Scȃnteia, octombrie 1950 (Anul 19, nr. 1851-1876)
1950-10-01 / nr. 1851
! Alegerile de deputat în Sfaturile Populare lari. " , Vom merge să alegem pe cei mai buni şi devotaţi fii ai poporului, pe cei care şi-au dovedit prin fapte dragostea de Patrie şi de viaţa nouă ce o făurim. Furnalişti şi strungari, turnători şi textilişti, ţărani muncitori şi tractorişti, învăţători şi gospodine, medici şi mici meseriaşi, milioane şi milioane de oameni ai muncii zeci de ■ ani dearândul asupriţi, împilaţi şi batjocoriţi de stăpânirea burghezo-moşierească vor lua şi mai deplin în mâinile lor frânele puterii •* ’şi, mergând pe drumul deschis de frăţescul popor sovietic, vor dovedi ce fapte este în stare să săvârşească un popor care, cunoscând bucuria unei vieţi libere şi independente, se simte stăpânul ţării şi îşi consacră toate forţele cauzei întăririi şi progresului Patriei sale. Cu un adânc desgust ne aducem aminte de alegerile de odinioară, cu ciomăgaşi, bătăi, urne furate şi voturi măsluite, de vremurile de teroare şi ruşine când omul din popor n’avea alt drept decât acela de a-şi alege „reprezentanţii“ dintne handled, fabricanţii, moşierii şi uneltele acestora, ce candidau pe listele ţărăniştilor, liberalilor, cuziştilor sau legionarilor. Abia după 23 August, când oamenii muncii au putut să voteze pentru candidaţii lor, în 1946 şi 1948, ei au aşezat lespedea pe mormântul domniei haine a exploatatorilor şi şi-au arătat hotărîrea de a dobândi şi contr solida regimul de democraţie populară. Dar alegerile pentru care ■ ne pregătim acum se deosebesc şi de aceste din urmă laalegeri, prin aceea că elev, se desfăşoară pentru alegerea deputaţilor în organele locale ale puterii de Stat, în Sfaturile Populare. * , Vechile organe locale ale puterii de Stat, prefecturile, preţurile, primăriile, erau compuse în întregime din funcţionari numiţi de la centrii vătafi şi sbiri, care «o tţăiau şi spânzurau, fără să dea socoteală nimănui, cât despre aşa zisele consilii comunale şi judeţene „alese“, potrivit moravurilor electorale ale vremii, dintre unelti tele exploatatorilor, ele nu** aveau nici, măcar dreptul de a lua iniţiativa construirii unui grajd sau pavării unei străzi, fără aprobare dela ..centru”. Jalbele se rătăceau cu lunile prin dosare, iar /Până an urmă cetăţeanul trebuia să o ia spre Capitală ca să obţină aprobarea pentru un puţ sau o rectificare a dărilor greşit calculate. In schimb, Sfaturile Populare regionale şi raionale vor exercita întreaga putere de Stat, răspunzând pentru toată activitatea economică, socială, culturală de pe teritoriul lor. Ele sunt organe vii, operative, având posibilitatea de a desvolta la maximum inițiativa și resurselelocale, potrivit directivelor Planului de Stat. Alese de popor, bizuindu-se în activitatea lor pe popor, dând socoteală poporului, ele rezolvă zi de zi toate problemele ce ■ frământă massele. In locul vechiului aparat de Stat, cu caracter poliţistbirocratic, unealtă a dictajfrr turiî sângeroase a unui î, pumn de exploatatori, parajt*'. zi ti şi îmbuibaţi — Sfaturile Populare reprezintă die - I tatura imensei majorităţi a \ ‘poporului asupra unui măr \ nunchi de exploatatori, ts' In cadrul Sfaturilor Populare se cimentează alianţa I între clasa muncitoare şi 'fjj' ţărănimea muncitoare, se jir asigură justa rezolvare a 'Y* ,problemei nationale. Având M ' o astfel de bază politică trainică, cum sunt Sfatu-W rile Populare, regimul no|P‘\ stru de democrație poputtyb IfV® va putea sdrobi rezis'¥*, infNa turbatâ a exploatatorilor s' va putea mobiliza masjî* s?le cele mai largi la construirea socialismului. Ia mărirea capacităţii de a- ■p .pârâte a patriei în lupta pentru Dace Scu’ta activitate a Corni- " lete’or Provizorii, care au ti' •nut locul Sfaturilor Populare pregătitid alegerea acestora, a însemnat un pas îna’nte 1' spre noile organe locale ale “ puterii de Stat. Câtă deosebire între putreda democraţie burgheza şi democraţia noastră populară" Omul muncitor