Scȃnteia, noiembrie 1949 (Anul 18, nr. 1570-1594)

1949-11-02 / nr. 1570

Pag. 4 Ştacheta este ridicată tot mai sus... 1,50, 1,55, 1,60, 1,62 m... Cu un ultim efort, într’un stil impresionant, atleta Ale­xandra Ciudina trece înălţi­mea pe care nici o altă concu­rentă nu a reuşit s’o depăşea­scă. După clipele de linişte în­­cordată, aplauzele şi uralele zecilor de mii de spectatori is­­bucnesc în tunel. Ciudina cu­cereşte titlul de campioană mondială la săritura în înălţi­me, la Jocurile Mondiale Uni­versitare de la Budapesta. In aceeaşi zi, Ciudina joacă în echipa de volei a U.R.S.S. care obţine o nouă victorie. In timpul matchurilor de volei susţinute de reprezentativa U­­niunii Sovietice, Alexandra Ciudina — conducătoarea e­­chipei — îndrumă coechipierele în fiecare fază a jocului, du­când zilnic formaţia ei din victorie în victorie, spre tit­lul de campioană a lumii. După mai puţin de 24 de ore, Ciudina aruncă greutatea. Şi la această probă ea înregis­trează o excelentă performan­ţă. Compatrioata ei, Tocenova, cucereşte titlul de campioană mondială a probei, iar Ciudina se clasează a doua. In fiecare zi, Ciudina lua parte la câte două, trei întreceri şi juca în echipa de volei. Ciudina nu face eforturi de­osebite. Dar voinţa ei — voinţa omului sovietic — pregătirea şi puterea ei de luptă o însu­fleţesc necontenit. De zece ori a urcat Alexandra Ciudina pe piedestalul învingătorilor, pri­mind medalii şi cupe de cam­pioană la Jocurile Mondiale Universitare care s-au desfă­şurat în August la Budapesta. Alexandra Ciudina nu este un „fenomen”. Datorită condi­ţiilor deosebite de desvoltare a educaţiei fizice şi a sportului în Ţara Socialismului biruitor, în Uniunea Sovietică, mii şi mii de sportivi şi sportive au situat cultura fizică şi spor­tul sovietic pe cea mai înaltă treaptă. ŢARA RECORDURILOR MONDIALE SPORTIVE Deschizi ziarele şi citeşti: Maria Isakova şi Zoia Holş­­cevnicova au cucerit titlurile de campioane mondiale de pa­tinaj, la concursurile desfăşu­rate la Kongsberg (Norvegia). Grigore Novak a stabilit un nou record­ mondial la hal­tere... Maestrul emerit al sportului, campionul mondial de şah, in­­ginerul Mihai Botvinik, a câş­tigat toate partidele susţinute în cadrul turneelor de la Mos­cova şi Haga... Studentul din Taru, fiu de colhoznic, Heino Lipp, a obţinut cel mai bun rezultat mondial din ultimii 13 ani, la decatlon... Atleta Nina Dumbadze — depu­tată în Sovietul Suprem al R. S. S. Georgia — a aruncat discul la 53,25 m, stabilind un nou record mon­dial al probei... Kapitolina Vasilievna — profesoară la In­stitutul de Educaţie Fizică din Erevan — a stabilit un nou record mondial de înot.. Echipele naţionale de volei — masculină şi feminină — ale Uniunii Sovietice au cu­cerit titlurile de campioane mondiale şi europene la jocu­rile desfăşurate la Praga... La fiecare concurs, la fie­care întrecere susţinută de sportivii sovietici, noui şi no­ui succese strălucite se adaugă la şirul nesfârşit de recorduri mondiale, europene şi unio­nale, care aduc Marii Uniuni Sovietice titlul de : Ţara cu cel mai înaintat sport din lume. PRĂPASTIA DINTRE DOUĂ LUMI «*it de uriaşă, ca de la cer la pământ, este distanţa din­tre sportul sovietic şi spor­tul în ţările capitaliste. In aceste ţări, sportul este un comerţ mârşav, un mijloc In plus de exploatare şi jaf capitalist. Afacerismul venal