Scȃnteia, noiembrie 1950 (Anul 19, nr. 1877-1901)
1950-11-01 / nr. 1877
Nr. 1877 Membri ai gospodăriei colective ! Mergând pe drumul ţărănimii colhoznice din Uniunea Sovietică, munciţi pentru întărirea şi înflorirea gospodăriei voastre colective! Fiţi pildă pentru întreaga ţărănime muncitoare a ţării noastre! Se revarsă belşugul în casele membrilor gospodăriei colective. Zorile erau limpezi. Cerul albastru. Doar departe spre marginea zării se vedeau norii cenuşii. Fremătând deasupra satului, vântul scutura ultimele frunze îngălbenite din copaci. In dimineaţa aceea, Nicolae Gheorghe, membru în Gospodăria Agricolă Colectivă „Victoria“ din Lenauheim, regiunea Timişoara, se sculase devreme. Maii devreme ca de obicei. Cu un ciocan în mână, el întărea cuiele de la pătul. Tudora, nevastă-sa, se urcase în podul casei și mătura de zor. Vasilica, fiica lor cea mai mare, trebăluia prin ogradă, punând în ordine acareturile. Vreo două ceasuri mai târziu, oamenii începuseră să foiască pe uliţele largi şi drepte, trase parcă la sfoară. Fiecare dintre ei erau îmbrăcaţi altcum, în straie de sărbătoare şi începuseră să se adune pâlcuri, pâlcuri, în faţa căminului cultural. Intrau în sala mare şi se rânduiau pe bănci. Zi măreaţă a fost ziua de Duminică pentru membrii gospodăriei colective din Lenauheim. Era ziua în care fiece membru al gospodăriei colective primea răsplata muncii sale de un an de zile. IATĂ RECOLTELE GOSPODĂRIEI COLECTIVE 1 Muncind organizat, lucrând pământul cu tractoarele şi însămânţând după pilda colhoznicilor sovietici în rânduri încrucişate, ei au dobândit o recoltă de grâu de 2640 kg. în mijlociu la hectar; au scos câte 4742 kg. ştiuleţi porumb la hectar, câte 1833 kg. floarea soarelui, în timp ce ţăranii muncitori din sat neintraţi încă în gospodăria colectivă au adunat de pe locurile lor, de două şi de trei ori mai puţin la hectar. Când tovarăşul Uibaru Viorel, preşedintele gospodăriei colective, a început darea de seamă, sala căminului cultural devenise neîncăpătoare. Erau de faţă tofi membrii gospodăriei colective cu nevestele şi cu copiii. Veniseră să ia parte la această mare sărbătoare, muncitori de la depoul C.F.R.-Timişoara „naşii'* 1 ^gospodăriei colective, veniseră ţărani muncitori ca Chiş Aron din Bulgăruş, Nicolae Petre din Şandra şi alţii din satele Grabăţ, Uihei, Iecea Mare şi Iecea Mică. — ... Şi cu toţii ştiţi, tovarăşi — a vorbit printre altele preşedintele — că anul acesta, primul nostru an de muncă în colectiv, am adunat în total 189.822 kg. grâu, 13.817 kg. orz, 331.441 kg. porumb ştiuleţi, 27.160 kg. mazăre, 18.339 kg. floarea soarelui şi tot recoltă bună am scos şi la celelalte produse ca secară, cartofi şi altele. Sala întreagă a vuit de aplauze. Niculae St. Petre, ţăranul muncitor ce venise din Şandra nu mai prididea cu notarul pe o foaie de hârtie. El vrea cu orice chip să ducă vestea asta frumoasă şi în sat la el, să arate oamenilor ce au dobândit membrii gospodăriei colective din Lenauheim. 6.300 KG. GRÂU PENTRU O ZI-MUNCA — Noi, tovarăşi, — a spus mai departe preşedintele — ne mândrim cu această recoltă. Iată, din ea ne-am făcut în primul rând datoria către Stat şi am dat cota la colectare, am avut să plătim şi S.M.T.