Scȃnteia, octombrie 1949 (Anul 18, nr. 1543-1569)

1949-10-01 / nr. 1543

VIAŢA DE PARTID Organele de partid trebue să sprijine în muncă activitatea subcomisiilor de verificare Subcomisiile de verificare în Timiş-Torontal au obţi­nut în munca de până acum rezultate pozitive, au câştigat o bogată experienţă şi lucrea­ză cu mult devotament. S-a observat că rezultatele, la care ajung subcomisiile, sunt legate strâns de ajutorul pe care-l primesc ele de la organele de partid. Verificarea unei orga­nizaţii de bază într-un sector care dă toată atenţia muncii de verificare, care depune toate eforturile de a avea or­ganizaţii cât mai curate, mai revoluţionare şi combative, desigur că duce la rezultate pozitive în muncă. Acolo unde verificării nu i se dă atenţia cuvenită, unde verificarea este considerată ca o problemă ce priveşte numai subcomisiile, acolo re­zultatele la care se ajunge sunt minime. In Sectorul CFR, III şi IV­­Timişoara, în plasa Jimbolia, Vinga, Deta, Gătaia, munca de agitaţie în jurul verificării a fost subapreciată la înce­perea lucrărilor. De aici au rezultat o serie de lipsuri şi greşeli, ce proveneau din fap­tul că, atât cei verificaţi cât şi cei ce asistau, nefiind lă­muriţi asupra rostului verifi­cării nu au contribuit în suficientă măsură la curăţirea organizaţiilor de Partid de elementele duşmănoase. Datorită acestei situaţii, la organizaţiile de bază dela Atelierele principale C.F.R, C.A.M., Ceramica, I.T.B., Fur­nir, etc. unde fie că nu s’a dat atenţiunea muncii de lă­murire, fie că ea s’a făcut în mod superficial, membrii de partid s’au prezentat la veri­ficare cu timiditate şi cu re­zervă în a pune întrebări şi a-şi da părerea. S’a observat şi tendinţa alunecării pe pan­ta împăciuitorismului faţă de greşelile şi lipsurile tovarăşi­lor. In alte părţi s’a luat chiar o poziţie de justificare a lip­surilor. S’a imprimat şedinţe­lor o notă de rigiditate care a dus unele subcomisii la izolarea de organizaţiile de bază, fapt care a îngreuiat identificarea elementelor duş­mane. Datorită acestei cauze însăşi caracterul educativ al şedinţelor a fost slab. Unele subcomisii în care s-au folosit mai mult şedinţele de analiză critică a muncii au reuşit să îndrepte aceste greşeli. Sub­comisiile, 4, 17 şi 19 în loc de a-şi analiza munca şi a cer­ceta cauzele izolărilor, au adoptat o atitudine şi mai greşită, cerând nominal tova­răşilor care nu s-au înscris la cuvânt de a-şi spune părerea. Subaprecierea muncii de lă­murire în verificarea membri­lor de partid a avut însă şi un alt aspect. Datorită faptu­lui că cei ce treceau prin faţa subcomisiilor nu erau suficient de lămuriţi asupra lucrărilor de verificare, ei au adoptat o poziţie necorespunzătoare, nu au privit destul de autocritic tre­cutul şi munca desfăşurată. Aceasta a făcut ca să se tra­gă din partea subcomisiilor 5, 13 şi 18 anumite concluzii greşite. Ei au caracterizat pe aceşti tovarăşi nelămuriţi, ca nefiind sinceri. Alţi membri de partid nelă­muriţi au căzut în extrema cealaltă alunecând pe panta unei critici neprincipiale, ne­sănătoase, neconstructive, pe o poziţie de autobiciuire ne­justificată. Subcomisiile de verificare Nr. 16 şi 22 şi-au dat repede seama că aceasta se datoreşte în primul rând faptului că în jurul verificării membrilor de partid nu se duce munca de lămurire necesară. In loc însă de a sesiza faptul organelor de partid, pentru ca acestea să treacă la intensificarea agita­ţiei, au găsit cu cale să-şi asume şi această muncă. Ei au făcut munca de lămurire chiar în şedinţa de verifi­care, ceea ce i-a îndepărtat dela problemele principale, pe care trebuiau să le urmărească. Datorită ace­stui fapt şedinţele de verifi­care s-au lungit mult şi au avut drept urmare obosirea inutilă a tovarăşilor. Aceasta se resimţea a doua zi în pro­ducţie. S-a mai constatat că un alt isvor al greşelilor l-a constituit lipsa de colaborare a subcomisiilor cu organele de partid. Comitetul Central a atras atenţia că acţiunea de verificare a membrilor de partid e o sarcină a întregu­lui Partid. Sub pretextul că activul de partid are şi alte sarcini, organele de partid nu s’au ocupat de lucrările de verificare iar subcomisiile nu au luptat să obţină acest ajutor. Unele subcomisii din dorinţa de a asigura cât mai strac desfă­şurarea muncii, nefiind aju­tate de organele de partid, ajung apoi la o îngrămădire de sarcini peste atribuţiile şi puterile lor. Ele merg mai de­parte şi nu-şi crează nici co­lective voluntare, care