Scȃnteia, ianuarie 1951 (Anul 20, nr. 1929-1952)

1951-01-04 / nr. 1929

Pag- 2 Prima zi de lucru in cadrul Planului Cincinal — zi de însemnate victorii în producţie „Vom munci mai bine decât în cursul anului trecut !“ Oamenii de stiinta PLOEŞTI (de la corespon­dentul nostru). — In diminea­ţa zilei de Luni — prima zi de lucru în Cincinal — mun­citorii petrolişti de la schela Băicoi se îndreptau mai de­vreme, ca de obicei, spre locu­rile de muncă, încă din ajun. Gh. Frăţiloiu, directorul sche­lei, arătase muncitorilor, tehni­cienilor şi Inginerilor, din co­lectivele secţiilor extracţie, fo­raj şi intervenţie, marile sar­cini ce le stau în faţă. — Patria cere muncitorilor şi tehnicienilor petrolişti ca la sfârşitul Planului Cincinal să extragem zece milioane tone ţi­ţei Noi, petroliştii din Băicoi, ne luăm angajamentul că vom lupta să biruim greutăţile, să obţinem victorii cât mai însem­nate ! ...In partea de răsărit a sche­lei, zăceau lipsite de viaţă HUNEDOARA (de la corespon­dentul nostru) . Sirenele au răsunat prelung în miez de noap­te, anunţând muncitorii şi teh­nicienii Combinatului Siderurgic Hunedoara de sosirea Anului Nou, anul 1951. La Jurnalul Nr. 1, echipa prim­­topitorului Băeşan Sabin desfun­dase stichul, iar fonta începuse să curgă luminând puternic platoul întunecos. In noaptea aceasta, fiecare om din echipă a lucrat în mod deosebit, cu hotărîrea de a da mai multă fontă pentru întărirea Patriei, pentru pace. Intr'adevăr, in primul schimb al Planului Cincinal, echipa prim­barea hală a uzinelor ,,Timpuri Noi“ avea un aspect sărbătoresc. Maşinile erau împodobite cu stea­­guri roşii şi crengi de brad. Ici şi cale, pe strunguri sau rabo­­teze, pe mesele de a­justa­­, ve­deai portretele conducătorilor iu­biţi ai Partidului. ...Au trecut patru ore de mun­că încordată. Mulţi dintre mun­citori obţinuseră de-acum suc­cese însemnate. Tovarăşul Dumi­­trescu Constantin, care lucrează la unul din marile strunguri so­vietice, a reuşit ca într’o oră şi jumătate să centreze în strung un corp de pompă Până acum, el executa această operaţie în patru ore. Mai în fundul balei lu­crează Coman Alexandru. Acum strunjeşte chiulase pentru mo­toare, încă de pe vremea capitaliştilor trei sonde. Echipa maistrului sondor-şef Spiridon Constantin împreună cu alţi tehnicieni şi ingineri, au pus azi în producţie sondele I-M„ 7-C. şi 1 A-I cu o însemnată cantitate de ţiţei. Pentru repunerea în producţie a acestor sonde s-a întrebuin­ţat material vechi recuperat din schelă. Şi muncitorii din secţia fo­raj, însufleţiţi de dorinţa de a da Patriei noastre cât mai mult ţiţei, au depăşit progra­mele de lucru. Astfel, la sonda 77-Floreşti echipele conduse de maiştrii sondori Brezan A­­lexandru, Finichiu Gheorghe şi Forja Ion, aplicând metodele petroliştilor sovietici au forat 45 metri în 8 ore. Programul lor de lucru prevedea ca în 24 ore echipele să foreze 40 m, topitorului Băeşan Sabin a dat cu 9,9 tone mai multă fontă peste programul stabilit. Cu avânt deosebit au lucrat in această noapte toate echipele. în­tregul schimb de la furnalele Com­binatului a dat peste planul sta­bilit CU 33,34 TONE MAI MUL­TA FONTA. La oţelăria Siemens-Martin, prim-topitorul Poja Gheorghe de la cuptorul Nr. 4, preluând schimbul şi-a împărţit tovarăşii din echipă la locurile de muncă stabilite. — Peste o oră, a spus el to­varăşilor săi, vom păşi în anul „Niciodată n'am putut strunji în patru­ ore mai mult de 3 chiu­lase — spune el. Azi m­i-am or­ganizat mai cu pricepere lucrul, n-am irosit zadarnic nicio clipă şi iată că până acum am strun­­jit patru. Aşa voi lucra şi de azi înainte !“ Printre fruntaşii atelierului montaj motoarel e şi tov. Gogo­­natu Vasile. El urmează acum şcoala de calificare şi în curând va fi maistru- ajustor. Priveşte plin de bucurie şirul de motoare care aşteaptă să fie montate. „Motoarele astea — spune e! — vor merge la cate, în gospo­dăriile agricole de Stat în gos­podăriile colective, în orezării. Ele vor uşura munca ţăranilor muncitori, le vor ajuta să smul­gă pământului roade multe, îm­i Voi munci mai bine de­cât în cursul anului trecut, a spus cunoscutul maistru son­­dor. Brezan Alexandru, ne vom strădui să lichidăm definitiv lipsurile ivite în îndeplinirea Planului de Stat pe 1950. La sonda 365 Băicoi, echi­pele maiștrilor sondori Diaco­nu­ Grigore, Ghinea Niculae şi Zinga Gheorghe, aplicând de­­asemeni metode sovietice de lucru au realizat 98 m. foraţi peste program. Cu aceeaşi însufleţire, au muncit în prima zi a Planului Cincinal şi muncitorii din sec­ţia intervenţii Echipele maiş­trilor sondori Trandafirescu Ion, Neacşu Gheorghe şi Croi­­toru Gheorghe lucrând la son­da 66, au