-ului, să punem de o parte şi pentru sămânţă şi pentru fondul de 2 la sută. Acum, tovarăşi, ne-a rămas pentru împărţit la membrii 132.417 kg. grâu, 4734 kg. secară, 14.838 kg. orz, 210.000 kg. porumb ştiuleţi, 6056 kg. mazăre, 14.444 kg. floarea soarelui, 31.535 kg. cartofi şi altele. Toate produsele astea se împart membrilor noştri după numărul de zile-muncă. Fiecare primeşte pentru o zi muncă 6.300 kg. grâu, 0.700 kg. orz, 10 kg. porumb ştiuleţi, 0,220 kg. secară, 0,280 kg. mazăre 0, 680 kg. floarea soarelui 1,500 kg. cartofi şi câte 5 kg. furaj pentru vitele de acasă. După darea de seamă a preşedintelui, mai mulţi oameni s-au înscris la cuvânt. Printre ei a fost şi tovarăşul Bulzan Teodor. — Mulţumim din tot sufletul Partidului nostru că ne-a îndrumat pe drumul belşugului şi fericirii. Adevărat este, tovarăşi, aşa cum a spus şi tovarăşul preşedinte, că cei mai mulţi dintre noi am muncit cu dragoste să întărim gospodăria noastră colectivă, să facem din ea o cetate de luptă împotriva chiaburilor, împotriva călăului Tito care a aruncat pe ţăranii muncitori sârbi în ghiarele chiaburilor. 25 DE CARE I-AU DUS BELŞUGUL AGASA După terminarea discuţiilor şi aprobarea dării de seamă, membrii gospodăriei colective, împreună cu oaspeţii lor, s-au îndreptat spre magazii. Aici ei au primit cu multa căldură pe tov. Vasile Vaida, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ministru al Agriculturii, şi pe tov. Dumitru Petrescu, membru al C. C. al P. M. R. Cu toţii şi-au arătat prin aplauze şi urale dragostea şi recunoştinţa faţă de Partidul Muncitoresc Român, care le-a arătat calea fericirii şi a salvării de mizerie şi sărăcie. A luat apoi cuvântul tov. Vasile Vaida, care a spus printre altele: — Petreceţi astăzi cea mai însemnată zi din viaţa Dvs. — împărţirea veniturilor în gospodăria colectivă. Cu acest prilej, înlăturaţi svonurile veninoase ale chiaburilor. Datoria Dvs. este ca şi de acum încolo să munciţi şi mai hotărît, şi mai cu spor, pentru a scoate rod şi mai bogat decât anul acesta... Apoi s-a trecut la împărţirea veniturilor. Primul strigat a fost Olteanu Ilie. — Tovarăşul Olteanu — a vorbit socotitorul gospodăriei—are făcute împreună cu nevasta şi cu fiică-sa 596,23 zile, muncă. Pentru astea el primeşte acum 3757 kg. grâu, 131 kg. secară, 417 kg. orz, 5960 kg. porumb ştiuleţi, 167 kg. mazăre, 405 kg. floarea soarelui şi 894 kg. cartofi. In total primeşte 11.731 kg. produse şi pe deasupra 1043 snopi de coceni şi alte furaje. Când socotitorul a terminat de vorbit, oamenii au sărit şi l-au luat pe sus pe Olteanu. Cu toţii l-au felicitat şi i-au urat să stăpânească sănătos produsele primite. Uimirea se aşternu pe chipul lui Olteanu. Nu-i venea să creadă. Olteanu nu dusese în niciun an atâta bogăţie acasă la el. Pe şosea se auzi din depărtare uruitul unui şir de căruţe. Oamenii făcură loc, căruţele se învârtiră roată prin curtea largă a gospodăriei colective şi se opriră în faţa magaziei. Sac după sac erau încărcaţi şi aşezaţi pe cântar. Căruţele se umpleau văzând cu ochii. — Ajunge măi, oameni buni — dădu glas râzând unul din mulţime — că s’a umplut până acum 21 de căruţe... Când toate cele 25 de căruţe au fost gata de încărcat, Olteanu îşi îndreptă şalele şi-şi şterse năduşala de pe frunte. Mândria îl săgetă fierbinte, îmbujorându-i obrajii. Dorea parcă să strângă la piept sacii plini cu grâu, carele încărcate cu porumb, lumea întreagă Scoase un chiot şi sări sprinten în căruţa încărcată din capul coloanei. Cu drapele roşii şi tricolore unduind în vânt convoiul de căruţe a pornit înspre casa lui Olteanu. Din prima căruţă, Olteanu cu căciula în mână dădea bineţe ţăranilor muncitori ce ieşiseră pe la porţi să-l admire. — Hei, nevastă, a spus el când a ajuns acasă. Diseară să tai o găină să ne ospătăm aşa cum trebue. Tot ce băgăm azi în pod e al nostru. Nu mai ducem grija că trebue să vindem să plătim impozitul, să reparăm hodoroaga de căruţă, sau că ne mor vitele de foame în grajd... In timp ce familia lui Olteanu zorea la descărcatul carelor, la gospodăria colectivă se cântărea partea de produse cuvenite tovarășului