă 16.000 kg. de ceai la hectar”. Aceasta însemnează că vrednicii colhoznici vor strânge 4.000 kg. la hectar în plus. Luptând pentru ridicarea necontenită a producţiei, lozinca: „Nicio frunză de ceai pierdută, nicio frunză stricată”, devenise o realitate în colhozul „Beria”. Roadele muncii colhoznicilor se văd şi în măreaţa lor gospodărie colectivă, care a devenit colhoz milionar, precum şi în casele lor. Cu banii primiţi pentru munca lor, cei mai mulţi şi-au construit case noi, frumoase şi încăpătoare, sciţii şi-au cumpărat maşini „Mosovici” şi tot felul de obiecte utile într’o gospodărie. Multe şi minunate sunt realizările care, sub îndrumarea Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice, au fost înfăptuite de oamenii sovietici! Aceste realizări sunt rezultatul firesc, atât al înaltei conştiinţe a oamenilor sovietici, cât şi a condiţiunilor superioare — cum nu pot exista decât într’un stat socialist — în care se munceşte în Uniunea Sovietică, unde sub conducerea genialului Iosif Vissarionovici Stalin, oamenii sovietici muncesc liberi pentru bunăstarea lor şi progresul Patriei, pentru un viitor strălucit intr’o lume fără exploatarea omului de către om, — o lume a muncii, păcii şi civilizaţiei. Sanda Ranţiheţ secretar general-adjunct ARLuf Grija stalinistă pentru oamenii muncii SCÂNTEIA Nr. 1543 însufleţite meetingri pentru pace în întreprinderile din Capitală In toată ţara, meetingurile consacrate luptei pentru pace au continuat cu însufleţire, mobilizând masse din ce în ce mai largi. Muncitorii şi muncitoarele dela întreprinderea Dinamo s’au întrunit într’un meeting pentru pace, la care a luat cuvântul academicianului prof., dr. A. Kreindler, membru în Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. spunând între altele: Dacă adunăm pe toţi cei care doresc războiul în lume, pe toţi adepţii lui Truman şi Churchill, nu s’ar putea popula cu ei nici măcar un orăşel de mărime mijlocie. Numărul lor este infinit de mic faţă de sutele de milioane de oameni ai muncii care vor să trăiască în pace, care urăsc de moarte războiul. Uniunea Sovietică este în fruntea luptei pentru pace, pentru că preţueşte omul şi viaţa lui, pentru că urmăreşte să facă viaţa oamenilor muncii din ce în ce mai frumoasă, pentru că este o ţară socialistă în care progresul, libertatea şi demnitatea omenească sunt înalte comandamente morale. ★ In meetingu! ţinut la fabrica „Tăbăcăria Naţională“, a luat cuvântul tov. Paul Cornea, secretar al C. C. al U.T.M., subliniind semnificaţia grandioasă a luptei pentru pace dusă de toate popoarele lumii, în frunte cu popoarele sovietice. In această luptă, uneltitorii la un nou război vor ieşi fără îndoială înfrânţi. Situaţia orânduirii capitaliste este asemănătoare cu aceea a unei corăbii gata să se scufunde sub loviturile valurilor puternice, care nu sunt altceva decât voinţa nestrămutată de pace a tuturor popoarelor din lume. La uzinele „Vulcan” La meetingul ţinut la uzinele „Vulcan“, a vorbit tov. Mihail Beniuc, secretarul Uniunii Scriitorilor din R. P. R. Tov. Mihai Hanga a dat apoi citire chemării la întrecere lansată de muncitorii uzinelor „Vasile Roaită“, după care mai mulţi muncitori şi-au luat angajamente în muncă. ★ însufleţite meetinguri au mai avut loc la numeroase întreprinderi din Capitală. Oamenii artei se alătură luptei pentru pace Oamenii artei se alătură şi ei, cu tot entuziasmul, luptei pentru pace dusă de clasa muncitoare din lumea întreagă. Pentru a întâmpina ziua de 2 octombrie, personalul artistic şi tehnic al Teatrului Naţional din Capitală s’a întrunit ori după amiază în sala Comedia. A vorbit cu acest prilej tov. Livianu, din partea Sectorului IV Roşu P.M.R., şi actorul N. Făgădaru. ★ La marea adunare pentru pace a populaţiei evreeşti, care a avut loc eri după amiază în sala