în sport duce în aceste ţări la descompunerea morală a sportivilor, care devin simple marionete in mâinile capitali­ştilor. Patronii cluburilor sportive îi cumpără şi îi vând ca pe oricare marfă aducă­toare de beneficii. De îndată ce sportivul nu mai prezintă „un interes bănesc”, el este aruncat pe drumuri, ca un rebut. Grăitor este exemplul atletului american Jessie Owens — fost campion o­­limpic şi recordman mon­dial pe 100 şi 200 metri — care astăzi se sbate în nea­gră mizerie, sau al fostului campion mondial de box, ne­grul Al. Brown, care azi cer­şeşte o coajă de pâine pe străzile mizere ale Karlem­­ului — cartierul negrilor din New-York. Intre sportul sovietic şi sportul în ţările capitaliste există o prăpastie: este pră­­pastia dintre două lumi, din­tre lumea libertăţii, buneistări şi fericirii celor ce muncesc — şi lumea exploatării şi a mizeriei. In Uniunea Sovietică, guver­nul şi Partidul Comunist (bolşe­vic) privesc cultura fizică şi sportul ca pe unul din mijloa­cele importante pentru edu­carea comunistă a oamenilor muncii, pentru îmbunătăţirea sănătăţii poporului, pentru pregătirea tineretului la mun­ca liberă, socialistă, şi la apă­rarea Patriei Socialiste. Iat-o pe Evdochia Orlova, şefă de echipă la ţesăitoria „Balaşiha”, ea e una dintre cele mai bune gimnaste ale fabricii. In acelaş timp, ea este şi fruntaşă în muncă. Nu e zi in care Evdochia să nu depăşească norma. „Baia Kalughina va fi cu­rând campioană” — spun ţe­sătoarele aceleeaşi fabrici, vă­zând la antrenamente pro­gresele zilnice pe care tova­răşa lor Ie face la proba de 100 metri. In ultimul timp, Raia Kalughina a alergat a­­ceastă distanţă în 12,8 se­cunde. „Ne mândrim cu tine, Krin­­kov” — spun minerii de la Metrostroi, tovarăşului lor de muncă ce face parte şi din colectivul lor sportiv. Krinkov a câştigat toate cursele de 100 metri la care a participat în ultimul timp, în cadrul întrecerilor pe uzi­nă, cu timpul de 11 secunde. Oamenii sovietici fac sport pentru a-şi păstra şi întări sănătatea şi vigoarea, pentru a fi cât mai puternici, căliţi in munca pentru apărarea Patriei lor. In timpul Mare­lui Război pentru Apărarea Pa­triei, sportivii sovietici au fost in primele rânduri ale neîn­vinsei Armate a ţării lor. In­­notătorul Gulabev a parcurs in­­condiţii grele 20 km. prin apă, ducând un mesagiu im­portant către un comandant din unitatea lui. Faptele eroi­ce ale sportivului Gleb Bad­a­­nov l-au distins în mod deose­bit. Pentru eroismul său cu­noscutul sportiv a fost avan­sat comandant al unei mari unităţi ce apăra Stalingra­­dul. In Uniunea Sovietică au fost antrenate la viaţă sportivă massele de milioane ale oa­menilor muncii şi aceştia con­stituie un isvor nesecat de ta­lente şi forţe sportive. UN CROSS CU O PARTICI­PARE CÂT POPULAŢIA UNEI ŢĂRI Marile asociaţii sportive sin­dicale cuprind nenumăraţi muncitori, tehnicieni şi func­ţionari din diferitele ramuri ale industriei. Astfel, asocia­ţia sportivă „Aripile Sovie­tice” cuprinde pe muncito­rii din industria aviatică, „Traktor” pe cei din industria de tractoare, „Torpedo” pe cei din industria de automo­bile, „Lokomotiv” pe cei de la căile ferate, „Piscevic” pe cei din industria alimentară, etc. In minunatele parăzi ale sporturilor care au loc la Moscova, defilează zeci de mii de sportivi şi spor­tive, reprezentanţi ai mi­lioanelor de sportivi, din