Scȃnteia, octombrie 1950 (Anul 19, nr. 1851-1876)

1950-10-01 / nr. 1851

! Alegerile de deputat­ în Sfaturile Populare lari. " , Vom merge să alegem pe cei mai­ buni şi devotaţi fii ai poporului, pe cei care­­ şi-au dovedit prin fapte dra­gostea de Patrie şi de viaţa nouă ce o făurim. Furnalişti şi strungari, turnători şi tex­­tilişti, ţărani muncitori şi tractorişti, învăţători şi gos­podine, medici şi mici mese­riaşi, milioane şi milioane de­­ oameni ai muncii zeci de ■ ani dearândul asupriţi, îm­pilaţi şi batjocoriţi de stăpâ­nirea burghezo-moşierească vor­ lua şi mai deplin în mâinile lor frânele puterii •* ’şi, mergând pe drumul des­chis de frăţescul popor so­vietic, vor dovedi ce fapte este în stare să săvârşească un popor care, cunoscând bucuria unei vieţi libere şi in­dependente, se simte stăpânul ţării şi îşi consacră toate for­ţele cauzei întăririi şi progre­sului Patriei sale. Cu un adânc desgust ne aducem aminte de alegerile de odinioară, cu ciomăgaşi, bătăi, urne furate şi voturi măsluite, de vremurile de teroare şi ruşine când omul din popor n’avea alt drept decât acela de a-şi alege „reprezentanţii“ dintne han­dled­, fabricanţii, moşierii şi uneltele acestora, ce candi­dau pe listele ţărăniştilor, liberalilor, cuziştilor sau le­gionarilor. Abia după 23 August, când oamenii muncii au putut să voteze pentru can­didaţii lor, în 1946 şi 1948, ei au aşezat lespedea pe mor­mântul domniei haine a ex­ploatatorilor şi şi-au arătat­­ hotărîrea de a dobândi şi con­tr solida regimul de democraţie populară. Dar alegerile pentru care ■ ne­ pregătim acum se deose­besc şi de aceste din urmă laalegeri, prin aceea că ele­v­­, se desfăşoară pentru alege­­rea deputaţilor în organele­­ locale ale puterii de Stat, în Sfaturile Populare. * , Vechile organe locale ale­­ puterii de Stat, prefecturile, preţurile, primăriile, erau­­ compuse în întregime din funcţionari numiţi de la cen­trii vătafi şi sbiri, care «o tţăiau şi spânzurau, fără să dea socoteală nimănui, cât despre aşa zisele consilii­­­ comunale şi judeţene „alese“,­­ potrivit moravurilor electo­­rale ale vremii, dintre unel­­ti tele exploatatorilor, ele nu­­** aveau nici, măcar dreptul de a lua iniţiativa construirii unui grajd sau pavării unei străzi, fără aprobare dela ..centru”. Jalbele se rătăceau cu lunile prin dosare, iar /Până an urmă cetăţeanul trebuia să o ia spre Capi­tală ca să obţină aprobarea pentru un puţ sau o rectifi­care a dărilor greşit calcu­late. In schimb, Sfaturile Popu­lare regionale şi raionale vor exercita­ întreaga putere de Stat, răspunzând pentru toată activitatea economică, socială, culturală de pe teri­toriul lor. Ele sunt o­rgane vii, operative, având posibi­litatea de a desvolta la maxi­mum inițiativa și resursele­­locale, potrivit directivelor Planului de Stat. Alese de popor, bizuindu-se în activi­tatea lor pe popor, dând so­coteală poporului, ele rezolvă zi­ de zi toate problemele ce ■ frământă massele. In locul vechiului aparat de Stat, cu caracter poliţist­­birocratic, unealtă a dicta­­jfrr turiî sângeroase a unui î­, pumn de exploatatori, para­jt*'. zi ti şi îmbuibaţi — Sfaturile Populare reprezintă die - I tatura imensei majorităţi a \ ‘poporului asupra unui mă­­r \ nunchi de exploatatori, ts' In cadrul Sfaturilor Popu­­lare se cimentează alianţa I între clasa muncitoare şi 'fjj' ţărănimea muncitoare, se jir asigură justa rezolvare a 'Y* ,­problemei nationale. Având M ' o astfel de bază politică