Scȃnteia, aprilie 1950 (Anul 19, nr. 1698-1722)

1950-04-01 / nr. 1698

Pag. 2 Tot sprijinul şi atenţia noastră faţă de inovatori de Nicolae Văcăreanu* director general adjunct al uzinelor „Sovromtractor”-Braşov In Cartea de Onoare a uzi­­nei noastre figurează numele a numeroşi muncitori şi teh­nicieni fruntaşi, care au adus îmbunătăţiri procesului de producţie, au introdus metode noi de lucru, sporind simţitor producţia şi productivitatea muncii. Alte nume de munci­tori şi tehnicieni inovatori şi raţionalizatori se adaugă în fiecare lună. Filele cărţii vor­besc despre faptele lor, despre însufleţirea şi eforturile deo­sebite pe care ei le fac pen­tru ca uzina noastră să pro­ducă tractoare mai multe, mai bune şi mai eftine. învăţând din bogata expe­rienţă a Uniunii Sovietice, cei mai buni dintre muncitorii, tehnicienii şi inginerii noştri se străduesc să introducă in­venţii şi raţionalizări care să uşureze şi să îmbunătăţească procesul de producţie. Numai în anul 1949 au fost propuse şi puse în aplicare în uzinele noastre un număr de 231 inovaţii şi raţionalizări. Aplicarea acestor inovaţii care au contribuit la îmbunătăţi­rea procesului de producţie a constituit un factor însemnat care ne-a ajutat să sporim cu 45% productivitatea mun­cii, peste prevederile Pla­nului. Experienţa ne-a dovedit că fiecare inovaţie, fiecare îmbu­nătăţire, oricât de mică ar părea, îşi are importanţa ei în ansamblul procesului de producţie, şi deci trebue pre­ţuită şi sprijinită cu deose­bită grijă. înainte, de pildă, elemente­­le pentru radiatoare erau lu­crate la o presă de doi mun­citori. Un element se executa în 18 ore. Cu ajutorul maşinii care a fost construită la noi in uzină, un singur muncitor produce acum un element nu numai 1 oră și jumătate. La turnatul seg­menţilor, la forme, lucram înainte unei muncitori calificaţi. Ei pro­duceau 1.000 de forme de seg­ment­ în 8 ore. Insuşindu-ne o metodă sovietică, noi am adăugat încă un dispozitiv la maşinile de bătătorit. Acum formele de segmenţi sunt exe­cutate numai de două munci­toare necalificate. Ele produc acum în 8 ore de lucru 2.500 bucăţi. Aproape nu există atelier, nu există secţie, în care să nu se fi introdus inovaţii şi ra­ţionalizări în procesul de pro­ducţie. Până nu de mult, frezarea pinionului planetar se făcea la o maşină specială de frezat dantura. Se uza deci pentru o operaţie simplă o maşină superioară, iar productivitatea muncii era scăzută. Executa­rea unei singure piese nece­­sita 86 de minute. Muncitorii şi tehnicienii din această sec­ţie s-au gândit să construia­scă un dispozitiv special, care să înlesnească executarea a­­cestei operaţii la o freză obiş­nuită. In acest fel, timpul de lucru a fost redus la numai 45 de minute de bucată, cru­ţând totodată de uzură o ma­şină destinată lucrărilor de mai mare precizie. Din aceste câteva exemple se poate vedea cât de însem­nată a fost contribuţia ino­vatorilor şi raţiona­lizatorilor noştri în lupta pentru spori­rea productivităţii muncii, pentru scăderea preţului de cost al produselor. Numai în anul trecut, da­torită inovaţiilor şi raţionali­zărilor aplicate uzina noa­stră a izbutit sa realizeze e­­conomii de peste 72 milioa­ne lei. La propunerea organizaţiei de partid şi în scopul de a sprijini şi a ajuta munca ino­vatorilor, administraţia uzinei a înfiinţat un Cabinet Tehnic pentru inovatori şi raţionali­­zatori. Acest Cabinet Tehnic, inzestrat cu peste 2.500 ma­nuale tehnice, majoritatea so­­vietice, acordă inovatorului şi raţionalizatorului tot spriji­nul în activitatea sa. La Ca­binetul Tehnic muncitorii gă­sesc oricând ingineri şi teh­nicieni care să-i ajute la al­cătuirea schiţelor, la întocmi­rea calculelor etc. De aseme­­nea, Cabinetul are un fond a-.