Scȃnteia, iunie 1950 (Anul 19, nr. 1747-1772)

1950-06-01 / nr. 1747

silozurile din Craiova şi Portăreşti-Dolj. Uniunea Sindicatelor de Construcţii are datoria să-şi concentreze atenţia asupra acestor şantiere, să organizeze temeinic Campania de recoltare — sarcină de frunte a clasei muncitoare a noastră stă acum o sarcină de cea mai mare însemnătate , strângerea la timp şi în cele mai bune condiţiuni a unei recolte bogate. In această campanie de importanţă naţională, clasa muncitoare, forţa conducătoare a regimului de democraţie populară, are rolul conducător şi o uriaşă răspundere. In lumina acestei răspunderi trebue să privească muncitorii din industrie și transporturi, însemnatele sarcini economice şi politice care le revin în această campanie. Recolta din anul acesta prezintă o importanţă deosebită. Ea trebue să constitue o armă puternică în lupta dusă de clasa muncitoare sub conducerea Partidului, pentru lichidarea înapoierii economice moştenite din trecut, pentru făurirea unei vieţi îmbelşugate pentru toţi oamenii muncii. Asigurând îmbunătăţirea aprovizionării cu hrană a oamenilor muncii de la oraşe, materiile prime vegetale necesare industriei noastre în plină desvoltare etc., recolta din anul acesta va grăbi industrializarea socialistă a ţării, va contribui la întărirea independenţei naţionale, va spori capacitatea de apărare a Patriei noastre, factor activ în puternicu lagăr al păcii şi democraţiei. Campania de strângere a recoltei şi de colectări va constitui astfel încă o lovitură dată duşmanului de clasă dinăuntrul ţării şi imperialiştilor angio-americani aţâţători la un nou război. Iată de ce strângerea recoltei la timp şi în bune condiţiuni este CEA MAI ÎNSEMNATA SARCINĂ actuală în cadrul luptei pentru pace, pentru o viaţă mai bună, pentru socialism. Pentru a asigura succesul deplin al campaniei strângerii recoltei, muncitorimea de la oraşe — ca un frate mai mare — este chemată să întindă şi de data aceasta mâna ei puternică ţărănimii muncitoare. Campania strânsului recoltei şi colectărilor trebue să ducă la întărirea alianţei cu ţărănimea muncitoare, la izolarea şi slăbirea chiaburimi. Campania de recoltare — aşa cum arată Hotărîrea Comitetului Central al Paradului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri — pune sarcini însemnate în faţa muncitorilor şi tehnicienilor din toate branşele. Hotărîrea Partidului şi Gu-. vernului dă ca sarcină industriei metalurgice de a livra, până la 20 iunie, toate maşinile şi uneltele agricole planificate pentru campania de recoltat şi treeriş, precum şi de a completa până la această dată întregul utilaj care a fost livrat incomplet. A îndeplini cu cinste această sarcină — iată un obiectiv principal al întrecerii socialiste. Organizaţiile de partid din toate întreprinderile metalurgice care lucrează maşini şi unelte agricole trebue să arate muncitorilor şi tehnicienilor însemnătatea acestei sarcini, să-i însufleţească la luptă pentru terminarea lucrărilor înainte de termen, arătând că fiecare maşină, fiecare batoză în plus, fiecare piesă de schimb, înseamnă un sprijin în plus dat ţărănimii muncitoare, o lovitură în plus dată duşmanului de clasă. Fiecare întreprindere, atelier mecanic etc., să-şi facă un titlu de mândrie din îndeplinirea obligaţiei de a repara PESTE PLAN, în tot timpul campaniei de recoltat, cât mai multe maşini şi utilaj agricol, asigurând buna lor funcţionare în tot timpul campaniei. In acest scop, conducerile administrative trebue să organizeze mai bine lucrul, iar organizaţiile de partid din întreprinderi să mobilizeze pe toţi muncitorii şi tehnicienii în întrecerea socialistă, pentru a repara repede şi bine cât mai multe maşini şi unelte agricole. Direcţiile centrale şi toate celelalte organe de resort să întocmească planuri operative şi concrete, în legătură cu repararea uneltelor, controlând îndeaproape ca aceste planuri să fie executate întocmai. Nicio