să le ajute în muncă. Aşa s-a ajuns ca subcomisiile 12, 19, 21, 28, spre exemplu să se ocupe efectiv şi de pregătirea dosa­relor, nefiind ajutate nici pen­tru întocmirea chestionarelor. Până şi convocările pentru şedinţă, în unele cazuri, erau făcute tot de subcomisii. A­­ceasta avea o repercusiune desigur asupra calităţii mun­cii de verificare. Subcomisiile nu s-au putut concentra asu­pra studierii amănunţite a dosarelor, formularea întrebă­rilor, conducerea şedinţelor şi întocmirea caracterizărilor. Datorită ajutorului perma­nent al Comisiei Centrale de Verificări, adâncind spiritul critic şi autocritic în munca subcomisiilor prin controlul efectiv al Comisiei Judeţene de Verificare s-a ajuns să se vadă aceste lipsuri şi greşeli. Biroul Comitetului Judeţean a înţeles importanţa ajutoru­lui său şi a pornit la spri­jinirea efectivă a muncii de verificare. Se duce acuma o muncă organizată de lămurire. Astfel cu fiecare organizaţie de bază, cu 7-10 zile înainte de a in­tra în verificare, se prelu­crează din nou importanţa verificării membrilor de par­tid. In prelucrare se ţine cont de compoziţia socială, naţio- ■ nală şi nivelul politic al or­ganizaţiei. Dinainte se pre­gătesc agitatorii pe organiza­ţiile de bază, fiind instruiţi în seminarii, primind sarcini concrete cu cine trebue să stea de vorbă dintre membrii şi nemembrii de partid. Deasemeni s’a ajuns ca or­ganele de partid să pregă­tească dosarele, să dea ajutor în complectarea chestionare­lor, să facă convocările la timp şi să ia parte la şe­dinţe dând un ajutor efectiv. Astfel, subcomisiile spriji­nite în munca lor de o in­tensă agitaţie, ajutate în mod concret de organele de par­tid şi colective voluntare, pot să se ocupe de munci impor­tante, având timp şi pentru a studia materialul ideologic de Partid, atât de necesar pentru orientarea lor justă în problemele care se ridică la verificare. Datorită acestor măsuri, şedinţele de verificare, sunt active, cu caracter educativ şi partinic. Se poate vedea preocuparea din partea fie­cărui membru de partid, în a contribui la lichidarea lip­surilor pe care Ie au tova­răşii, iar din partea acestora, poziţia justă faţă de ele. Mai mult, membrii de partid scot la iveală lipsurile organiza­ţiilor de bază şi vin cu pro­puneri concrete pentru înlă­turarea lor. Cu ocazia verificării la or­ganizaţiile de bază de la I.E.T., membrii şi nemembrii de partid, lămuriţi de scopul verificării, demască clica De­­heleanu, care a făcut afa­ceri pe spinarea muncito­rilor şi a produs o serie de pagube instituţiei prin ne­glijenţe criminale şi acte de sabotaj, împărţind zeci de milioane lei din fondul in­stituţiei la oamenii lor. Au fost demascate metodele lor murdare pe care le foloseau pentru a compromite Partidul. Atunci când unii muncitori au avut curajul de a-i cri­tica, ei au fost licenţiaţi. Au mai fost demascate cu acea­stă ocazie şi manevrele lor de a slăbi Partidul prin mu­tarea în massă a membrilor de partid de la o secţie la alta, de la un serviciu la altul. Organizaţiile de bază Nr. 1 şi 2 din comuna Diniaşi, for­mate din ţărani sârbi, fiind bine lămurite asupra verifi­cărilor, demască legăturile şi activitatea criminală a ele­mentelor titoiste strecurate în Partid, care legate cu chia­­burimea satului au dus acţi­uni diversioniste, spre a com­promite organizaţia de Par­tid, cu scopul de a o izola de ţărănimea muncitoare. Membrii organizaţiilor de bază Nr. 1, 2, 3 şi 4 din comuna Racova, compuse în majoritatea covârşi­toare din ţărănimea germană, au de­mascat pe fasciştii strecuraţi în Partid precum şi activita­tea acestora. Intr’o serie de organizaţii de bază, membrii de partid au demascat manifestări şo­vine în cadrul organizaţiilor de bază de la ţară. Ei au ară­tat că aceste manifestări se datoresc faptului că unele or­ganizaţii de bază erau orga­nizate pe naţionalităţi împo­triva indicaţiilor clare ale C. C. Sprijinind lucrările de ve­rificare zi de zi, organizând o intensă şi permanentă agitaţie în jurul acţiunii de verificare, printr-o per­manentă colaborare între or­ganele de partid, ajutăm sub­comisiile de verificare să-şi ducă la îndeplinire importan­tele sarcini ce le revin. N. Gumă Preşedintele Comisiei Judeţene de Verificare Timiş-Torontal Să dăm atenţie grijilor de zi cu zi ale oamenilor muncii Dispensarele să se ajute între ele cu medicamente Zilele trecute m-am prezentat şi dispensarul Nr. 8 al Asigu­rărilor Sociale de Stat, unde me­dicul mi-a prescris nişte