Scȃnteia, noiembrie 1950 (Anul 19, nr. 1877-1901)

1950-11-01 / nr. 1877

Nr. 1877 Membri ai gospodăriei colective ! Mergând pe drumul ţărănimii colhoznice din Uniunea Sovietică, munciţi pentru întărirea şi înflorirea gospodăriei voastre colective! Fiţi pildă pentru întreaga ţărănime muncitoare a ţării noastre! Se revarsă belşugul în casele membrilor gospodăriei colective­. Zorile erau limpezi. Cerul albastru. Doar departe spre marginea zării se vedeau norii cenuşii. Fremătând deasupra satului, vântul scutura ultimele frunze îngălbenite din copaci. In dimineaţa aceea, Nicolae Gheorghe, membru în Gospodă­ria Agricolă Colectivă „Victo­ria“ din Lenauheim, regiunea Timişoara, se sculase devreme. Maii devreme ca de obicei. Cu un ciocan în mână, el întărea cuiele de la pătul. Tudora, ne­­vastă-sa, se urcase în podul casei și mătura de zor. Vasi­­lica, fiica lor cea mai mare, trebăluia prin ogradă, punând în ordine acareturile. Vreo două ceasuri mai târ­ziu, oamenii începuseră să fo­­iască pe uliţele largi şi drepte, trase parcă la sfoară. Fiecare dintre ei erau îmbrăcaţi alt­cum, în straie de sărbătoare şi începuseră să se adune pâlcuri, pâlcuri, în faţa căminului cul­tural. Intrau în sala mare şi se rânduiau pe bănci. Zi măreaţă a fost ziua de Duminică pentru membrii gos­podăriei colective din Lenau­heim. Era ziua în care fiece membru al gospodăriei colec­tive primea răsplata muncii sale de un an de zile. IATĂ RECOLTELE GOSPODĂRIEI COLECTIVE 1 Muncind organizat, lucrând pământul cu tractoarele şi în­sămânţând după pilda colhoz­nicilor sovietici în rânduri în­crucişate, ei au dobândit o re­coltă de grâu de 2640 kg. în mijlociu la hectar; au scos câte 4742 kg. ştiuleţi porumb la hec­tar, câte 1833 kg. floarea soa­relui, în timp ce ţăranii munci­tori din sat neintraţi încă în gospodăria colectivă au adunat de pe locurile lor, de două şi de trei ori mai puţin la hectar. Când tovarăşul Uibaru Vio­rel, preşedintele gospodăriei co­lective, a început darea de sea­mă, sala căminului cultural de­venise neîncăpătoare. Erau de faţă tofi membrii gospodăriei colective cu nevestele şi cu co­piii. Veniseră să ia parte la a­­ceastă mare sărbătoare, munci­tori de la depoul C.F.R.-Timi­şoara „naşii'* 1 ^gospodăriei co­lective, veniseră ţărani munci­tori ca Chiş Aron din Bulgă­­ruş, Nicolae Petre din Şandra şi alţii din satele Grabăţ, Uihei, Iecea Mare şi Iecea Mică. — ... Şi cu toţii ştiţi, to­varăşi — a vorbit printre al­tele preşedintele — că anul a­­cesta, primul nostru an de muncă în colectiv, am adunat în total 189.822 kg. grâu, 13.817 kg. orz, 331.441 kg. po­rumb ştiuleţi, 27.160 kg. ma­zăre, 18.339 kg. floarea soare­lui şi tot recoltă bună am scos şi la celelalte produse ca se­cară, cartofi şi altele. Sala întreagă a vuit de a­­­plauze. Niculae St. Petre, ţă­ranul muncitor ce venise din Şandra nu mai prididea cu no­tarul pe o foaie de hârtie. El vrea cu orice chip să ducă ves­tea asta frumoasă şi în sat la el, să arate oamenilor ce au dobândit membrii gospodăriei colective din Lenauheim. 6.300 KG. GRÂU PENTRU O ZI-MUNCA — Noi, tovarăşi, — a spus mai departe preşedintele — ne mândrim cu această recoltă. Iată, din ea ne-am făcut în pri­mul rând datoria către Stat şi am dat cota la colectare, am avut să plătim şi S.M.T.