toate republicile sovietice. Un exemplu grăitor al am­ploarei pe care a luat-o miş­carea sportivă de masse în Uniunea Sovietică, îl consti­tuie imensa cifră a partici­panţilor la crossurile populare de vară şi de iarnă. Este su­ficient să arătăm că la un asemenea cross — iau parte CATE 9 MILIOANE DE CON­­CURENŢI — UN NUMĂR MAI MARE DECAT INTREA­GA POPULAŢIE a Olandei, de pildă. Numărul celor care cuce­resc Insigna G. T. O. creşte mereu, cu fiecare an. Până acum, au obţinut această in­signă peste 20 de milioane de oameni, trecând cu succes probele la toate ramurile prevăzute de regulamentul complexului G.T.O. O ÎNFLORITOARE viaţă SPORTIVĂ LA SATE Colhozurile, sovhozurile şi S.M.T.-urile cunosc aceeaşi vie activitate sportivă ca şi o­­raşele. Şi în domeniul spor­tului construcţia comunismu­lui se oglindeşte prin şterge­rea treptată a deosebirilor dintre sat şi oraş. In colhozu­rile din regiunea Viniţa, de pildă, sunt 1300 de colective sportive, care reunesc peste 150 mii de sportivi. „Pe întreg pământul, lu­mea n’a cunoscut niciodată întreceri sportive de o astfel de amploare ca acestea pe care le susţinem noi colhoz­nicii” — spunea preşedintele comitetului de organizare a întrecerilor sportive care s’au desfăşurat, de curând la Sim­feropol. Intr’adevăr, pe stadionul „Piseevic” s’au întâlnit de curând finaliştii concursurilor colhoznice din toate regiunile Uniunii Sovietice. Aci, meca­nicul G. Uzlov — dela colho­zul „Siverscaia” din regiunea Leningrad — a câştigat cursa de 100 m, în 11 secunde, iar pescarul din Azov, V. Ostroşucov, din colhozul „Vo­­roşilov” — regiunea Rostov — a sărit 1,75 m. în înălţime. Fruntaşa colhoznică Nadia Radniakova, din regiunea Ber­­zanie din Lituania, nu a câş­tigat numai cursa ciclistă de 800 m. cu un rezultat care ega­lează recordul regional... Rad­niakova a fost distinsă şi pen­­tru că a pregătit în ultimele trei luni, din punct de vedere tehnic, 10 sportive din colhozul ei care s-au clasat la locuri de frunte. MII DE TERENURI ŞI SĂLI SPORTIVE Amploarea sportului in U­­niunea Sovietică a fost spri­jinită şi prin numărul nemai­întâlnit de amenajări şi in­stalaţii sportive create pen­tru popor de Statul Socialist. Este cunoscut în întreaga lume stadionul „Dinamo” din Moscova , cu o capacitate de 80 mii de locuri. Dease­­meni, la Moscova mai sunt 26 de stadioane şi 238 de te­­renuri de sport, care asigură sportivilor din oraş cele mai bune condiţii de practicare a fiecărei ramuri de sport. Mai există în U.R.S.S. peste 14.000 terenuri de fotbal, 45 mii de terenuri de volei şi basket, 6.500 cabane de ski, 2.500 de patinoare, 5.000 de săli de gimnastică, 600 de ba­zine de înnot, iar alte con­strucţii asemănătoare se ada­ugă mereu prin muncă, plină de elan a poporului sovietic la aceste realizări. Institutele şi şcolile tehnice de educaţie fizică din Uniu­nea Sovietică sunt frecven­tate de zeci şi zeci de mii de elevi, studenţi, care devin profesori şi instructori de e­­ducaţie fizică, noi cadre de specialitate în fiecare ramură de sport.