sulfami­­de. Farmacia dispensarului nu avea însă în ziua aceea sulfami­­de, după cum nu a avut nici a doua zi. Am fost îndreptată la alte dispensare din apropiere, dar nici la farmaciile lor nu se gă­seau sulfamide. In schimb, la dis­pensarele din altă pază, erau cantităţi suficiente de sulfamide. Totuşi, nu am putut obţine me­dicamentul, pe motivul că dispen­sarul care mi l-a prescris face La Centrul Nr. 70 pentru dis­tribuirea pâinii din strada Toam­nei Nr. 70, în zilele de 20 și 21 Septembrie pâinea a fost rea, ne­­îndeajuns de coaptă, iar făina a­­mestecată cu corpuri străine. Din această pricină numeroşi oa­meni ai muncii nu au putut con­suma pâinea, în aceste două zile. Constantin Dumitrescu funcţionat parte din altă circumscripţie me­dicală. Pe lângă faptul că ar fi de­­ dorit ca responsabilii farmaciilor­ să facă din timp comenzi, înainte ca diferitele stocuri de medica-­­ mente să se epuizeze, socotesc că ar fi bine ca Ministerul Sănâtă-­­ţii să dea o dispoziţie ca, atunci când la un oficiu lipsesc anu­mite medicamente, să se pună o viză pe reţeta salariatului, pentru ca el să poată ridica medicamen­tul de la orice alt oficiu. Silvia Clehn S.C.S. „Bucureşti“-Bărăţiei Fără îndoială că acest lucru nu s'ar fi întâmplat, dacă tovarăşii dela fabrica de pâine care apro­vizionează centrul de distribuţie nr. 70 şi-ar fi dat mai multă si­linţă în muncă. In general, calitatea pâinii s'a îmbunătăţit — aşa cum văd la cantină şi cum fiii spun şi alţi tovarăşi. Cu atât m­ai mult tre­bue combătute cazurile de negli­jenţă de la unele fabrici, care tri­mit spre desfacere pâine necoaptă de calitate proastă. Cişnovschi Anton Direcţia Tracţiunii C.F.R. timp, ducându-se la magazinele din celelalte cartiere. Este necesar să ia fiinţă şi în acest cartier un magazin „Ali­mentara“ şi să se mai înfiinţeze un centru de pâine, sau cel puţin să se mărească cel actual. Ion N. Ilie tâmplar la Atelierele Centrale S. T. R. In cartierul Ostrov, nu există un magazin „Alimentara“ In cartierul Ostrov, cu o popu­laţie de peste 2500 de per­soane, există un singur centru pentru distribuirea pâinii şi n­ici­­un magazin „Alimentara”. Din a­­ceastă pricină, centrul de pâine este mai tot timpul foarte aglo­merat. Cât despre celelalte ali­mente, populaţia trebue să piardă Aplicarea­­justă a măsurilor luate de autorităţi în spiritul în care ele au fost concepute depinde în primul rând chiar de cetăţeni Zilele trecute, am intrat să mă tund în frizeria de pe str. Bre­­zoianu Nr. 4. Tariful, afişat în fe­reastră arată că tunsul costă 30 de lei. Când să plătesc însă, pa­tronul mi-a cerut 40 de lei, iar lucrătorul a spus şi el că atât e tariful. Am plătit fără să mai spun ceva, ba am mai dat şi 20 de lei bacşiş şi am plecat resem­nat. Şi ca mine sunt mulţi clienţi care dau fără să protesteze , după cum mai sunt destui lucrători frizeri,­ care pretind încă bacşiş. Deabuna mai pe urmă după ce am plecat mi-am zis că nu am procedat bine, călcând eu însumi o dispoziţie luată de autorităţi, în interesul tuturor cetăţenilor. Aşa mi-am dat seama că apli­carea bunelor măsuri, luate de autorităţi, depinde în mare parte chiar de noi, cetăţenii. Cred, de a­­semenea, că ar fi necesar ca pa­tronii tuturor frizeriilor să fie o­­băgaţi să afişeze vizibil şi să res­pecte tariful oficial. De asemenea, eu cred că trebue să luptăm pen­tru ca bacşişul — această ruşi­noasă deprindere capitalistă — să dispară definitiv. Mai multa grijă faţă de calitatea pâinii Ataşamentul pentru cauza păcii este strâns legat de dra­gostea pent­ru viaţă şi de grija pentru om. Oamenilor sovie­tici le e dragă pacea, pentru­­că le e dragă viaţa şi consi­deră că dintre toate capita­lurile din lume cel mai preţios este omul. Imperialiştii aţâ­ţători la război, a căror exis­tenţă are drept unic resort goana lacomă după cât mai mult profit, urăsc viaţa şi oa­menii, îi consideră nu un scop, ci doar un mijloc de îm­bogăţire. Ei sunt gata să împingă omenirea la un nou război mondial, pentru că aşa cer poftele expansioniste ale nouilor pretendenţi la stă­pânirea lumii, bancherii şi trustmenii din Wall­ Street. In cele trei săptămâni cât a durat vizita delegaţiei ARLUS în Uniunea Sovietică, — timp în care am fost la Moscova, Leningrad, Baku şi Tbilisi, — am avut nenumă­rate ocazii de a vedea la fie­care pas manifestarea căldu­roasei griji a regimului sovie­tic pentru om, pentru ceea ce tovarăşul Stalin numea: „Cel mai preţios capital”. Sindicatele desfăşoară o