Scȃnteia, aprilie 1950 (Anul 19, nr. 1698-1722)
1950-04-01 / nr. 1698
Pag. 2 Tot sprijinul şi atenţia noastră faţă de inovatori de Nicolae Văcăreanu* director general adjunct al uzinelor „Sovromtractor”-Braşov In Cartea de Onoare a uzinei noastre figurează numele a numeroşi muncitori şi tehnicieni fruntaşi, care au adus îmbunătăţiri procesului de producţie, au introdus metode noi de lucru, sporind simţitor producţia şi productivitatea muncii. Alte nume de muncitori şi tehnicieni inovatori şi raţionalizatori se adaugă în fiecare lună. Filele cărţii vorbesc despre faptele lor, despre însufleţirea şi eforturile deosebite pe care ei le fac pentru ca uzina noastră să producă tractoare mai multe, mai bune şi mai eftine. învăţând din bogata experienţă a Uniunii Sovietice, cei mai buni dintre muncitorii, tehnicienii şi inginerii noştri se străduesc să introducă invenţii şi raţionalizări care să uşureze şi să îmbunătăţească procesul de producţie. Numai în anul 1949 au fost propuse şi puse în aplicare în uzinele noastre un număr de 231 inovaţii şi raţionalizări. Aplicarea acestor inovaţii care au contribuit la îmbunătăţirea procesului de producţie a constituit un factor însemnat care ne-a ajutat să sporim cu 45% productivitatea muncii, peste prevederile Planului. Experienţa ne-a dovedit că fiecare inovaţie, fiecare îmbunătăţire, oricât de mică ar părea, îşi are importanţa ei în ansamblul procesului de producţie, şi deci trebue preţuită şi sprijinită cu deosebită grijă. înainte, de pildă, elementele pentru radiatoare erau lucrate la o presă de doi muncitori. Un element se executa în 18 ore. Cu ajutorul maşinii care a fost construită la noi in uzină, un singur muncitor produce acum un element nu numai 1 oră și jumătate. La turnatul segmenţilor, la forme, lucram înainte unei muncitori calificaţi. Ei produceau 1.000 de forme de segment în 8 ore. Insuşindu-ne o metodă sovietică, noi am adăugat încă un dispozitiv la maşinile de bătătorit. Acum formele de segmenţi sunt executate numai de două muncitoare necalificate. Ele produc acum în 8 ore de lucru 2.500 bucăţi. Aproape nu există atelier, nu există secţie, în care să nu se fi introdus inovaţii şi raţionalizări în procesul de producţie. Până nu de mult, frezarea pinionului planetar se făcea la o maşină specială de frezat dantura. Se uza deci pentru o operaţie simplă o maşină superioară, iar productivitatea muncii era scăzută. Executarea unei singure piese necesita 86 de minute. Muncitorii şi tehnicienii din această secţie s-au gândit să construiască un dispozitiv special, care să înlesnească executarea acestei operaţii la o freză obişnuită. In acest fel, timpul de lucru a fost redus la numai 45 de minute de bucată, cruţând totodată de uzură o maşină destinată lucrărilor de mai mare precizie. Din aceste câteva exemple se poate vedea cât de însemnată a fost contribuţia inovatorilor şi raţionalizatorilor noştri în lupta pentru sporirea productivităţii muncii, pentru scăderea preţului de cost al produselor. Numai în anul trecut, datorită inovaţiilor şi raţionalizărilor aplicate uzina noastră a izbutit sa realizeze economii de peste 72 milioane lei. La propunerea organizaţiei de partid şi în scopul de a sprijini şi a ajuta munca inovatorilor, administraţia uzinei a înfiinţat un Cabinet Tehnic pentru inovatori şi raţionalizatori. Acest Cabinet Tehnic, inzestrat cu peste 2.500 manuale tehnice, majoritatea sovietice, acordă inovatorului şi raţionalizatorului tot sprijinul în activitatea sa. La Cabinetul Tehnic muncitorii găsesc oricând ingineri şi tehnicieni care să-i ajute la alcătuirea schiţelor, la întocmirea calculelor etc. De asemenea, Cabinetul are