­­ Pentru noi, sportul sovietic — această uriaşă uzină de forţe, de sănătate morală şi fizică — constituie o mărea­ţă pildă demnă de urmat. Desvoltarea nemaiîntâlnită a sportului în U.R.S.S. ne ara­tă cât de înalte sunt culmile pe care poate ajunge sportul într'un Stat Socialist. Să folosim din plin bogata experienţă a uriaşelor rea­lizări sovietice în domeniul culturii fizice şi sportului pentru a crea şi în ţara noa­stră un adevărat sport de masse, care să ne asigure creşterea şi desvoltarea u­­nui tineret sănătos, viguros, bine pregătit pentru munca de întărire, desvoltare şi pentru apărarea Patriei noa­stre dragi. Republica Popu­lară Română. Petre David SFIV Strălucitul exemplu al culturii fizice şi al sportului sovietic La Parada Sporturilor de la Moscova delegaţia de sportivi a R.S.S. Armeană execută gimna­i­stica de ansamblu SCÂNTEIA Duminica s-a desfăşurat în întreaga ţara Al doilea cross de calificare „Să întâmpinăm 7 Noembrie“ Pe şoseaua Giuleşti, concurenţii Deşi vremea nu a fost favora­bilă, cel de al doilea cross de ca­lificare desfăşurat Duminică di­mineaţa a cunoscut un mare suc­ces. In toate sectoarele din Capitală s-au prezentat numeroşi tineri din fabrici, din instituţii, şcoli şi unităţi mil­tare. Sectorul 1 Galben U.T.M., cu sprijinul colectivelor sportive din întreprinderile din raza respectivă şi a instructorilor Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport, a reuşit să organizeze întrecerile în cele mai bune con­­diţiuni. In fruntea coloanei de sportivi de la fabrica „Texacom” a venit brigada U.T.M.-istă de producte­ S-au întrecut tinerii muncitori dela fabricile „Quadrat”, „Auto-Inde­­pendenţa”, Moara „I. C. Frimu”, Moara „13 Decembrie”, alături de elevii Liceului Tehnic Sportiv, e­­levii liceelor No. 7 şi 13 şi elevele Liceului Teoretic No. 1 şi de la Şcoala de Chimie-Sinteză. Sprin­teni şi voioşi, participanţii par­curgeau traseul, însufleţit de do­rinţa de a se clasa cât mai bine. Aceeaşi vie animaţie s-a remar­cat la întrecerea din jurul Stadio­nului Giuleşti, unde au participat concurenţi din sectorul IV Roşu. Alături de tinerii muncitori cere­se întrec pentru calificare, rişti au fost prezenţi sportivi de la întreprinderile din cartierul Griviţa şi un mare număr de elevi şi eleve. Pe terenul de sport, împodobit cu drapele şi lozinci, al fabricii „Dinamo”-Cotroceni, întrecerile au durat până aproape de prânz. In oraşele de provincie şi în nu­meroase comune s’au înregistrat deasemeni masive participări. La Mediaş s’au prezentat peste 10.000 de alergători, iar la Constanţa peste 7000. La Brăila, Baia Mare, Piteşti, Slatina, Cluj, Arad, etc. numărul participanţilor a depăşit numărul celor care au concurat la crossul de Duminica trecută. Şi la sate mulţi tineri ţărani munci­tori au ţinut să ia parte la aceste întreceri. In plasa Văleni — jude­ţul Olt — s-au prezentat 1280 concurenţi. In comuna Şipote — judeţul Iaşi — au luat parte la cross 680 de tineri, iar în comu­na Bucium — judeţul Iaşi — au concurat aproape 500 de alergă­tori. Întrecerile de calificare au tre­zit un viu interes în rândurile ti­neretului din întreaga țară, dornic de a-și exprima entuziasmul pri­lejuit de aniversarea măreței zile de 7 Noembrie. ■ In cadrul matchurilor pentru „Cupa de Toamna" C. F. R. B.-U. C. B. 6:1 Dinamo A-C.F.R. Iaşi 3:1 Duminică după amiază s-au des­făşurat pe arena U.C.B. două matchuri de fotbal în cadrul jo­curilor pentru „Cupa de Toam­nă”. întâlnirea dintre echipele C.F.R.B. şi U.C.B. a scos în evi­denţă valoarea mereu crescândă a formaţiei feroviare, care a de­păşit echipia U.C.B.-ului din multe puncte de vedere. Aci s’au putut vedea încă odată roadele muncii de pregătire şi promovare a ca­drelor noi — cazul echipei C.F.R. — şi, pe de altă parte, e­­fectul­ delăsării şi a lipsei de preocupare pentru formarea ele­mentelor tinere — cazul echipei U.C.B. Cei patru jucători tineri din formaţia C.F.R. — şi în special Sure — s-au comportat la fel de bine ca şi colegii lor de echipă, jucători cu o lungă activitate şi experienţă în matchuri de divizie. C.F.R. a dominat categoric în re­­priza a doua, terminând jocul cu scorul de 6:1. Echipa ceferiștilor de la Iași s-a prezentat în jocul cu Dinamo bine pregătită. Cu o apărare a­­tentă și organizată, ieșenii au respins cu hotărîre atacurile în­treprinse de Dinamo până a­­proape de sfârșitul primei reprize. In acest timp însă înaintarea e­­chipei C.F.R. Iaşi a ratat nume­roase ocazii de a marca, deoarece Leon­te — centrul înaintaş — nu a intervenit la timp în acţi­unile create de coechipierii său. Dinamo a marcat două puncte în ultimele minute ale reprizei. După pauză, cu formaţia mo­dificată, prin înlocuirea lui Barta şi Ignat­iu Moisescu şi Nicu­­lescu, bucureştenii au jucat ceva ceva mai bine. Totuşi ei nu au reuşit să marcheze decât un sin­gur punct, la fel cu echipa C.F.R. Iaşi. Matekul s’a terminat cu vic­toria formatei Dinamo cu scorul de 3:1. In ţară s’au înregistrat urmă­toarele rezultate: U.T.A.—C.F.R. Oradea 1:0. C.S.C. Armata—Concordia 6:0. I.T.P.—Textila-Sf. Gheorghe 0:0. Muntenia—C.S.U. Iaşi 1:0. C.F.R. Sibiu—Metalul 1:0. S.M.C. Re­şiţa — Minerul 4:1. Rata—Iod. Sârmei 1:1. Oţelul—Jiul 5:2. C.S.U.T.—C.S.U.C. 1:1. „Record“- Mediaş campioană naţională la handbal In finală „Record"- C. S. U. R. 4.1 Finala campionatului naţio­nal de handbal s-a desfăşurat Duminică după amiază la Me­diaş, între echipele feminine „Record"-Mediaş şi Clubul Sportiv Universitar Bucureşti. In ciuda timpului nefavorabil jocul a atras numeroşi specta­tori care au urmărit o partidă spectaculoasă, disputată cu multă dârzenie. Echipa muncitoarelor din Me­diaş a jucat mai bine şi a în­vins formaţia studentelor din Capitală cu scorul de 4 : 1, cu­cerind astfel titlul de campioa­nă naţională pe anul 1949. inaugurarea noului velodrom din Capitala Cu prilejul inaugurării noului velodrom din şos. Şte­fan cel Mare, s’au desfăşurat Sâmbătă şi Duminică dimi­neaţa campionatele naţionale cicliste de viteză. După o serie de curse spec­taculoase, finala probei s’a desfăşurat între cicliştii Pe­Mihăilescu (stânga) în primul finaleiz­tre Gnat şi Mîrcea Mihăile­scu. In ultima tură, Gnat su­feră o defecţiune la o curea a pedalei, nemaiputând con­tinua cursa. Mihăilescu este declarat campion naţional de viteză­­la categoria I pe anul 1949. Petre Gnat (dreapta) şi Mîrcea tur­al TELEGRAME EXTERNE In U. R. S. S. s-a sărbătorit a 10-a aniversare a realipirii regiunilor de Vest ale R.S.S. Ucraina și R. S. S. Bialorusia MOSCOVA 30 (Agerpres).— TASS transmite : Cea de a 10-a aniversare a realipirii regiunilor de Vest ale R.S.S. Ucraina și R.S.S. Bielorusia, e considerată în ambele republici drept o mare sărbătoare naţională. Numeroase telegrame şi articole publicate în ziarele din 30 octombrie apărute la Moscova, descriu felul în care a fost sărbătorită această ani­versare. Oraşele din R.S.S. U­­craina şi R.S.S. Bielorusia au îmbrăcat haina de sărbătoare. Cu acest prilej au avut loc me­­etinguri festive, serbări popu­lare şi concerte. Aniversarea a fost sărbăto­rită cu un deosebit entuziasm în regiunile de Vest ale R.S.S. Ucraina şi R.S.S. Bielorusia, unde oamenii muncii înregis­trează realizări importante în desvoltarea economiei și cul­turii lor. Salutul Prezidiumului Sovietului Suprem al U. R. S. S. adresat Prezidiumului Sovietului Suprem al R. S. S. Ucraina MOSCOVA 31 (Agerpres).