ac­tivitate neobosită şi multiplă, îndrumată şi sprijinită de gloriosul Partid Bolşevic al Uniunii Sovietice, atât pentru creşterea cantitativă şi cali­tativă a producţiei, cât şi pentru permanenta îmbunătă­ţire a stării materiale a celor ce muncesc. Se acordă o de­osebită grijă construcţiei de locuinţe pentru lucrători, din fondurile puse la dispoziţie de Stat. Prin contractele colective încheiate de sindicate, se ur­măreşte nu numai sporirea productivităţii muncii, împli­nirea şi depăşirea programu­lui de producţie, dar şi res­ponsabilitatea organelor ad­ministrative şi a organizaţii­lor sindicale din întreprin­deri, pentru a asigura bunele condiţii de muncă şi de trai ale salariaţilor. Dacă ţinem seama că în cadrul Planului Cincinal stali­­nist, în afară de sporirea productivităţii muncii cu 36—40®/o, cât şi-au propus oamenii muncii sovietici să realizeze, 7.700.000 muncitori noui îşi vor primi calificarea, iar alţi 13.900.000 îşi vor ri­dica nivelul calificării, putem să constatăm şi din acest punct de vedere grija Statu­lui faţă de cei ce muncesc. înaintea Marelui Război pentru Apărarea Patriei lu­crau la „Electric” 3500 munci­tori; astăzi lucrează doar 1350, însă datorită inovaţiilor şi mecanizării muncii, producţia a continuat neîncetat să crească. Peste tot, prin oraşele, sa­tele, fabricile şi colhozurile pe care le-am vizitat, am văzut oameni purtând în pri­viri mulţumirea că trăiesc liberi, stăpâni pe munca lor, că sunt constructori ai co­munismului şi că sub con­ducerea şi îndrumarea Parti­dului Comunist (bolşevic) şi a genialului Stalin, clădesc zi de zi o viaţă nouă, mai bună şi mai fericită. Vizitând staţiunile metropo­­litanului, am văzut vagoane speciale rezervate femeilor şi copiilor, pentru ca aceştia să poată face o călătorie mai uşoară. Pe locul unde opresc aceste vagoane, se află pe peron un indicator, pe care scrie: „Rezervat pentru mame cu copii şi pentru bătrâni”. Cu ocazia excursiei pe care am făcut-o pe Canalul Mos­cova—Volga, am văzut în gara fluvială Himski, unde ne-am­ îmbarcat, o sală de aştep­tare minunat amenajată, spaţioasă şi atrăgătoare, unde copiii şi mamele lor petrec clipe plăcute până la ora plecării vaporului. Deaseme­­nea, la Himski este o cameră de dormit pentru copii, cu pătucuri strălucind de cură­ţenie. Plafonul acestei camere reprezintă un cer înstelat; el odihneşte ochii şi îndeamnă la somn. Mamele care vor să-şi alăpteze copiii au la dispoziţie o altă cameră, pe ai cărei pereţi sunt înfăţişate în chip sugestiv o serie de sfaturi care privesc modul de alăptare a copilului şi în­grijirea pe care trebue s-o primească micuţul de la mama lui. La fabrica de încălţăminte „Skorohod” din Leningrad am cunoscut şi­ am stat de vorbă cu o fruntaşă în producţie, care lucra la croiala ghete­lor. Ea mi-a povestit cum a adoptat un procedeu nou de tăiere a pielei, datorită că­ruia nu rămân bucăţi nefolo­sitoare. Am întrebat-o cum a reuşit această realizare şi mi-a răspuns că a descoperit metoda înlăturării deşeurilor numai datorită condiţiilor de muncă şi preocupării per­manente de a da un randa­ment cât mai mare şi a face economii. Această muncitoa­re are o fetiţă care merge la şcoală; ele stau într-o locuin­ţă frumoasă cu trei camere. Aceeaşi muncitoare mi-a spus că, după ziua de lucru, are destul timp să meargă la spectacolele de teatru şi ci­nema, să citească reviste, zia­re, cărţi. Ea primeşte o leafă de aproape două ori mai mare decât salariul de bază, datorită felului în care şi-a raţionalizat munca, precum şi metodei ingenioase de lucru pe care a adoptat-o. Am vizitat şi dispensarul fabricii „Skorohod”. El este înzestrat cu cele mai moder­ne aparate medicale. Are a­­parate Roentgen şi labora­toare deservite de medici spe­cialişti care stau la dispoziţia muncitorilor. întreprinderea mai are creşe, grădiniţe de copii şi cantine minunate, cu personal specializat. Vizitând cantinele ne-am putut da seama de condiţiile optime în care iau masa muncitorii so­vietici. Fiecare poate alege dintr-o listă cu 15—20 feluri de mâncare, servite la pre­ţuri extrem de scăzute. Un colţ al „stolovei“ (sufrageriei) este rezervat pentru stahano­­vişti,­­ eroi ai muncii so­­­­cialiste, inovatori şi fruntaşi în producţie. Portretele şi nu­mele lor împodobesc sala de mese (ca şi locurile de mun­că) însoţite fiind de grafice despre randamentul lor în procesul de producţie, întreprinderea „Skorohod” are şi un sanatoriu pentru muncitori, o casă proprie de odihnă