Niculae Gheorghe. Pentru cele 528 zilemuncă făcute în gospodărie împreună cu nevasta şi cu fiica, el a primit 3327 kg. grâu, 5281 kg. porumb ştiuleţi şi alte produse care se ridică în total la 10.397 kg. — Neam de neamul meu n’a intrat în vreo iarnă cu atâtea bucate, spunea el, suind sacii în căruţă. Al treilea a fost la rând Redl Francisc ţăran muncitor de naţionalitate germană. împreună cu soţia au făcut 291,50 zile-muncă pentru care acum a primit 1836 kg. grâu, 2900 kg. porumb ştiuleţi şi alte produse care ajung în total până la 5720 kg. In gospodăria colectivă din Lenauheim au fost însă şi oameni, ce-i drept puţini la număr, care n’au venit regulat la muncă şi care, se înţelege, au şi zile-muncă puţine. Aşa de pildă este Soare Iancu şi Mârloi Constantin. Primul are numai 56,86 zile-muncă iar al doilea 42,16 zile-muncă. Ei au primit acum produse mult mai puţine decât restul oamenilor care au muncit mai mult în gospodăria colectivă. Soare Iancu, de pildă, care şi-a dus acasă toate produsele într’un singur car a grăit câteva cuvinte: — M’am lăsat ademenit de vorbele chiaburilor Bohn şi Suzana... Dar de acum încolo ştiu eu ce am să fac. Să mai încerce ei vreodată cu vorbe mieroase, că le-oi arăta eu. Pentru la anul, oameni buni, vă făgăduiesc că n’am să mă mai codesc dela muncă. Până noaptea târziu, în curtea gospodăriei colective din Lenauheim a fost forfotă mare. Recolta bogată dobândită şi împărţirea veniturilor a dovedit membrilor gospodăriei colective şi celorlalţi ţărani muncitori din sat că numai muncind cu drag în gospodăria colectivă se poate ajunge la o viaţă cu adevărat îmbelşugată, lipsită de griji. Zilele trecute, încă 47 familii de ţărani săraci şi mijlocaşi au făcut cereri să intre în gospodăria colectivă, pe care adunarea generală le-a şi aprobat. Creşte şi înfloreşte gospodăria colectivă din Lenauheim, creşte belşugul în casele membrilor ei. V. Bohan In Republica Populară Ungară au avut loc la 22 octombrie, într'o atmosferă de mare avânt politic, alegerile Sfaturilor locale. Pentru alegerile Sfaturilor Populare se pregăteşte şi Republica Populară Română. Crearea Sfaturilor Populare în Bulgaria, Polonia, România, Ungaria, Albania şi a Comitetelor naţionale, care îndeplinesc funcţiunile Sfaturilor Populare în Cehoslovacia, marchează o importantă etapă în desvoltarea politică a ţârilor de democraţie populară. In opera de continuă democratizare a puterii de stat în aceste ţări, întărirea organelor locale ale puterii — Sfaturile Populare — în ţările de democraţie populară a devenit posibilă în urma luptei victorioase împotriva uneltirilor duşmanilor dinafară şi dinăuntru ai regimului de democraţie populară, în urma întăririi continue a alianţei dintre muncitori şi ţărani şi a rolului conducător al chisei muncitoare în această alianţă. Massele populare din ţările de democraţie populară datorează ajutorului nepreţuit al U.R.S.S. şi eroicei Armate Sovietice, nu numai faptul că au izbutit să se smulgă din lanţurile imperialismului, dar şi faptul că au căpătat posibili*) Articol de fond apărut în „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară I" Nr. 43 (103).tatea să-şi hotărască în mod independent soarta, să-şi creeze şi să-şi desvolte prin toate mijloacele noua fiinţă de stat, să creeze şi să întărească regimul de democraţie populară care este o formă a dictaturii proletariatului. Eliberate de Armata Sovietică de sub asuprirea seculară, popoarele acestor ţări, în frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea partidelor comuniste şi muncitoreşti călite în luptele de clasă, au răsturnat puterea odioasă a moşierilor şi capitaliştilor, au sdrobit