— TASS transmite : Prezidiumul Sovietului Su­prem al U.R.S.S. a adresat următorul salut Prezidiumu­lui Sovietului Suprem al R.S.S. Ucraina. Prezidiumul Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socia­liste felicită călduros pe mun­citorii, colhoznicii, intelectua­lii şi pe toţi oamenii muncii din Republica Sovietică So­cialistă Ucraina cu prilejul împlinirii a 10 ani de la reu­nirea poporului ucrainean în­tr’un singur Stat Sovietic U­­crainean. La 1 Noembrie 1939, răs­punzând «dorinţei oamenilor muncii din regiunile de Vest ale Ucrainei, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a satisfăcut cere­rea Adunării Populare din re­giunile de Vest ale Ucrainei şi a inclus Ucraina de Vest în Uniunea Repu­blicilor Sovietice Socialiste prin realipirea lor la Republi­ca Sovietică Socialistă Ucrai­na. In anii următori, au fost realipite la Ucraina Sovietică partea de Nord a Bucovinei, regiunea Ismail şi Ucraina Subcarpatică. Ca urmare a înţeleptei politici externe a guvernului sovietic a fost rea­lizat visul secular al poporu­lui ucrainean despre unirea tuturor teritoriilor ucrainene intr’un singur Stat Ucrainean. Oamenii muncii din regiu­nile de Vest ale Ucrainei îm­preună cu întreg poporul u­­crainean și celelalte popoare ale Uniunii Sovietice au par­ticipat activ la construirea socialismului şi În perioada Marelui Război pentru Apă­rarea Patriei au dus o luptă plină de abnegaţie pentru li­­bertatea şi independenţa Pa­triei Sovietice Socialiste. După sfârşitul victorios al războiului, oamenii muncii din R.S.S. Ucraina, sub conduce­rea Partidului Comunist şi cu ajutorul frăţesc al ce­lorlalte popoare ale Uniunii Sovietice, au ştiut să asigure un ritm rapid de refacere a economiei naţionale a Repu­blicii şi în prezent duc o lup­tă neobosită pentru îndepli­nirea înainte de termen a planului cincinal de după răz­boi.Prezidiumul Sovietului Su­prem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste îşi expri­mă încrederea fermă că mun­citorii, colhoznicii şi intelec­tualii din R.R.S. Ucraina, sub conducerea înţeleaptă a Par­tidului lui Lenin şi Stalin, vor lupta şi în viitor cu ab­negaţie in sânul familiei fră­ţeşti a popoarelor Uniunii So­vietice, pentru desvoltarea continuă a economiei şi cul­turii Republicii, ridicarea ni­velului material şi cultural al masselor muncitoare, pentru întărirea continuă a măreţei noastre Patrii Socialiste. Trăiască Republica Sovietică Socialistă Ucraina ! Deasemenea Prezidiumul Sovietului Suprem al U.R.S.S. a adresat un salut Prezidiu­­mului Sovietului Suprem al R.S.S. Bielorusia, cu prilejul împlinirii a zece ani de la reunirea poporului bielorus într’un singur stat al R.S.S. Bielorusia. SESIUNEA FESTIVA A ACADEMIEI DE ŞTIINŢE AGRICOLE „LENIN* MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 28 Octom­brie s-a deschis în sala Coloa­nelor din Palatul sindicatelor, sesiunea festivă a Academiei de Ştiinţe Agricole „Lenin", în­chinată aniversării a 20 ani de existenţă a Academiei. Peste 1500 de savanţi, frun­taşi în