şi o casă specială pentru copii. In fabrică func­ţionează o şcoală medie şi una serală pentru tehnica în­călţămintei. Datorită nenumăratelor mă­suri de protecţie, în fabrică nu s-a înregistrat de foarte multă vreme niciun accident. Muncitorii sunt perfect cu­noscători ai maşinilor la care lucrează, atelierele sunt foar­te spaţioase şi luminoase, bine aerisite. Peste tot dom­neşte cea mai desăvârşită curăţenie. Bătălia împotriva rebuturilor se duce cu aprigă înverşunare. Toate rebuturile sunt expuse într’o vitrină. Tot la Leningrad, delegaţia ARLUS-ului­ a vizitat fabrica „Electric”. In cursul acestui an au fost trimişi la odihnă 350 copii ai muncitorilor din fabrică, pentru care între­prinderea a alocat 185.000 ru­ble. Ca şi la „Skorohod” am văzut şi aici creşe, cămine de zi, şcoli de ucenici şi şcoli de calificare. Dar grija stalinistă pentru oamenii muncii nu se mani­festă numai în fabrici şi uzi­ne. Noi am putut vedea roa­dele acestei griji şi faţă de oa­menii holdelor colhoznice, care merg în pas cu munci­torii stahanovişti pe drumul realizării Planului Cincinal ■în patru ani. In vizita pe care am făcut-o sovhozului de ceai „Kirov” din raionul Maharadze din Georgia, am constatat o seamă de înfăp­tuiri grăitoare. Acest raion este complet colectivizat încă din 1933. Astăzi sunt acolo 40 de colhozuri, 5 sovhozuri, 7 fabrici de ceai şi o staţie de maşini şi tractoare. 37 din colhozurile raionului Maha­radze sunt colhozuri milio­nare. In colhozul „Beria”, unul din cele mai mari colhozuri din Georgia, am stat de vor­bă cu Ludmila Kurtidze, eroi­nă a muncii socialiste, care în timpul Marelui Război pen­­tru Apărarea Patriei a donat din economiile ei 30 mii ruble pentru fondul de Apărare a Patriei. însuşi tovarăşul Stalin i-a trimis o telegramă de felicitare. In acest colhoz, 13 familii au maşini proprii. Fiecare colhoznic are casa lui cu 3-4 odăi. Colhozul de ceai „Be­ria” are o şcoală medie, două şcoli de 7 clase, trei şcoli de 4 clase, două dispensare, o creşă şi o grădiniţă de copii. De asemenea, o puternică sta­ţie de radioamplificare cu difuzoare în fiecare casă. Clubul colhozului întruneşte numeroase echipe artistice de amatori. Colhozul are un sec­tor de plantaţie, unde lucrea­ză eroii muncii socialiste. In acest sector am stat de vorbă cu colhoznica Daregean Ta­­ghidze, care ne-a povestit despre angajamentul pe care şi l-a luat împreună cu bri­gada sa: „Brigada îşi ia an­gajamentul să culeagă 16.000 kg. de ceai la hectar”. Acea­sta însemnează că vrednicii colhoznici vor strânge 4.000­­ kg. la hectar în plus. Luptând pentru ridicarea necontenită a producţiei, lo­zinca: „Nicio frunză de ceai pierdută, nicio frunză stri­cată”, devenise o realitate în colhozul „Beria”. Roadele muncii colhoznicilor se văd şi în măreaţa lor gospodărie co­lectivă, care a devenit colhoz milionar, precum şi în casele lor. Cu banii primiţi pentru munca lor, cei mai mulţi şi-au construit case noi, fru­moase şi încăpătoare, sciţii şi-au cumpărat maşini „Moso­­vici” şi tot felul de obiecte utile într’o gospodărie. Multe şi minunate sunt realizările care, sub îndruma­rea Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovie­tice, au fost înfăptuite de oamenii sovietici! Aceste rea­lizări sunt rezultatul firesc, atât al înaltei conştiinţe a oamenilor sovietici, cât şi a condiţiunilor superioare — cum nu pot exista decât în­tr’un stat socialist — în care se munceşte în Uniunea So­vietică, unde sub conducerea genialului Iosif Vissarionovici Stalin, oamenii sovietici mun­cesc liberi pentru bunăstarea lor şi progresul Patriei, pen­tru un viitor strălucit intr’o lume fără exploatarea omului de către om, — o lume a muncii, păcii şi civilizaţiei. Sanda Ranţiheţ secretar general-adjunct ARLu­f Grija stalinistă pentru oamenii muncii SCÂNTEIA Nr. 1543 însufleţite meetingri pentru pace în întreprinderile din Capitală In toată ţara, meetingurile con­sacrate luptei pentru pace au continuat cu însufleţire, mobili­zând masse din ce în ce mai largi. Muncitorii şi muncitoarele dela întreprinderea Dinamo s’au în­trunit într’un meeting pentru pace, la care a luat cuvântul a­­cademicianului prof., dr. A. Kreind­­ler, membru în Comitetul Perma­nent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. spunând între altele: Dacă adunăm pe toţi cei care doresc războiul în lume, pe toţi adepţii lui Truman şi Churchill, nu s’ar putea popula cu ei nici măcar un orăşel de mărime mij­locie. Numărul lor este infinit de mic