un fond a-.nume destinat pentru experimentări. La Cabinetul Tehnic se ţin săptămânal conferinţe, se discută diferite probleme tehnice (tratamentul materiale- lor, tăierea rapidă a metale- i lor, etc.) la care participă numeroşi muncitori şi tehni- cieni din uzină. Deseori, asistă la aceste conferinţe şi muncitori şi tehnicieni de la alte uzine. Ei cercetează îndeaproape expo- ziţia inovatorilor şi raţionalizatorilor uzinei noastre, de isenele inovaţiilor, primind toate lămuririle de care au nevoe. Toate acestea, noi le privim deabia ca începutul unei activităţi serioase pe tărâmul sprijinirii fruntaşilor în producţie, inovatorilor şi raţionalizatorilor. In lupta pe care o ducem pentru stimularea iniţiativei creatoare a muncitorilor fruntaşi întâmpinăm încă destul de des greutăţi isvorîte din concepţiile învechite pe care le mai au încă unii dintre ingineri şi tehnicieni. Se mai manifestă la unii conducători de secţii şi ate-i liere scepticism faţă de Inovaţiile muncitorilor, mai întâmpinăm uneori rezistenţe când este vorba să extindem inovaţiile muncitorilor. Sub îndrumarea organiza-ţiei de partid şi cu sprijinul sindicatului, vom depune eforturi sporite pentru a în- vinge aceste greutăţi. Considerăm ca o sarcină de onoare de a acorda tot sprijinul şi dragostea noastră inventatorilor, inovatorilor şi raţionalizatorilor din uzinele noastre. J Pentru norme de lucru ştiinţifice BRAŞOV. (De la coresp. nostru). De curând, muncitorii şi tehnicienii atelierului mecanic şi turnătoriei I a uzinelor .,Metrom”-Braşov şi-au analizat munca în cadrul unei şedinţe. Mulţi dintre ei au arătat în această şedinţă că în ultimul an munca a fost mai bine organizată, procesul de fabricaţie s-a îmbunătăţit. Numeroasele inovaţii care au fost introduse au sporit simţitor producţia şi productivitatea muncii. In această situaţie, vechile norme de lucru au devenit necorespunzătoare. Cu acest prilej un număr de 13 muncitori din atelierul mecanic au cerut direcţiunii stabilirea unor norme ştiinţifice. Tov. Nica Vasile a cerut reducerea timpilor cu 20% la miezurile lungi şi la matriţe, Neguţ Ion cu 10% la rabotarea bacurilor pentru cleşti, iar Moraru Aurel cu 33%/5% la strunjirea eprubetelor. La turnătoria I-a, muncitorii Mihai Gh., Edroiu Nicolae şi Paşcă Ambrozie au cerut reducerea cu 10°/« a timpului de turnare pentru diferite piese. Şi la uzinele „Brainer Bela" introducerea de noi metode de lucru în procesul de fabricaţie a creat condiţiuni de muncă mai bune. La secţia de tâmplărie, tov. Buzaş Ernest şi Rosenberg Samuilă au introdus un nou sistem de lucru pentru confecţionarea pereţilor de semănători. In urma acestui fapt, ei au cerut reducerea timpului de lucru la aceste piese cu 50%. Urmând exemplul acestor muncitori, tov. Nicuşan Gheorghe a cerut reducerea cu 10% a timpului de lucru necesar confecţionării spiţe- ■ lor, iar tov. Creţu Ion şi Hor-ca Iuliu au cerut şi ei reducerea timpilor normaţi cu 10%. La uzina „Flamura Roşie“-Arad ARAD. — (De la coresp. nostru). La uzina „Flamura Roşie” Arad, numeroşi muncitori care lucrează la construirea vagoanelor-clasă C. F. R. au cerut reducerea timpilor de lucru. Muncitorii Crişan Cornel, Cereai Iuliu, Covacs Alexandru, Demi Alexandru, Cimpoeşu Pavel, Kvas Andrei, Părduţ Ludovic şi Virag Ioana au cerut reducerea cu 10% a timpilor de lucru pentru ajustarea tablelor de firmă, pentru ajustarea şinelor marginale şi ajustarea consolelor. Urmându-le exemplul, muncitorul Bondea Aurel a cerut şi el reducerea cu 30% a timpilor de lucru, iar Tocaci Geza cu 15%. Au niai cerut reducerea timpilor de lucru, la diferite piese tov. Nadia Dumitru, Lucaci Dumitru, Balog Adalbert, Bălăneanţ Ilie şi alţii. La Rafinăria Nr. 1 Ploeşti PLOEŞTI. — (Dela V. Piciorea, coresp). Şi la atelierele Rafinăriei Nr. 1 Ploeşti numeroşi muncitori au cerut stabilirea unor norme de lucru juste. Tov. Grosu Lazăr, care repară regulatoare de Aragaz, a cerut reducerea timpilor de lucru cu 20%, iar Pătraşcu Alex., Manolache Gh. şi Constantin M. Ion au cerut şi ei reducerea cu 10% a timpilor de lucru necesari reparării ventilelor. La secţia tinichigerie, tov. Avramescu Constantin şi Dumitru Gheorghe au cerut reducerea timpilor de lucru la confecţionarea garniturilor metalice cu 11%. Cum se fac angajările pentru Canalul Dunăre-Marea Neagră Direcţiunea Generala a Lucrărilor Canalului Dunăre-Marea Neagră a primit în ultimul timp numeroase cereri din partea celor ce doresc să contribue prin munca lor la înfăptuirea acestei măreţe construcţii iniţiate de Partidul Muncitoresc Român pentru desvoltarea economică a Republicii Populare Române. Pentru a înlesni celor ce doresc să se angajeze posibilitatea de a fi îndrumaţi spre a munci pe şantierele construcţiei Canalului, Direcţiunea Generală a Lucrărilor Canalului aduce la cunoştinţă următoarele: Angajarea se poate face: Prin delegaţii permanenţi ai Direcţiunii Generale a Lucrărilor Canalului Dunăre-Marea Neagră, care funcţionează pe lângă Oficiile de Repartizare a Forţelor de Muncă din Bucureşti, Ploeşti, Iaşi, Cluj, Oradea, Timişoara, Tulcea şi Constanţa. In celelalte localităţi din ţară, angajarea, atât la lucrările în regie ale D. G. C., cât şi la întreprinderile ce lucrează pentru construcţia Canalului, se poate face prin Oficiile pentru Repartizarea Forţelor de Muncă din localităţile respective. Direcţiunea Generală a Lucrărilor Canalului Dunăre-Marea Neagră, precum şi întreprinderile care lucrează pentru Canal angajează braţe de muncă şi prin delegaţi cu împuternicire specială, din orice regiune. Cei dornici a se angaja sunt invitaţi a verifica actele de împuternicire ale delegaţilor speciali, la prezentarea lor. Cei angajaţi au dreptul la o indemnizaţie de deplasare reprezentând salariul pe timp de 14 zile, precum şi la plata transportului de la localităţile de unde " ,l angajaţi la şantierul unde sunt reparizaţi. Pe şantiere se asigură celor angajaţi cazarea, masa de trei ori pe zi la cantină şi asistenţa sanitară, iar salarizarea se stabileşte la locul de muncă, potrivit calificării lor, pe baza dispoziţiunilor legale. Pe şantiere se deschid celor angajaţi largi posibilităţi de calificare şi ridicare a calificării profesionale, precum şi mijloace de desfăşurare a unei intense vieţi culturale. (Agerpres). ..at» SCÂNTEIA Duminică, eclipsă totală de lună Observatorul astronomic din Bucureşti anunţă că în noaptea de 2 spre 3 Aprilie va avea loc o eclipsă totală de lună. Eclipsa se va desfăşura în următoarele faze: Intrarea lunei în penumbră la 2 Aprilie ora 20 şi 9 minute; intrarea lunei în umbră la 21 şi 9 minute; începutul eclipsei totale la 22 şi 29 minute; mijlocul eclipsei totale la 22 şi 44 minute; sfârşitul eclipsei totale la 32 şi 59 minute; ieşirea lunei din umbră la 3 Aprilie, ora 0 şi 19 minute; ieşirea lunei din penumbră la 1 şi 19 minute. înscrierea la centrele de pâine Comitetul Provizoriu Bucureşti aduce la cunoştinţa populaţiei salariate şi nesalariate puse- î soare de cartele de alimente pentru trimestrul Aprilie-Iunie 1950, că trebue să se înscrie la centrele de pâine cele mai apropiate de domiciliu, în intervalul 30 Martie—5 Aprilie. Centrele de distribuire a pâinii vor decupa din cartele talonul de pâine, pe care î l vor reţine, ştampilând tichetul de pâine (alb) ce va fi înapoiat posesorului. Bonurile vor fi păstrate