trainică, cum sunt Sfatu-W rile Populare, regimul no­|P‘\ stru de democrație popu­­ttyb IfV® va putea sdrobi rezis­­'¥*, i­nfNa turbatâ a exploatatori­lor s' va putea mobiliza mas­jî* s?le cele mai largi la con­struirea socialismului. Ia mărirea capacităţii de a- ■p .pârâte a patriei în lupta pentru Dace Scu­’ta activitate a Corni- " lete’or Provizorii, care au ti' •nut locul Sfaturilor Populare pregătitid alegerea acestora, a însemnat un pas îna’nte 1' spre noile organe locale ale “ puterii de Stat. Câtă deosebire între pu­­treda democraţie burgheza şi democraţia noastră populară" Omul muncitor nu se poate aştepta de la cea mai demo­cratică republică burgheză la alte libertăţi decât la cea de a muri de foame, de a face coadă la oficiile de plasare a şomerilor şi a fi arestat pen­tru vina de a fi participat la o manifestaţie pentru pace. Rai pentru un pumn de trân­davi şi burtă verzi, democra­ţia burgheză e ocnă pentru popor. In timp ce sistemul elec­toral burghez constitue cea mai sinistră farsă a vremii noastre, legea noastră electo­rală este mărturia democra­tismului regimului nostru. Ea prevede dreptul de vot şi de a fi ales pentru orice cetăţean al R.P.R. fără de­osebire de naţionalitate, rasă, religie, grad de cultură sau profesiune. Sunt lipsiţi de dreptul de a participa la ale­geri numai foştii şi actualii exploatatori, foştii moşieri, bancherii, marii negustori şi chiaburii, adică mănunchiul de duşmani îndârjiţi ai po­porului muncitor, care unel­tesc împotriva cuceririlor poporului, împotriva inde­pendenţei noastre naţionale şi a păcii. Legea electorală prevede propunerea candidaţilor de către organizaţiile de partid, sindicate, cooperative de ti­neret, femei Frontul Pluga­rilor. Uniunea Populară Ma­ghiară, într’un cuvânt de către cele mai largi orga­nizaţii de traassă, culturale, ştiinţifice, cooperatiste pre­cum şi de către cetăţenii în­truniţi în adunări populare pe întreprinderi instituţii de stat, gospodării colective sate şi de militari pe unităţi. A­­ceiasta asigură alegerea de­putaţilor dintre cei mai buni mai devotaţi şi mai cinstit­ fii ai poporului muncitor. Pentru a asigura întartea legăturii şi răspunderii depu­taţilor faţă de alegători, legea electorală prevede că de­putaţii în Sfaturile Populare, în afara celor comunale, vor fi aleşi câte unul pe circum­scripţie­­electorală. Astfel ale­gătorii îşi vor cunoaşte mai bine deputatul, la nevoe îl vor putea revoca Limitân­du-şi activitatea în cadrul circumscripţiei sale, deputa­tul va putea cuprinde mai bine problemele ce se ivesc în cadrul acesteia, activitatea şi nevoile alegătorilor. Dar iegea electorală nu se rezumă la a proclama pe harte dreptul oamenilor mun­cii de a propune candidaţi şi de a face propagandă elec­torală — aşa cum se petrece în­ lumea burgheză — ci şi asigură garantarea deplină a acestor drepturi pun aceea că puterea de Stat se află în mâi­nile celor ce muncesc, iar ziarele, posturile de radio, ti­pografiile, depozitele de hâr­tie şi sălile de întrunire sunt proprietatea poporului. Alegerile de la 3 Decembrie au în acelaş timp o însemnă­tate internaţională. Pregăti­rea alegerilor se desfăşoară în condiţiile unor noi şi mari victorii ale frontului păcii şi socialismului. În acelaş timp, turbând de furie, imperialisti' americani au trecut la agre­siune şi nici nu mai ascund faptul că pregătesc deslănţui­­rea unui nou război mondial Măcelărirea sălbatică a fe­meilor, copiilor şi bătrânilor de către aviaţia