­nume destinat pentru experi­mentări. La Cabinetul Tehnic se ţin săptămânal conferinţe, se discută diferite probleme teh­­nice (tratamentul materiale-­ lor, tăierea rapidă a metale- i lor, etc.) la care participă­­ numeroşi muncitori şi tehni-­ cieni din uzină. Deseori, asistă la aceste conferinţe şi muncitori şi­ tehnicieni de la alte uzine. Ei­ cercetează îndeaproape expo-­ ziţia inovatorilor şi raţionali­­zatorilor uzinei noastre, de­ i­senele inovaţiilor, primind toate lămuririle de care au nevoe. Toate acestea, noi le privim­­ deabia ca începutul unei ac­tivităţi serioase pe tărâmul sprijinirii fruntaşilor în pro­ducţie, inovatorilor şi raţio­­nalizatorilor. In lupta pe care o ducem pentru stimularea iniţiativei creatoare a muncitorilor frun­taşi întâmpinăm încă destul de des greutăţi isvorîte din concepţiile învechite pe care le mai au încă unii dintre­­ ingineri şi tehnicieni. Se mai manifestă la unii conducători de secţii şi ate-i liere scepticism faţă de Ino­vaţiile muncitorilor, mai în­tâmpinăm uneori rezistenţe când este vorba să extindem­ inovaţiile muncitorilor. Sub îndrumarea organiza-­­­ţiei de partid şi cu sprijinul­­ sindicatului, vom depune e­­forturi sporite pentru a în-­ vinge aceste greutăţi. Consi­derăm ca o sarcină de onoare de a acorda tot sprijinul şi dragostea noastră inventatori­lor, inovatorilor şi raţionaliza­­torilor din uzinele noastre. J Pentru norme de lucru ştiinţifice BRAŞOV.­­ (De la coresp. nostru). De curând, muncitorii şi tehnicienii atelierului meca­nic şi turnătoriei I a uzinelor .,Metrom”-Braşov şi-au anali­zat munca în cadrul unei şe­dinţe. Mulţi dintre ei au ară­tat în această şedinţă că în ultimul an munca a fost mai bine organizată, procesul de fabricaţie s-a îmbunătăţit. Numeroasele inovaţii care au fost introduse au sporit sim­ţitor producţia şi productivi­tatea muncii. In această si­tuaţie, vechile norme de lucru au devenit ne­corespunzătoare. Cu acest prilej un număr de 13 muncitori din atelierul mecanic au cerut direcţiunii stabilirea unor norme ştiinţi­fice. Tov. Nica Vasile a cerut reducerea timpilor cu 20% la miezurile lungi şi la matriţe, Neguţ Ion cu 10% la rabota­­rea bacurilor pentru cleşti, iar Moraru Aurel cu 33%/5% la strunjirea eprubetelor. La tur­nătoria I-a, muncitorii Mihai­ Gh., Edroiu Nicolae şi Paşcă Ambrozie au cerut reducerea cu 10°/« a timpului de turnare pentru diferite piese. Şi la uzinele „Brainer Bela" introducerea de noi metode­­ de lucru în procesul de fa­bricaţie a creat condiţiuni­­ de muncă mai bune. La secţia de tâmplărie, tov. Buzaş Ernest şi Rosenberg Samuilă au introdus un nou sistem de lucru pentru con­fecţionarea pereţilor de se­mănători. In urma acestui fapt, ei au cerut reducerea­ timpului de lucru la aceste­ piese cu 50%. Urmând exemplul acestor muncitori, tov. Nicuşan Gheorghe a cerut reducerea cu 10% a timpului de lucru necesar confecţionării spiţe- ■ lor, iar tov. Creţu Ion şi Hor-­­ca Iuliu au cerut şi ei redu­cerea timpilor normaţi cu 10%. La uzina „Flamura Roşie“-Arad ARAD. — (De la coresp. nostru). La uzina „Flamura Roşie” Arad, numeroşi muncitori care lucrează la construirea vagoanelor-clasă C. F. R. au cerut reducerea timpilor de lucru. Muncitorii Crişan Cornel, Cereai Iuliu, Covacs Alexan­dru, Demi Alexandru, Cim­­poeşu Pavel, Kvas Andrei, Părduţ Ludovic şi Virag Ioana au cerut reducerea cu 10% a timpilor de lucru pentru ajus­tarea tablelor de firmă, pen­tru ajustarea şinelor margi­nale şi ajustarea consolelor. Urmându-le exemplul, mun­citorul Bondea Aurel a cerut şi el reducerea cu 30% a tim­pilor de lucru, iar Tocaci Geza cu 15%. Au niai cerut reducerea timpilor de lucru, la diferite­­ piese tov. Nadia Dumitru, Lucaci Dumitru, Balog Adal­bert, Bălăneanţ Ilie şi alţii. La Rafinăria Nr. 1 Ploeşti PLOEŞTI. — (Dela V. Pi­­ciorea, coresp). Şi la atelierele Rafinăriei Nr.