slăbiciune, nici cea mai mică întârziere nu este îngăduită în această uriaşă acţiune ! Strângerea recoltei pune sarcini mari şi în faţa muncitorilor constructori, care trebue să asigure silozurile necesare pentru înmagazinarea grâului colectat şi să repare toate magaziile necesare. In acest sens, Hotărîrea prevede că până la 10 Iunie trebue terminate reparaţiile capitale de magazii, ale silozurilor Băileşti-Dolj, Balaci-Teleorman. Până la 15 August, trebue terminate întrecerea socialistă. Muncitorii forestieri, cei din întreprinderile de materiale de construcţii, să asigure aprovizionarea din timp a acestor şantiere! Muncitorii din industria uşoară trebue să livreze până la data de 10 iunie întreaga cantitate de materiale: cu-grele, pânză, sfoară, saci, prelate şi alte materiale necesare ţăranilor muncitori în campania de recoltat şi treerat. Şi de felul cum ei se vor achita de această sarcină depinde în măsură însemnată bunul mers al campaniei de recoltat. Pe teren, o lipsă în aparenţă de minimă importanţă, de pildă lipsa unei curele de la maşina de treer, poate încurca toate socotelile, pricinuind întârzieri şi pagube mari. Muncitorii şi tehnicienii din sectorul bunurilor de larg consum trebue să dea un mai mare avânt întrecerii socialiste pentru a mări producţia de mărfuri de larg consum, contribuind la intensificarea schimbului dintre oraş şi sat. Cooperativele săteşti trebue să primească mai multe mărfuri, şi în primul rând unelte agricole şi materiale necesare muncilor agricole. Transportul recoltei bogate din acest an ridică probleme serioase în faţa muncitorilor ceferişti. Pentru a putea face faţă, este necesar ca întreg parcul nostru de vagoane să fie mobilizat, ca atelierele căilor ferate să-şi intensifice simţitor activitatea, astfel încât să repare la timp numărul de vagoane necesar şi să transforme vagoanele de cereale conform necesităţilor. Cu sprijinul tuturor acelora care execută transporturi pe cale ferată. Departamentul C.F.R. trebue să asigure ra- tionalizarea circulaţiei de vagoane, înlăturând timpii morţi, plimbarea de vagoane goale, încrucişările de transporturi, etc. Ceferiştii şi muncitorii din întreprinderile cliente să-şi facă un punct de onoare ca în această campanie de recoltare — folosind întrecerea socialistă — să reducă timpul de încărcare şi descărcare, pentru a asigura cât mai multe vagoane în stare să transporte recolta, fără pierderi şi în cele mai bune condiţiuni. In tot timpul campaniei de recoltat şi treeriş, mii şi mii de muncitori vor lucra pe teren, alături de ţărănimea muncitoare. Din rândurile muncitorilor de la oraşe se va recruta o parte din personalul tehnic — mecanici, fochişti, batozari, etc. — necesari bunei funcţionări a maşinilor de treer. Alte mii de muncitori vor veni cu atelierele mobile şi echipele complexe ce vor lua fiinţă, spre a repara la faţa locului maşinile şi uneltele agricole. Prezenţa acestor muncitori la sate este un fapt de o mare însemnătate politică. Ei au datoria a se strădui să contribue din toate puterile la ducerea la bun sfârşit a muncii de strângere a recoltei, reparând uneltele ţăranilor muncitori, veghiând la funcţionarea neîntreruptă a maşinilor, etc. Prin munca lor plină de patriotism, ei vor aduce o contribuţie de preţ la cimentarea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, vor asigura hrana lor şi a marii familii a poporului muncitor. Fiecare muncitor să fie un agitator şi propagandist înflăcărat, să lămurească ţărănimea muncitoare cu privire la spiritul de clasă în care au fost aşezate anul acesta colectările, să vegheze ca Hotărîrea Partidului şi Guvernului să fie executată fără cea mai mică ştirbire, să contribue la sporirea vigilenţei de clasă împotriva chiaburimii, să lămurească pe ţăranii săraci şi mijlocaşi că singura lor salvare din nevoi este să urmeze exemplul colhoznicilor sovietici şi al acelor ţărani muncitori de la noi