americană în Coreea merge mână în mână cu fascizarea rapidă a State­lor Unite, care-şi pregătesc astfel spatele frontului în ve­derea războiului în care vor să arunce omenirea. Ne pre­­gătim de alegeri în îmn’­t­ţii­rarile în care, sigur de forţa de neînvins a frontului pă­cii, al cărui bastion e Uni­unea Sovietică şi al cărui stegar e marele Stalin, po­porul nostru, liber de orice panică dar şi de orice senti­ment de autoliniştire, îşi în­tăreşte puterea de apărare a suveranităţii şi independenţei Patriei, pregătindu-se pentru marea bătălie a Planului Cincinal, grandios program al construirii bazelor socia­lismului în Patria noastră. Campania electorală va constitui un minunat prilej de activizare politică a thnasse­­lor. Ea se va desfăşura sub semnul luptei pentru pace, pentru lărgirea mişcării par­tizanilor păcii. Rezoluţia Con­gresului Comitetelor de lupta pentru pace din R.P.R. este parte integrantă din progra­mul nostru electoral. Politica regimului nostru de democra­ţie populară este o politică a păcii, deputaţii pe care îi vom alege să fie deputaţi ai păcii, tot ceea ce clădim e pus în slujba păcii iar votul din ziua alegerilor va fi un vot pentru pace, pentru impune­rea păcii în lume! In cele două luni care ur­mează, pregătirea alegerilor constitue sarcina centrală a organizaţiilor de partid și de m­assă. Toate sarcinile de luptă trebue legate de cam­pania electorală. Să asigu­răm popularizarea în pături tot mai largi a minunatelor victorii ale regimului de de­mocrație populară care, bi­zuindu-se pe ajutorul Uniunii Sovietice a transformat Ro­mânia burghezo-moșierească, semicolonie a imperialismului străin, ţara plugului de lemn, a mortalităţii infantile, analfabetismului, teroarei şi corupţiei, — în Republica Populară Română ţară liberă şi independentă, construc­toare a socialismului. Patria noastră a dobândit succese însemnate în dome­niul industrializării socialiste Construim uzine, fabrici, ca­rnale, hidrocentrale, palate ale culturii atât cât n’a făcut bur­ghezia în zeci de ani. In satele noastre ţinute veacuri dearândul în mizerie şi întuneric, sub jugul moşie­rilor şi chiaburilor — nivelul de viaţă şi de cultură al ţă­ranilor săraci şi mijlocaşi si a ridicat şi se ivesc zorile unei vieţi noi Câteva zeci de mii de ţărani săraci şi mijlocaşi s’au unit în cele peste 1000 gospodării corect­­e, păşind pe drumul pe care l- - a ară­tat Partidul, spre belşug şi fericire. Am făcut mari paşi înainte în lupta împotriva neşt­iinţei de carte Numai la ţară au învăţat în anii 1948 şi 1949 în şcolile de alfabetizare 600.000 de ţărani muncitori iar anul acesta tot pe atâţi mii de muncitori­ şi ţărani muncitori pătrund în şcolile cele mai înalte, ajungând ingineri agronomi, profe­­sori. In locul vrajbei naţionale, a­ sălbaticului şovinism, în ţara noastră poporul român trăeşte în prietenie şi frăţie cu naţionalităţile conlocui­toare — care consideră R.P.R. ca patria lor scumpă. An de an sporeşte bună­starea omului muncitor care munceşte azi pentru sine şi pentru Patrie, nu pentru a spori osânza jefuitorilor. Sa­lariul mediu în industrie a crescut în al doilea trime­stru al Planului de Stat ppt 1950 cu 9'/o faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut Numai în 1950 se clădesc locuinţe muncitoreşti in valoare de peste 5,5 mi­liarde lei. 296.500 salariaţi, studenţi şi copii au fost tri­mişi anul acesta la odihnă la munte sau la mare A­­proape 580.000 de salariaţi iau zilnic masa la