-ului, să punem de o parte şi pentru sămânţă şi pentru fondul de 2 la sută. Acum, tovarăşi, ne-a rămas pentru împărţit la mem­brii 132.417 kg. grâu, 4734 kg. secară, 14.838 kg. orz, 210.000 kg. porumb ştiuleţi, 6056 kg. mazăre, 14.444 kg. floarea soa­relui, 31.535 kg. cartofi şi al­tele. Toate produsele astea se împart membrilor noştri după numărul de zile-muncă. Fiecare primeşte pentru o zi muncă 6.300 kg. grâu, 0.700 kg. orz, 10 kg. porumb ştiuleţi, 0,220 kg. secară, 0,280 kg. mazăre 0, 680 kg. floarea soarelui 1,500 kg. cartofi şi câte 5 kg. furaj pentru vitele de acasă. După darea de seamă a pre­şedintelui, mai mulţi oameni s-au înscris la cuvânt. Printre ei a fost şi tovarăşul Bulzan Teodor. — Mulţumim din tot sufletul Partidului nostru că ne-a în­drumat pe drumul belşugului şi fericirii. Adevărat este, to­varăşi, aşa cum a spus şi to­varăşul preşedinte, că cei mai mulţi dintre noi am muncit cu dragoste să întărim gospodăria noastră colectivă, să facem din ea o cetate de luptă împotriva chiaburilor, împotriva călăului Tito care a aruncat pe ţăranii muncitori sârbi în ghiarele chiaburilor. 25 DE CARE I-AU DUS BELŞUGUL AGASA După terminarea discuţiilor şi aprobarea dării de seamă, membrii gospodăriei colective, împreună cu oaspeţii lor, s-au îndreptat spre magazii. Aici ei au primit cu multa căldură pe tov. Vasile Vaida, membru su­pleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ministru al A­­griculturii, şi pe tov. Dumitru Petrescu, membru al C. C. al P. M. R. Cu toţii şi-au arătat prin aplauze şi urale dragostea şi recunoştinţa faţă de Partidul Muncitoresc Român, care le-a arătat calea fericirii şi a sal­vării de mizerie şi sărăcie. A luat apoi cuvântul tov. Vasile Vaida, care a spus prin­tre altele: — Petreceţi astăzi cea mai însemnată zi din viaţa Dvs. — împărţirea veniturilor în gospodăria colectivă. Cu a­­cest prilej, înlăturaţi svonurile veninoase ale chiaburilor. Da­toria Dvs.­ este ca şi de acum încolo să munciţi şi mai hotă­­rît, şi mai cu spor, pentru a scoate rod şi mai bogat decât anul acesta... Apoi s-a trecut la împărţirea veniturilor. Primul strigat a fost Olteanu Ilie. — Tovarăşul Olteanu — a vorbit socotitorul gospodăriei—­are făcute împreună cu nevasta şi cu fiică-sa 596,23 zile, muncă. Pentru astea el pri­meşte acum 3757 kg. grâu, 131 kg. secară, 417 kg. orz, 5960 kg. porumb ştiuleţi, 167 kg. mazăre, 405 kg. floarea soarelui şi 894 kg. cartofi. In total primeşte 11.731 kg. pro­duse şi pe deasupra 1043 snopi de coceni şi alte furaje. Când socotitorul a terminat de vorbit, oamenii au sărit şi l-au luat pe sus pe Olteanu. Cu toţii l-au felicitat şi i-au urat să stăpânească sănătos produsele primite. Uimirea se aşternu pe chipul lui Olteanu. Nu-i venea să creadă. Olteanu nu dusese în niciun an atâta bogăţie acasă la el. Pe şosea se auzi din depăr­tare uruitul unui şir de căruţe. Oamenii făcură loc, căruţele se învârtiră roată prin curtea largă a gospodăriei colective şi se opriră în faţa magaziei. Sac după sac erau încărcaţi şi aşezaţi pe cântar. Căruţele se umpleau văzând cu ochii. — Ajunge măi, oameni buni — dădu glas râzând unul din mulţime — că s’a umplut până acum 21 de căruţe... Când toate cele 25 de căruţe au fost gata de încărcat, Ol­teanu îşi îndreptă şalele şi-şi şterse năduşala de pe frunte. Mândria îl săgetă fierbinte, îmbujorându-i obrajii. Dorea parcă să strângă la piept sacii plini cu grâu, carele încărcate cu porumb, lumea întreagă Scoase un chiot şi sări sprin­ten în căruţa încărcată din ca­pul coloanei. Cu drapele roşii şi tricolore unduind în vânt convoiul de căruţe a pornit înspre casa lui Olteanu. Din prima căruţă, Ol­teanu cu căciula în mână dă­dea bineţe ţăranilor muncitori ce ieşiseră pe la porţi să-l ad­mire. — Hei, nevastă, a spus el când a ajuns acasă. Diseară să tai o găină să ne ospătăm aşa cum trebue. Tot ce băgăm azi în pod e al nostru. Nu mai ducem grija că trebue să vin­dem să plătim impozitul, să re­parăm hodoroaga de căruţă,­ sau că ne mor vitele de foame în grajd... In timp ce familia lui Ol­teanu zorea la descărcatul ca­relor, la gospodăria colectivă se cântărea partea de produse