care s’au unit în gospodării agricole colective. Organizaţiile de partid din întreprinderi să asigure trimiterea la ţară a unora din lucrătorii cei mai buni din punct de vedere profesional şi cu un nivel ridicat de conştiinţă muncitorească. Muncitorii din întreprinserile care și-au luat asupra lor sarcina de a sprijini în mod special câte o gospodărie agricolă colectivă, au datoria să-i dea un ajutor puternic în această perioadă, pentru ca gospodăria agricolă colectivă respectivă să-și îndeplinească în cele mai bune condiţiuni muncile de recoltare, treeriş, etc., îndemnându-i să fie printre primii la predarea cotelor la colectare. Desfăşurând întreaga lor capacitate de muncă productivă şi de activitate politică şi organizatorică, muncitorii din fabrici şi uzine — sub conducerea organizaţiilor de partid — vor da o contribuţie puternică la succesul deplin al campaniei de recoltare, la ridicarea nivelului de trai al poporului nostru muncitor, la întărirea Patriei noastre, la apărarea păcii. In fata poporului mun Marea Adunare Naţională a votat leerea Codului Muncii Luni după amiază, după expunerea făcută de Iov. Gh. Apostol, preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii, Marea Adunare Naţională a luat in discuţie proectul de lege al Codului Muncii. La discuţia care a avut loc în cursul şedinţelor de Luni şi Marţi, au luat parte numeroşi deputaţi. Tov. Stanciu Emil s-a ocupat de prevederile capitolului II din Cod, exprimându-şi satisfacţia pentru faptul că acesta înscrie obligativitatea incheerii contractelor colective de muncă. „Nici când — a spus vorbitorul — în ţara noastră, condusă până acum câţiva ani de capitalişti şi moşieri nu s’a prevăzut încheerea contractelor colective, nemaivorbind de obligativitatea lor. Contractele colective constituie o mare forţă mobilizatoare pentru realizarea Planului de Stat. Astfel la încheerea lor în anul 1950 au fost făcute 66.705 propuneri privind îmbunătăţirea procesului de producţie faţă de 28.000 câte au fost făcute în 1949; dintre propuneri au fost acceptate 27.130. Angajamentele luate cu ocazia încheerii contractelor colective au fost îndeplinite şi depăşite în cea mai mare măsură de către muncitori. In acelaş timp administraţiile întreprinderilor şi-au îndeplinit angajamentele luate pentru crearea de condiţii mai bune de muncă şi de trai pentru oamenii muncii. Construirea de locuinţe în centrele muncitoreşti de la Hunedoara, Reşiţa, Ploeşti, Braşov, cele 3489 de cantine, 1207 gospodării auxiliare, 1339 de cluburi, 6000 biblioteci înzestrate cu 3.750.000 de volume şi cele 5775 echipe artistice, toate sprijinite şi întreţinute de administraţiile întreprinderilor, dovedesc acest lucru. Consider — a spus în continuare vorbitorul — că este de datoria noastră ca aleşi ai oamenilor muncii de a ajuta şi mai mult organele sindicale şi administraţiile întreprinderilor pentru ca angajamentele reciproce luate prin contractele colective să fie duse la îndeplinire. In acelaş timp trebuiesc sprijinite în mod deosebit sindicatele de salariaţi agricoli în lupta pentru respectarea contractelor colective încheiate cu cea mai vicleană şi mai hrăpăreaţă clasă exploatatoare de la noi, chiaburimea. Tov. Sârbu Ion a vorbit despre problema deosebit de importantă pentru orice om al muncii, a stabilităţii la locul pe care-l ocupă în producţie. De această problemă importantă se ocupă articolele 20-21 ale proectului de lege al Codului Muncii. Ele asigură drepturi importante pentru cei angajaţi pe baza contractelor colective şi individuale de muncă încheiate între salariaţi şi întreprindere. Aceste drepturi n’au existat sub regimul burghezo-moşieresc din ţara noastră. Ele nu există şi nu pot exista nici astăzi pentru muncitorii din ţările capitaliste. In lumea capitalistă sunt în momentul de faţă peste 45 milioane de şomeri, milioane Şedinţa de Marţi dimineaţa a Marii Adunări Naţionale s-a deschis la ora 10, sub