faţă de sutele de milioane de oameni ai muncii care vor să trăiască în pace, care urăsc de moarte războiul. Uniunea Sovietică este în frun­tea luptei pentru pace, pentru că preţueşte omul şi viaţa lui, pen­tru că urmăreşte să facă viaţa oa­menilor muncii din ce în ce mai frumoasă, pentru că este o ţară socialistă în care progresul, liber­tatea şi demnitatea omenească sunt înalte comandamente mo­rale. ★ In meetingu! ţinut la fabrica „Tăbăcăria Naţională“, a luat cu­vântul tov. Paul Cornea, secretar al C. C. al U.T.M., subliniind semnificaţia grandioasă a luptei pentru pace dusă de toate popoa­rele lumii, în frunte cu popoa­rele sovietice. In această luptă, uneltitorii la un nou război vor ieşi fără îndoială înfrânţi. Situa­ţia orânduirii capitaliste este a­­semănătoare cu aceea a unei co­răbii gata să se scufunde sub lo­viturile valurilor puternice, care nu sunt altceva decât voinţa ne­strămutată de pace a tuturor po­poarelor din lume. La uzinele „Vulcan” La meetingul ţinut la uzinele „Vulcan“, a vorbit tov. Mihail Beniuc, secretarul Uniunii Scrii­torilor din R. P. R. Tov. Mihai Han­ga a dat apoi citire chemării la întrecere lansată de muncitorii uzinelor „Vasile Roaită“, după care mai mulţi mun­citori şi-au luat angajamente în muncă. ★ însufleţite meetinguri au mai avut loc la numeroase întreprin­deri din Capitală. Oamenii artei se alătură luptei pentru pace Oamenii artei se alătură şi ei, cu tot entuziasmul, luptei pentru pace dusă de clasa muncitoare din lumea întreagă. Pentru a întâmpina ziua de 2 octombrie, personalul artistic şi tehnic al Teatrului Naţional din Capitală s’a întrunit ori după a­­miază în sala Comedia. A vorbit cu acest prilej tov. Livianu, din partea Sectorului IV Roşu P.M.R., şi actorul N. Fă­­gădaru. ★ La marea adunare pentru pace a populaţiei evreeşti, care a avut loc eri după amiază în sala cine­matografului Tomis, au luat cu­vântul : acad. Barbu Lăzăreanu, preşedintele C. D. E. şi Laurenţiu Bercovici, membru în Comitetul Central C. D. E. La Ploeşti şi la Turda PLOEŞTI (prin telefon de la co­respondentul nostru). Hala uzinelor ,,1 Mai‘‘ din Ploeşti devenise neîncăpătoare pentru a cuprinde miile de mun­citori veniţi să-şi manifeste ală­turi de oamenii muncii din ţara noastră şi din lumea întreagă hotărîrea lor neclintită de a im­pune pacea. Cu această ocazie a vorbit tov. Popescu Stelian, se­cretarul organizaţiei de Partid. Mtuncitorii, tehnicienii­ şi funcţio­narii adunaţi în sală şi-au expri­mat prin lozinci şi puternice ova­ţii dragostea faţă de Uniunea So­vietică, fruntaşa luptei pentru pace, şi pentru genialul ei condu­cător, tovarăşul Stalin. ★ TURDA (prin telefon de la co­respondentul nostru Mocanu). La cursul zilelor de 28 Şi 29 Septembrie în întreprinderile şi instituţiile din Turda, au avut loc însufleţite meetinguri, în care oa­menii muncii din oraş şi judeţ şi-au exprimat hotărîrea lor târza de a apăra pacea şi ura lor pen­tru cei ce vor să arunce popoa­rele lumii într’un nou război. Astfel, la uzinele „Industria Sârmei“ din Câmpia Turzii după terminarea lucrului, muncitorii a­­dunaţi în curtea întreprinderii au manifestat pentru pace, arătân­­du-şi hotărîrea lor de a lupta pen­tru a o apăra. Muncitorii şi-au luat cu­­această ocazie angajamen­tul de a îndepi­ni Planul de Stat până la 7 Noembrie. Muncitorii de la secţia cali­bre şi-au luat angajamentul ca până la 31 Decembrie să îndeplinească întreg programul propus pe trimestrul I al anu­lui 1950. Meetinguri asemănătoare au a­­vut loc la fabricile: Sticlărie, Por­ţelan, Silica, Proletarul, Uzinele Chimice, precum şi în alte între­prinderi și instituții din Turda. Procesul de la Budapesta, o înfrângere a aţâţătorilor la război Conferinţa tov. Adrian Dimitriu procuror-şef al Parchetului Ilfov Miercuri după amiază a avut loc la Casa Prieteniei Româno- Sovietice, din str. Batiştei, con­ferinţa tov. Adrian Dimitriu, pro­curor şef al Parchetului Ilfov, despre: „Procesul de la Budapes­ta, o înfrângere a uneltirilor im­perialiste împotriva frontului păcii şi democraţiei, condus de U.R.S.S.