mărit producţia de tiţei cu 100 la sută, 1951 şi vom produce oţel pen­tru primul nostru Plan Cinci­nal. începând de azi să ne străduim să ne organizăm mai bine lucrul, să folosim mai bine cuptorul ca până acum şi să re­ducem durata şarjelor. După indicaţiile prim-topitoru­­lui, fiecare om din echipă a trecut la pregătirea materialelor necesare elaborării şarjelor. La terminarea schimbului, echipa to­varăşului Poja■ Gheorghe a dat CU 30 TONE MAI MUl­T OŢEL PESTE PROGRAM Si echipa prim-topitorului Brasoy Dionisie, de la cuptorul Nr. 1, a dat 10 tone oţel peste programe belşugate. Anul acesta, va tre­bui să producem mult mai multe motoare ca înainte, totodată va trebui ca ele să fie de mai bună calitate. Se întâmpla uneori ca de la bancul de probă să ne vină înapoi unele motoare care func­ţionau defectuos. Trebuia să le desfacem, să schimbăm piesele defecte şi apoi să montăm mo­toarele din nou. In felul acesta se irosea un timp destul de lung, producţia era stânjenită şi fa­brica noastră nu putea livra la timp motoarele. Pe viitor va trebui să lichidăm asemenea lip­suri din munca noastră, să lu­crăm cu mai mult simţ de răs­pundere să dăm motoare de ca­litate cât mai bună. Numai aşa vom putea îndeplini cu cinste sarcinile măreţe ale Planului Cincinal“. Pătrunşi de însemnătatea sarcinilor lor în vederea înflo­ririi Patriei, oamenii de ştiin­ţă care lucrează în cadrul Ins­titutului de Metalurgie şi Me­canică Aplicată al Academiei R.P.R. şi-au început cu însu­fleţire noul an de activitate. Legând preocuparea sa de seamă cu problemele primului nostru Plan Cincinal şi ale Planului de electrificare a ţării, secţia de hidrotehnică a Insti­tutului studiază în laboratorul de specialitate cu ajutorul modelelor reduse, construite aci, instalaţiile necesare uzi­nelor hidroelectrice ce se con­­struesc acum, sau celor a căror construire va începe în curând. Pe baza experienţe­lor ştiinţifice făcute la cana­lul hidrodinamic, se calcu­lează capacitatea diferitelor maşini şi motoare puse în funcţiune de puterea apelor. Deasemeni, cu ajutorul mate­rialului sovietic secţia de aero­dinamică studiază plantarea perdelelor de protecţie a terenu­rilor agricole, precum şi mijloa­cele de evitare a înzăpezirii căilor de comunicaţie. Aceeaşi secţie continuă studiul utilizării energiei vântului, care va fi fo­losită la punerea în funcţiune a pompelor de irigaţie. In sec­ţia de metalurgie se studiază unele metale şi aliaje ce se fo­losesc la transportul energiei electrice, la construirea apa­ratelor de măsurare a electri­cităţii, precum şi la fabricarea de transformatori electrici. Deasemeni, se studiază oţe­luri speciale necesare fabricării sculelor tăietoare în industria lemnului precum şi pieselor de maşini pentru industria textilă. Pentru a da un nou avânt Industriei noastre şi pentru a CALARASI (dela corespon­dentul nostru, Fotache). — Ţă­­rănii muncitori din comunele raionului Călăraşi au pornit cu avânt la muncă în prima zi a Planului Cincinal. In sea­ra zilei de 31 Decembrie 1950, Comitetul Executiv al Sfatu­lui Popular al comunei Ciocă­neşti s-a întrunit într‘o şedinţă de lucru pentru ultima dată în anul 1950, spre a face un plan de muncă pentru prima zi a Planului Cincinal Planul pen­tru prima zi de muncă preve­dea realizarea a două sarcini urgente: repararea uneltelor pentru campania de primăvară şi căratul gunoiului pe ogoare La această importantă şedinţă au participat în afară de toţi deputaţii Sfatului Popular un număr de 27 agitatori de partid, precum şi reprezentanp ai organizaţiilor de massă din comună Pentru a se cuprinde întreaga comună, s-au format de cu seara 8 echipe în frun­tea cărora a stat câte un de­putat şi şeful de tarla res­­pectiv. Agitatori de partid ca Florea Mihai, Vasile Popa, An­­ghel Tudor, Ioana Lazăr depu­tată în Sfatul Popular regional şi alţii, au mers din casă în casă şi au arătat fiecărui ţă­ran muncitor în parte, că cu cât se va pregăti mai din vre­me pentru campania agricolă a anului viitor cu atât recolta va fi mai spornică. In prima zi de muncă a a­­nului toţi ţăranii muncitori au ieşit la muncă, 20 căruţe în­cărcate cu gunoi au pornit pe ogoare. In frunte erau membri de partid ca Anghel G. Tudor, Gheorghe D. Dinu şi alţii, contribui la ieftinirea produ­selor, s-au găsit mijloacele de fabricare a unui nou tip de că­rămizi refractare folosite la cuptoarele de ciment şi la cup­toarele de topire a metalelor, cărămizi care până acum au fost importate din străinătate. Printre numeroasele proble­me de seamă care se studiază la Institut, ca de pildă mijloa­cele de îndepărtare a chiciurei şi a poleiului ce se depun pe liniile aeriene pentru transpor­tarea energiei