­ 1 Ploeşti numeroşi mun­citori au cerut stabilirea unor norme de lucru juste. Tov. Grosu Lazăr, care re­pară regulatoare de Aragaz, a cerut reducerea timpilor de lucru cu 20%, iar Pătraşcu Alex., Manolache Gh. şi Con­stantin M. Ion au cerut şi ei reducerea cu 10% a timpi­lor de lucru necesari repară­rii ventilelor. La secţia tinichigerie, tov. Avramescu Constantin şi Du­mitru Gheorghe au cerut re­ducerea timpilor de lucru la confecţionarea garniturilor metalice cu 11%. Cum se fac angajările pentru Canalul Dunăre-Marea Neagră Direcţiunea Generala a Lucră­rilor Canalului Dunăre-Marea Neagră a primit în ultimul timp numeroase cereri din partea ce­lor ce doresc să contribue prin munca lor la înfăptuirea acestei măreţe construcţii iniţiate de Partidul Muncitoresc Român pentru desvoltarea economică a Republicii Populare Române. Pentru a înlesni celor ce do­resc să se angajeze posibilitatea de a fi îndrumaţi spre a munci pe şantierele construcţiei Cana­lului, Direcţiunea Generală a Lucrărilor Canalului aduce la cu­noştinţă următoarele: Angajarea se poate face: Prin delegaţii permanenţi ai Direcţiunii Generale a Lucrărilor Canalului Dunăre-Marea Neagră, care funcţionează pe lângă Ofi­ciile de Repartizare a Forţelor de Muncă din Bucureşti, Ploeşti, Iaşi, Cluj, Oradea, Timişoara, Tulcea şi Constanţa. In celelalte localităţi din ţară, angajarea, atât la lucrările în regie ale D. G. C., cât şi la întreprinderile ce lucrează pentru construcţia Canalului, se poate face prin Oficiile pentru Repar­tizarea Forţelor de Muncă din localităţile respective. Direcţiunea Generală a Lucră­rilor Canalului Dunăre-Marea Neagră, precum şi întreprinderile care lucrează pentru Canal anga­jează braţe de muncă şi prin de­legaţi cu împuternicire specială, din orice regiune. Cei dornici a se angaja sunt invitaţi a veri­fica actele de împuternicire ale delegaţilor speciali, la prezenta­­rea lor. Cei angajaţi au dreptul la o indemnizaţie de deplasare re­prezentând salariul pe timp de 14 zile, precum şi la plata trans­portului de la localităţile de unde " ,l­ angajaţi la şantierul unde sunt repar­izaţi. Pe şantiere se asigură celor angajaţi cazarea, masa de trei ori pe zi la cantină şi asistenţa sanitară, iar salarizarea se stabi­leşte la locul de muncă, potrivit calificării lor, pe baza dispozi­­ţiunilor legale. Pe şantiere se deschid celor angajaţi largi posibilităţi de ca­lificare şi ridicare a calificării profesionale, precum şi mijloace de desfăşurare a unei intense vieţi culturale. (Agerpres). ..at» SCÂNTEIA Duminică, eclipsă totală de lună Observatorul astronomic din Bucureşti anunţă că în noap­tea de 2 spre 3 Aprilie va a­­vea loc o eclipsă totală de lună. Eclipsa se va desfăşura în următoarele faze: Intrarea lunei în penum­bră la 2 Aprilie ora 20 şi 9 minute; intrarea lunei în um­bră la 21 şi 9 minute; înce­putul eclipsei totale la 22 şi 29 minute; mijlocul eclipsei totale la 22 şi 44 minute; sfârşitul eclipsei totale la 32 şi 59 minute; ieşirea lunei din umbră la 3 Aprilie, ora 0 şi 19 minute; ieşirea lunei din penumbră la 1 şi 19 mi­nute. înscrierea la centrele de pâine Comitetul Provizoriu Bucureşti aduce la cunoştinţa populaţiei­ salariate şi nesalariate puse- î soare de cartele de alimente pen­tru trimestrul Aprilie-Iunie 1950, că trebue să se înscrie la centrele de pâine cele mai apro­piate de domiciliu, în intervalul 30 Martie—5 Aprilie. Centrele de distribuire a pâinii vor decupa din cartele talonul de pâine, pe care î l vor reţine, ştampilând tichetul de pâine (alb) ce va fi