preşedinţia tovarăşului generalmaior Constantin Doncea, preşedintele Biroului Marii Adunări Naţionale. Pe banca Prezidiului se aflau: acad. prof. dr. C. I. Parhon, prof. P. Constantinescu-Iaşi, Ion Niculi, Marin Florea Ionescu şi alţi membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Pe banca ministerială erau prezenţi dr. Petru Groza, tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, I. Chişinevschi, Chivu Stoica şi alţi membri ai guvernului. ★ Tov. Tóth Geza a arătat că una din cele mai preţioase cuceriri ale clasei muncitoare este legea Asigurărilor Sociale. Codul Muncii extinde asigurările sociale asupra tuturor muncitorilor indiferent dacă sunt angajaţi permanent sau temporar. Sunt cuprinşi în şisde oameni umblă dela o fabrică la alta, dintr’un oraş in altul căutând de lucru. A luat apoi cuvântul tov. Niculina Preda, care a subliniat grija tovărăşească pe care o poartă Partidul, faţă de oamenii muncii, grijă care se oglindeşte puternic şi în Codul Muncii. Acest Cod consfinţeşte principiul pentru care a luptat zeci de ani de zile clasa noastră muncitoare: la muncă egală, salariu egal. Femeile muncitoare se bucură azi de drepturi egale cu ale bărbaţilor. Vorbitoarea a enumerat apoi dispoziţiile din Cod care asigură femeilor gravide, celor care alăptează, femeilor suferinde şi tinerilor, un regim special de protecţie a muncii. Arătând că în ţările capitaliste unde exploatarea şi mizeria oamenilor muncii se adânceşte, nici nu poate fi vorba de protecţia femeilor, tov. Niculina Preda a subliniat că Codul Muncii va fi considerat de femeile muncitoare din ţara noastră, ca o armă de luptă pentru întărirea Patriei noastre, pentru pacea şi fericirea copiilor lor. temui Asigurările Sociale salariaţii agricoli, salariaţii din instituţiile publice şi salariaţii casnici. S-a pus astfel capăt măsurilor de discriminare ce existau în trecut şi care loveau în interesele muncitorilor şi funcţionarilor. Sub regimul burghezo-moşieresc la un milion de muncitori asiguraţi, doar 50.000 primeau pensie, şi aceasta de mizerie. In conducerile vechilor asigurări sociale se găseau tot felul de lachei ai patronatului, care adunau venituri colosale de pe spinarea oamenilor muncii. Astăzi asigurările sociale au fost puse sub conducerea celor ce muncesc, iar muncitorul care are drept la un ajutor, îl primește imediat, în întreprinderea sa, fără să mai fie purtat pe drumuri Prin grija Partidului vor pleca anul acesta la casele de odihnă peste 200.000 muncitori şi studenţi spre a-şi reface şi întări forţele pentru a munci cu mai mult spor în vederea îndeplinirii Planului de Stat. In timp ce in ţările capita- In continuare a luat cuvântul tov. Bereu Feldman care a arătat că proectul de lege al Codului Muncii constitue o nouă şi mare cucerire a oamenilor muncii de toate naţionalităţile din ţara noastră. Articolul 33 al Codului care prevede că : „La muncă egală se va plăti un salariu egal, fără să se facă vreo deosebire de vârstă, sex sau naţionalitate” vine să consfinţească o situaţie de fapt din întreprinderile noastre, de la instaurarea regimului de democraţie populară. Legile regimului burghezo moşieresc, care purtau numele de legi ale muncii, erau în fapt legi scelerate, îmbibate de ură de rasă, legi pe baza cărora erau scoşi din câmpul muncii zeci de mii de salariaţi şi erau siliţi să lucreze în lagărele de muncă, zeci şi sute de mii de evrei săraci. O situaţie asemănătoare găsim azi în ţările capitaliste. In Israel, ţara către care naţionaliştii evrei încearcă să ademenească prin amăgire pe oamenii muncii evrei, asuprirea rasială se exercită din liste, muncitorimea este din ce în ce mai nemilos exploatată şi lipsită de dreptul de ajutor în caz de boală şi inva plin faţă de muncitorii arabi. Naţionaliştii sionişti din Israel practică discriminarea rasială pentru a-şi putea continua nestânjeniţi politica de apărare a intereselor burgheziei