cuvenite tovarășului Niculae Gheorghe. Pentru cele 528 zile­­muncă făcute în gospodărie împreună cu nevasta şi cu fiica, el a primit 3327 kg. grâu, 5281 kg. porumb ştiuleţi şi alte produse care se ridică în total la 10.397 kg. — Neam de neamul meu n’a intrat în vreo iarnă cu atâtea bucate, spunea el, suind sacii în căruţă. Al treilea a fost la rând Redl Francisc ţăran muncitor de naţionalitate germană. îm­preună cu soţia au făcut 291,50 zile-muncă pentru care acum a primit 1836 kg. grâu, 2900 kg. porumb ştiuleţi şi alte produse care ajung în total până la 5720 kg. In gospodăria colectivă din Lenauheim au fost însă şi oa­meni, ce-i drept puţini la nu­măr, care n’au venit regulat la muncă şi care, se înţelege, au şi zile-muncă puţine. Aşa de pildă este Soare Iancu şi Mâr­­loi Constantin. Primul are nu­mai 56,86 zile-muncă iar al doilea 42,16 zile-muncă. Ei au primit acum produse mult mai puţine decât restul oamenilor care au muncit mai mult în gospodăria colectivă. Soare Iancu, de pildă, care şi-a dus acasă toate produsele într’un singur car a grăit câteva cu­vinte: — M’am lăsat ademenit de vorbele chiaburilor Bohn şi Suzana... Dar de acum încolo ştiu eu ce am să fac. Să mai încerce ei vreodată cu vorbe mieroase, că le-oi arăta eu. Pentru la anul, oameni buni, vă făgăduiesc că n’am să mă mai codesc dela muncă. Până noaptea târziu, în curtea gospodăriei colective din Le­nauheim a fost forfotă mare. Recolta bogată dobândită şi împărţirea veniturilor a dove­dit membrilor gospodăriei co­lective şi celorlalţi ţărani mun­citori din sat că numai muncind cu drag în gospodăria colec­tivă se poate ajunge la o viaţă cu adevărat îmbelşugată, lip­sită de griji. Zilele trecute, încă 47 familii de ţărani săraci şi mijlocaşi au făcut cereri să intre în gospodăria colectivă, pe care adunarea generală le-a şi aprobat. Creşte şi înfloreşte gospodă­ria colectivă din Lenauheim, creşte belşugul în casele mem­brilor ei. V. Bohan In Republica Populară Un­gară au avut loc la 22 octom­brie, într'o atmosferă de mare avânt politic, alegerile Sfatu­rilor locale. Pentru alegerile Sfaturilor Populare se pregă­teşte şi Republica Populară Română. Crearea Sfaturilor Populare în Bulgaria, Polonia, România, Ungaria, Albania şi a Comitetelor naţionale, care îndeplinesc funcţiunile Sfatu­rilor Populare în Cehoslovacia, marchează o importantă etapă în desvoltarea politică a ţâri­lor de democraţie populară. In opera de continuă democrati­zare a puterii de stat în aceste ţări, întărirea organelor locale ale puterii — Sfaturile Populare — în ţările de democraţie populară a devenit posibilă în urma luptei victorioase împo­­triva uneltirilor duşmanilor dinafară şi dinăuntru ai regi­mului de democraţie populară, în urma întăririi continue a alianţei dintre muncitori şi ţă­rani şi a rolului conducător al ch­isei muncitoare în această alianţă. Massele populare din ţările de democraţie populară dato­rează ajutorului nepreţuit al U.R.S.S. şi eroicei Armate So­vietice, nu numai faptul că au izbutit să se smulgă din lan­ţurile imperialismului, dar şi faptul că au căpătat posibili­*) Articol de fond apărut în „Pentru pace trainică, pentru democraţie popu­lară I" Nr. 43 (103).