electrice şi pe căile de comunicaţie şi care produc mari pagube, fabrica­rea materialelor ce înlocuiesc ebonită, sticla incasabilă, etc., se află la loc de frunte preocu­parea pentru problemele protec­ţiei muncii. Pentru îmbunătăţi­rea condiţiilor de muncă în mine, uzine, ateliere, etc., se studiază, făcându-se experienţe pe te­ren, instalaţiile speciale de ventilaţie şi de condiţionare a aerului, însufleţiţi de succesele obţi­nute până acum, Oamenii de ştiinţă de la Institutul de Me­talurgie şi Mecanică Aplicată al Academiei R.P.R., învingând o serie de greutăţi, continuă cu şi mai mult avânt munca lor pentru a contribui la înfăptuirea marilor sarcini prevăzute în primul nostru Plan Cincinal şi în Planul de electrificare a ţării. In curând munca lor se va putea desfăşura în condiţii mai bune decât în momentul de faţă, încă în primul an al Planului Cincinal, prin grija Partidului şi a Guvernului, Institutul de Metalurgie şi Mecanică Aplicată va fi înzes­trat cu un local nou, bine a­­menajat, corespunzător nevoi­lor şi sarcinilor sale. Până la prânzul mare, ţăranii muncitori din comuna Ciocă­neşti au cărat pe ogoarele din „Valea Grădinii" 120 căruţe gunoi. Oscar Sandu ţăran mij­locaş a cărat în prima zi de muncă a anului 1951, 7 căruţe de gunoi la câmp pe terenul unde va fi însămânţat bumbac, iar fetele lui au ales porum-­­bul de sămânţă şi l-au suit în podul casei Ferindu-l de um­e­zeală şi frig. Deputaţi ca Ioana Lazăr, A­­lexandru Dumitrescu, Ştefan Chivu, şi alţii, împreună cu peste 70 utemişti au curăţat de iarbă uscată cele 6 pogoane de grădină ale Sfatului Popular şi încă 3 ha din islaz Şi la ate­lierul de fierărie din comună a domnit o vie activitate ,în pri­ma zi a Planului Cincinal Astfel tov. Hie­r Niculae fierar care e şi deputat în Sfa­tul Popular comunal a reparat în atelierul lui un plug, şi a ascuţit 16 fiare de plug. In to­tal în comuna Ciocăneşti au fost reparate 12 pluguri şi în alte sate ale raionului Călă­raşi munca din prima zi a Cin­cinalului a dat rezultate însem­nate. In comuna Cacomeanca ţăranii muncitori, mobilizaţi de organizaţia de bază şi Sfa­­­tul Popular, au reparat 13 plu­­­guri, au ascuţit 24 fiare de­ plug şi au cărat la câmp peste 80 căruţe gunoi. In comuna Rasa, ţăranii muncitori au că­rat la câmp pe terenul irigat pentru bumbac 7.000 kg gunoi şi au reparat 15 pluguri şi 3 grape Fierarul Nicola Ştefan a reparat singur în atelierul lui 6 pluguri. 30 tone oţel peste program Va trebui să lichidăm lipsurile din munca noastră în slujba îndeplinirii Cincinalului Prima zi a Cincinalului în satele raionului Călăraşi Noi cadre calificate la ,,Sovromtractor•• ORAŞUL STALIN (de la co­respondentul nostru).­­ In numeroase secţii ale uzine­lor „Sovromtractor" din Ora­şul Stalin, muncitorii care au terminat de curând şcoala de calificare au trecut să lucre­ze la maş­iile care le-au fost încredinţai? La secţia uzina­ cu şpan au trecut azi pentru prima dată la maşini un număr de 17 muncitoare şi muncitori prin­tre care se află şi numeroşi tineri şi tinere sub 20 ani. Tovarăşul Tănase Alexan­dru a intrat să lucreze în fa­brică prin iulie. Deşi în vârstă de numai 17 ani, el şi-a însu­şit repede cunoştinţele necesar PLOEŞTI (dela trimisul no­stru N. Ţuica). — In prima zi a Planului Cincinal, muncito­rii şi tractoriştii de la S.M.T.­­Ciorani regiunea Prahova au dobândit succese însemnate în producţie. . Tovarăşul mecanic montator Ştefan Pantazi a verificat o pompă de injecţie şi a înlocuit ventilele de aspiraţie şi refula­re şi a şlefuit duzele a patru injectoare. Toate acestea le-a executat în cinci ore de lucru­­re. Acum mânueşte cu sigu­ranţă maşina. In aceeaşi sec­ţie, la un strung vertical, lu­crează un alt tânăr, Grigore Ion, calificat de curând. Şi el se strădueşte să execute cât mai bine votanţii pentru trac­toarele I.A.R.-23 şi piesele de motocompresoare. În toate secţiile uzinelor pe­ste 40 de cadre nou calificate au trecut azi pentru prima dată să lucreze la maşini. Tot azi, în prima zi de lucru a Cincinalului, numeroşi mun­citori au început sa lucreze la mai multe maşini. Iată-l pe to­varăşul Steiner Gheorghe, care lucrează acum la trei maşini, în loc de două, încă din pri-­ ma 5. M. T. Ciot­ani în Ioc de opt ore cât era pre­văzut în planul de muncă. Chirilă Dumitru, mecanic montator, a verificat şi cură­ţat două magnetouri, în nu­mai 4 ore in loc de 10 ore cât era prevăzut d­n plan, întreaga staţiune avea de reparat în primele zile de lucru 5 trac­toare. Prin munca şi sârguinţa lui Muşat Gheorghe tractorist, decorat cu Ordinul Muncii şi Medalia Muncii, lui Mitică Mihalache, şi altor tracto­rişti, in ziua de 2 ianuarie unele ore ale