înapoiat poseso­rului. Bonurile vor fi păstrate la cen-­­ tru pentru a fi prezentate orga­­nelor de control. I­nformaţii A.R.L.U.S. Filiala Bucureşti, anunţă pentru Vineri 31 Martie, orele 18, la Casa Prieteniei Ro­­mâno-Sovietice din Str. Batiştei nr. 14, conferinţa tov. Mircea Vişan, vicepreşedinte al Uniunii Sindicatelor din Transport şi Co­municaţii, cu subiectul „Contrac­tul Colectiv ca formă de partici­pare activă a muncitorilor la conducerea întreprinderilor so­cialiste”. Va urma un film sovietic. A fost semnat contractul colectiv la uzinele metalurgice Cugir DEVA (de la corespondentul nostru). — La uzinele metalur­gice­­Cugir a fost semnat zilele acestea contractul colectiv pe a­­nul 1950. Prin noul contract colectiv, administraţia întreprinderii şi-a luat angajamentul de a asigura toate condiţiile necesare pentru ca muncitorii şi tehnicienii să poată desfăşura întrecerea socia­listă pentru realizarea şi depăşi­rea Planului. întreprinderea şi-a luat de ase­­menea angajamentul de a pregăti 400 de muncitori pentru şcoala de gradul I şi 150 pentru şcoala de gradul II. Până la data de 7 Noembrie, se vor construi 40 de aparta­mente în Colonia de sub Vii. Se vor repara locuinţele muncitori­lor, proprietatea uzinei, iar în vara aceasta vor fi trimişi în co­lonii 100 de copii ai fruntaşilor în producţie. Contractul colectiv mai pre­vede şi o serie de alte impor­tante angajamente in ce priveşte protecţia muncii, higiena, dome­niul cultural, sportiv, ete. Muncitorii, tehnicienii şi func­ţionarii se obligă prin noul con­tract colectiv să utilizeze pe de­plin ziua lor de muncă, să mic­şoreze la maximum rebuturile, să îndeplinească conştiincios şi în termen sarcinile de producţie, de a avea o deosebită grijă de ma­şini, utilaje, materiale şi cele­lalte bunuri ale întreprinderii. Muncitorii de la secţia sculărie ş­i-au luat angajamentul de a de­păşi sarcinile de Plan cu 6 la sută, iar cei de la fabricaţie cu 5 la sută. Muncitorii din toate sec­ţiile şi-au luat angajamentul să reducă cu 9 la sută preţul de cost şi să ridice productivitatea muncii cu 8 la sută. Comitetul sindical şi-a luat angajamentul de a extinde între­cerea socialistă, precum şi de a ţine cu regularitate consfătuirile de­ producţie cu inovatorii, frun­taşii în producţie şi tehnicienii La fabrica C.A.M. Târgu Jiu TARGU JIU (prin telefon de la corespondentul nostru). — La fabrica C. A. M. din Târgu Jiu a fost încheiat contractul colectiv pe anul 1950. Prin noul contract colectiv, muncitorii şi tehnicienii şi-au luat angajamentul de a realiza planul anual de producţie cu 30 zile înainte de termen, de a re­duce preţul de cost cu 1% şi de a ridica productivitatea mun­cii cu 5% faţă de media anului trecut. Conducerea întreprinderii s-a angajat printre altele să organi­zeze cursuri de calificare pentru muncitori, să repare 24 locuinţe muncitoreşti din cartierul C.A.M. De asemenea, se prevede ca în anul acesta 60 salariaţi să fie trimişi în staţiunile balneo-­ climaterice. Din munca unei brigăzi de grădinărie dintr’o gospodărie colectivă In planul de cultură al Gospodăriei Agricole Colec­tive „Desrobirea Muncii1’ din Galicea Mare-Dolj s’a prevăzut şi facerea unei grădini de zarzavat în su­prafaţă de 11 ha. Din vreme, tov. Balaş Marin, brigadier, împreună cu membrii brigăzii legumi­cole s’au ocupat de pregă­tirea răsadniţelor. Ei au construit o răsadniţă in su­prafaţă de 60 metri pătraţi, unde au semănat seminţe de zarzavaturi. Răsadurile de conopidă, varză, ardei, roşii şi altele au şi­ răsărit şi cresc repede. Acum câteva zile brigada legumicolă a început munca la grădină. Membrii brigăzii au grăpat mai întâi tot locul. După aceasta au însămânţat cu arpagic o suprafaţă de