nu se poate aştepta de la cea mai democratică republică burgheză la alte libertăţi decât la cea de a muri de foame, de a face coadă la oficiile de plasare a şomerilor şi a fi arestat pentru vina de a fi participat la o manifestaţie pentru pace. Rai pentru un pumn de trândavi şi burtă verzi, democraţia burgheză e ocnă pentru popor. In timp ce sistemul electoral burghez constitue cea mai sinistră farsă a vremii noastre, legea noastră electorală este mărturia democratismului regimului nostru. Ea prevede dreptul de vot şi de a fi ales pentru orice cetăţean al R.P.R. fără deosebire de naţionalitate, rasă, religie, grad de cultură sau profesiune. Sunt lipsiţi de dreptul de a participa la alegeri numai foştii şi actualii exploatatori, foştii moşieri, bancherii, marii negustori şi chiaburii, adică mănunchiul de duşmani îndârjiţi ai poporului muncitor, care uneltesc împotriva cuceririlor poporului, împotriva independenţei noastre naţionale şi a păcii. Legea electorală prevede propunerea candidaţilor de către organizaţiile de partid, sindicate, cooperative de tineret, femei Frontul Plugarilor. Uniunea Populară Maghiară, într’un cuvânt de către cele mai largi organizaţii de traassă, culturale, ştiinţifice, cooperatiste precum şi de către cetăţenii întruniţi în adunări populare pe întreprinderi instituţii de stat, gospodării colective sate şi de militari pe unităţi. Aceiasta asigură alegerea deputaţilor dintre cei mai buni mai devotaţi şi mai cinstit fii ai poporului muncitor. Pentru a asigura întartea legăturii şi răspunderii deputaţilor faţă de alegători, legea electorală prevede că deputaţii în Sfaturile Populare, în afara celor comunale, vor fi aleşi câte unul pe circumscripţieelectorală. Astfel alegătorii îşi vor cunoaşte mai bine deputatul, la nevoe îl vor putea revoca Limitându-şi activitatea în cadrul circumscripţiei sale, deputatul va putea cuprinde mai bine problemele ce se ivesc în cadrul acesteia, activitatea şi nevoile alegătorilor. Dar iegea electorală nu se rezumă la a proclama pe harte dreptul oamenilor muncii de a propune candidaţi şi de a face propagandă electorală — aşa cum se petrece în lumea burgheză — ci şi asigură garantarea deplină a acestor drepturi pun aceea că puterea de Stat se află în mâinile celor ce muncesc, iar ziarele, posturile de radio, tipografiile, depozitele de hârtie şi sălile de întrunire sunt proprietatea poporului. Alegerile de la 3 Decembrie au în acelaş timp o însemnătate internaţională. Pregătirea alegerilor se desfăşoară în condiţiile unor noi şi mari victorii ale frontului păcii şi socialismului. În acelaş timp, turbând de furie, imperialisti' americani au trecut la agresiune şi nici nu mai ascund faptul că pregătesc deslănţuirea unui nou război mondial Măcelărirea sălbatică a femeilor, copiilor şi bătrânilor de către aviaţia americană în Coreea merge mână în mână cu fascizarea rapidă a Statelor Unite, care-şi pregătesc astfel spatele frontului în vederea războiului în care vor să arunce omenirea. Ne pregătim de alegeri în îmn’tţiirarile în care, sigur de forţa de neînvins a frontului păcii, al cărui bastion e Uniunea Sovietică şi al cărui stegar e marele Stalin, poporul nostru, liber de orice panică dar şi de orice sentiment de autoliniştire, îşi întăreşte puterea de apărare a suveranităţii şi independenţei Patriei, pregătindu-se pentru marea bătălie a Planului Cincinal, grandios program al construirii bazelor socialismului în Patria noastră. Campania electorală va constitui un minunat prilej de activizare politică a thnasselor. Ea se va desfăşura sub semnul luptei pentru pace, pentru lărgirea mişcării partizanilor păcii. Rezoluţia Congresului Comitetelor de lupta pentru pace din R.P.R. este parte integrantă din programul nostru electoral. Politica regimului nostru de democraţie populară este o politică a păcii, deputaţii pe care îi vom alege să fie deputaţi ai păcii, tot ceea ce clădim e pus în slujba păcii iar votul din ziua alegerilor va fi