la cen- tru pentru a fi prezentate organelor de control. Informaţii A.R.L.U.S. Filiala Bucureşti, anunţă pentru Vineri 31 Martie, orele 18, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice din Str. Batiştei nr. 14, conferinţa tov. Mircea Vişan, vicepreşedinte al Uniunii Sindicatelor din Transport şi Comunicaţii, cu subiectul „Contractul Colectiv ca formă de participare activă a muncitorilor la conducerea întreprinderilor socialiste”. Va urma un film sovietic. A fost semnat contractul colectiv la uzinele metalurgice Cugir DEVA (de la corespondentul nostru). — La uzinele metalurgiceCugir a fost semnat zilele acestea contractul colectiv pe anul 1950. Prin noul contract colectiv, administraţia întreprinderii şi-a luat angajamentul de a asigura toate condiţiile necesare pentru ca muncitorii şi tehnicienii să poată desfăşura întrecerea socialistă pentru realizarea şi depăşirea Planului. întreprinderea şi-a luat de asemenea angajamentul de a pregăti 400 de muncitori pentru şcoala de gradul I şi 150 pentru şcoala de gradul II. Până la data de 7 Noembrie, se vor construi 40 de apartamente în Colonia de sub Vii. Se vor repara locuinţele muncitorilor, proprietatea uzinei, iar în vara aceasta vor fi trimişi în colonii 100 de copii ai fruntaşilor în producţie. Contractul colectiv mai prevede şi o serie de alte importante angajamente in ce priveşte protecţia muncii, higiena, domeniul cultural, sportiv, ete. Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii se obligă prin noul contract colectiv să utilizeze pe deplin ziua lor de muncă, să micşoreze la maximum rebuturile, să îndeplinească conştiincios şi în termen sarcinile de producţie, de a avea o deosebită grijă de maşini, utilaje, materiale şi celelalte bunuri ale întreprinderii. Muncitorii de la secţia sculărie şi-au luat angajamentul de a depăşi sarcinile de Plan cu 6 la sută, iar cei de la fabricaţie cu 5 la sută. Muncitorii din toate secţiile şi-au luat angajamentul să reducă cu 9 la sută preţul de cost şi să ridice productivitatea muncii cu 8 la sută. Comitetul sindical şi-a luat angajamentul de a extinde întrecerea socialistă, precum şi de a ţine cu regularitate consfătuirile de producţie cu inovatorii, fruntaşii în producţie şi tehnicienii La fabrica C.A.M. Târgu Jiu TARGU JIU (prin telefon de la corespondentul nostru). — La fabrica C. A. M. din Târgu Jiu a fost încheiat contractul colectiv pe anul 1950. Prin noul contract colectiv, muncitorii şi tehnicienii şi-au luat angajamentul de a realiza planul anual de producţie cu 30 zile înainte de termen, de a reduce preţul de cost cu 1% şi de a ridica productivitatea muncii cu 5% faţă de media anului trecut. Conducerea întreprinderii s-a angajat printre altele să organizeze cursuri de calificare pentru muncitori, să repare 24 locuinţe muncitoreşti din cartierul C.A.M. De asemenea, se prevede ca în anul acesta 60 salariaţi să fie trimişi în staţiunile balneo- climaterice. Din munca unei brigăzi de grădinărie dintr’o gospodărie colectivă In planul de cultură al Gospodăriei Agricole Colective „Desrobirea Muncii1’ din Galicea Mare-Dolj s’a prevăzut şi facerea unei grădini de zarzavat în suprafaţă de 11 ha. Din vreme, tov. Balaş Marin, brigadier, împreună cu membrii brigăzii legumicole s’au ocupat de pregătirea răsadniţelor. Ei au construit o răsadniţă in suprafaţă de 60 metri pătraţi, unde au semănat seminţe de zarzavaturi. Răsadurile de conopidă, varză, ardei, roşii şi altele au şi răsărit şi cresc repede. Acum câteva zile brigada legumicolă a început munca la grădină. Membrii brigăzii au grăpat mai întâi tot locul. După aceasta au însămânţat cu arpagic o suprafaţă de trei ha, şi