dimineţii el a executat cu mult mai multe piese, decat până acum. Tov. Chiriac Maria, fruntaşă in producţie, şi-a luat anga­jamentul la începerea schim­bului, să dea in prima zi a Cincinalului, o producţie de trei ori mai mare decât cea prevăzută in program. Cu toate că lucrează după normele tehnice introduse de curând în uzină ea a dat până la orele 12 două norme zilnice. Muncitorii și tehnicienii d­in „Sovromtractor“ au început încă din prima zi a Planului Cinci­nal bătălia pentru a trimite în fiecare an pe ogoarele Patriei mii şi mii de tractoare, prima zi a Planului Cincinal până la ora 12 a fost termina­ta repararea a trei tractoare adică cu patru ore mai devre­me decât era prevăzut în pla­nul de muncă zilnic. Tovarăşul Rădulescu P. Gheorghe şeful brigăzii a 4-a, şi-a organizat munca în așa fel încât împreună cu tracto­riștii Mihalache Gheorghe, Tu­dor Neculea, Pârvu Vasile, din brigada sa au revizuit pâ­nă la orele 12 trei pluguri de tractoare. Primul plan cincinal al Republicii Populare Române (1951-1955) * La 30 Decembrie 1950 se îm­plinesc 3 ani de la proclamarea Republicii Populare Române. Oamenii muncii din România întâmpină această aniversare prin adoptarea primului plan cincinal de desvoltare a econo­­miei naționale. Etapa istorică în desvoltarea poporului român pe care o constitue adoptarea acestui plan a devenit posibilă datorită faptului că ţara noas­tră a fost eliberată de către Armata marii Uniuni Sovietice, datorită doborîrii puterii bur­gheziei şi moşierimii şi instau­rării regimului de democraţie populară — formă a dictaturii proletariatului. In ultimii 3 ani au fost rea­lizate în ţară adânci transfor­mări revoluţionare. Au fost na­ţionalizate întreprinderile indus­triale, de transport, băncile şi societăţile de asigurări. Cu aju­torul frăţesc permanent al U­­niunii Sovietice, în colaborare cu celelalte ţări de democraţie populară, a început refacerea planificată şi desvoltarea rapi­dă a economiei naţionale pe ca­lea spre socialism. Sub condu­cerea Partidului Muncitoresc Român, clasa muncitoare şi toţi oamenii muncii au îndepli­nit cu succes primele planuri *) Articol apărut în „Pen­tru pace trainică, pentru democraţie populară}'', nr. 52 (112).' Ceîîsiantiitescu membru în Birou! Politic al C.C. sl Partidului Muncitoresc Român ★ ★ anuale pe 1949 și 1950, creând astfel condiţiile necesare pen­­­tru planificarea pe o perioadă mai îndelungată, adică pentru întocmirea unui plan cincinal. Ca urmare a planificării eco­nomiei naţionale în cursul ani­lor 1949 şi 1950, nivelul de pro­ducţie antebelic a fost depăşit într'o măsură considerabilă. Faţă de 1948, producţia indus­trială s-a dublat, au fost crea­te noi ramuri industriale, de pildă industria construcţiilor de maşini; în rândurile clasei mun­citoare creşte o atitudine nouă, socialistă, faţă de muncă; ţară­nimea săracă şi cea mijlocaşă porneşte pe drumul colectiviză­rii, au şi fost create mai bine de 1000 de gospodării colec­tive. In 1949—1950 au fost înves­­tite pentru desvoltarea econo­miei naţionale şi creşterea ni­velului de trai 260 miliarde lei în lucrări de mari proporţii. Intr'un ritm rapid sunt lichi­date neştiinţa de carte şi secu­rnta înapoiere culturală a po­porului, creşte neîntrerupt bu­­năstarea poporului. Alegerile pentru Sfaturile Populare locale au întărit o­­rânduirea de stat a Republicii, care asigură antrenarea masse­­lor de milioane ale oamenilor muncii în opera de conducere a statului şi în măreaţa operă de construire a socialismului, în­făptuirea planului de 10 ani de electrificare a ţării va crea o puternică bază energetică pen­tru desvoltarea industriei so­cialiste şi a agriculturii. Planul cincinal înseamnă lar­girea şi ridicarea economiei pe­ O treaptă nouă, superioară, desvoltarea ei pe drumul spre socialism, în condiţiile luptei ascuţite dintre sectorul socialist şi sectorul capitalist. Primul plan cincinal al Re­publicii Populare Române a fost elaborat conform directi­velor C.C. al Partidului Mun­citoresc Român care a arătat că sarcina fundamentală a planu­lui este construirea bazei eco­nomice a socialismului in ţară. Această sarcină fundamentală exprimă voinţa Partidului Mun­citoresc Român, a clasei mun­­citoare, a întregului popor mun­citor de a lichida exploatarea omului de către om în ţara noa­stră şi de a construi socialis­mul. In raportul său din 7 De­cembrie 1926 la plenara a Vil-a lărgită a Comitetului Executiv al Internaţionalei Comuniste,­­ V. Stalin a spus: „In ce con­stă esenţa economică şi baza economică a socialismului?... A crea baza economică a so­cialismului, înseamnă a îmbina agricultura cu industria socia­listă într'o singură economie u­­nitară, a