partidele burgheze contrarevoluţionare, care, sprijinindu-se pe imperialiştii americano-englezi, au căutat să reinstaureze în aceste ţări vechile rândueli. Folosind bogata experienţă revoluţionară a Uniunii Sovietice, ele au înfăptuit reforma agrară, au naţionalizat băncile, industria mare şi mijlocie, minele de cărbuni şi de minereuri, transporturile şi comerţul cu ridicata. Aceste mari prefaceri politice şi economice, care, prin conţinutul lor, sunt echivalente cu o revoluţie socialistă, n’ar fi putut să fie realizate fără o luptă consecventă şi hotărîtă împotriva duşmanilor poporului, împotriva elementelor exploatatoare dela oraşe şi sate, împotriva agenţilor imperialiştilor americano-englezi — socialiştii de dreapta, naţionaliştii burghezi, sabotorii, spionii şi trădătorii, împotriva tuturor acelora care opuneau rezistenţă creării noului stat, statul de democraţie populară. In cursul acestei lupte a fost distrus pas cu pas vechiul aparat de stat şi a luat naştere un nou aparat de stat, care corespunde intereselor poporului; a fost creat un nou aparat al puterii de stat pentru organizarea vieţii economice şi culturale a acestor ţări; au fost create în aceste ţări armate noi, populare, organe ale miliţiei populare, ale securităţii statului. In aparatul de stat şi la posturile de comandă în economie, în armata populară, în miliţia populară, în organele securităţii statului au fost promovaţi zeci şi sute de mii dintre cei mai buni fii şi dintre cele mai bune fiice ale poporului, în locul elementelor duşmănoase şi birocratice înlăturate. Noul aparat de stat creat, întărit cu elemente proletare, asigură îndeplinirea sarcinilor care revin ţărilor de democraţie populară în opera de construire a bazelor socialismului. Trebue, totuşi, remarcat că reorganizarea organelor locale ale puterii de stat s-a desfăşurat în ţările de democraţie populară mult mai încet decât construirea organelor centrale ale puterii. Dar în ultimii ani s-au produs însemnate schimbări şi în acest domeniu. Din organele administrative locale au fost măturate elementele reacţionare; totuşi acest lucru n'a însemnat nicidecum complecta lichidare a rămăşițelor a tot ce e vechi în organele administrative locale. S’au luat măsuri pentru intensificarea controlului activității organelor locale, dar acest control n'a devenit încă un control general, care să cuprindă organele puterii locale. S’au realizat cu succes multe măsuri urmărind apropierea de populaţie a organelor de jos ale puterii; totuşi şi în această direcţie e departe de a se fi făcut tot ce trebuia făcut. Lichidarea rămăşiţelor vechiului sistem administrativ, ■ care în mâinile exploatatorilor fusese un mijloc de înlăturare a poporului de la conducerea statului, are loc în legătură cu alegerea Sfaturilor Populare, care înlocuesc organele locate provizorii ale puterii de stat existente până acum. Odată cu introducerea sistemului Sfaturilor Populare, in toate organele puterii de stat din ţările de democraţie populară, de jos până sus, vor fi deputati aleşi de popor şi răspunzători în faţa poporului. Astfel se traduce In practică principiul: „întreaga putere aparţine poporului muncitor şi emană deja ei", care a intrat in Constituţia tuturor ţărilor de democraţie populară. Sfaturile Populare au luat fiinţă în ţările de democraţie populară şi s-au desvoltat ca organe ale puterii statului de democraţie populară. Folosind bogata experienţă a organelor puterii de stat din U.R.S.S., ele realizează în proporţii tot mai mari participarea masselor largi ale oamenilor muncii la conducerea statului. De pildă, oamenii muncii din Republica Populară Ungară au ales 220.000 de membri şi