trei ha, şi cu usturoi 0,37 hectare. Pentru udatul grădinii de zarzavat membrii gospodă­riei colective au săpat un canal lung de 80 m. şi adânc de 2 m. și au construit un bazin pentru strângerea apei. RADIO — Sâmbăta I Aprilie IS5Q Emisiunile postului de radio Moscova în limba română Postul de radio Moscova emite zilnic în limba română după următorul program: La orele 12.30—12.45 pe lungimile de unda scurta de: 31,06 m.; 30,90 m.; 25,21 m. și 19.53 m. La orele 19.00—19.30 pe lungimile de undă scurtă de: 41.04 m.; 31,06 m. şi 30.90 m. La orele 20.30—21.00 pe lungimile de undă de : 320 m.; 41,58 m.; 41,04 m. si 30,90 m. La orele 22.30—23.00 pe lungimile de undă de : 41,58 m.; 41,04 m. şi 30,90 m. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I. B.10 . Radio-Jurnal: 6.55. Buletinul de ştiri în limba rusă; 7.30: Citirea articolului de fond din ziarul ,,Scânteia”; 7.40: Pablo Casals interpretează allegro din Concertul pentru violoncel de Dvorae; 13.02: Radio Jurnal; 13.17: Cântece colhoznice sovietice şi ale ţărănimii noastre muncitoare; 14.30: Cântece sovietice în prima audiţie: 14.45: Ora Armatei; 15.15: Fragment din Suita „Patria mea”; 15.30: Ra­dio Jurnal; 18.03: Ora părinţilor; 18.30: Curs de limba rusă; 20.20: Comentariul evenimentelor interne; 22.25: Buletinul de ştiri în limba rusă; 22.30: Orchestra de estradă a Comitetului de Radio; 23.30: Radio Jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI II: 19.00: Emisiune In limba maghiară; 20.30: Emisiune in limba idiş. RADIO ROMANIA: 7.00: Emisiune in limba maghiară; 13.30: Emi­­siune in limba germană. RADIO BUCUREŞTI I: 19.10: Car­net Cultural: Cronica literară Şi Cronica limbii RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO TIMI­­ŞOARA. 20.00: Radio Jurnal, RADIO BUCUREŞTI II 13.00 : Din cântecele patriotice ale com­pozitorilor noştri. 13.30: Din cele mai populare opere ale compozito­­rilor clasici. 20.00—23.00: Postul pe 32,4 m. Pos­tul pe Unda Scurtă pe 25 m. și Radio România Liberă pe 48,3 m. emit pentru străinătate. RADIO TIMIŞOARA PE 540 m. LUNGIME DE UNDA! 19.00—21.30. Emisiune pentru naţionalităţile conlocuitoare din R. P. R. In noaptea de 2 spre 3 Apri­lie, aşadar Duminică noaptea­ va avea loc o eclipsă (adica întunecare) a lunii. Oamenii de ştiinţă, care ştiu foarte bine de ce, cum şi când trebue să se întâmple a­­ceste eclipse, le vestesc cu mulţi ani înainte, fără a se înşela măcar cu o clipă. In privinţa felului cum urmează să se fietreacă eclipsa de Du­minica noaptea, ei au arătat dinainte următoarele : Acolo unde cerul va fi senin, fără urmă de nor, oa­menii vor putea urmări cum seara, la ora 8 şi 9 minute, luna va începe a se întuneca uşor. La 9 şi 9 minute va în­cepe a intra într’o umbră foarte jroasă, cu marginea rotundă, care o va cuprinde din ce în ce. De la 10 şi 29 minute până la 11 fără un minut, luna va fi întunecată cu totul. Apoi, treptat, până la 12 şi 19 minute, va ieşi din acest întuneric, pentru ca la 1 şi 19 minute să pără­sească cel din urmă văl de umbră — umbră slabă, uşoa­ră, ca şi la început. CÂND ŞI CUM ARE LOC O ECLIPSĂ Din timpurile cele mai vechi, cu mii şi mii de ani înainte de vremea noastră, cărturarii au lăsat însem­nări asupra celor mai de seamă întâmplări pe care le-au apucat, amintind prin­tre altele şi despre eclipse, încă de acum trei mii de ani, cărturari din ţara nu­mită Chaldeea au băgat de seamă că eclipsele nu se pe­trec la întâmplare, ci cu o anume rânduială. Pe baza însemnărilor rămase de pe atunci, se vede că ei izbu­teau să cunoască dinainte data eclipselor, cu destulă siguranţă. Pe măsură ce ştiinţa a ajuns să pătrundă mai adânc rânduelile firii, ale naturii, oameni de ştiin­ţă au descoperit şi pricinile