un vot pentru pace, pentru impunerea păcii în lume! In cele două luni care urmează, pregătirea alegerilor constitue sarcina centrală a organizaţiilor de partid și de massă. Toate sarcinile de luptă trebue legate de campania electorală. Să asigurăm popularizarea în pături tot mai largi a minunatelor victorii ale regimului de democrație populară care, bizuindu-se pe ajutorul Uniunii Sovietice a transformat România burghezo-moșierească, semicolonie a imperialismului străin, ţara plugului de lemn, a mortalităţii infantile, analfabetismului, teroarei şi corupţiei, — în Republica Populară Română ţară liberă şi independentă, constructoare a socialismului. Patria noastră a dobândit succese însemnate în domeniul industrializării socialiste Construim uzine, fabrici, carnale, hidrocentrale, palate ale culturii atât cât n’a făcut burghezia în zeci de ani. In satele noastre ţinute veacuri dearândul în mizerie şi întuneric, sub jugul moşierilor şi chiaburilor — nivelul de viaţă şi de cultură al ţăranilor săraci şi mijlocaşi si a ridicat şi se ivesc zorile unei vieţi noi Câteva zeci de mii de ţărani săraci şi mijlocaşi s’au unit în cele peste 1000 gospodării corecte, păşind pe drumul pe care l- - a arătat Partidul, spre belşug şi fericire. Am făcut mari paşi înainte în lupta împotriva neştiinţei de carte Numai la ţară au învăţat în anii 1948 şi 1949 în şcolile de alfabetizare 600.000 de ţărani muncitori iar anul acesta tot pe atâţi mii de muncitori şi ţărani muncitori pătrund în şcolile cele mai înalte, ajungând ingineri agronomi, profesori. In locul vrajbei naţionale, a sălbaticului şovinism, în ţara noastră poporul român trăeşte în prietenie şi frăţie cu naţionalităţile conlocuitoare — care consideră R.P.R. ca patria lor scumpă. An de an sporeşte bunăstarea omului muncitor care munceşte azi pentru sine şi pentru Patrie, nu pentru a spori osânza jefuitorilor. Salariul mediu în industrie a crescut în al doilea trimestru al Planului de Stat ppt 1950 cu 9'/o faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut Numai în 1950 se clădesc locuinţe muncitoreşti in valoare de peste 5,5 miliarde lei. 296.500 salariaţi, studenţi şi copii au fost trimişi anul acesta la odihnă la munte sau la mare Aproape 580.000 de salariaţi iau zilnic masa la un preţ redus la cantinele întreprinderilor. S-a îmbunătăţit asistenţa medicală. Numai în cursul anului trecut numărul naturilor în spitale a crescut cu 10.000, s’au creat sanatorii de noapte în întreprinderi iar în policlinicile de cartier s’au dat în 1949, 8.500.000 consultaţii. Chiar deunăzi grija Partidului şi Guvernului pentru nivelul de trai al oamenilor muncii s’a manifestat din nou în importanta hotărîre privitoare la preţul cartofilor, cepei, far solei, menită să înlesnească aprovizionarea de iarnă şi să ieftenească traiul celor ce muncesc. Mulţi paşi înainte am făcut în aceşti ani sub conducerea Partidului. Prin luptă dârză mergem înainte pe calea ruperii definitive cu sărăcia şi nevoile, calea făuririi unei vieţi »din ce în ce mai bune pentru cei ce muncesc. Perspective măreţe ne deschide primul nostru Plan Cincinal ! In viitorii cinci ani producţia întregii industrii va creşte de două ori faţă de anul 1950, producţia de ţiţei, cea a industriei metalurgice şi a metalurgiei prelucrătoare Vor creşte de peste două ori, nivelul de trai a! oamenilor muncii se va ridica cu 80"»! In anii Planului Cincinal vom lichida ruşinoasa moştenire a analfabetismului, iar agricultura o vom ridica la un nivel tot mai înalt. Toate aceste lucruri să devină drag' şi apropiate în'inii oricărui alegător printr’o intensă muncă de agitaţie politică întemeiată pe fapte şi numai pe fapte. Să facem să crească în inimi mândria şi dragostea pentru Patria noastră, pentru biruinţele noastre. Să le simt'm mai bine preţ*)1' ^â^dindu-ne la as,',1rirea sălbatică a oamenilor muncii din ţările ce mai gem încă sub jugul capitalului. Campania electorală să ducă la întărirea vigilenţei masselor, să