israeliene şi de înrobire faţă de imperialismul anglo-american. Vorbitorul a arătat în continuare că după mai puţin de un an şi jumătate de economie planificată, peste 22.000 de oameni ai muncii evrei au fost încadraţi în producţie. In lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat s’au ridicat din rândurile oamenilor muncii evrei fruntaşi în producţie şi inovatori care au fost evidenţiaţi şi decoraţi cu diferite ordine şi medalii. Prin Codul Muncii se deschid noi posibilităţi de încadrare în muncă, folositoare Republicii pentru toţi acei care vor să trăiască cinstit din rodul muncii lor. A vorbit apoi tov. Cosma Ion care a arătat că proectul Codului Muncii dovedeşte încă odată înalta preţuire de care se bucură în Patria noastră liberă munca şi omul care munceşte. Prin acest Cod ti miditate, în ţara noastră a fost posibilă îmbunătăţirea şi lărgirea dreptului la asigurările sociale. Seretului muncitor din R.P.R, îi sunt consfinţite o nouă serie de drepturi ceea ce oglindeşte dragostea şi grija părintească cu care Partidul şi Guvernul veghiază la creşterea tinerei generaţii de constructori ai socialismului. In ţările capitaliste, milioane de tineri umblă desbrăcaţi şi flămânzi în căutare de lucru. Imperialiştii îneacă în sânge cele mai fireşti năzuinţi ale tineretului. Tineretul muncitor din ţara noastră urmăreşte cu dragoste şi sprijină lupta tinerilor muncitori din ţările capitaliste împotriva imperialismului, duşmanul de moarte al tineretului. In Patria noastră, urmând exemplul minunat al comsomoliştilor, tineretul muncitor obţine necontenit succese deosebite în lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat. Legea de faţă prin care regimul nostru de democraţie populară acordă noi drepturi tineretului, ne cere să desvoltăm aceste succese şi să facem ca avântul întrecerii socialiste să cuprindă pe fiecare tânăr care num* (Continuare în pag. 3-a, col. 581 Şedinţa de Marţi dimineaţa O nouă şi mare cucerire ci oamenilor muncii de toate naţionalităţile Pentru o recoltă îmbelşugată Agitatorii îndeamnă la întovărăşiri pentru desmiriştii CRAIOVA (de la corespondentul nostru). Tractoriştii Staţiunii de Maşini şi Tractoare Băileşti- Dolj au început din timp repararea tractoarelor şi baitozelor necesare campaniei de recoltare. Până în prezent, ei au reparat 10 tractoare I.A.R., 18 batoze şi au revizuit şi controlat toate plugurile folosite în campania de însămânţări. Odată cu aceasta, tractoriştii au format 12 echipe care au pornit în comunele din raza de acţiune a Staţiunii, ducând muncă de lămurire printre ţăranii muncitori în vederea încheierii de noi contracte de întovărăşiri pentru campania de desmiriştit. (Dela Stelian Banciu, corespondent). In plasa Mărăcineni - Buzău primii care au ieşit la prăşit au fost ţăranii muncitori Floarea Petre din comuna Găvăneşti şi Mihai Suditu din comuna Vadu Paşii. Ei au aplicat recomandările agrotehnice, adică praşila fără muşuroaie, metodă prin care se opreşte evaporarea apei din sol. Deasemeni, în plasa Pogoanele, primii care au ieşit la prăşit au fost Grigore T. Vasile din comuna Brădeanu şi văduva Maria Leică din comuna Smeeni, care au şi terminat praşila întâia, iar acum au început a doua praşila. Primii pe plasă la prăşit Comune fruntaşe în lucrările de pregătire a campaniei agricole de vară CRAIOVA. — In plasa Breasta din judeţul Dolj comunele Tancănău, Pleşoiu şi Ciutura sunt fruntaşe în munca de reparare a maşinilor şi uneltelor necesare campaniei de recoltare. In afară de repararea şi revizuirea uneltelor, ţăranii muncitori din aceste comune şi din alte comune ale plăşii Breasta au început să-şi pregătească de pe acum carele, coasele şi secerile, pentru strânsul recoltei. Au reparat batozele şi tractoarele staţiunii FAGARAŞ (dela Brashes Ion, corespondent). Muncitorii şi tehnicienii dela S.M.T.Făgăraş au terminat de reparat cele 28 batoze din staţiune Deasemenea au terminat de