un preţ redus la cantinele întreprin­derilor. S-a îmbunătăţit asis­tenţa medicală. Numai în cursul anului trecut numărul naturilor în spitale a crescut cu 10.000, s’au creat sana­torii de noapte în întreprin­deri iar în policlinicile de cartier s’au dat în 1949, 8.500.000 consultaţii. Chiar deunăzi grija Partidului şi Guvernului pentru nivelul de trai al oamenilor muncii s’a manifestat din nou în impor­tanta hotărîre privitoare la preţul cartofilor, cepei, far solei, menită să înlesnească aprovizionarea de iarnă şi să ieftenească traiul celor ce muncesc. Mulţi paşi înainte am fă­cut în aceşti ani sub condu­cerea Partidului. Prin luptă dârză mergem înainte pe ca­lea ruperii definitive cu să­răcia şi nevoile, calea fău­ririi unei vieţi »din ce în ce mai bune pentru cei­­ ce muncesc. Perspective măre­ţe ne deschide primul nos­tru Plan Cincinal ! In vii­torii cinci ani producţia în­tregii industrii va creşte de două ori faţă de anul 1950, producţia de ţiţei, cea a in­dustriei metalurgice şi a me­talurgiei prelucrătoare Vor creşte de peste două ori, ni­velul­­ de trai a! oamenilor muncii se va ridica cu 80"­»! In anii Planului Cincinal vom lichida ruşinoasa moştenire a analfabetismului, iar agricul­tura o vom ridica la un nivel tot mai înalt. Toate aceste lucruri să de­vină drag' şi apropiate în'inii oricărui alegător printr’o in­tensă muncă de agitaţie poli­tică întemeiată pe fapte şi numai pe fapte. Să facem să crească în inimi mândria şi dragostea pentru Patria noa­stră, pentru biruinţele noa­stre. Să le simt'm mai bine preţ*)1' ^â^dindu-ne la as,',1ri­­rea sălbatică a oamenilor muncii din ţările ce mai gem încă sub jugul capitalului. Campania electorală să ducă la întărirea vigilenţei masselor, să preîntâmpinăm si să demascăm acţiunile duş­manului, să-l facem să simtă mânia poporului. Să întâmpinăm sărbăto­reasca zi a alegerilor prin noi biruinţe în lupta pentru înflo­rirea Patriei noastre. Munci­tori, porniţi cu avânt sporit întrecerea socialistă în întâm­pinarea primului nostru Plan Cincinal ! Ţărani muncitori, pregătiţi recolta îmbelşugată a anului ce vine prin reuşita campaniei însămânţărilor de toamnă! Oameni ai muncii! Să fa­cem din campania de pregă­tire a alegerilor un prilej de largă mobîlizare a masselor­­ sub steagul Partidului sp-Ci noi victorii în hinta pentru, pace şi socialism ! ! SERIA IN­ ANUL XIX Nr. 185­­6 PAGINI 4 LEI Duminică 1 Octombrie 1950 DECRETUL Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române pentru fixarea datei alegerii deputaţilor Sfaturilor Populare ARI­ICO­L UNIC. — In conformitate cu art. 78 din Legea A­r. 6 din 8 Septembrie 1950, se fixează ziua de 3 Decembrie 1950 pentru alegerea deputaţilor Sfaturilor Populare. Dat în Bucureşti la 29 Septembrie 1950 Preşedintele Prezidiului Secretarul­ Prezidiului Marii Adunări Naţionale Marii Adunări Naţionale C. I. PARRAM MARIN FLOREA IONESCU Numirea membrilor Comisiei electorale centrale Printr'un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale au fost numiţi în Comisia electorală centrală : S­el­an Moraru, secretarul Confederaţiei Generale a Muncii, ca pre­şedinte , Alexandru Drăghici, membru în Comitetul Central al Partidului Mun­­citoresc Român, ca membru; Paul Cornea, secretar al Uniunii Tineretului Muncitor, ca membru; Ilie Dăn­oiu, prim secretar al Organizaţiei Partidului Muncitoresc Ro­mân din regiunea Stalin, ca membru ; Alexandru Farkaş, din partea Uniunii Populare Maghiare, ca membru? Iosif