­tatea­ să-şi hotărască în mod independent soarta, să-şi cre­eze şi să-şi desvolte prin toate mijloacele noua fiinţă de stat, să creeze şi să întărească re­gimul de democraţie populară care este o formă a dictaturii proletariatului. Eliberate de Armata Sovie­tică de sub asuprirea seculară, popoarele acestor ţări, în frun­te cu clasa muncitoare, sub conducerea partidelor comu­niste şi muncitoreşti călite în luptele de clasă, au răsturnat puterea odioasă a moşierilor şi capitaliştilor, au sdrobit par­tidele burgheze contrarevolu­ţionare, care, sprijinindu-se pe imperialiştii americano-englezi, au căutat să reinstaureze în aceste ţări vechile rândueli. Folosind bogata experienţă re­voluţionară a Uniunii Sovie­tice, ele au înfăptuit reforma agrară, au naţionalizat băn­cile, industria mare şi mijlocie, minele de cărbuni şi de mi­nereuri, transporturile şi co­merţul cu ridicata. Aceste mari prefaceri politice şi economice, care, prin conţinutul lor, sunt echivalente cu o revoluţie so­cialistă, n’ar fi putut să fie realizate fără o luptă consec­ventă şi hotărîtă împotriva duşmanilor poporului, împo­triva elementelor exploatatoa­re dela oraşe şi sate, îm­potriva agenţilor imperialişti­lor americano-englezi — so­cialiştii de dreapta, naţiona­liştii burghezi, sabotorii, spio­nii şi trădătorii, împotriva tu­turor acelora care opuneau rezistenţă creării noului stat, statul de democraţie populară. In cursul acestei lupte a fost distrus pas cu pas vechiul a­­parat de stat şi a luat naştere un nou aparat de stat, care co­respunde intereselor poporului; a fost creat un nou aparat al puterii de stat pentru organi­zarea vieţii economice şi cul­turale a acestor ţări; au fost create în aceste ţări armate noi, populare, organe ale mi­liţiei populare, ale securităţii statului. In aparatul de stat şi la posturile de comandă în­ economie, în armata populară, în miliţia populară, în orga­nele securităţii statului au fost promovaţi zeci şi sute de mii dintre cei mai buni fii şi din­tre cele mai bune fiice ale poporului, în locul elementelor duşmănoase şi birocratice în­lăturate. Noul aparat de stat creat, întărit cu elemente pro­letare, asigură îndeplinirea sarcinilor care revin ţărilor de democraţie populară în opera de construire a bazelor socia­lismului. Trebue, totuşi, remarcat că reorganizarea organelor locale ale puterii de stat s-a desfă­şurat în ţările de democraţie populară mult mai încet decât construirea organelor centrale ale puterii. Dar în ultimii ani s-au produs însemnate schim­bări şi în acest domeniu. Din organele administrative locale au fost măturate elementele reacţionare; totuşi acest lucru n'a însemnat nicidecum com­plecta lichidare a rămăşițelor a tot ce e vechi în organele administrative locale. S’au luat măsuri pentru intensifica­rea controlului activității or­ganelor locale, dar acest con­trol n'a devenit încă un con­trol general, care să cuprindă organele puterii locale. S’au realizat cu succes multe mă­suri urmărind apropierea de populaţie a organelor de jos ale puterii; totuşi şi în acea­stă direcţie e departe de a se fi făcut tot ce trebuia făcut. Lichidarea rămăşiţelor ve­chiului sistem administrativ, ■ care în mâinile exploatatorilor fusese un mijloc de înlăturare a poporului de la conducerea statului, are loc în legătură cu alegerea Sfaturilor Populare, care înlocuesc organele locate provizorii ale puterii de stat existente până acum. Odată cu introducerea sistemului Sfatu­rilor Populare, in toate orga­nele puterii de stat din ţările de democraţie populară, de jos până sus, vor fi deputati aleşi de popor şi răspunzători în faţa poporului. Astfel se traduce In practică principiul: „întreaga putere aparţine po­porului muncitor şi emană deja ei", care a intrat in Con­stituţia tuturor ţărilor de de­mocraţie populară. Sfaturile Populare au luat fiinţă în ţările de democraţie populară şi s-au desvoltat ca organe ale puterii statului de democraţie populară. Folosind bogata experienţă a organelor puterii de stat din U.R.S.S., ele realizează în proporţii tot mai mari participarea masse­­lor largi ale oamenilor muncii la conducerea statului. De pil­dă, oamenii muncii din Repu­blica Populară Ungară au ales 220.000 de