revizuit şi reparat toate tractoarele, motoarele sta-ibile şi plugurile. S'au evidenţiat In această muncă tovarăşii: Paicu Viorel şi Grecu Gh. La Gospodăria Agricolă de Stat „Filimon Sârbu" din Beclean-Făgăraş a început prăşilă fia la cartofi. Au început praşila iha şi ţăranii muncitori din comunele Uleni, Râuşor, Dridif şi Galaţi. In comuna Galați primul care a ieşit la praşila II-a a fost ţăranul mijlocaş Stiuiguță Traian. PROLETARI DIN* TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! , SERIA III ANUL XIX Nr. 1747 4 PAGINI 4 LEI Joi 1 Iunie 1950 Au terminat praşila în zece zile (De la Filip Ladojinski corespondent). In întrecerile însufleţite între brigăzi, membrii Gospodăriei Agricole Colective ,,6 Martie“ din Stoicăneşti-Olt au terminat de prăşit 14 ha. floarea soarelui, 3 ha. cartofi, 10 ha. fasole, 60 ha. porumb şi 1,50 ha. ceapă. Toate lucrările au fost gata in 10 zile. Drapelul a fost câştigat de brigada I-a condusă de Gheorghe Neacşu, care a fost câştigătoare şi în campania insămânţărilor. Chiaburi sabotori trimiși în judecată (Dela Ion Cârmină, corespondent). — Chiaburul Petre Ţene din Alexandria are 40 ha. pământ, un tractor, două secerători-legători și altele. Chiaburul a declarat la Comitetul Provizoriu al orașului că cele două secerătorilegători sunt stricate. Organele Comitetului Provizoriu s’au mulţumit cu ceea ce a declarat chiaburul. Dar la controlul făcut de către organele Comitetului Provizoriu judeţeamTeleorman s’a constatat că ambele maşini funcţionează bine şi n’au nevoie de vreo reparaţie. Alt chiabur, Nicolae Toader, a ascuns secerătoarea după un gard şi a acoperit-o cu buruieni uscate. La controlul făcut, secerătoarea a fost descoperită. Chiaburul a căutat să inducă în eroare organele de control, spunând că maşina nu este bună, că e veche. Pentru faptele lor mârşave, chiaburii sabotori au fost dați pe mâna justiției. Muncitori din fabrici şi ateliere ! Mecanici şi tractorişti de la S.M.T.19 * Ţărani muncitori! A început bătălia pentru pregătirea strângerii recoltei Să grăbim repararea în bune condiţiuni şi la termen, a uneltelor şi maşinilor pentru seceriş şi treeratt Proectul de lege al Codului Muncii a fost votat în unanimitate După încheierea discuţiei generale la proectul de lege al Codului Muncii, s-a trecut la discuţia pe articole a proectului de lege al Codului Muncii, Marea Adunare Naţională votând proectul pe articole cu modificările făcute în Comisiuni. Amendamentul propus de prof. dr. N. Gh. Lupu şi susţinut de dr. Petru Groza şi tovarăşa Ana Pauker pentru modificarea art. 90 în sensul ca femeile gravide, care lucrează la munci grele să fie repartizate la alte munci mai uşoare, indiferent de luna de graviditate, a fost aprobat în unanimitate. ------ In pag. 2 a | -----Legea Codului Muncii Pus la vot în întregim©» proectul de lege al Codului Muncii a fost votat în unanimitate cu 343 bile albe. Rezultatul votului a fost primit de membrii Marii Adunări Naţionale cu puternice aplcture. Să fie lichidat birocratismul la Centrala Staţiunilor de Maşini şi Tractoare (De la C. Brandthoffer, corespondent). — In scrisoarea cu nr. 564 din 24 Martie S.M.T.» Boziaş din judeţul Târnava- Mică a cerut Centralei S.M.T. să-i repartizeze carbid şi oxigen necesar lucrărilor de reparaţii. Zilele trecute — abia după două luni — Centrala a răspuns Staţiunii că i-a expediat un soare în vederea... campaniei de însămânţări. Tot din luna Martie, S.M.T.Boziaş a mai cerut cuzineţi pentru batoze. După acelaş stagiu, în care timp Staţiunea a revenit de câteva ori, Centrala S.M.T. a trimis o scrisoare de răspuns prin care arăta locul unde se găsesc asemenea cuzineţi... în Bucureşti. Aceeaşi poveste şi în privinţa repartizării scândurilor pentru batoze, cu singura deosebire că de astădată cererea nu este „rezolvată” în niciun fel. Muncitorii de la S.M.T.» Boziaş cer urgent Centralei S.M.T. să lichideze cu birocratismul, care