agricultură, miciurinişti, inovatori şi colhoznici, au um­plut sala de şedinţă. Din pre­zidiu au făcut parte Ivan Bene­­dictov, ministrul Agriculturii al U.R.S.S., Trofim Lisenko, aca­demicienii Pavel Lobanov şi Elim Liscun, Simion Budionâi, mareşal al Uniunii Sovietice, Nicolai Zelinski, membru al A­cademiei de Ştiinţe a U.R.S.S. şi alţii. Deschizând şedinţa, Trofim Lisenko a subliniat că în de­curs de 20 ani Academia a parcurs un drum glorios în slujba poporului sovietic. Prin operele sale ea a contribuit la înflorirea agriculturii sovietice. Cei prezenţi au ascultat în picioare decretul de decorare a Academiei cu ordinul „Lenin”, într-un cuprinzător referat ştiinţific, academicianul Li­senko a arătat apoi rezultatele activităţii Academiei şi a ex­pus sarcinile care stau în faţa ştiinţei agronomice sovietice. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: Sesiunea jubiliară a Acade­miei de Ştiinţe agricole „Le­nin" şi-a încheiat lucrările la 29 octombrie. In şedinţa de în­chidere, numeroşi savanţi, con­ducători ai economiei agricole, agronomi, zootehnicieni şi col­hoznici au adus salutul şi feli­citările lor. Ei au relevat înal­tele merite ale Academiei şi ale preşedintelui acesteia Tro­fim Lîsenko, în lupta pentru desvoltarea agriculturii socia­liste. La închiderea şedinţei jubi­liare, participanţii la sesiune au adresat o nouă telegramă de salut marelui Stalin. In întreaga ţară au continuat în cursul zilelor de Sâmbătă şi Luni adunările de protest ale oa­menilor muncii de la c­ase şi sate împotriva sentinţei fasciste pro­nunţate de justiţia burgheză din Statele Unite împotriva fruntaşi­­lor comunişti americani. In numeroase telegrame şi mo­ţiuni votate cu ocazia acestor meetingeri, oamenii muncii din R.P.R., demascând manevra o­­dioasă pusă la cale împotriva con­ducerii Partidului Comunist din Statele Unite, cer cu hotărîre a­nularea sentinţei fasciste şi pu­nerea în libertate a celor 11 con­ducători ai clasei muncitoare din Statele Unite. „Noi cunoaştem scopul pentru care a fost înscenat acest pro­ces mârşav împotriva conducăto­rilor Partidului Comunsit Ameri­can. Lupta Partidului Comunist American st­a ca un ghimpe în calea exploatatorilor şi aţâţători­­lor la un nou război” — se spune în moţiunea votată de muncitorii şi tehnicienii uzinelor metalurgice ,,1 Mai” din Ploeşti. „Avertizăm pe negustorii de moarte imperia­lişti şi pe slugile lor să înceteze cu actele criminale îndreptate împotriva oamenilor muncii. Noi, oamenii muncii de pretutindeni, formăm un front unic şi vom şti să lovim fără cruţare pe cei ce îndrăsnise să ne atace” — scrie în telegrama trimisă de munci­torii, tehnicienii şi funcţionarii de la Rafinăria petroliferă „Mun­tenia”. In moţiunea votată de minerii din bazinul carbonifer Comăneşti se spune printre altele :­„Sentinţa dată la New York este o nouă provocare a imperialismului ame­­rican. Acest proces arată odată mai mult adevărata faţă a falsei democraţii din Statele Unite. Noi, minerii, înfierăm metodele fas­­ciste ale guvernului american şi ne exprimăm solidaritatea alături de lupta muncitorilor din Statele Unite şi a oamenilor muncii din întreaga lume”. Iar în telegrama adresată că­tre C.C. al P.M.R., muncitorii şi funcţionarii Gospodăriei Agricole de Stat Plavia din plasa Urlaţi, se spune: „Înfierăm şi protestăm împotriva acestei sentinţe mâr­şave de