adevărate ale eclipselor. As­tăzi se ştie bine cum se pe­trece o eclipsă. Să privim desenul alătu­rat (însemnat cu litera A). Ce ne arată el? In dreapta desenului se vede soarele, care lumi­nează. Mai spre stânga, pă­mântul rotund ca un măr. El primeşte lumina dela soare. Se ştie că pământul se învârteşte în jurul lui în­suşi ca un prâsnel, (titirez) în fiece 24 de ore, şi toto­dată se mişcă ocolit în ju­rul soarelui, îndeplinind a­­cest drum într’un an. Pe desen, mai în stânga, se­ vede şi luna care este de fapt mult mai mică decât pământul. Ea se învârteşte în jurul pământului, împli­­nindu-şi drumul in aproape 28 de zile. Pe desen se vede dease­­­m­eni, în negru, umbra pe care atât pământul cât şi luna o lasă în urma lor. Umbra este rotundă pen­tru că, aşa cum ştim, orice umbră la înfăţişarea lucru­lui sau fiinţei, care, stând în calea razelor soarelui, au pricinuit-o. Fie că e vorba de un copac, un vârf de munte, un om, ori, aici, despre pământ sau lună, umbra are întotdeauna for­ma lucrului cu pricina. Când se întâmplă eclipse? Atunci când luna şi pămân­tul, în mişcarea lor, ajung să stea aşa cum se arată în desenul A, adică atunci când luna trece prin umbra pământului. Un desen este însemnat cu (1) momentul când luna intră în umbra pământului, cu­­(2) când e cu totul întunecată şi cu (3) când iese din umbră. Din ce locuri ale pămân­tului se poate vedea o ase­menea eclipsă? Se înţelege uşor cu ajutorul desenului: de pe acea jumătate a pă­mântului pe care e noapte Oamenii de pe cealaltă jumă­tate, privind spre soare, n’au cum s’o vadă. La ei e zi. Desenul al doilea (însem­nat cu litera B) ne arată cum uneori atunci când luna în drumul ei trece printre soare şi pământ, se poate întâmpla ca umbra lunei să cadă pe pământ ascunzân­­du-se soarele şi astfel să avem în acele regiuni o eclipsă (o întunecare) a soarelui. Să mai lămurim două lu­cruri : întâi: umbra pământului ori a­ lunei, ca şi orice altă umbră, are în jur o umbră mai uşoară, mai luminată numită penumbră. De aici vine acea întunecare slabă, pe care o vom vedea Du­minică seara la ora 8 şi 9 minute, când luna va intra în penumbra pământului. Al doilea lucru ce trebue lămurit este următorul: dacă lucrurile stau aşa, de ce eclipsele de lună şi de soare sunt atât de rare ? Răspun­sul este: pentru că drumu­rile urmate de pământ şi de lună în rotirea lor neconte­nită se schimbă mereu după anumite legi bine cunoscute de învăţaţi, aşa încât de cele mai multe ori luna trece pe alături de umbra pământului, şi pământul trece pe alături de umbra lunii. CÂTEVA ÎNTÂMPLĂRI CU TALC Astăzi, pentru oamenii de ştiinţă, a prevedea o eclipsă cu zeci şi sute de ani înainte e un lucru uşor. Iată, sa­vanţii sovietici vestesc de pe acum că la 30 iunie 1954 la ora 3 şi 17 minute după amiază, locuitorii Bielorusiei vor vedea o eclipsă totală a soarelui. Alta va fi văzută în regiunea Crimeii şi a Uralului, la 15 Februarie 1961. La Moscova cea mai apropiată eclipsa totală de soare va fi peste 176 de ani, în ziua de 16 Octombrie 2126, la ora II dimineaţa. Dacă lucrurile sunt atât de fireşti şi de lămurite, atunci se ridică o întrebare : de ce umblă prin lume basme în­fricoşătoare despre eclipse ? Cine le-a scornit? Cui folo­sesc ? In vechime oamenii fiind neştiutori şi neputându-şi lămuri asemenea întâmplări cum sunt eclipsele, au născocit tot felul de bas­me, dintre care unele mai dăinue şi azi pe alocuri. Aşa, de pildă, la indieni şi la tibetani, în Asia deci, se mai bucură de crezare ur­mătorul basm : cică un zeu rău a furat cândva dintr’o tainiţă cerească „vinul ne­muririi“, din care n’avea voie să bea decât zeul zei­lor. Luna şi Soarele, prin­zând de veste l-au pârît. Iar zeul zeilor, mânios, l-ai