subordona agricultura conducerii industriei socialiste, a organiza raporturile dintre oraş şi sat pe baza schimbului dintre produsele agricole şi cele industriale, a închide şi lichida toate acele canale cu ajutorul cărora iau naştere clasele şi ia naştere, înainte de toate, capi­talul, a crea, în cele din urmă, asemenea condiţii de producţie şi repartiţie care să ducă di­rect şi nemijlocit la desfiinţa­rea claselor“. La întocmirea planului cinci­nal de creare a bazei econo­mice a socialismului, noi ne-am călăuzit după această indicaţie a tovarăşului Stalin. Sarcina fundamentală a pri­mului nostru plan cincinal este industrializarea socialistă a ţă­rii. Astfel ca la sfârşitul primu­lui plan cincinal Republica Populară Română să devină o ţară cu o industrie socialistă desvoltată, cu o agricultură so­cialistă mecanizată, în cea mai mare parte. Potrivit planului, în 1955 producţia globală a industriei va atinge un nivel de 244" faţă de 1950. Se vor instala 1 700.000 kw. în uzine termo şi hidroelectrice şi se vor produce de 5 ori mai multe motoare şi aproape de 4 ori mai multi transformatori. Producţia de ţi­ţei va atinge 10.000.000 tone şi va fi de 180%­ faţă de 1950, iar producţia de cărbune va fi de 3,3 ori mai mare ca înainte de război. In siderurgie se va produce 1 252.000 de tone de oţel (450% faţă de 1938), 828.000 de tone de laminate (260°/% faţă de 1938), 700.000 de tone de cocs (800% faţă de 1938), se vor extrage 740.000 de tone de minereu de fier (530% faţă de 1938). Producţia de maşini va fi de 216% faţă de 1950; se va da o atenţie deosebită fa­bricării utilajului necesar indus­triei extractive şi producţiei de tractoare şi de maşini agricole. Producţia industriei chimice, a industriei materialelor de con­strucţie şi a industriei uşoare va creşte de 2,5 ori. Primul plan cincinal prevede trecerea treptată a micii gospo­dării ţărăneşti spre socialism, pe calea creării de mari gospo­dării agricole colective pe baza liberului consimţimânt al ţără­nimii muncitoare, astfel încât la sfârşitul cincinalului sectorul socialist să devină precumpăni­tor în agricultură. In 1955 sectorul socialist va da cea mai mare parte a pro­ducţiei de cereale panificabile, bumbac, sfeclă de zahăr şi alte produse şi materii prime. Parcul de tractoare va număra 28.000 de maşini; numărul staţiu­nilor de maşini şi tractoare va creşte de la 138 în 1950 la 428 în 1955. Se va crea o puter­nică bază cerealieră şi va fi ex­tinsă creşterea plantelor indus­triale. Aşa, de pildă, bumbacul va fi cultivat pe o suprafaţă de 300.000 ha., din care 40.000 ha irigate. Planul cincinal a­­cordă o importanţă deosebită desvoltării creşterii vitelor, im­­bunătăţirii rasei vitelor şi ri­dicării productivităţii lor. Pla­nul prevede că numărul oilor cu lână fină se va ridica la 50% din numărul total al oi­lor, iar al vacilor cu lapte la 70% etc. O sarcină a planului cinci­nal este deasemeni desvoltarea şi întărirea comerţului socia­list prin extinderea comerţului de stat şi cooperatist, precum şi prin încurajarea şi lărgirea comerţului gospodăriilor colec­tive şi al ţăranilor colectivişti în vederea aprovizionării in­dustriei cu materii prime, a muncitorilor cu alimente, a ţă­ranilor cu produse industriale, lărgindu-se astfel schimbul din­tre sat şi oraş şi întărindu-se alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. In 1955 populaţia va primi mărfuri în valoare de 500 de miliarde lei, reprezentând un nivel de 217% faţă de 1950. Se va distribui populaţiei cu 87% mai multă pâine cu 261 % mai multă carne, cu 318% mai mul­te grăsimi, cu 96% mai mult zahar, cu 75% mai multe ţesă­turi de bumbac, cu 98% mai multe ţesături de lână, cu 68% mai multă încălţăminte. Popu­laţia ţărănească va primi cu 112% mai multe mărfuri decât în 1950. Planul cincinal prevede o pregătire serioasă a cadrelor, creşterea necontenită a produc­tivităţii muncii, înrădăcinarea tot mai adâncă a atitudinii so­cialiste faţă de muncă şi apli­carea din ce în ce mai largă a principiului socialist de retri­buire după cantitatea şi cali­tatea muncii, astfel încât să se realizeze principiul socialist: „De la fiecare după capacitatea sa, fiecăruia după munca sa“. In 1955 venitul naţional al R.P.R. se va ridica până la 190% faţă de 1938. Nivelul de trai material şi cultural al oa­menilor muncii va creşte şi mai mult. Productivitatea muncii va creşte cu 75%, preţul de cost al producţiei industriale va scădea cu 23%, iar fondul de salarii va creşte cu 66%. Numărul muncitorilor, tehni­cienilor şi funcţionarilor se va ridica la 3.000.000, clasa mun­citoare crescând cu 570.000 de oameni. Numărul total al elevilor şi studenţilor, în majoritate mii de