tip fascist şi cerem anu­larea odioasei sentinţe şi punerea în libertate a conducătorilor Par­tidului Comunist din Statele U­­nite”. Meetinguri de protest împotri­va sentinţei fasciste de la New York au mai avut loc la Sovrom­­petrol, Schela Mare şi Moreni, la Gospodăria Agricolă „30 Decem­brie” Urlaţi-Prahova, la Comite­tul Provizoriu al judeţului Pra­hova, la întreprinderea textilă „Dorobanţul” din Ploeşti, la Ate­­lierele C.F.R. şi Industria Loptei din Timişoara, precum şi în nu­meroase alte întreprinderi şi in­stituţii. In numeroase adunări de protest Oamenii muncii dela oraşe şi sate îşi exprimă indignarea fata de sentinţa fascistă dela New-York No. 1570 Hotărîrea primei conferinţe pe ţară a inovatorilor şi raţionalizatorilor ■ ■ din industria carboniferă (Urmare din pag. 1­ a) lor şi Petrolului, conduceri­lor tehnice şi administrati­ve ale întreprinderilor, să ajute şi să încurajeze prin toate mijloacele iniţiativa şi activitatea inovatorilor şi raţionaliza­torilor; să spri­jine birourile de invenţii şi inovaţii şi să înfiinţeze fără întârziere asemenea birouri pretutindeni unde ele încă nu există; să asigure re­compensarea justă şi la timp a muncitorilor care concep şi pun în aplicare metode noui de lucru ; SA ASI­GURE RIDICAREA NEÎN­CETATA A CALIFICĂRII PROFESIONALE A INOVA­TORILOR ŞI RAŢIONALI­­ZATORILOR, SA ÎNLES­NEASCĂ SCHIMBUL DE EXPERIENTA PE INTE­RIORUL ÎNTREPRINDERI­LOR ŞI INTRE ÎNTREPRIN­DERI, SA AJUTE PE MUN­CITORI ŞI TEHNICIENI SA-ŞI ÎNSUŞEASCĂ TEH­NICA MINIERA SOVIETI­CA — TEHNICA CEA MAI AVANSATA DIN LUME. Conferinţa constată că întrecerea socialistă —o me­todă comunistă de con­struire a socialismului — a dat un imbold hotărîtor ino­vatorilor şi raţionalizatori­­lor, stimulându-le elanul creator şi creând condiţii favorabile pentru realiza­rea iniţativelor lor, sub con­ducerea organizaţiilor de Partid şi sindicale. Acestea au ieşit şi mai mult in evidenţă în cadrul întrece­rii socialiste in cinstea zilei de 7 Noembrie, care a însufleţit pe muncitorii şi tehnicienii mineri în lupta pentru ridica­rea producţiei şi productivi­tăţii muncii, întrecerea socialistă în cin­stea zilei tovarăşului Stalin, pornită cu atâta însufleţire de masse tot mai largi de mun­citori şi tehnicieni din întrea­ga ţară, trebue să constituie pentru minerii, tehnicienii şi inginerii din Valea Jiului şi din alte regiuni carbonifere, un prilej strălucit de a-şi ma­nifesta patriotismul lor înflă­cărat, dragostea fierbinte faţă de Uniunea Sovietică şi marele geniu al omenirii muncitoare, tovarăşul Stalin! In numele muncitorilor şi tehnicienilor din in­dustria carboniferă din Întreaga ţară, inovatorii şi raţionalizatorii, întru­niţi în această conferinţă, îşi i­au angajamentul să-şi sporească eforturile în muncă, să desvolte şi să adâncească întrecerea socialistă, să lupte ne­contenit pentru ca fiecare miner să devină un bun miner, pentru extinderea în massele largi ale mine­rilor metodele înaintate de muncă, pentru ridica­rea producţiei şi a pro­ductivităţii muncii, pen­tru a da ţării cărbune mai mult, de mai bună calitate şi mai eftin. ÎNAINTE, pentru CONSTRUIREA SOCIA­LISMULUI IN TARA NOASTRA! TRAIASCA COMITE­TUL CENTRAL AL PAR­TIDULUI MUNCITORESC ROMAN ! TRAIASCA PATRIA NOASTRA SCUMPA — REPUBLICA POPULARA ROMANA ! Conferința inovato­rilor şi raţionalizato­­rilor din industria carboniferă.

Next