înşfăcat pe tâlhar de-o aripă, şi după ce şi-a luat băutura înapoi, urmând legea şi obi­ceiul zeilor, i-a retezat capul. De atunci, capul zeului rău­făcător rătăceşte, zice-se, printre steie, căutând luna şi soarele ca să se răzbune. Când le prinde, cearcă să le muşte, şi atunci pe pă­mânt e eclipsă ^ — fie de soare, fie de lună. Popoare ca Norvegienii. Suedezii, Finlandezii păs­trează o legendă asemănă­toare. E vorba despre doi lupi. Amândoi umblă să mă­nânce soarele şi luna. In ţara noastră, mai ales pe la sate, nu se vorbeşte despre lupi ori zei, ci despre vârco­laci care, chipurile, ar mânca luna. Pentru a-i „speria“, în u­­nele locuri oamenii bat din talere şi fac o zarvă vremai pomenită, până când eclipsa se termină. Bineînţeles, gă­lăgia lor n’are nici în clin nici în mânecă cu terminarea eclipsei. Cu toate că încă de acum 2—3000 de ani se ştiau unele lucruri despre eclipse, clasele exploatatoare au căutat cu înverşunare să ascundă po­porului descoperirile ştiinţei, să-l lase în întunecime, pen­tru a-1 înfricoşa, a-1 stăpâni şi a-1 jefui mai lesne. Iată o întâmplare grăi­toare : în cursul uneia din călătoriile sale, vestitul Go­­lumb, descoperitorul Ameri­­cii, pentru a îngenunchia şi a stăpâni populaţia unei in­sule bogate, a ameninţat că „va lua luna de pe cer“. El ştia că în noaptea aceea urma să aibă loc o eclipsă de lună. Bineînţeles, oamenii de pe insulă, neştiutori, când au văzut începutul eclipsei, i-au dat tot ce le-a cerut — şi în schimb după vreun ceas, „din mila“ lui Golumb... şi-au pri­mit luna înapoi. Se vede deci pentru ce clasele stăpânitoare, având în mână toată ştiinţa timpu­lui lor şi toate bonurile lu­mii, nu sunt deloc interesate să răspândească în popor a­­devărul asupra eclipselor de lună­ şi de soare, ori asupra oricărui alt fapt asemănător. Aşa se face că şi astăzi su­perstiţiile şi besna cu privire la nişte întâmplări tot atât de fireşti ca şi răsăritul ori apusul soarelui mai dăinue încă, îndeosebi în ţările care sunt mai crunt exploatate, care zac sub jugul imperia­lismului american, englez ş.a.m.d., asemenea legende, menite să ţină poporul în slă­biciune şi neputinţă sunt în­treţinute de exploatatori. Numai clasa muncitoare, care vine la conducere pen­tru a se elibera de exploa­tare pe sine şi întregul po­por muncitor, iar nu pentru a asupri, a luptat şi luptă să facă din ştiinţă un bun al tu­turor oamenilor muncii. CEVA DESPRE VÂRCOLACI Nu despre „vârcolacii“ cei ce spun babele că „mă­nâncă luna“ vorbim aici, ci despre alţi mâncăi , despre chiaburi în primul loc, şi despre prietenii şi slugile lor. Acolo unde oamenii mun­citori nu s’ar dovedi de­­ajuns de bine înarmaţi şi pregătiţi, chiaburimea va în­cerca să tragă spuză pe turta ei, folosindu-se de eclipsă. Cum ? Ca în atâtea alte rânduri, adică încercând să vâre în sufletul celor ne­ştiutori fel de fel de spaime şi îndoeli. Vor vorbi iar despre „sfârşitul lumii“, des­pre război, despre apocalips şi câte alte născociri... Aceasta pentru că ei ştiu bine că un om ros de frică nu va munci cum tre­bue­ acum la vremea însă­­mânţărilor. Ei ştiu că un om care mai crede că stâr­nirea războaielor are vreo legătură cu luna sau cu vâr­colacii, acela nu va lupta cu toată inima pentru pace, fiindcă nu-i va vedea pe adevăraţii „vârcolaci”, aţâ­ţătorii la război — imperia­liştii din America şi slugile lor de pe meleagurile noa­stre, cei de tagma chiabu­rilor. Ori, un om muncitor care nu munceşte din toată inima, nu ia parte cu tot sufletul la lupta pentru pace şi pentru asigurarea unui viitor mai bun, un aseme­nea om ar fi tocmai pe pla­cul „vârcolacilor“ din satele ţării noastre, a chiaburilor­­vârcolaci“, care nu visează decât prăpăduri, apocalipse şi războaie, din care averea şi puterea lor să iasă iarăşi cum a fori. De aceea, asemenea basme ticăloase trebuesc curmate de la început.