muncitori şi de ţărani, va fi de 2.133.000. In 1955 se vor edita în R.P.R. 93.600.000 de cărţi în limba română şi în limbile naţionalităţilor conlo­cuitoare. Va fi îmbunătăţită o­­crotirea sănătăţii publice, mai ales în domeniul ocrotirii sănă­tăţii mamei şi copilului. Vor fi construite locuinţe muncitoreşti cu o suprafaţă totală de 2.800.000 m. p. Planul cincinal prevede o justă repartiţie a forţelor de producţie pe întreg teritoriul Republicii. Regimul burghezo­­moşieresc a lasat în înapoiere economică şi culturală nume­roase regiuni ale ţării noastre. In perioada cincinalului, Mol­dova, Ardealul de Sud-Est, Ma­ramureşul, Dobrogea şi Oltenia vor înflori, datorită desvoltării industriei, mecanizării agricul­turii şi avântului general al culturii. O sarcină importantă a pla­nului cincinal este realizarea condiţiilor tehnico - economice pentru întărirea capacităţii de apărare a ţării noastre. Pentru realizarea sarcinilor planului cincinal se prevăd in­vestiţii în valoare de 1.330 de miliarde lei, din care 684 de miliarde în industrie; din aces­tea, 560 de miliarde vor fi in­vestiţi în industria producă­toare de mijloace de producţie. Vor fi începute lucrări mari, ca, de exemplu construirea hidro­centralei „V. I. Lenin", a 8 hi­drocentrale şi 11 termocentrale, construirea unui nou centru si­derurgic şi a unui mare număr de alte întreprinderi industriale care vor produce utilaj greu, turbine şi maşini electrice, în­grăşăminte, material de cons­trucţii etc. Va fi terminată măreaţa lu­crare a canalului Dunăre-Marea Neagră şi vor fi executate lu­crări importante pentru valori­ficarea complectă a deltei Du­nării. In 1954-1955 va fi începută construirea noului canal Bucu­­reşti-Dunăre. Industria uşoară va căpăta extindere mare. Vor fi con­struite circa 20 de întrepri­deri textile, o mare fabrică piele şi încălţăminte cu c­a­pacitate de circa 2.500.000­­ perechi anual, vor fi constru fabrici de zahăr, de conserve alte fabrici şi uzine.­­ Acestea sunt perspectiv măreţe pe care planul cincii le deschide în faţa oamenii muncii din Republica Popula Română. Primul plan cincinal are mare însemnătate nu numai viaţa poporului nostru ; el e şi o mare însemnătate interi­atonală, pentru că el contribuei întărirea lagărului păcii şi iată din nou că lupta pe un socialism este indisolubil lep­ta de lupta pentru pace. Infa­tuirea în ţara noastră a trai­formărilor radicale prevăzi de planul cincinal se bazea pe uriaşa experienţă a consti­irii socialismului în U.R.S., înfăptuirea planului cincii va cere din partea clasei mi­citoare şi din partea tutur oamenilor muncii din Repuli­ca Populară Română un m? efort şi o muncă încordat Duşmanii poporului — capit­liştii şi moşierii expropr­o chiaburii, agenţii a­ţâţă­tori americano-englezi la război v­­or căuta fără îndoială să n negrească succesele obţinute­­ noi, să creeze greutăţi şi­­ dici în drumul înfăptuirii ni­nului cincinal. Dar el nu reuşi să oprească mişcare noastră victorioasă înainte. si socialism. Sub conducerea Pr­tidului Muncitoresc Român,­­ sprijinul deplin pe care u­sele largi ale poporului unit îl dau politicii partidului­­ reţele sarcini ale planului to­cinal vor fi îndeplinite cinste. SCÂNTEIA Nt, 1929 ş­i ieri s-a deschis în Capitala Prima consfruire pe ţară a studenţilor fruntaşi în învăţături Marţi după amiază a avut loc la Bucureşti în localul şcolii de cadre „Filimon Sârbu“ a C. C. al U. T. M., deschiderea primei consfătuiri pe ţară a secretarilor organizaţiilor U.T.M. din învăţământul superior şi a studenţilor fruntaşi în învăţă­tură. Consfătuirea a fost con­vocată de C C. al U. T. M. cu scopul de a examina activitatea Uniunii Tineretului Muncitor în direcţia îmbunătăţirii pregătirii profesionale şi ştiinţifice a stu­d­enţilor şi a desvoltării discipli­nei lor în învăţătură. La consfătuire au luat parte membri ai C.C. al P.M.R., mem­bri ai C.C. al U.T.M., academi­cieni, profesori universitari, con­ferenţiari, asistenţi, secretari ai Comitetelor regionale U.T.M secretari ai organizaţiilor U.T.M. din institutele de învăţământ su­perior şi numeroşi studenţi frun­taşi în învăţătură. La masa prezidiului au luat loc tov. prof. univ. Leonte Răutu, Gh. Florescu, Paul Cernea, acad. Mi­hail Roller, acad. Constantin Bai­­muş, acad. dr. N. Gh. Lupu, Ion Gheorghe şi Gh. Gheorghiu. Cuvântul de deschidere a fost rostit de tov. Paul Cornea, se­cretar al C.C. al U.T.M., care după ce a arătat scopul consfă­tuirii, a subliniat că în actualele împrejurări când poporul nostru muncitor, sub conducerea Par­tidului Muncitoresc Român, a Dumit la îndeplinirea măreţului Plan Cincinal şi a Planului de electrificare a ţării, cucerirea ce­tatii ştiinţei