cu usturoi 0,37 hectare. Pentru udatul grădinii de zarzavat membrii gospodăriei colective au săpat un canal lung de 80 m. şi adânc de 2 m. și au construit un bazin pentru strângerea apei. RADIO — Sâmbăta I Aprilie IS5Q Emisiunile postului de radio Moscova în limba română Postul de radio Moscova emite zilnic în limba română după următorul program: La orele 12.30—12.45 pe lungimile de unda scurta de: 31,06 m.; 30,90 m.; 25,21 m. și 19.53 m. La orele 19.00—19.30 pe lungimile de undă scurtă de: 41.04 m.; 31,06 m. şi 30.90 m. La orele 20.30—21.00 pe lungimile de undă de : 320 m.; 41,58 m.; 41,04 m. si 30,90 m. La orele 22.30—23.00 pe lungimile de undă de : 41,58 m.; 41,04 m. şi 30,90 m. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I. B.10 . Radio-Jurnal: 6.55. Buletinul de ştiri în limba rusă; 7.30: Citirea articolului de fond din ziarul ,,Scânteia”; 7.40: Pablo Casals interpretează allegro din Concertul pentru violoncel de Dvorae; 13.02: Radio Jurnal; 13.17: Cântece colhoznice sovietice şi ale ţărănimii noastre muncitoare; 14.30: Cântece sovietice în prima audiţie: 14.45: Ora Armatei; 15.15: Fragment din Suita „Patria mea”; 15.30: Radio Jurnal; 18.03: Ora părinţilor; 18.30: Curs de limba rusă; 20.20: Comentariul evenimentelor interne; 22.25: Buletinul de ştiri în limba rusă; 22.30: Orchestra de estradă a Comitetului de Radio; 23.30: Radio Jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI II: 19.00: Emisiune In limba maghiară; 20.30: Emisiune in limba idiş. RADIO ROMANIA: 7.00: Emisiune in limba maghiară; 13.30: Emisiune in limba germană. RADIO BUCUREŞTI I: 19.10: Carnet Cultural: Cronica literară Şi Cronica limbii RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO TIMIŞOARA. 20.00: Radio Jurnal, RADIO BUCUREŞTI II 13.00 : Din cântecele patriotice ale compozitorilor noştri. 13.30: Din cele mai populare opere ale compozitorilor clasici. 20.00—23.00: Postul pe 32,4 m. Postul pe Unda Scurtă pe 25 m. și Radio România Liberă pe 48,3 m. emit pentru străinătate. RADIO TIMIŞOARA PE 540 m. LUNGIME DE UNDA! 19.00—21.30. Emisiune pentru naţionalităţile conlocuitoare din R. P. R. In noaptea de 2 spre 3 Aprilie, aşadar Duminică noaptea va avea loc o eclipsă (adica întunecare) a lunii. Oamenii de ştiinţă, care ştiu foarte bine de ce, cum şi când trebue să se întâmple aceste eclipse, le vestesc cu mulţi ani înainte, fără a se înşela măcar cu o clipă. In privinţa felului cum urmează să se fietreacă eclipsa de Duminica noaptea, ei au arătat dinainte următoarele : Acolo unde cerul va fi senin, fără urmă de nor, oamenii vor putea urmări cum seara, la ora 8 şi 9 minute, luna va începe a se întuneca uşor. La 9 şi 9 minute va începe a intra într’o umbră foarte jroasă, cu marginea rotundă, care o va cuprinde din ce în ce. De la 10 şi 29 minute până la 11 fără un minut, luna va fi întunecată cu totul. Apoi, treptat, până la 12 şi 19 minute, va ieşi din acest întuneric, pentru ca la 1 şi 19 minute să părăsească cel din urmă văl de umbră — umbră slabă, uşoară, ca şi la început. CÂND ŞI CUM ARE LOC O ECLIPSĂ Din timpurile cele mai vechi, cu mii şi mii de ani înainte de vremea noastră, cărturarii au lăsat însemnări asupra celor mai de seamă întâmplări pe care le-au apucat, amintind printre altele şi despre eclipse, încă de acum trei mii de ani, cărturari din ţara numită Chaldeea au băgat de seamă că eclipsele nu se petrec la întâmplare, ci cu o anume rânduială. Pe baza însemnărilor rămase de pe atunci, se vede că ei izbuteau să cunoască dinainte data eclipselor, cu destulă siguranţă. Pe măsură ce ştiinţa a ajuns să pătrundă mai adânc rânduelile firii, ale naturii, oameni de ştiinţă au descoperit