membri şi su­pleanţi ai Sfaturilor Populare d ln Republica Populară Ro­mână, la începutul lunii De­cembrie a. c., vor fi aleşi peste 80.000 de membri ai Sfaturilor locale. Sfaturile Populare din Polonia au peste 95.000 de membri, dintre care muncitori şi persoane de origină munci­torească 29,5%, ţărani 50,8%, oameni ai muncii intelectuale 14,2%, meseriaşi 4,9% şi alţii 0,6%. Sfaturile Populare din Bulgaria au 50.000 de membri. Dacă ţinem seama de faptul că pe lângă Sfaturile Populare se creează diferite comisii perma­nente (de planificare, finan­ciare, pentru ocrotirea sănă­tăţii, pentru instrucţia pu­blică, pentru munca culturală etc.), în care sunt antrenaţi multe zeci de mii de activişti care îşi însuşesc prin interme­diul sfaturilor arta de a con­duce statul, devine absolut clar cât de nemărginite sunt posibilităţile de participare a masselor populare la condu­cerea statului în ţările de de­mocraţie populară. Partidele comuniste şi mun­citoreşti sunt forţa conducă­toare, organizatoare şi inspi­ratoare a ţărilor de democraţie populară. Sfaturile Populare, fiind organizaţii largi de m­as­­să ale oamenilor muncii, reali­zează legătura strânsă între massele de milioane ale oame­nilor muncii fără partid şi a­­vantgarda clasei muncitoare — partidele comuniste şi mun­citoreşti. Prin munca lor de zi cu zi, ele întăresc legăturile directe dintre oamenii muncii şi statul de democraţie popu­lară, scot la iveală puternicele forţe creatoare ale poporului, talentele lui organizatorice, iniţiativa lui constructivă, in sarcinile Sfaturilor Populare intră planificarea economică şi bugetară, mobilizarea resurse­lor locale pentru nevoile eco­nomiei naţionale, controlul a­­supra activităţii şcolilor, spita­lelor, instituţiilor culturale, educative, de copii, grija pen­tru nevoile populaţiei, grija pentru îmbunătăţirea zi cu zi a condiţiilor ei de viaţă etc. In timp ce în ţările de de­mocraţie populară are loc un proces de întărire a Sfaturilor Populare, în timp ce se iau noi măsuri pentru democrati­zarea conducerii statului, pen­tru antrenarea masselor la re­zolvarea chestiunilor de stat, în Statele Unite, Anglia, Fran­ţa şi în alte ţări capitaliste are loc un proces de fascizare a vieţii politice şi a orânduirii de stat. Clasele dominante din aceste ţări folosesc violenţa directă împotriva claselor asu­prite, lipsesc pe oamenii mun­cii de cele mai elementare drepturi cetăţeneşti şi de li­bertate individuală, deslănţite monstruoase represiuni împo­triva elementelor progresiste şi organizaţiilor democratice ale oamenilor muncii. Imperia­liştii americano-englezi îşi as­cund tot mai puţin planurile criminale, care au drept scop innăbuşirea rezistenţei popu­lare crescânde împotriva pre­gătirilor de război. Imperia­liştii caută să-şi extindă ac­ţiunile agresive dincolo de Co­reea, să târască omenirea în abisul îngrozitor al unui nou război mondial. Atrocităţile sălbatice ale intervenţionişti­­lor americano-englezi în Co­reea dau tuturor popoarelor iu­bitoare de pace o imagine cla­ră a soartei pe care monopo­­liştii Wall­ Street-ului o pre­gătesc lumii. In aceste condiţii, când de la pregătirea agresiunii, guver­nanţii Statelor Unite au trecut la acte făţişe de agresiune, când se desfăşoară tot mai vi­guros puternica mişcare mon­dială a partizanilor păcii, ale­gerile Sfaturilor Populare din Ungaria şi România, întărirea continuă a organelor puterii locale din Cehoslovacia, Po­lonia, Bulgaria şi Albania ca­pătă o mare însemnătate inter­naţională. Acest important fapt istoric demonstrează lumii întregi unitatea poporului muncitor din ţările de demo­craţie populară, hotărirea lui fermă de a da o ripostă aţâ­ţătorilor la război. Prin participarea