devine problema principală a tineretului. Datorită grijii părinteşti a Par­tidului şi Guvernului, tineretul se bucură In Republica Populara Română de o viaţă tot mai bo­gată şi frumoasă, a spus tov. Paul Comca. In vreme ce tinerii din ţările înrobite de imperialişti se văd din zi în zi mai mult aruncaţi în mizerie şi întuneric, îl vreme ce se încearcă otrăvi­rea conştiinţei lor cu filosofia obscurantistă şi sălbatică a rasis­mului şi războiului de agresiune. In Patria noastră liberă se des­făşoară intr’un ritm rapid uriaşa operă de construcţie a socialis­mului. Pentru tineretul muncitor din ţara noastră trebuie să fie un prilej de nestăvilită mândrie fap­tul că e chemat să-şi dea aportul la înfăptuirea socialismului. Dar, pentru ca tineretul să-şi îndeplinească marile sarcini ce i le-a Încredinţat Partidul, el tre­­bue să urmeze gloriosul exemplu al comsomoliştilor şi tinerilor so­vietici care luptă pentru consoli­darea şi prosperarea puterii so­vietice. Tineretul nostru trebue să dea un asalt cât mai însufle­ţit şi mai bine organizat pentru stăpânirea ştiinţei şi tehnicii, pentru dobândirea înaltei culturi şi a unei desăvârşite calificări sof­esionale. Tov. Paul Cornea a arătat apoi că învăţământul superior consti­tue una din preocupările de seamă ale Uniunii Tineretului Muncitor deoarece aci se pregă­tesc cadrele de tehnicieni şi spe­cialişti, care vor fi chemate să conducă lucrări importante pe în­tinsele şantiere ale ţării să in­struiască noile generaţii să în­tărească şi să glorifice scumpa noastră Patrie. Tov. Voicu Alexandru, şeful secţiei învăţământului superior a Organizaţiei de Bucureşti a Uniunii Tineretului Muncitor, a desvoltat apoi raportul asupra ac­tivităţii U.T.M -ului în domeniul îmbunătăţirii pregătirii profe­sionale şi ştiinţifice a studen­ţilor. Tov. Voicu Alexandru a su­bliniat că această consfătuire este încă o expresie a grijii şi im­­portanţei deosebite pe care Par­­tidul Muncitoresc Român şi U­­niunea Tineretului Muncitor o acordă învăţământului superior. In scopul de a pregăti viitoa­rele cadre tehnice şi ştiinţifice ale construcţiei socialismului, în scopul de a creşte specialişti buni, devotat­ Patriei şi poporu­lui muncitor. Statul nostru de democraţie populară cheltueşte miliarde. Numărul studenţilor din ţara noastră a spot simţitor după reforma invăm­­antului, care a deschis larg por­e făcut tăţilor fiilor de munciţi şi ţă­­răni muncitori. Anul acesta ur­mează cursurile în Instate şi Universităţi 55.000 sudenţi, dintre care 25.000 învaţă in fa­cultăţile din Bucureşti;­­33.OOP bursieri iau masa la caninele studenţeşti, iar 16.000 locurip­un r­amine pe cheltuiala Statului Pentru a asigura condiţii căt mai bune de învăţătură, Statul construeşte noi clădiri şi săli de curs, laboratoare, biblioteci, etc Vorbitorul a arătat în conti­nuare că, pe baza experienţei so­vietice, a fost revizuit progra­mul de învăţământ, au fost crea­te catedrele de ştiinţe sociale, au fost introduse grupele de stu­d­enţi şi examenele semestriale, ceea ce ilustrează preocuparea pentru organizarea cât mai bună a învăţământului, pentru ca stu­denţii să-şi poată însuşi cunoş­tinţe cât mai temeinice. Vorbind despre perspectivele minunate pe care le deschide Planul Cincinal învăţământului, tov. Voicu Alexandru a arătat că în cadrul Planului Cincinal se vor aloca 40 miliarde lei pentru învăţământ, numărul studenţilor va creşte cu 40 la sută, iar in Bucureşti se va începe construi­rea centrului universitar. Pentru îndeplinirea măreţelor opere iniţiate de Partidul Munci­toresc Român, studenţii au marea datorie patriotică de a lupta pen­tru cucerirea cetăţii ştiinţei, de a lupta pentru făurirea unei Patrii puternice, bogate şi înflo­ritoare. Organizaţiile U.T.M. din facultăţi au datoria de a se situa în fruntea activităţii de învăţă­tură, de a mobiliza pe student­ să înveţe cu îndârjire pentru a deveni cadre de specialitate. Vorbitorul a continuat, subli­niind că Hotărîrea luată la înce­putul acestui an şcolar de către Comitetul Organizaţiei de Bucu­reşti a P. M. R. cu privire la munca de învăţătură în şcoli şi facultăţi, a fost o călăuză pre­ţioasă în organizarea muncii U.T.M.