“. In ţările de democraţie populară — a arătat vorbitorul — poporul a alungat pe moşieri şi capitalişti şi, luând puterea în mâinile sale, cu ajutorul frăţesc al Atari! Ţări a Socialismului, construeşte cu încredere şi siguranţă o societate nouă, societatea socialistă. Procesul de la Budapesta a de­mascat în­ toată goliciunea lor, mijloacele la care recurge bur­ghezia imperialistă muribundă, care nu mai vede altă ieşire, pen­tru salvarea dominaţiei ei, decât organizarea de comploturi în care îşi pune ultima speranţă în vede­rea restabilirii acestei dominaţii în ţările în care lanţurile exploatării capitaliste au fost sfărâmate. Oamenii muncii din toată lumea au urmărit cu un profund des gust dar şi cu satisfacţie, proce­sul mercenarilor lui Tito, văzând în sfărâmarea complotului un succes al forţelor revoluţionare, un succes al forţelor păcii şi progresului, în frunte cu U.R.S.S. Prin lichidarea agenturii impe­rialiste, condusă de Rajk, demo­craţia populară ungară se va con­solida şi mai mult. Zădărnicirea complotului urzit de imperialişti cu ajutorul bandei lui Tito, propunerile concrete fă­cute la O.N.U. de Guvernul So­vietic pentru consolidarea păcii, proclamarea Republicii Populare Chineze, contribuie la consolida­rea frontului de luptă pentru pace, democraţie şi independenţă naţio­nală a popoarelor. „Sa vâ simţiţi trup din trupul Patriei, sâ nu precupeţiţi nimic pentru apărarea ei" Cu­vântarea tov. Gh. Florescu In începutul cuvântării sale, tov. Gheorghe Florescu, a ară­tat că noul an şcolar pune în faţa organizaţiei U.T.M. sarci­na de a da un nou avânt şi a lărgi mişcarea pionierilor. Vorbitorul a subliniat că noul an şcolar începe în con­diţiile desfăşurării unei ofen­sive furtunoase duse de fron­tul mondial al partizanilor păcii în frunte cu Uniunea Sovietică, împotriva imperiali­ştilor americani uneltitori de războaie. In lagărul păcii, po­porul nostru muncitor este un factor activ. „Dar unii pio­nieri — a spus în continuare tov. Florescu — se întreabă : cum putem noi ajuta la în­tărirea şi înflorirea Patriei ? Conducătorul omenirii munci­toare şi cel mai mare prieten al tineretului şi copiilor din în­treaga lume, tovarăşul STALIN, spunea odată, adresându­­se comsomoliştilor, că pen­tru a fi un ziditor de nădejde al socialismului şi comunis­mului, trebue să ai cunoştinţe, trebue să înveţi, să înveţi cu îndârjire şi cui răbdare. A­­ceasta este sarcina voastră principală, dragi pionieri. Voi trebue să învăţaţi fără pre­get, să pătrundeţi şi să cu­­noaşteţi lecţiile, să ajungeţi stăpâni pe materiile ce vi se predau în şcoală”. După ce a arătat care sunt datoriile pionierilor, tov. Gh. Florescu a subliniat necesi­tatea ca pionierii care au ab­solvit ciclul elementar să-şi îndrepte paşii mai departe către şcolile tehnice şi pedago­gice, către acele ramuri de învăţământ care pot da Pa­triei cadrele de care este cea mai mare nevoe. Una din sar­cinile către care U.T.M. tre­ime să-şi îndrepte privirile, a spus mai departe tov. Gh. Florescu, este crearea de or-­­ ganizaţii pioniereşti la sate. Copiii ţăranilor muncitori care au fost ţinuţi sub regi­murile trecute în întunericul cel mai compl­et, trebuesc organizaţi, ridicaţi la o viaţă nouă. In continuare, vorbitorul a anunţat că la 7 Noembrie prima promoţie de pionieri care au împlinit vârsta nece­sară vor intra în rândurile U.T.M. Vorbind despre grija Parti­dului pentru cele mai tinere vlăstare ale Patriei, raporto­rul a spus: „Partidul Munci­toresc Român nu precupeţe­şte nimic pentru a va da po­sibilitatea să aveţi o copilărie fericită, sâ deveniţi cetăţeni luminaţi şi folositori Patriei oamenilor muncii. Datorită grijii Partidului în anul ce vine, voi pionierii, veţi primi în dar Palatul Pionierilor, care va fi un minunat centru de cultură, de recreare şi de schimb de experienţă pentru voi ..Să vă simţiţi neîncetat trup din trupul Patriei noa­stre scumpe,, sa nu precupe­ţiţi ninjîe pentru înflorirea, şi fericirea :eâ. .$ă, .lîţi,g’ata :a o apăra împotriva vrăjmaşilor ei înrăiţi, imperialiştii ame­ricani şi ticăloasele lor cozi de topor. Sa aveţi necontenit înain­tea ochilor exemplul minunat al pionierilor sovietici care ştiu să-şi ducă sarcinile la bun sfârşit, îndreptăţind în­crederea acordată de marele Partid Bolşevic şi de tovară­şul Stalin. In numele C- C. al U.T.M. vă felicit din toată inima ori vă urez spor la muncă în noul an şcolar” — a încheiat tov. Gh. Florescu. Intr’o atmosferă de entuziasm, delegaţia Comsomolului a înmânat pionierilor din R.P.R., drapelul roşu al pionierilor sovietici In numele delegaţiei Com­somolului a luat cuvântul tov. Teodorova, secretară a C. C. al Comsomolului din­­ Uniunea Sovietică. Ea a adus pionierilor din R.P.R., salutul­ milioanelor de pionieri din Uniunea Sovietică, înmânând apoi unei delegaţii de pio­nieri minunatul steag roşu trimis de pionierii sovietici. In entuziasmul general