Catra­nici, secretar al sindicatului Combinatului Reşiţa, ca membre? Eremia Pârdău, secretar al Comitetului regional Suceava al Frontului Plugarilor, ca membru; Constantin Balmuş, rectorul Universităţii „C. I. Parhon , ca membru­­ Paraschiva Matei, fruntaşă în producţie la Industria Bumbacului „B Bucureşti, ca membră; Constantin Şerban, fruntaş în producţie, maistru sondor la întreprin­derile Petrolifere din Băicoi, ca membru ; Ilie Stoen­escu, preşedintele secţiunii civile a Curţii Supreme, ca secretar. Lucrările sesiunii lărgite extraordinare a Ac­ademiei R. P. R. Vineri 29 S­ptembrie la ora 11 a. m., au început lucrările sesiunii lărgite extraordinare a Academiei R.P.R. Tov. Traian Săvulescu, pre­şedintele Academiei R.P.R., a deschis şedinţa dând cif­re hotărîr­i Prezidiului Academiei R.P.R. cu privire ,la convoca­rea sesiunii lărgite extraordi­nare pentru a desbate Pro­ectul de Plan al Electrificăr­ii R. P. R. In numele Prezidiului Aca­demiei R. P. R., tov. Traian Săvulescu a propus ca biroul sesiunii lărg­te să fie alcătuit din președintele Academiei R. P. R.­ acad. Traian Săvu­lescu şi din următorii membri: Chivu Stoica, vice-preşed­ite al Consiliului de Miniştri, mi­nistrul Metalurgiei şi Indu­striei Ch­mice; Bodnăraş Gi­l, ministrul Forţelor Armate ale R. P. R.; acad. Profiri Nico­­lae; acad. Sadoveanu Mihail; Vasilichi Gheorghe, ministrul Minelor şi Petrolului; prof. univ. Constantinescu Miron, preşedintele Comisiei de Stat a Planificării; acad. Macovei Gh, preşedintele Comitetului Geologic de pe lângă Preşe­dinţia Consiliului de Mi­niştri; Vaida Vasile, ministrul Agriculturii; Rangheţ Ios­i, preşedintele Comitetului de Stat pentru distribuţia com­bustibilului; prof. un­v. Gheor­ghiu I. S., membru corespon­dent al Academiei R. P. R.; prof. univ. Răutu Leonte; ing­ner Gh. Gaston Marin, mi­nistrul Energiei Electrice; Prisnea Constantin, ministrul Silviculturii; acad. Roller Mi­hail; prof. Marinescu M., membru corespondent al A­cademiei R.P.R.; Alexa Augu­stin, ministru ad­junct al De­partamentului C.F.R.; acad. Nicolau Gh., directorul Insti­tutului de Energetică al Aca­demiei R.P.R.; acad. prof. P. Constant­­escu Iași, director al Institutului de Istorie şi Fi­­losofie al Academiei R.P.R.; acad. Carafoli Ilie, directorul Institutului de Siderurgie şi Mecanică Aplicată a Acade­miei R.P.R. A fost propus un secretariat t­in­e de specialitate condus de prof. I. S. Gheorghiu, membru corespondent al Aca­demiei R.P.R. Prof. I. S. Gheorghiu a pro­pus alcătuirea următoarelor 6 comisiuni : Comisiimea de studiu al fo­losirii apelor, alcătuită din 17 membri; președinte: acad. N. Profiri. Comisiunea Hidroenergetică, alcătuită din 17 membri ; președinte: acad. I. Carafoli. Comisiunea Termoenergeti­că, alcătuită din 33 membri ; preşedinte: acad. Gh. Nicolau. Comisiunea Electroenerg­­­­că, alcătuită din 28 membri ; preşedinte: prof. I. S. Gheor­­ga­u, membru corespondent al Academiei R.P.R. Comisiunea Agrotehnică și a electrificării rurale, alcătui­tă din 31 membri ; preşe­dinte: acad. Traian Săvulescu. Comisiunea de studiu al u­­tilajului şi al materialului e­­nergetic, alcătu­tă din 26 mem­­­bri ; preşedinte: prof. M. Marinescu membru corespon­dent al Academiei R.P.R. După alcătu­ie­a comisiilor a luat cuvântul tov. Traian Să­vulescu­ preşedintele Acade­miei R.P.R., care a arătat în seninătatea măreţei opere de electrificare a ţară, iniţiată de Partid şi Guvern, operă ce const­rue o pârghie