cinematografului Tomis, au luat cuvântul : acad. Barbu Lăzăreanu, preşedintele C. D. E. şi Laurenţiu Bercovici, membru în Comitetul Central C. D. E. La Ploeşti şi la Turda PLOEŞTI (prin telefon de la corespondentul nostru). Hala uzinelor ,,1 Mai‘‘ din Ploeşti devenise neîncăpătoare pentru a cuprinde miile de muncitori veniţi să-şi manifeste alături de oamenii muncii din ţara noastră şi din lumea întreagă hotărîrea lor neclintită de a impune pacea. Cu această ocazie a vorbit tov. Popescu Stelian, secretarul organizaţiei de Partid. Mtuncitorii, tehnicienii şi funcţionarii adunaţi în sală şi-au exprimat prin lozinci şi puternice ovaţii dragostea faţă de Uniunea Sovietică, fruntaşa luptei pentru pace, şi pentru genialul ei conducător, tovarăşul Stalin. ★ TURDA (prin telefon de la corespondentul nostru Mocanu). La cursul zilelor de 28 Şi 29 Septembrie în întreprinderile şi instituţiile din Turda, au avut loc însufleţite meetinguri, în care oamenii muncii din oraş şi judeţ şi-au exprimat hotărîrea lor târza de a apăra pacea şi ura lor pentru cei ce vor să arunce popoarele lumii într’un nou război. Astfel, la uzinele „Industria Sârmei“ din Câmpia Turzii după terminarea lucrului, muncitorii adunaţi în curtea întreprinderii au manifestat pentru pace, arătându-şi hotărîrea lor de a lupta pentru a o apăra. Muncitorii şi-au luat cuaceastă ocazie angajamentul de a îndepini Planul de Stat până la 7 Noembrie. Muncitorii de la secţia calibre şi-au luat angajamentul ca până la 31 Decembrie să îndeplinească întreg programul propus pe trimestrul I al anului 1950. Meetinguri asemănătoare au avut loc la fabricile: Sticlărie, Porţelan, Silica, Proletarul, Uzinele Chimice, precum şi în alte întreprinderi și instituții din Turda. Procesul de la Budapesta, o înfrângere a aţâţătorilor la război Conferinţa tov. Adrian Dimitriu procuror-şef al Parchetului Ilfov Miercuri după amiază a avut loc la Casa Prieteniei Româno- Sovietice, din str. Batiştei, conferinţa tov. Adrian Dimitriu, procuror şef al Parchetului Ilfov, despre: „Procesul de la Budapesta, o înfrângere a uneltirilor imperialiste împotriva frontului păcii şi democraţiei, condus de U.R.S.S.“. In ţările de democraţie populară — a arătat vorbitorul — poporul a alungat pe moşieri şi capitalişti şi, luând puterea în mâinile sale, cu ajutorul frăţesc al Atari! Ţări a Socialismului, construeşte cu încredere şi siguranţă o societate nouă, societatea socialistă. Procesul de la Budapesta a demascat în toată goliciunea lor, mijloacele la care recurge burghezia imperialistă muribundă, care nu mai vede altă ieşire, pentru salvarea dominaţiei ei, decât organizarea de comploturi în care îşi pune ultima speranţă în vederea restabilirii acestei dominaţii în ţările în care lanţurile exploatării capitaliste au fost sfărâmate. Oamenii muncii din toată lumea au urmărit cu un profund des gust dar şi cu satisfacţie, procesul mercenarilor lui Tito, văzând în sfărâmarea complotului un succes al forţelor revoluţionare, un succes al forţelor păcii şi progresului, în frunte cu U.R.S.S. Prin lichidarea agenturii imperialiste, condusă de Rajk, democraţia populară ungară se va consolida şi mai mult. Zădărnicirea complotului urzit de imperialişti cu ajutorul bandei lui Tito, propunerile concrete făcute la O.N.U. de Guvernul Sovietic pentru consolidarea păcii, proclamarea Republicii Populare Chineze, contribuie la consolidarea frontului de luptă pentru pace, democraţie şi independenţă naţională a popoarelor. „Sa vâ simţiţi trup din trupul Patriei, sâ nu precupeţiţi nimic pentru apărarea ei" Cuvântarea tov. Gh. Florescu In începutul cuvântării sale, tov. Gheorghe Florescu, a arătat că noul an şcolar pune în faţa organizaţiei U.T.M. sarcina de a da un nou avânt şi a lărgi mişcarea pionierilor. Vorbitorul a subliniat că