­ Şi aceasta nu se poate face cu adevărat şi cu mare folos, decât aducând la cunoştinţa oamenilor mun­­citori din toate satele şi că­tunele ţării adevărul despre mişcarea lunii şi a pămân­tului, despre eclipse, despre minciuna cu vârcolacii care nu sunt picăeri în cer, şi despre vârcolacii - chiaburi* care uneltesc prin unghere. CÂTEVA ÎNDRUMĂRI Prin munca de lămurire a agitatorilor, folosind ajutorul învăţătorilor, al inginerilor de la S.M.T, Gospodării Agri­cole de Stat, etc., eclipsa de Hună de Duminică noapte tre­bue să fie, mai ales la sate, un bun prilej pentru răspân­direa ştiinţei în rândurile poporului nostru muncitor, pentru ridicarea dragostei şi interesului faţă de adevărul ştiinţific, pentru demascarea svonurilor şi uneltirilor chito­bureşti. Societatea pentru Răspoto­direa Ştiinţei şi Culturii va trebui să mobilizeze un nu­măr cât mai mare de confe­­renţiari şi să le înles­­nească deplasarea la sate, la căminele culturale care nu vor găsi la îndemână un conferenţiar potrivit. Căminele culturale trebue să privească drept o sarcină de seamă a lor înscrierea în programul din Duminica a­­ceasta a unei scurte confe­­rinţe despre eclipsa care va avea loc, lămurind cauzele întunecării lunii şi lămurind totodată pe larg cât de dău­nătoare sunt superstiţiile le­gate de aceste întâmplări fi­­reşti şi obişnuite şi cui ar duc folos asemenea mito­ciuni. Expunerile vor fi mult uşurate dacă cel ce va vorbi va avea grijă să-şi pregă­tească din vreme oarecare unelte de ajutor. De pildă, cu ajutorul a două basmale albe şi­ niscai bucăţi de hârtie, câr­pă, lână etc. se pot încropi cu uşurinţă fără nicio chelt­­uială două ghemuri rotun­de, unul mai mare, unul mai mic, închipuind pământul şi luna. Un măr şi o minge de fotbal pot fi folosite şi mai bine. Drept soare poate sta becul, lampa, ori o lumâ­nare, cu condiţia ca în odaie să nu fie decât acest singur izvor de lumină. Basmalele folosite, mingea, mărul, trebue să fie de cu­­loare deschisă, pentru ca umbra şi penumbra să se poată deosebi de departe. Bineînţeles, pentru că o asemenea conferinţă să fie cu folos cât mai mare, este numaidecât nevoe ca vor­bitorul să facă mai întâi câteva încercări singur, până se deprinde. In desenul însemnat cu litera C se vede cum poate fi înfăţişată o eclipsă de lună, prin ase­menea mijloace la înde­mâna oricui. Broşuri cum sunt: „Feno­mene cereşti, neobişnuite” de Ivan Sergheev, sau „Cum prevestesc savanţii fenome­nele naturii” de S. L Vald­­grad, amândouă apărute în colecţia „Ştiinţa pentru toţi”, editura Cartea Rusă, pot fo­losi mult la pregătirea unei asemenea conferinţe. ★ Agitatori, toţi cei ce ac­tivaţi pe tărâmul răspândirii ştiinţei, al luptei împotriva superstiţiilor şi obscurantis­mului, să facem totul pen­tru a preveni şi demasca svonurile chiaburilor şi a le întoarce împotriva lor! Să facem totul pentru a pune în mâna poporului arma as­cuţită a ştiinţei şi a smulge din mâna chiaburimii arma ticăloasă a superstiţiei! Să facem din conferinţele şi munca de lămurire de Du­minică o nouă izbândă a luptei pentru cultură, pentru ştiinţă, pentru pace, pentru luminarea şi fericirea po­porului nostru împotriva tu­turor duşmanilor culturii, ai ştiinţei şi ai păcii popoarelor! * * “V V. Em. Galan In ajutorul agitatorului Ce este şi cum se întâmplă o eclipsă de lună — In legătura cu eclipsa de luna din noaptea de Duminica 2 Apri­lie — DESEN B.: Eclipsa de soare DESEN A. : Eclipsa de lună DESEN C.: Lumânarea este soarele, mingea — pământul, iar mărul — luna. Luna este cum se vede in eclipsă totală. er.

Next