supleanţi ai Sfaturilor Populare d ln Republica Populară Română, la începutul lunii Decembrie a. c., vor fi aleşi peste 80.000 de membri ai Sfaturilor locale. Sfaturile Populare din Polonia au peste 95.000 de membri, dintre care muncitori şi persoane de origină muncitorească 29,5%, ţărani 50,8%, oameni ai muncii intelectuale 14,2%, meseriaşi 4,9% şi alţii 0,6%. Sfaturile Populare din Bulgaria au 50.000 de membri. Dacă ţinem seama de faptul că pe lângă Sfaturile Populare se creează diferite comisii permanente (de planificare, financiare, pentru ocrotirea sănătăţii, pentru instrucţia publică, pentru munca culturală etc.), în care sunt antrenaţi multe zeci de mii de activişti care îşi însuşesc prin intermediul sfaturilor arta de a conduce statul, devine absolut clar cât de nemărginite sunt posibilităţile de participare a masselor populare la conducerea statului în ţările de democraţie populară. Partidele comuniste şi muncitoreşti sunt forţa conducătoare, organizatoare şi inspiratoare a ţărilor de democraţie populară. Sfaturile Populare, fiind organizaţii largi de massă ale oamenilor muncii, realizează legătura strânsă între massele de milioane ale oamenilor muncii fără partid şi avantgarda clasei muncitoare — partidele comuniste şi muncitoreşti. Prin munca lor de zi cu zi, ele întăresc legăturile directe dintre oamenii muncii şi statul de democraţie populară, scot la iveală puternicele forţe creatoare ale poporului, talentele lui organizatorice, iniţiativa lui constructivă, in sarcinile Sfaturilor Populare intră planificarea economică şi bugetară, mobilizarea resurselor locale pentru nevoile economiei naţionale, controlul asupra activităţii şcolilor, spitalelor, instituţiilor culturale, educative, de copii, grija pentru nevoile populaţiei, grija pentru îmbunătăţirea zi cu zi a condiţiilor ei de viaţă etc. In timp ce în ţările de democraţie populară are loc un proces de întărire a Sfaturilor Populare, în timp ce se iau noi măsuri pentru democratizarea conducerii statului, pentru antrenarea masselor la rezolvarea chestiunilor de stat, în Statele Unite, Anglia, Franţa şi în alte ţări capitaliste are loc un proces de fascizare a vieţii politice şi a orânduirii de stat. Clasele dominante din aceste ţări folosesc violenţa directă împotriva claselor asuprite, lipsesc pe oamenii muncii de cele mai elementare drepturi cetăţeneşti şi de libertate individuală, deslănţite monstruoase represiuni împotriva elementelor progresiste şi organizaţiilor democratice ale oamenilor muncii. Imperialiştii americano-englezi îşi ascund tot mai puţin planurile criminale, care au drept scop innăbuşirea rezistenţei populare crescânde împotriva pregătirilor de război. Imperialiştii caută să-şi extindă acţiunile agresive dincolo de Coreea, să târască omenirea în abisul îngrozitor al unui nou război mondial. Atrocităţile sălbatice ale intervenţioniştilor americano-englezi în Coreea dau tuturor popoarelor iubitoare de pace o imagine clară a soartei pe care monopoliştii Wall Street-ului o pregătesc lumii. In aceste condiţii, când de la pregătirea agresiunii, guvernanţii Statelor Unite au trecut la acte făţişe de agresiune, când se desfăşoară tot mai viguros puternica mişcare mondială a partizanilor păcii, alegerile Sfaturilor Populare din Ungaria şi România, întărirea continuă a organelor puterii locale din Cehoslovacia, Polonia, Bulgaria şi Albania capătă o mare însemnătate internaţională. Acest important fapt istoric demonstrează lumii întregi unitatea poporului muncitor din ţările de democraţie populară, hotărirea lui fermă de a da o ripostă aţâţătorilor la război. Prin participarea lor unanimă la alegerile Sfaturilor