hotărîtoa­­re pentru propăşirea şi înflo­rirea Patriei noastre. Vorbito­rul a subliniat că pentr prima oară în istoria ţării noastre, forurile conducătoare ale Statului supun d­ebaterii înaltului for de ştiinţă — A­­cademiei R.P.R. — şi oameni­lor de ştiinţă, asemenea docu­mente de importanţă uriaşă in viaţa poporului nostru. A urmat expunerea asupra Proectului de Plan al Electri­ficării R.P.R., prezentată de tov. ng. Gh. Gaston Marin, ministrul Energiei Electrice. Vorbitorul, într’o amplă ex­punere ştiinţifică a arătat că planul de electrificare al ţării, factor de primă însemnătate în construirea socialismului, va avea pr­ntre obiectivele sale principale: asigurarea creşterii producţiei industriilor existente şi alimentarea cu energie electrică a industrii­lor noi ce se vor crea în ca­drul viitoarelor planuri cinci­­nale; valorificarea raţională a r­eserselor energetice folo­sind combustibili inferiori; fo­losirea integrală a cursurilor de apă pentru irigarea reg­u­­lilor s­ceţoase producerea de energie electrică, ete.; electri­ficarea treptată a căilor fera­te, electrificarea principalelor­­ munci agricole şi pătrunderea­­ electricităţii la sate, ridicarea nivelului cultural şi a bunei­­■etări a poporului prin folosi­­­rea energiei electrice pentru trebuinţele sociale culturale, casnee. După expunerea t°v. Gaston Marin preşedintele Acade­­m­e R. P. R. Traian Săvu­lescu a arătat metodele de lucru ale comisiilor. Domnia sa a făcut un călduros apel­­ către membrii comisiunilor,­­ rugându-i să desbată în mod­­ erotic materialul prezentat, să facă observaţii, sugest­i şi pro­­­puneri care să însemne o reală contribuţie a oamen­lor de ştiinţă la marea operă de electrificare a ţării. Tov. Traian Săvulescu a făcut apel la patriotismul oamen­lor de ştiinţă care se străduesc să pună activ­tatea lor ştiinţifică în slujba înfloririi Patriei noa­stre scumpe—Republica Popu­lară Română. Rapoartele comis­iii­lor, con­ţinând propunerile lor path­erete, urmează să fie sinteti­zate în raportul E­roului, ra­port care va fi la rândul său supus unei largi desbateri în şedinţa plenară a sesiunii lărg r git, a Academiei R.P.R. ce var avea loc Luni 2 Octombrie,, după care raportul va fi îna­­j­­ntat forurilor conducătoare ale Statului nostru. Ei, după amiază, la orele 19, au început şedinţele de lucru pe comisiuni. Azi dimineaţă, la orele 9, continuă lucrările în com*r­suni. (Agerpres). In pag. 5-a — Expunerea tov. Traian Săvulescu, preşedintele Acad­em­iei R. V. R. — Decernarea ,,Drapelului Roşu" al organizaţiei U. T. M. din Forţele Armate ale R. P. R. , Gard­, de'ur"1 de a u 'Călii f'V'ito?e ţine cu mândrie „D '"'-Iul Roşu" al organizaţiei U.T.M. din Forţele Armate ale R.P.R., decernat venim merite deosebite în munca de pregătire de luptă şi politică (Reportajul in pag. 5 a) In Editura Partidului Muncitoresc Român va apare: I. V. STALIN OPERE Volumul 6 In întâmpinarea primului nostru Plan Cincinal Succese în producţie la Combinatul Baia Mare BAIA MARE (dela corespon­dentul nostru). In lupt­a pentru cât mai multe metale neferoase, muncitorii şi t­ehnicienii uzinelor chimice „Phönix" din Combinatul Baia Mare obţin importante succese in producţie. Astfel, la secţia aulomerale de zinc, muncitorii au reuşit să-şi realizeze programul de producţie pe luna Septembrie cu 2 zi­­ înainte de termen. Muncitorii si tehnicienii de la această exploatare se străduesc să aplice inovaţii si metode noi de lucru în scopul sporirii