lor una­nimă la alegerile Sfaturilor Populare, prin noile lor suc­cese în construcţia de stat, e­­conomică şi culturală, prin participarea lor la lupta co­mună a popoarelor pentru pace, oamenii muncii din ţările de democraţie populară arată încă şi încă odată că, urmând ex­perienţa Uniunii Sovietice, ei merg neclintit spre realizarea marelui lor ţel — construirea socialismului în ţările lor, întărirea organelor locale ale puterii în ţările de democraţie populară*) SCÂNTEIA Luna Prieteniei Româno-Sovietice Corul de Stat de cântece ruseşti O impresie puternică şi de neuitat a stârnit în rândurile pu­blicului nostru Corul de Stat de cântece ruseşti, care­­a dat în sala „Patria" o serie de concerte strălucite — seri de­­adevărată sărbătoare artistică. Ansamblul este condus de către prof. A. V. Sveşnakov, artist al poporului al R.3.F.S.R., laureat al Premiului Stalin,­director al Conservatorului „Ceaikovski" din Moscova. In­­clişeu: Un aspect de la concertele Corului de­ Stat de cân­tece ruseşti. Din toate colţurile Ţării Socialismului au început să so­sească maşini şi materiale destinate noilor construcţii care au menirea să­­ întărească baza materială a comunismului. In clişeul de sus: La uzina de automobile „Molotov" din Gorki aşteaptă expedierea un mare număr de autocamioane produse peste prevederile planului pentru necesităţile construcţiei de la Kuibîşev. In clişeul de jos : In gara Kuibîşev-port a sosit un tren de marfă cu piese de maşini pentru şantier. In clişeul din dreapta: La Novosibirsk (Siberia) se pregătesc pentru expediere macarale speciale destinate şan­tierelor de pe Volga. Comitetul Naţional pentru or­ganizarea Lunii Prieteniei Ro­­mâno-Sovietice anunţă concertul Corului de Stat de cântece ru­seşti care va avea loc Miercuri 1 Noembrie, orele 20, în sala „Patria“. Conducător artistic şi dirijor principal prof. A. V. Sveşnikov, Bilete la Ages, str Doamnei, nr. 1. Au trecut numai câteva săp­tămâni de la publicarea Hotă­­rîrilor Guvernului sovietic cu privire la construirea uriaşelor centrale hidroelectrice la Kui­­bîşev şi Stalingrad, hotărîri care au trezit un ecou puter­nic in sânul poporului sovie­tic. A început construcţia giganticelor hidrocentrale de pe Volga La Institutul Hidrotehnic din Leningrad oamenii de ştiinţă analizează rezultatele experienţelor făcute la macheta care repre­zintă barajul viitoarei uzine hidroelectrice de la Kruibîşev. întâlnirea strungarilor fruntaşi cu stahanovistul Pavol Bokor Peste 500 de strungari frun­taşi din întreaga ţară au parti­cipat Duminică la consfătuirea ce s-a ţinut în sala de festivităţi a uzinelor „Sovromtractor” din Oraşul Stalim, la care au luat parte, unii membri ai delega­ţiei de stahanovişti care ne vi­zitează ţara printre care se află şi vestitul strungar Pavel Bâkov. În sală se aflau numeroşi strungari care, lucrând după me­todele lui Pavel Borisovici Bâ­kov, au obţinut însemnate suc­cese în ce priveşte tăierea ra­pidă a metalelor. Ei au arătat, în cadrul discuţiilor care au a­­vut loc, felul îin care au aplicat această metodă, greutăţile în­tâmpinate şi succesele obţinute. Strungarul Rădulescu Ion, de la uzinele „Timpuri Noi” din Bucu­reşti a arătat ce a învăţat de la Pavel Borisovici Bâkov în tim­pul vizitei sale la uzinele „Tim­puri Noi“. — Cunoşteam metoda tăierii rapide din citire şi din demo­n­­straţiile practice ale fruntaşilor noştri, a spus el. Am izbutit chiar să tai 360 metri span pe minut. Tovarăşu! Bâkov mi-a a­­rătat însă cum pot mări viteza de tăiere în diferite cazuri. Mi a arătat, de pildă, că pentru me­talele moi, cum este oţelul cu duritate de 70 kg. pe milimetru pătrat, trebue să folosesc cuţi­tul cu unghi pozitiv şi că nu­mai la metalele