Populare, prin noile lor succese în construcţia de stat, economică şi culturală, prin participarea lor la lupta comună a popoarelor pentru pace, oamenii muncii din ţările de democraţie populară arată încă şi încă odată că, urmând experienţa Uniunii Sovietice, ei merg neclintit spre realizarea marelui lor ţel — construirea socialismului în ţările lor, întărirea organelor locale ale puterii în ţările de democraţie populară*) SCÂNTEIA Luna Prieteniei Româno-Sovietice Corul de Stat de cântece ruseşti O impresie puternică şi de neuitat a stârnit în rândurile publicului nostru Corul de Stat de cântece ruseşti, carea dat în sala „Patria" o serie de concerte strălucite — seri deadevărată sărbătoare artistică. Ansamblul este condus de către prof. A. V. Sveşnakov, artist al poporului al R.3.F.S.R., laureat al Premiului Stalin,director al Conservatorului „Ceaikovski" din Moscova. Inclişeu: Un aspect de la concertele Corului de Stat de cântece ruseşti. Din toate colţurile Ţării Socialismului au început să sosească maşini şi materiale destinate noilor construcţii care au menirea să întărească baza materială a comunismului. In clişeul de sus: La uzina de automobile „Molotov" din Gorki aşteaptă expedierea un mare număr de autocamioane produse peste prevederile planului pentru necesităţile construcţiei de la Kuibîşev. In clişeul de jos : In gara Kuibîşev-port a sosit un tren de marfă cu piese de maşini pentru şantier. In clişeul din dreapta: La Novosibirsk (Siberia) se pregătesc pentru expediere macarale speciale destinate şantierelor de pe Volga. Comitetul Naţional pentru organizarea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice anunţă concertul Corului de Stat de cântece ruseşti care va avea loc Miercuri 1 Noembrie, orele 20, în sala „Patria“. Conducător artistic şi dirijor principal prof. A. V. Sveşnikov, Bilete la Ages, str Doamnei, nr. 1. Au trecut numai câteva săptămâni de la publicarea Hotărîrilor Guvernului sovietic cu privire la construirea uriaşelor centrale hidroelectrice la Kuibîşev şi Stalingrad, hotărîri care au trezit un ecou puternic in sânul poporului sovietic. A început construcţia giganticelor hidrocentrale de pe Volga La Institutul Hidrotehnic din Leningrad oamenii de ştiinţă analizează rezultatele experienţelor făcute la macheta care reprezintă barajul viitoarei uzine hidroelectrice de la Kruibîşev. întâlnirea strungarilor fruntaşi cu stahanovistul Pavol Bokor Peste 500 de strungari fruntaşi din întreaga ţară au participat Duminică la consfătuirea ce s-a ţinut în sala de festivităţi a uzinelor „Sovromtractor” din Oraşul Stalim, la care au luat parte, unii membri ai delegaţiei de stahanovişti care ne vizitează ţara printre care se află şi vestitul strungar Pavel Bâkov. În sală se aflau numeroşi strungari care, lucrând după metodele lui Pavel Borisovici Bâkov, au obţinut însemnate succese în ce priveşte tăierea rapidă a metalelor. Ei au arătat, în cadrul discuţiilor care au avut loc, felul îin care au aplicat această metodă, greutăţile întâmpinate şi succesele obţinute. Strungarul Rădulescu Ion, de la uzinele „Timpuri Noi” din Bucureşti a arătat ce a învăţat de la Pavel Borisovici Bâkov în timpul vizitei sale la uzinele „Timpuri Noi“. — Cunoşteam metoda tăierii rapide din citire şi din demonstraţiile practice ale fruntaşilor noştri, a spus el. Am izbutit chiar să tai 360 metri span pe minut. Tovarăşu! Bâkov mi-a arătat însă cum pot mări viteza de tăiere în diferite cazuri. Mi a arătat, de pildă, că pentru metalele moi, cum este oţelul cu duritate de 70 kg. pe milimetru pătrat, trebue să folosesc cuţitul cu unghi pozitiv şi că numai la metalele dure să utilizez cuţitul