preîntâmpinăm si să demascăm acţiunile duşmanului, să-l facem să simtă mânia poporului. Să întâmpinăm sărbătoreasca zi a alegerilor prin noi biruinţe în lupta pentru înflorirea Patriei noastre. Muncitori, porniţi cu avânt sporit întrecerea socialistă în întâmpinarea primului nostru Plan Cincinal ! Ţărani muncitori, pregătiţi recolta îmbelşugată a anului ce vine prin reuşita campaniei însămânţărilor de toamnă! Oameni ai muncii! Să facem din campania de pregătire a alegerilor un prilej de largă mobîlizare a masselor sub steagul Partidului sp-Ci noi victorii în hinta pentru, pace şi socialism ! ! SERIA IN ANUL XIX Nr. 1856 PAGINI 4 LEI Duminică 1 Octombrie 1950 DECRETUL Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române pentru fixarea datei alegerii deputaţilor Sfaturilor Populare ARIICOL UNIC. — In conformitate cu art. 78 din Legea Ar. 6 din 8 Septembrie 1950, se fixează ziua de 3 Decembrie 1950 pentru alegerea deputaţilor Sfaturilor Populare. Dat în Bucureşti la 29 Septembrie 1950 Preşedintele Prezidiului Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale Marii Adunări Naţionale C. I. PARRAM MARIN FLOREA IONESCU Numirea membrilor Comisiei electorale centrale Printr'un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale au fost numiţi în Comisia electorală centrală : Selan Moraru, secretarul Confederaţiei Generale a Muncii, ca preşedinte , Alexandru Drăghici, membru în Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, ca membru; Paul Cornea, secretar al Uniunii Tineretului Muncitor, ca membru; Ilie Dănoiu, prim secretar al Organizaţiei Partidului Muncitoresc Român din regiunea Stalin, ca membru ; Alexandru Farkaş, din partea Uniunii Populare Maghiare, ca membru? Iosif Catranici, secretar al sindicatului Combinatului Reşiţa, ca membre? Eremia Pârdău, secretar al Comitetului regional Suceava al Frontului Plugarilor, ca membru; Constantin Balmuş, rectorul Universităţii „C. I. Parhon , ca membru Paraschiva Matei, fruntaşă în producţie la Industria Bumbacului „B Bucureşti, ca membră; Constantin Şerban, fruntaş în producţie, maistru sondor la întreprinderile Petrolifere din Băicoi, ca membru ; Ilie Stoenescu, preşedintele secţiunii civile a Curţii Supreme, ca secretar. Lucrările sesiunii lărgite extraordinare a Academiei R. P. R. Vineri 29 Sptembrie la ora 11 a. m., au început lucrările sesiunii lărgite extraordinare a Academiei R.P.R. Tov. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R., a deschis şedinţa dând cifre hotărîri Prezidiului Academiei R.P.R. cu privire ,la convocarea sesiunii lărgite extraordinare pentru a desbate Proectul de Plan al Electrificării R. P. R. In numele Prezidiului Academiei R. P. R., tov. Traian Săvulescu a propus ca biroul sesiunii lărgte să fie alcătuit din președintele Academiei R. P. R. acad. Traian Săvulescu şi din următorii membri: Chivu Stoica, vice-preşedite al Consiliului de Miniştri, ministrul Metalurgiei şi Industriei Chmice; Bodnăraş Gil, ministrul Forţelor Armate ale R. P. R.; acad. Profiri Nicolae; acad. Sadoveanu Mihail; Vasilichi Gheorghe, ministrul Minelor şi Petrolului; prof. univ. Constantinescu Miron, preşedintele Comisiei de Stat a Planificării; acad. Macovei Gh, preşedintele Comitetului Geologic de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri; Vaida Vasile, ministrul Agriculturii; Rangheţ Iosi, preşedintele Comitetului de Stat pentru distribuţia combustibilului; prof. unv. Gheorghiu I. S., membru corespondent al Academiei R. P. R.; prof. univ. Răutu Leonte; ingner Gh. Gaston Marin, ministrul Energiei Electrice; Prisnea Constantin, ministrul Silviculturii; acad. Roller Mihail; prof. Marinescu M., membru corespondent al Academiei R.P.R.; Alexa Augustin, ministru adjunct al Departamentului C.F.R.; acad. Nicolau Gh., directorul Institutului de Energetică al Academiei R.P.R.; acad. prof. P. Constantescu Iași, director al Institutului de Istorie şi Filosofie al Academiei R.P.R.; acad. Carafoli Ilie, directorul