dure să utilizez cuţitul cu unghi negativ. Cu în­drumarea directă a tovarăşului Bâkov am reuşit să lucrez o piesă cu o duritate de 60 kg. pe mmn, pătrat cu viteza neobişnuită la strungul meu, de 700 ture pe minut. Apoi au v­orbit tovarăşii Ghe­­rendi Iuliu şi Emeric Caracioni, strungari fruntaşi la uzinele „So­­vromtractor”. Ei au arătat cum, datorită aplicării metodei de tă­iere rapidă a metalelor, au izbutit să taie peste 1000 metri şpan pe minut. Cu multă luare aminte l-au as­cultat participanţii pe vestitul strungar stahonovist Pavel Bori­sovici Bâkov. El a vorbit despre metodele sale de muncă, despre succesele obţinute prin aplicarea acestor metode. El a arătat dea­­semeni cum sunt organizate in fabricile sovietice brigăzile com­plexe (care cuprind muncitori, tehnicieni și ingineri) a vorbit despre munca pentru ridicarea ca­lificării în brigăzile de tineret. Pavel Borisovici Bâkov a arătat apoi pe larg cum duce lupta pen­tru descoperirea rezervelor nefo­losite ale strungului . — Am observat de multe ori că strungul la care lucrez are rezerve ascunse, că el poate da mai mult decât obţin defci el. Pentru a descoperi în întregime aceste rezerve, am studiat amă­nunţit toate particularităţile ma­ş­iii. Timp de 14 ani a­m găsit mereu noi rezerve, am adus per­manent îmbunătăţiri maşinii, am găsit noi unghiuri de ascuţire a cuţitului, care să permită vi­teze tot mai înalte de tăiere. In 1937 tăiam 200—230 metri şpan pe minut. Era pe atunci un suc­ces. Astăzi lucrez cu 3.000 de turaţii şi în ultima vreme, în schimburile de onoare pentru pace, am obţinut viteze de tăiere de peste 2.400 metri şpan pe minut. A urmat apoi o demonstraţie practică. Tovarăşul Bâkov a ară­tat cum trebue ascuţit cuţitul şi cum trebue aşezat în dispozitiv pentru a putea fi folosit la vi­teze cât mai mari. Sute­le de strungari prezenţi şi-au manifestat şi cu această ocazie recunoştinţa pentru spri­jinul dat de vestitul stahanovist, arătându-şi hotărirea de a aplica pe scară tot mai largă minunate­le metode de muncă sovietice. Erată In textul Comunicatului asu­pra realizării Planului de Stat pe trimestrul III 1950, pasagiu­ privitor la realizările în dome­niul campaniei de lichidare a analfabetismului trebue citit astfel: In domeniul învăţămân­tului, începutul trimestrului III coincide cu încheerea anului şcolar 1949—1950. In acest an şcolar s’a con­tinuat campania de lichi­dare a analfabetismului, fiind cuprinşi in cursurile de alfabetizare până la 30 Septembrie 669.000 neştiu­tori de carte, cu peste 15% mai mult faţă de anul tre­cut. Comitetul Naţional pentru or­ganizarea Lunii Prieteniei Ro­mâno-Sovietice anunţă conferinţa tov. Avram Buniciu, prim ad­junct al Ministerului Afacerilor Externe, cu subiectul „U.R.S.S. demască de la tribuna O.N.U. pe aţâţătorii la război“. Conferinţa va avea loc Miercuri 1 Noembrie, orele 18, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice din str. Batiştei nr. 14. Conferinţe Societatea de Ştiinţe Juridice „Justiţia Nouă” anunţă, în ca­drul sărbătoririi Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, conferinţa tov. Gheorghe Stere, prim preşedinte al Curţii Supreme, cu subiectul: ,,Democraţia burgheză şi demo­craţia sovietică". Conferinţa va avea loc Miercuri 1 Noembrie, orele 18, in sala Pa­latului de Justiţie, Calea Raho­­vei nr. 2­4. Sub auspiciile Comitetului Na­ţional pentru organizarea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, a­­cad. prof. C. Balmuş, rectorul Universităţii „C. I. Padion” din Bucureşti, a ţinut Sâmbătă seara, la Casa Prieteniei Ro­mâno-Sovietice, o conferinţă pe tema „Luptând împotriva putre­dei ideologii burgheze, cultura sovietică apără democraţia şi pacea“. Pag. 3

Next