cu unghi negativ. Cu îndrumarea directă a tovarăşului Bâkov am reuşit să lucrez o piesă cu o duritate de 60 kg. pe mmn, pătrat cu viteza neobişnuită la strungul meu, de 700 ture pe minut. Apoi au vorbit tovarăşii Gherendi Iuliu şi Emeric Caracioni, strungari fruntaşi la uzinele „Sovromtractor”. Ei au arătat cum, datorită aplicării metodei de tăiere rapidă a metalelor, au izbutit să taie peste 1000 metri şpan pe minut. Cu multă luare aminte l-au ascultat participanţii pe vestitul strungar stahonovist Pavel Borisovici Bâkov. El a vorbit despre metodele sale de muncă, despre succesele obţinute prin aplicarea acestor metode. El a arătat deasemeni cum sunt organizate in fabricile sovietice brigăzile complexe (care cuprind muncitori, tehnicieni și ingineri) a vorbit despre munca pentru ridicarea calificării în brigăzile de tineret. Pavel Borisovici Bâkov a arătat apoi pe larg cum duce lupta pentru descoperirea rezervelor nefolosite ale strungului . — Am observat de multe ori că strungul la care lucrez are rezerve ascunse, că el poate da mai mult decât obţin defci el. Pentru a descoperi în întregime aceste rezerve, am studiat amănunţit toate particularităţile maşiii. Timp de 14 ani am găsit mereu noi rezerve, am adus permanent îmbunătăţiri maşinii, am găsit noi unghiuri de ascuţire a cuţitului, care să permită viteze tot mai înalte de tăiere. In 1937 tăiam 200—230 metri şpan pe minut. Era pe atunci un succes. Astăzi lucrez cu 3.000 de turaţii şi în ultima vreme, în schimburile de onoare pentru pace, am obţinut viteze de tăiere de peste 2.400 metri şpan pe minut. A urmat apoi o demonstraţie practică. Tovarăşul Bâkov a arătat cum trebue ascuţit cuţitul şi cum trebue aşezat în dispozitiv pentru a putea fi folosit la viteze cât mai mari. Sutele de strungari prezenţi şi-au manifestat şi cu această ocazie recunoştinţa pentru sprijinul dat de vestitul stahanovist, arătându-şi hotărirea de a aplica pe scară tot mai largă minunatele metode de muncă sovietice. Erată In textul Comunicatului asupra realizării Planului de Stat pe trimestrul III 1950, pasagiu privitor la realizările în domeniul campaniei de lichidare a analfabetismului trebue citit astfel: In domeniul învăţământului, începutul trimestrului III coincide cu încheerea anului şcolar 1949—1950. In acest an şcolar s’a continuat campania de lichidare a analfabetismului, fiind cuprinşi in cursurile de alfabetizare până la 30 Septembrie 669.000 neştiutori de carte, cu peste 15% mai mult faţă de anul trecut. Comitetul Naţional pentru organizarea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice anunţă conferinţa tov. Avram Buniciu, prim adjunct al Ministerului Afacerilor Externe, cu subiectul „U.R.S.S. demască de la tribuna O.N.U. pe aţâţătorii la război“. Conferinţa va avea loc Miercuri 1 Noembrie, orele 18, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice din str. Batiştei nr. 14. Conferinţe Societatea de Ştiinţe Juridice „Justiţia Nouă” anunţă, în cadrul sărbătoririi Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, conferinţa tov. Gheorghe Stere, prim preşedinte al Curţii Supreme, cu subiectul: ,,Democraţia burgheză şi democraţia sovietică". Conferinţa va avea loc Miercuri 1 Noembrie, orele 18, in sala Palatului de Justiţie, Calea Rahovei nr. 24. Sub auspiciile Comitetului Naţional pentru organizarea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, acad. prof. C. Balmuş, rectorul Universităţii „C. I. Padion” din Bucureşti, a ţinut Sâmbătă seara, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice, o conferinţă pe tema „Luptând împotriva putredei ideologii burgheze, cultura sovietică apără democraţia şi pacea“. Pag. 3