-ului în mijlocul studen­ţilor Arătând că Uniunea Tineretu­lui Muncitor consideră drept o datorie şi totodată o mare cins­­te pentru un student de a fi fruntaş în învăţătură şi drept o sustragere de la îndatorire şi o ruşine de a fi codaş, de a ne­glija învăţătura, vorbitorul a su­bliniat că organizaţiile U.T.M. din facultăţi trebue să introdu­că o mentalitate de respect şi preţuire pentru cei mai buni stu­denţi în învăţătură, să stimuleze pe toţi studenţii şi mai ales pe utemişti către succese în munca profesională. Organizaţiile U.T.M. din facul­tăţi au rolul de a fi un sprijin puternic al decanatelor şi al cor­pului didactic în munca de edu­­care a studenţilor, în spirit co­munist, în ridi­carea nivelului profesional, politic şi ideologic al studenţilor. Vorbitorul a arătat că Organi­zaţia de Bucureşti a îndrumat organizaţiile de U.T.M din Fa­­cultăţi să acorde o atenţie deo­sebită Introducerii planurilor in­dividuale de studiu, relevând realizările obţinute în acest do­meniu de studenţii de la Institu­tul Alimentar, Construcţii, Agro­nomie şi Politehnică, şi lipsu­rile organizaţiilor U.T.M de la Institutul Veterinar-Zootehnie şi I. S. E. P., care nu controlează realizarea planurilor individuale de studiu In vederea ridicării nivelului politic şi ideologic al studenţilor o atenţie deosebită se a­cordă în­văţăturii la studiul marxism-leni­­nismului. Vorbind despre rezul­tatele pozitive obţinute în acea­stă direcţie, tov. Voicu Alexan­dru a arătat că la Institutul de Construcţii s-au organizat ore model şi seminarii model la mar­xism-leninism, obţinându-se de­ asemeni rezultate bune la I.S.E.P. I.C.F. şi alte institute, accen­tuând însă ca o lipsă faptul că această metodă nu a fost general izată. Rezultate bune au fost obţî* nute şi in munca le introducere a caetului de studi individual la marxism - leninism, obţinându-se ca 80 la sută din sgenţii Institu­tului Alimentar, 9 la sută dela Institutul „Maximiorki”, 95 la sută dela Filosofie să aibă carte de studiu individul Cu scopul de a atribui la le­garea învăţăturii mxism-lenin­s­­mului de actualitate, de a com­­­bate asimilarea atractă a cu­noştinţelor ideologi, s’a intro­dus revista presei grupele de studenţi. Cu toate acţiuni desfăşurate în direcţia ridicării re­lul­ui poli­­t­ic şi ideologic organizaţii­le U.T.M. din facultăţ au activat în aşa fel Încât toţi temiştii să fie elemente fruntaşa marxism, leninism şi la pregrea politico, ideologică în generaţi antrene­­ze prin exemplul luşi pe cei­­lalţi studenţi în aceai muncă. O problemă deoseb de impor­tantă în întărirea meii de învn­văţătură a studenţilor de intro­ducerea unei discipli conştien­­te faţă de programi stabilit, faţă de corpul didactist faţă de conducerea facultăţii a Institu­­tului Manifestările indisci­plină care se mai obsej în unele locuri sunt rămăşiţe mentali­tăţii burgheze şi tre­ combă-­ tute şi stârpite fără care. Vorbitorul a arătată Minis­­terul Învăţământului llic, după trei luni dela începeremului u­­niversitar, n’a elabonîncă re­gulamentul de funcţi­e a că­minelor, ceea ce prieniate greu­tăţi în privinţa indiei­­ unei vieţi de cămin bine janizate, care să asigure cele­ai bune condiţii de studiu. Vorbitorul a sublinică lipsa de la cursuri a unui nut însem­nat de studenţi este o­­ expre­sie a mentalităţii tb­urgheze în munca de învăţătură. El a arătat apoi că tapitali au fost organizate şacerc­uri ştiinţifice, după model cercu­rilor ştiinţifice sovietic în pri­mele 3 luni ale acestui se vor organiza încă 50 de ceri ştiin­ţifice, punându-se acces mai ales pe cele de la electronică, petrol şi gaze, tehnicăinieră,­ siderurgie, matematică fizică* Tov. Voicu Alexandru ocu­pat apoi de activitatea eiică a studenţilor în orele lor re, şi de activitatea grupei de idenţi care, creată pe baza extenţei strălucite a şcolii superit so­vietice, contribue la dedarea spiritului de răspundere ci­i via Vorbitorul a făcut apoi ana­liză autocritică a actiuiii des­făşurate de Organizaţia diucu­­reşti U.T.M pe tărâmul meu­ cu studenţii, subliniind cea mai importantă lipsă o cotine faptul că rtu s’a înrădăci în conştiinţa tuturor studenţii că sarcina lor principală, cfirtuţia lor de bază la lupta pantrapă­­rarea păcii o constitue învăţia. Tov. Voicu Alexandru a m­at că succesele obţinute sen­­toresc in primul rând sprijtul si. îndrumărilor permanente nu­mite din partea Organizaţiei de Bucureşti a P.M.R. şi aplicl sarcinilor trasate de C. C al U.T.M. încheind, vorbitorul a arătat fiecare student trebue să fie «­ ştient că are un rol însemnat, îndeplinirea Planului Cincinal» măreţului Plan de electrifi«t care vor duce ţara noastră pe­­gaşul socialismului. A luat apoi cuvântul Iov­­­rica Mezincescu, ministru adjiţ la Ministerul Învăţământului Utic, care a făcut o largă ex­itere asupra problemelor ce s în faţa Ministerului în cursul nulu 1951 în ce priveşte învă­mântul superior. Cu aceasta a luat sfârşit prin şedinţă a consfătuirii pe ţară secretarilor Organizaţiilor U.T. din învăţământul superior şi fru­taşilor în învăţătură Seara a avut loc la Opera Stat spectacolul de balet „Mac Roşu”, dat în cinstea participa­ţilor la consfătuire. (Agerpres).

Next