Institutului de Siderurgie şi Mecanică Aplicată a Academiei R.P.R. A fost propus un secretariat tine de specialitate condus de prof. I. S. Gheorghiu, membru corespondent al Academiei R.P.R. Prof. I. S. Gheorghiu a propus alcătuirea următoarelor 6 comisiuni : Comisiimea de studiu al folosirii apelor, alcătuită din 17 membri; președinte: acad. N. Profiri. Comisiunea Hidroenergetică, alcătuită din 17 membri ; președinte: acad. I. Carafoli. Comisiunea Termoenergetică, alcătuită din 33 membri ; preşedinte: acad. Gh. Nicolau. Comisiunea Electroenergcă, alcătuită din 28 membri ; preşedinte: prof. I. S. Gheorgau, membru corespondent al Academiei R.P.R. Comisiunea Agrotehnică și a electrificării rurale, alcătuită din 31 membri ; preşedinte: acad. Traian Săvulescu. Comisiunea de studiu al utilajului şi al materialului energetic, alcătută din 26 membri ; preşedinte: prof. M. Marinescu membru corespondent al Academiei R.P.R. După alcătuiea comisiilor a luat cuvântul tov. Traian Săvulescu preşedintele Academiei R.P.R., care a arătat în seninătatea măreţei opere de electrificare a ţară, iniţiată de Partid şi Guvern, operă ce construe o pârghie hotărîtoare pentru propăşirea şi înflorirea Patriei noastre. Vorbitorul a subliniat că pentr prima oară în istoria ţării noastre, forurile conducătoare ale Statului supun debaterii înaltului for de ştiinţă — Academiei R.P.R. — şi oamenilor de ştiinţă, asemenea documente de importanţă uriaşă in viaţa poporului nostru. A urmat expunerea asupra Proectului de Plan al Electrificării R.P.R., prezentată de tov. ng. Gh. Gaston Marin, ministrul Energiei Electrice. Vorbitorul, într’o amplă expunere ştiinţifică a arătat că planul de electrificare al ţării, factor de primă însemnătate în construirea socialismului, va avea prntre obiectivele sale principale: asigurarea creşterii producţiei industriilor existente şi alimentarea cu energie electrică a industriilor noi ce se vor crea în cadrul viitoarelor planuri cincinale; valorificarea raţională a reserselor energetice folosind combustibili inferiori; folosirea integrală a cursurilor de apă pentru irigarea regulilor sceţoase producerea de energie electrică, ete.; electrificarea treptată a căilor ferate, electrificarea principalelor munci agricole şi pătrunderea electricităţii la sate, ridicarea nivelului cultural şi a bunei■etări a poporului prin folosirea energiei electrice pentru trebuinţele sociale culturale, casnee. După expunerea t°v. Gaston Marin preşedintele Academe R. P. R. Traian Săvulescu a arătat metodele de lucru ale comisiilor. Domnia sa a făcut un călduros apel către membrii comisiunilor, rugându-i să desbată în mod erotic materialul prezentat, să facă observaţii, sugesti şi propuneri care să însemne o reală contribuţie a oamenlor de ştiinţă la marea operă de electrificare a ţării. Tov. Traian Săvulescu a făcut apel la patriotismul oamenlor de ştiinţă care se străduesc să pună activtatea lor ştiinţifică în slujba înfloririi Patriei noastre scumpe—Republica Populară Română. Rapoartele comisiiilor, conţinând propunerile lor patherete, urmează să fie sintetizate în raportul Eroului, raport care va fi la rândul său supus unei largi desbateri în şedinţa plenară a sesiunii lărg r git, a Academiei R.P.R. ce var avea loc Luni 2 Octombrie,, după care raportul va fi înajntat forurilor conducătoare ale Statului nostru. Ei, după amiază, la orele 19, au început şedinţele de lucru pe comisiuni. Azi dimineaţă, la orele 9, continuă lucrările în com*rsuni. (Agerpres). In pag. 5-a — Expunerea tov. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R. V. R. — Decernarea ,,Drapelului Roşu" al organizaţiei U. T. M. din Forţele Armate ale R. P. R. , Gard, de'ur"1 de a u 'Călii f'V'ito?e ţine cu mândrie „D '"'-Iul Roşu" al organizaţiei U.T.M. din Forţele Armate ale R.P.R., decernat venim merite deosebite în munca de pregătire de luptă şi politică (Reportajul in pag. 5 a) In Editura Partidului Muncitoresc Român va apare: I. V. STALIN OPERE Volumul 6 In întâmpinarea primului nostru Plan Cincinal Succese în producţie la Combinatul Baia Mare BAIA MARE (dela corespondentul nostru). In lupta pentru cât mai multe metale neferoase, muncitorii şi tehnicienii uzinelor chimice „Phönix" din Combinatul Baia Mare obţin importante succese in producţie. Astfel, la secţia aulomerale de zinc, muncitorii au reuşit să-şi realizeze programul de producţie pe luna Septembrie cu 2 zi înainte de termen. Muncitorii si tehnicienii de la această exploatare se străduesc să aplice inovaţii si metode noi de lucru în scopul sporirii productivităţii muncii. Astfel prin schimbarea injectorului de păcură la masa rotativă de znc, s-a putut obţine o flacără mai puernică, îmbunătăţindu-se simţitor procesul de producţie. Totodaă, aici se realizează zilnic o economie de 100 kg. păcură Succese însemnate au obţinut şi muncitorii de la secţia tablă de zinc, care au terminat programul lunar în ziua de 18 Septembrie La secţia sulfură de sodiu muncitorii şi tehnicienii au obţinut deasemenea însemnate succese în producţie. Cărbune în contul anului viitor TÂRGOVIŞTE (de la corespondentul nostru). Minerii de la exploatarea Șotânga depun eforturi sporite in cadrul întrecerii socialiste pentru a realiza înainte de termen sarcinile ce le revin în cadrul Planului de Stat pe anul 1050. In fruntea întrecerii dela această mină se află echipa minerului Bobeică Tinica, compusă din U.T.M.-istul Preda C. Ion şi Burducea Radu II. Folosind din plin cele 8 ore de lucru şi organizandu-şi mai bine munca, echipa tovarăşului Bobeică Tinica a reuşit să depăşească zilnic programul de producţie Acum minerii din echipa CU Bobeică Tinica scot cărbuni in contul anului 1951 Asemenea succes, au obţi- nut şi echipele lui Bănica Constantin şi Bobeică Ioan, care si-au îndeplinit deasemenea sarcinile in cadrul planului pe anul 1950, lucrând acum in contul anului viitor. Pregătiri în vederea însămânţărilor de toamnă Acolo unde s’a organizat bine munca Comitetul Provizoriu al comunei Râciu, raionul Tg. Mureş, regiunea Mureş, şi-a întocmit din timp un plan de lucru, stabilit pe zile şi pe fiecare locuitor în parte, in vederea insămânţărilor de toamnă. Cele 80 tone de grâu necesare însămânţărilor au fost repartizate la două centre de selecţionare. Ţăranii muncitori sunt programaţi pe zile dinainte stabilite ca să vină să-şi trioreze grâul. Până in prezent s-au selecţionat 3500 kg. de grâu. Deasemen s a organizat şi un centru de cerminaţie unde locuitorii şi au adus probele de grâu. ...Şi acolo unde pregătirile sunt lăsate la voia întâmplării Nu tot aşa se Întâmplă insă în satul Văleni din Corn. Pogăceana. Centrele de selecţionare a seminţelor şi de reparaţie a uneltelor funcţionează numai în parte. Ca şi în campania de treeriş şi desmiriştit, organele locale nu şi-au întocmit un plan de lucru şi de aceea se lucrează la voia întâmplării. Nu se cunoaşte numărul atelajelor şi nici nu s’a început repararea lor. Comitetul Provizoriu comunal n’a luat măsuri ca chiaburii Toderică Adrian şi Firlea ştefan să-şi repare trioarele şi semănătorile. Comitetul Provizoriu trebuie să ia urgente masuri de îndreptare. Pascu Popşor corespondent A apărut în limbile: rusă, română, franceză, engleză, germană şi spaniolă „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară“ Bucureşti, Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti, Nr. 39 (99) Vineri 29 Septembrie 1950 Cuprinde : ARTICOL DE FOND M. MITIN JOHN WILLIAMSON ISTVÁN FRISH HARRY POLLITT JAN MAREK Prima aniversare a Republicii Populare Chineze O măreaţă armă ideologică a bolşevismului Lupta împotriva intensificării reacţiunii fasciste în Statele Unite Un nou pas pe calea consolidării economiei socialiste a Ungariei A venit timpul ca ponorul japonez să se unească în lupta împotriva duşmanului Despre CmvTrpsifl trade-unionurilor de la Brighton Notp politice Informaţii de vânzare la magazinele „Librăria Noastră” şi la toate chioşcurile. Lei 8.