şi pricinile adevărate ale eclipselor. Astăzi se ştie bine cum se petrece o eclipsă. Să privim desenul alăturat (însemnat cu litera A). Ce ne arată el? In dreapta desenului se vede soarele, care luminează. Mai spre stânga, pământul rotund ca un măr. El primeşte lumina dela soare. Se ştie că pământul se învârteşte în jurul lui însuşi ca un prâsnel, (titirez) în fiece 24 de ore, şi totodată se mişcă ocolit în jurul soarelui, îndeplinind acest drum într’un an. Pe desen, mai în stânga, se vede şi luna care este de fapt mult mai mică decât pământul. Ea se învârteşte în jurul pământului, împlinindu-şi drumul in aproape 28 de zile. Pe desen se vede deasemeni, în negru, umbra pe care atât pământul cât şi luna o lasă în urma lor. Umbra este rotundă pentru că, aşa cum ştim, orice umbră la înfăţişarea lucrului sau fiinţei, care, stând în calea razelor soarelui, au pricinuit-o. Fie că e vorba de un copac, un vârf de munte, un om, ori, aici, despre pământ sau lună, umbra are întotdeauna forma lucrului cu pricina. Când se întâmplă eclipse? Atunci când luna şi pământul, în mişcarea lor, ajung să stea aşa cum se arată în desenul A, adică atunci când luna trece prin umbra pământului. Un desen este însemnat cu (1) momentul când luna intră în umbra pământului, cu(2) când e cu totul întunecată şi cu (3) când iese din umbră. Din ce locuri ale pământului se poate vedea o asemenea eclipsă? Se înţelege uşor cu ajutorul desenului: de pe acea jumătate a pământului pe care e noapte Oamenii de pe cealaltă jumătate, privind spre soare, n’au cum s’o vadă. La ei e zi. Desenul al doilea (însemnat cu litera B) ne arată cum uneori atunci când luna în drumul ei trece printre soare şi pământ, se poate întâmpla ca umbra lunei să cadă pe pământ ascunzându-se soarele şi astfel să avem în acele regiuni o eclipsă (o întunecare) a soarelui. Să mai lămurim două lucruri : întâi: umbra pământului ori a lunei, ca şi orice altă umbră, are în jur o umbră mai uşoară, mai luminată numită penumbră. De aici vine acea întunecare slabă, pe care o vom vedea Duminică seara la ora 8 şi 9 minute, când luna va intra în penumbra pământului. Al doilea lucru ce trebue lămurit este următorul: dacă lucrurile stau aşa, de ce eclipsele de lună şi de soare sunt atât de rare ? Răspunsul este: pentru că drumurile urmate de pământ şi de lună în rotirea lor necontenită se schimbă mereu după anumite legi bine cunoscute de învăţaţi, aşa încât de cele mai multe ori luna trece pe alături de umbra pământului, şi pământul trece pe alături de umbra lunii. CÂTEVA ÎNTÂMPLĂRI CU TALC Astăzi, pentru oamenii de ştiinţă, a prevedea o eclipsă cu zeci şi sute de ani înainte e un lucru uşor. Iată, savanţii sovietici vestesc de pe acum că la 30 iunie 1954 la ora 3 şi 17 minute după amiază, locuitorii Bielorusiei vor vedea o eclipsă totală a soarelui. Alta va fi văzută în regiunea Crimeii şi a Uralului, la 15 Februarie 1961. La Moscova cea mai apropiată eclipsa totală de soare va fi peste 176 de ani, în ziua de 16 Octombrie 2126, la ora II dimineaţa. Dacă lucrurile sunt atât de fireşti şi de lămurite, atunci se ridică o întrebare : de ce umblă prin lume basme înfricoşătoare despre eclipse ? Cine le-a scornit? Cui folosesc ? In vechime oamenii fiind neştiutori şi neputându-şi lămuri asemenea întâmplări cum sunt eclipsele, au născocit tot felul de basme, dintre care unele mai dăinue şi azi pe alocuri. Aşa, de pildă, la indieni şi la tibetani, în Asia deci, se mai bucură de crezare următorul basm : cică un zeu rău a furat cândva dintr’o tainiţă cerească „vinul nemuririi“, din care n’avea voie să bea decât zeul zeilor. Luna şi Soarele, prinzând de veste l-au pârît. Iar