îi împiedică să-şi îndeplinească la timp planul de reparaţiuni în vederea campaniei de secerat şi treerat. Noi metode de muncă sovietice aplicate de minerii din Combinatul Baia Mare BAIA MARE (de la corespondentul nostru). — Minerii din Combinatul Baia Mare obţin noi succese în întrecerea ce se desfăşoară sub lozinca: „1,5 m. c. la abataj şi 1 m. c. la înaintare, peste program". In cadrul acestei întreceri la exploatarea „9 Mai” numeroase echipe de mineri au reuşit să-şi mărească productivitatea muncii, aplicând metodele de muncă sovietice ca: perforatul umed, lucrul la mai multe perforatoare şi lucrul la mai multe fronturi de lucru. In lunile Aprilie şi Mai, la mina „9 Mai” aceste metode au fost aplicate de încă şase echipe de mineri. Tot atâtea echipe au început să lucreze la mai multe fronturi de muncă, scoţând mai mult minereu ca înainte. De curând, la această mină, a fost introdusă metoda de lucru cu abatajele remanente, care asigură o productivitate mai înaltă a muncii şi uşurează condiţiunile de muncă ale minerilor. Astfel, echipa lui Roman Ion, lucrând cu două performatoare la un abataj cu minereu remanent, a dat în ziua de 23 Mai cu 3,53 m. c. peste program. Deasemeni, echipa lui Zetea Ilie care lucrează la abataj a dat cu 1,76 m. c. mai mult minereu, peste program. Tot mai mulţi mineri aplică metoda abatajelor remanente şi a abatajelor cu aripi înclinate, aceste metode dovedindu-se a fi superioare vechilor metode de muncă. Deschiderea Expoziţiei Anuale de Stat a Artelor Plastice dri dimineaţă s-a deschis, într'un cadru festiv în pavilionul din B-dul General Magheru, Expoziţia Anuală de Stat a Artelor Plastice. Au fost de faţă: acad. prof. P. Constantinescu Iaşi, Eduard Mezincescu, L. Răutu, Ofelia Manole, acad. A. Toma, acad. Camil Petrescu, acad. Gh. Oprescu, Matei Socor, N. Bellu, Eugen Rodan, I. Puţuri, Traian Selmaru, M. Beniuc, Natalia Scurtu şi numeroşi alţi fruntaşi ai vieţii noastre culturale şi artistice, reprezentanţi ai organizaţiilor de massă, etc. Din partea Corpului Diplomatic au participat: A. V. Zotov, prim consilier al Ambasadei Sovietice, Boris Manolov, ambasadorul R. P. Bulgaria, Ivan Kalla, ministrul R. P. Ungare, T. Fridzinski, însărcinat cu afaceri al Republicii Polone, K. Hobdari, însărcinat cu afaceri al R. P. Albania, A. A. Golicenkov, prim secretar al Ambasadei Sovietice şi alţii. Cuvântul inaugural a fost rostit de tov. Eugen Rodan, consilier ministerial la Ministerul Artelor, care a arătat că Expoziţia aduce o nouă contribuţie la desvoltarea artei plastice în R. P. R. Artiştii plastici au căutat să redea aspecte ale vieţii noi din ţara noastră, să pătrundă transformările revoluţionare, să înfăţişeze pe omul nou, constructor al sodialynului. Expoziţia cuprinde 327 lucrări, aparţinând unui număr de 181 artişti. Cea mai mare parte dintre lucrările expuse au fost prezentate la Expoziţia de Artă a R.P.R. organizată la Moscova. Expoziţia arată cotitura hotărîtă făcută de artiştii plasttici din ţara noastră, spre o artă nouă, care reflectă frământările şi năzuinţele oame-’ nilor muncii şi care îmbină conţinutul nou, socialist, cu forma din ce în ce mai desăvârşită. După ce a descris în linii mari Expoziţia, făcând o analiză critică a lucrărilor prezentate, tov. Eugen Rodan a subliniat sprijinul permanent al Partidului şi Guvernului, care creează condiţii din ce în ce mai favorabile pentru desvoltarea artelor plastice în ţara noastră. Urmând exemplul măreţ al artei sovietice — a încheiat tov. Eugen Rodan — punând în practică sfaturile şi ajutorul primit la Moscova din partea reprezentanţilor minunatei arte plastice sovietice, însuşindu-şi învăţătura marxist-leninistă, artiştii plastici din ţara noastră făuresc o artă nouă, socialistă în conţinut şi naţională în formă, care va face pe oamenii munciii din ţara noastră să se avânte cu şi mai multă hotărîr© în lupta pentru pace şi socialism. (Agerpres).