s’a citit apoi o scrisoare trimisă în semn de salut şi dragoste fierbinte, de pionierii din R.P.R. tovarășului STALIN. Adunarea s-a încheiat un minunat program artistic executat de ansambluri arti­stice ale pionierilor. In Întâmpinarea zilei de 2 oc­tombrie, „Ziua Internaţională a Păcii”, Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport organizează nu­meroase întreceri sportive popu­lare, care se vor desfăşura în în­treaga ţară. O mare ştafetă motociclistă cu traseul în formă de stea va porni din oraşele Sighet, Oraviţa, Do­­rohoi, T. Severin, Giurgiu, T. Mă­gurele şi Constanţa, aducând în Capitală mesajul de pace al oame­nilor muncii de la oraşe şi sate. Deasemeni, sub semnul „Zilei Internaţionale a Păcii” se vor desfăşura la Braşov în zilele de 1 şi 2 octombrie, campionatele R.P.R. de triatlon, pentatlon, de­catlon şi ştafetă, la care participă un mare număr de atleţi şi atlete. Cei mai buni ciclişti din ţară vor concura în cursa ciclistă de fond pe distanţa Bucureşti-Braşov- Bucureşti, care se va desfăşura mâine şi Duminică. Programul manifestaţiilor spor­tive internaţionale cuprinde două întâlniri, pe care le vor susţine la Praga echipele naţionale de lupte şi rugbi ale R.P.R. cu reprezenta­tivele de lupte şi de rugbi ale Republicii , Cehoslovaci. Matchul de lupte va avea loc astă seară, iar cel de rugbi se va disputa Du­minică. Pe stadionul Giuleşti din Ca­pitală şi pe terenurile din Timi­şoara, Cluj şi Iaşi, se va desfă­şura Sâmbătă şi Duminică prima etapă a „Ceteriadei de Atletism“ la care participă atleţi şi atlete din toate grupările Uniunilor C. F. R. din ţară. ,­ Sub semnul „Zilei Internaţionale a Păcii“ se vor desfăşura nume­roase concursuri de gimnastică, înot, sporturi nautice, volei, tir, etc., la care vor lua parte zeci de mii de sportivi. SPORT -Numeroase manifestaţii sportive se vor desfăşura de „Ziua Internaţională a Păcii“ 3 In sala mare, pavoazată săr­bătoresc, a Teatrului Giuleşti, două culori îţi izbesc din prima clipă ochiul: albul sutelor de cămăşi ale copiilor şi roşul viu al cravatelor pioniereşti. Marea aceasta albă şi roşie e un con­tinuu freamăt de nerăbdarea aş­teptării, de bucuria acestei sile când pentru prima oară pio­nierii din R.P.R. ,s'au întrunit în adunare festivă. Lozinci şi cântece străbat ne­încetat sala. Pornesc, diin câte un colţ din mijlocul unui grup de pionieri cu glasuri subţirele; sunt prinse apoi şi reluate de alţii şi alţii până ce devin un şuvoi puternic ce face să vi­breze bolţile înalte■ Sunt lozinci şi cântece dragi pioniereşti, de muncă şi de luptă pentru o viaţă mai bună, sunt lozinci şi cân­tece de pace. Deodată isbucnesc aplauze entuziaste. In sală intră repre­zentanţi ai Comitetului Central al P.M.R., ai Guvernului şi ai C.C. al U.T.M. Copiii îi cunosc pe mulţi dintre ei şi-i întâmpină cu faţa numai zâmbet şi ochi străluci­tori. Dragostea şi grija Parti­dului pentru viaţa, pentru acti­vitatea lor o simt pionierii zi cu zi şi ceas cu ceas, o simt şi în această zi de sărbătoare. In sală s'a făcut linişte. Dar numai pentru o clipă, căci în cea următoare, un fior străbate adunarea: „Vin Comsomoliş­­tii!" spune cineva. Sunt comso­­moliştii care ne vizitează ţara. Mii de ochi, sau, îndreptat spre uşa de intrare. lată-L vin solii Comsomolului, ai detaşamentului de frunte al tineretului din lumea în­treagă. E de nedescris în cu­vinte entuziasmul şi dragostea manifestată de pionierii noştri pentru acei în care ei văd ne­contenit un minunat exemp­l de muncă şi de luptă. Din delegaţie fac parte Ze­­naida Feodorova — secretara C. C. al Comsomolului din U­­niunea Sovietică; Maria Cal­­macova — membră a biroului C.C. al Comsomolului; Seid Mametova — secretara C.­­ C. al Comsomolului din Azer­baidjan; Maria Georgicaşvili— secretara C.C. al Comsomolu­lui din Georgia; Oleg Bedaiev — redactor responsabil al re­vistei pentru copii ,,Murzik­a"• începe şedinţa. Tov. Roşea Aurora, responsabila Secţiei Centrale de Pionieri a U­TM, după ce propune un Prezidiu format din membri ai­ C.C­ al P.M.R. şi ai Guvernului, arată în câteva cuvinte importanţa şedinţei care trebue să traseze sarcini pentru noul an şcolar care începe. Dă apoi cuvântul tov. Gh. Florescu. Adunarea festiva a pionierilor organizată cu prilejul deschiderii noului an şcolar — A luat cuvântul to­v. Gh. Florescu, membru al C.C. al P.M.R. si seteretar al C.C. al U.T.M.­­­­ I ■— O delegaţie a gloriosului Comsomol a înmânat un steag ■ al pionierilor sovietici/

Next