zeul zeilor, mânios, l-ai înşfăcat pe tâlhar de-o aripă, şi după ce şi-a luat băutura înapoi, urmând legea şi obiceiul zeilor, i-a retezat capul. De atunci, capul zeului răufăcător rătăceşte, zice-se, printre steie, căutând luna şi soarele ca să se răzbune. Când le prinde, cearcă să le muşte, şi atunci pe pământ e eclipsă ^ — fie de soare, fie de lună. Popoare ca Norvegienii. Suedezii, Finlandezii păstrează o legendă asemănătoare. E vorba despre doi lupi. Amândoi umblă să mănânce soarele şi luna. In ţara noastră, mai ales pe la sate, nu se vorbeşte despre lupi ori zei, ci despre vârcolaci care, chipurile, ar mânca luna. Pentru a-i „speria“, în unele locuri oamenii bat din talere şi fac o zarvă vremai pomenită, până când eclipsa se termină. Bineînţeles, gălăgia lor n’are nici în clin nici în mânecă cu terminarea eclipsei. Cu toate că încă de acum 2—3000 de ani se ştiau unele lucruri despre eclipse, clasele exploatatoare au căutat cu înverşunare să ascundă poporului descoperirile ştiinţei, să-l lase în întunecime, pentru a-1 înfricoşa, a-1 stăpâni şi a-1 jefui mai lesne. Iată o întâmplare grăitoare : în cursul uneia din călătoriile sale, vestitul Golumb, descoperitorul Americii, pentru a îngenunchia şi a stăpâni populaţia unei insule bogate, a ameninţat că „va lua luna de pe cer“. El ştia că în noaptea aceea urma să aibă loc o eclipsă de lună. Bineînţeles, oamenii de pe insulă, neştiutori, când au văzut începutul eclipsei, i-au dat tot ce le-a cerut — şi în schimb după vreun ceas, „din mila“ lui Golumb... şi-au primit luna înapoi. Se vede deci pentru ce clasele stăpânitoare, având în mână toată ştiinţa timpului lor şi toate bonurile lumii, nu sunt deloc interesate să răspândească în popor adevărul asupra eclipselor de lună şi de soare, ori asupra oricărui alt fapt asemănător. Aşa se face că şi astăzi superstiţiile şi besna cu privire la nişte întâmplări tot atât de fireşti ca şi răsăritul ori apusul soarelui mai dăinue încă, îndeosebi în ţările care sunt mai crunt exploatate, care zac sub jugul imperialismului american, englez ş.a.m.d., asemenea legende, menite să ţină poporul în slăbiciune şi neputinţă sunt întreţinute de exploatatori. Numai clasa muncitoare, care vine la conducere pentru a se elibera de exploatare pe sine şi întregul popor muncitor, iar nu pentru a asupri, a luptat şi luptă să facă din ştiinţă un bun al tuturor oamenilor muncii. CEVA DESPRE VÂRCOLACI Nu despre „vârcolacii“ cei ce spun babele că „mănâncă luna“ vorbim aici, ci despre alţi mâncăi , despre chiaburi în primul loc, şi despre prietenii şi slugile lor. Acolo unde oamenii muncitori nu s’ar dovedi deajuns de bine înarmaţi şi pregătiţi, chiaburimea va încerca să tragă spuză pe turta ei, folosindu-se de eclipsă. Cum ? Ca în atâtea alte rânduri, adică încercând să vâre în sufletul celor neştiutori fel de fel de spaime şi îndoeli. Vor vorbi iar despre „sfârşitul lumii“, despre război, despre apocalips şi câte alte născociri... Aceasta pentru că ei ştiu bine că un om ros de frică nu va munci cum trebue acum la vremea însămânţărilor. Ei ştiu că un om care mai crede că stârnirea războaielor are vreo legătură cu luna sau cu vârcolacii, acela nu va lupta cu toată inima pentru pace, fiindcă nu-i va vedea pe adevăraţii „vârcolaci”, aţâţătorii la război — imperialiştii din America şi slugile lor de pe meleagurile noastre, cei de tagma chiaburilor. Ori, un om muncitor care nu munceşte din toată inima, nu ia parte cu tot sufletul la lupta pentru pace şi pentru asigurarea unui viitor mai bun, un asemenea om ar fi tocmai pe placul „vârcolacilor“ din satele ţării noastre, a chiaburilorvârcolaci“, care nu visează decât