noul an şcolar începe în condiţiile desfăşurării unei ofensive furtunoase duse de frontul mondial al partizanilor păcii în frunte cu Uniunea Sovietică, împotriva imperialiştilor americani uneltitori de războaie. In lagărul păcii, poporul nostru muncitor este un factor activ. „Dar unii pionieri — a spus în continuare tov. Florescu — se întreabă : cum putem noi ajuta la întărirea şi înflorirea Patriei ? Conducătorul omenirii muncitoare şi cel mai mare prieten al tineretului şi copiilor din întreaga lume, tovarăşul STALIN, spunea odată, adresânduse comsomoliştilor, că pentru a fi un ziditor de nădejde al socialismului şi comunismului, trebue să ai cunoştinţe, trebue să înveţi, să înveţi cu îndârjire şi cui răbdare. Aceasta este sarcina voastră principală, dragi pionieri. Voi trebue să învăţaţi fără preget, să pătrundeţi şi să cunoaşteţi lecţiile, să ajungeţi stăpâni pe materiile ce vi se predau în şcoală”. După ce a arătat care sunt datoriile pionierilor, tov. Gh. Florescu a subliniat necesitatea ca pionierii care au absolvit ciclul elementar să-şi îndrepte paşii mai departe către şcolile tehnice şi pedagogice, către acele ramuri de învăţământ care pot da Patriei cadrele de care este cea mai mare nevoe. Una din sarcinile către care U.T.M. treime să-şi îndrepte privirile, a spus mai departe tov. Gh. Florescu, este crearea de or- ganizaţii pioniereşti la sate. Copiii ţăranilor muncitori care au fost ţinuţi sub regimurile trecute în întunericul cel mai complet, trebuesc organizaţi, ridicaţi la o viaţă nouă. In continuare, vorbitorul a anunţat că la 7 Noembrie prima promoţie de pionieri care au împlinit vârsta necesară vor intra în rândurile U.T.M. Vorbind despre grija Partidului pentru cele mai tinere vlăstare ale Patriei, raportorul a spus: „Partidul Muncitoresc Român nu precupeţeşte nimic pentru a va da posibilitatea să aveţi o copilărie fericită, sâ deveniţi cetăţeni luminaţi şi folositori Patriei oamenilor muncii. Datorită grijii Partidului în anul ce vine, voi pionierii, veţi primi în dar Palatul Pionierilor, care va fi un minunat centru de cultură, de recreare şi de schimb de experienţă pentru voi ..Să vă simţiţi neîncetat trup din trupul Patriei noastre scumpe,, sa nu precupeţiţi ninjîe pentru înflorirea, şi fericirea :eâ. .$ă, .lîţi,g’ata :a o apăra împotriva vrăjmaşilor ei înrăiţi, imperialiştii americani şi ticăloasele lor cozi de topor. Sa aveţi necontenit înaintea ochilor exemplul minunat al pionierilor sovietici care ştiu să-şi ducă sarcinile la bun sfârşit, îndreptăţind încrederea acordată de marele Partid Bolşevic şi de tovarăşul Stalin. In numele C- C. al U.T.M. vă felicit din toată inima ori vă urez spor la muncă în noul an şcolar” — a încheiat tov. Gh. Florescu. Intr’o atmosferă de entuziasm, delegaţia Comsomolului a înmânat pionierilor din R.P.R., drapelul roşu al pionierilor sovietici In numele delegaţiei Comsomolului a luat cuvântul tov. Teodorova, secretară a C. C. al Comsomolului din Uniunea Sovietică. Ea a adus pionierilor din R.P.R., salutul milioanelor de pionieri din Uniunea Sovietică, înmânând apoi unei delegaţii de pionieri minunatul steag roşu trimis de pionierii sovietici. In entuziasmul general s’a citit apoi o scrisoare trimisă în semn de salut şi dragoste fierbinte, de pionierii din R.P.R. tovarășului STALIN. Adunarea s-a încheiat un minunat program artistic executat de ansambluri artistice ale pionierilor. In Întâmpinarea zilei de 2 octombrie, „Ziua Internaţională a Păcii”, Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport organizează numeroase întreceri sportive populare, care se vor desfăşura în întreaga ţară. O mare ştafetă motociclistă cu traseul în formă de stea va porni din oraşele Sighet, Oraviţa, Dorohoi, T. Severin, Giurgiu, T. Măgurele şi Constanţa, aducând în Capitală mesajul