pro­ductivităţii muncii. Astfel prin schimbarea injectorul­ui de pă­cură la masa rotativă de z­nc, s-a putut obţine o flacără mai pu­er­­nică, îmbunătăţindu-se simţitor procesul de producţie. Totoda­ă, aici se realizează zilnic o eco­nomie de 100 kg. păcură Succese însemnate au obţinut şi muncitorii de la secţia tablă de zinc, care au terminat pro­­gramul lunar în ziua de 18 Sep­tembrie La secţia sulfură de sodiu muncitorii şi tehnicienii au obţinut deasemenea însem­nate succese în producţie. Cărbune în contul anului viitor TÂRGOVIŞTE (de la cores­pondentul nostru). Minerii de la exploatarea Șo­­tânga depun eforturi sporite in cadrul întrecerii socialiste pentru a realiza înainte de termen sarcinile ce le revin în cadrul Planului de Stat pe anul 1050. In fruntea întrecerii dela această mină se află echipa minerului Bobeică Tinica, compusă din U.T.M.-istul Pre­da C. Ion şi Burducea Radu II. Folosind din plin cele 8 ore de lucru şi organizan­­du-şi mai bine munca, echipa tovarăşului Bobeică Tinica a reuşit să depăşească zilnic programul de producţie A­­cum minerii din echipa CU Bobeică Tinica scot cărbuni in contul anului 1951 Asemenea succes, au obţi-­ nut şi echipele lui Bănica Constantin şi Bobeică Ioan, care si-au îndeplinit dease­menea sarcinile in cadrul pla­nului pe anul 1950, lucrând acum in contul anului viitor. Pregătiri în vederea însămânţărilor de toamnă Acolo unde s’a organizat bine munca Comitetul Provizoriu al co­munei Râciu, raionul Tg. Mu­reş, regiunea Mureş, şi-a în­­tocmit din timp un plan de lucru, stabilit pe zile şi pe fie­care locuitor în parte, in ve­­derea insămânţărilor de toam­­nă. Cele 80 tone de grâu ne­cesare însămânţărilor au fost repartizate la două centre de selecţionare. Ţăranii munci­tori sunt programaţi pe zile dinainte stabilite ca să vină să-şi trioreze grâul. Până in prezent s-au selecţionat 35­­00 kg. de grâu. Deasemen s a organizat şi un centru de cer­­minaţie unde locuitorii şi au adus probele de grâu. ...Şi acolo unde pregătirile sunt lăsate la voia întâmplării Nu tot aşa se Întâmplă insă în satul Văleni din Corn. Po­­găceana. Centrele de selecţio­­nare a seminţelor şi de repa­raţie a uneltelor funcţionează numai în parte. Ca şi în cam­­pania de treeriş şi desmiriştit, organele locale nu şi-au întoc­mit un plan de lucru şi de a­­ceea se lucrează la voia în­tâmplării. Nu se cunoaşte nu­mărul atelajelor şi nici nu s’a început repararea lor. Com­i­­tetul Provizoriu comunal n’a luat măsuri ca chiaburii To­­derică Adrian şi Firlea şte­fan să-şi repare trioarele şi semănătorile. Comitetul Provizoriu trebuie să ia urgente masuri de în­dreptare. Pascu Popşor corespondent A apărut în limbile: rusă, română, franceză, en­gleză, germană şi spaniolă „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară­­“ Bucureşti, Organ al Biroului Informativ al Partide­lor comuniste şi muncitoreşti, Nr. 39 (99) Vineri 29 Septembrie 1950 Cuprinde : ARTICOL DE FOND M. MITIN JOHN WILLIAMSON ISTVÁN FRIS­H HARRY POLLITT JAN MAREK Prima aniversare a Republicii Populare Chineze O măreaţă armă ideologică a bolşevismului Lupta împotriva intensificării reacţiunii fasciste în Statele Unite Un nou pas pe calea consoli­dării economiei socialiste a Ungariei A venit timpul ca ponorul ja­ponez să se unească în lupta împotriva duşmanului Despre CmvTrpsifl trade-union­­urilor de la Brighton Notp politice Informaţii de vânzare la magazinele „Librăria Noastră” şi la toate chioşcurile. Lei 8.

Next