prăpăduri, apocalipse şi războaie, din care averea şi puterea lor să iasă iarăşi cum a fori. De aceea, asemenea basme ticăloase trebuesc curmate de la început. Şi aceasta nu se poate face cu adevărat şi cu mare folos, decât aducând la cunoştinţa oamenilor muncitori din toate satele şi cătunele ţării adevărul despre mişcarea lunii şi a pământului, despre eclipse, despre minciuna cu vârcolacii care nu sunt picăeri în cer, şi despre vârcolacii - chiaburi* care uneltesc prin unghere. CÂTEVA ÎNDRUMĂRI Prin munca de lămurire a agitatorilor, folosind ajutorul învăţătorilor, al inginerilor de la S.M.T, Gospodării Agricole de Stat, etc., eclipsa de Hună de Duminică noapte trebue să fie, mai ales la sate, un bun prilej pentru răspândirea ştiinţei în rândurile poporului nostru muncitor, pentru ridicarea dragostei şi interesului faţă de adevărul ştiinţific, pentru demascarea svonurilor şi uneltirilor chitobureşti. Societatea pentru Răspotodirea Ştiinţei şi Culturii va trebui să mobilizeze un număr cât mai mare de conferenţiari şi să le înlesnească deplasarea la sate, la căminele culturale care nu vor găsi la îndemână un conferenţiar potrivit. Căminele culturale trebue să privească drept o sarcină de seamă a lor înscrierea în programul din Duminica aceasta a unei scurte conferinţe despre eclipsa care va avea loc, lămurind cauzele întunecării lunii şi lămurind totodată pe larg cât de dăunătoare sunt superstiţiile legate de aceste întâmplări fireşti şi obişnuite şi cui ar duc folos asemenea mitociuni. Expunerile vor fi mult uşurate dacă cel ce va vorbi va avea grijă să-şi pregătească din vreme oarecare unelte de ajutor. De pildă, cu ajutorul a două basmale albe şi niscai bucăţi de hârtie, cârpă, lână etc. se pot încropi cu uşurinţă fără nicio cheltuială două ghemuri rotunde, unul mai mare, unul mai mic, închipuind pământul şi luna. Un măr şi o minge de fotbal pot fi folosite şi mai bine. Drept soare poate sta becul, lampa, ori o lumânare, cu condiţia ca în odaie să nu fie decât acest singur izvor de lumină. Basmalele folosite, mingea, mărul, trebue să fie de culoare deschisă, pentru ca umbra şi penumbra să se poată deosebi de departe. Bineînţeles, pentru că o asemenea conferinţă să fie cu folos cât mai mare, este numaidecât nevoe ca vorbitorul să facă mai întâi câteva încercări singur, până se deprinde. In desenul însemnat cu litera C se vede cum poate fi înfăţişată o eclipsă de lună, prin asemenea mijloace la îndemâna oricui. Broşuri cum sunt: „Fenomene cereşti, neobişnuite” de Ivan Sergheev, sau „Cum prevestesc savanţii fenomenele naturii” de S. L Valdgrad, amândouă apărute în colecţia „Ştiinţa pentru toţi”, editura Cartea Rusă, pot folosi mult la pregătirea unei asemenea conferinţe. ★ Agitatori, toţi cei ce activaţi pe tărâmul răspândirii ştiinţei, al luptei împotriva superstiţiilor şi obscurantismului, să facem totul pentru a preveni şi demasca svonurile chiaburilor şi a le întoarce împotriva lor! Să facem totul pentru a pune în mâna poporului arma ascuţită a ştiinţei şi a smulge din mâna chiaburimii arma ticăloasă a superstiţiei! Să facem din conferinţele şi munca de lămurire de Duminică o nouă izbândă a luptei pentru cultură, pentru ştiinţă, pentru pace, pentru luminarea şi fericirea poporului nostru împotriva tuturor duşmanilor culturii, ai ştiinţei şi ai păcii popoarelor! * * “V V. Em. Galan In ajutorul agitatorului Ce este şi cum se întâmplă o eclipsă de lună — In legătura cu eclipsa de luna din noaptea de Duminica 2 Aprilie — DESEN B.: Eclipsa de soare DESEN A. : Eclipsa de lună DESEN C.: Lumânarea este soarele, mingea — pământul, iar mărul — luna. Luna este cum se vede in eclipsă totală. er.