de pace al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Deasemeni, sub semnul „Zilei Internaţionale a Păcii” se vor desfăşura la Braşov în zilele de 1 şi 2 octombrie, campionatele R.P.R. de triatlon, pentatlon, decatlon şi ştafetă, la care participă un mare număr de atleţi şi atlete. Cei mai buni ciclişti din ţară vor concura în cursa ciclistă de fond pe distanţa Bucureşti-Braşov- Bucureşti, care se va desfăşura mâine şi Duminică. Programul manifestaţiilor sportive internaţionale cuprinde două întâlniri, pe care le vor susţine la Praga echipele naţionale de lupte şi rugbi ale R.P.R. cu reprezentativele de lupte şi de rugbi ale Republicii , Cehoslovaci. Matchul de lupte va avea loc astă seară, iar cel de rugbi se va disputa Duminică. Pe stadionul Giuleşti din Capitală şi pe terenurile din Timişoara, Cluj şi Iaşi, se va desfăşura Sâmbătă şi Duminică prima etapă a „Ceteriadei de Atletism“ la care participă atleţi şi atlete din toate grupările Uniunilor C. F. R. din ţară. , Sub semnul „Zilei Internaţionale a Păcii“ se vor desfăşura numeroase concursuri de gimnastică, înot, sporturi nautice, volei, tir, etc., la care vor lua parte zeci de mii de sportivi. SPORT -Numeroase manifestaţii sportive se vor desfăşura de „Ziua Internaţională a Păcii“ 3 In sala mare, pavoazată sărbătoresc, a Teatrului Giuleşti, două culori îţi izbesc din prima clipă ochiul: albul sutelor de cămăşi ale copiilor şi roşul viu al cravatelor pioniereşti. Marea aceasta albă şi roşie e un continuu freamăt de nerăbdarea aşteptării, de bucuria acestei sile când pentru prima oară pionierii din R.P.R. ,s'au întrunit în adunare festivă. Lozinci şi cântece străbat neîncetat sala. Pornesc, diin câte un colţ din mijlocul unui grup de pionieri cu glasuri subţirele; sunt prinse apoi şi reluate de alţii şi alţii până ce devin un şuvoi puternic ce face să vibreze bolţile înalte■ Sunt lozinci şi cântece dragi pioniereşti, de muncă şi de luptă pentru o viaţă mai bună, sunt lozinci şi cântece de pace. Deodată isbucnesc aplauze entuziaste. In sală intră reprezentanţi ai Comitetului Central al P.M.R., ai Guvernului şi ai C.C. al U.T.M. Copiii îi cunosc pe mulţi dintre ei şi-i întâmpină cu faţa numai zâmbet şi ochi strălucitori. Dragostea şi grija Partidului pentru viaţa, pentru activitatea lor o simt pionierii zi cu zi şi ceas cu ceas, o simt şi în această zi de sărbătoare. In sală s'a făcut linişte. Dar numai pentru o clipă, căci în cea următoare, un fior străbate adunarea: „Vin Comsomoliştii!" spune cineva. Sunt comsomoliştii care ne vizitează ţara. Mii de ochi, sau, îndreptat spre uşa de intrare. lată-L vin solii Comsomolului, ai detaşamentului de frunte al tineretului din lumea întreagă. E de nedescris în cuvinte entuziasmul şi dragostea manifestată de pionierii noştri pentru acei în care ei văd necontenit un minunat exempl de muncă şi de luptă. Din delegaţie fac parte Zenaida Feodorova — secretara C. C. al Comsomolului din Uniunea Sovietică; Maria Calmacova — membră a biroului C.C. al Comsomolului; Seid Mametova — secretara C. C. al Comsomolului din Azerbaidjan; Maria Georgicaşvili— secretara C.C. al Comsomolului din Georgia; Oleg Bedaiev — redactor responsabil al revistei pentru copii ,,Murzika"• începe şedinţa. Tov. Roşea Aurora, responsabila Secţiei Centrale de Pionieri a UTM, după ce propune un Prezidiu format din membri ai C.C al P.M.R. şi ai Guvernului, arată în câteva cuvinte importanţa şedinţei care trebue să traseze sarcini pentru noul an şcolar care începe. Dă apoi cuvântul tov. Gh. Florescu. Adunarea festiva a pionierilor organizată cu prilejul deschiderii noului an şcolar — A luat cuvântul tov. Gh. Florescu, membru al C.C. al P.M.R. si seteretar al C.C. al U.T.M. I ■— O delegaţie a gloriosului Comsomol a înmânat un steag ■ al pionierilor sovietici/