Scȃnteia, ianuarie 1951 (Anul 20, nr. 1929-1952)
1951-01-04 / nr. 1929
Pag- 2 Prima zi de lucru in cadrul Planului Cincinal — zi de însemnate victorii în producţie „Vom munci mai bine decât în cursul anului trecut !“ Oamenii de stiinta PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). — In dimineaţa zilei de Luni — prima zi de lucru în Cincinal — muncitorii petrolişti de la schela Băicoi se îndreptau mai devreme, ca de obicei, spre locurile de muncă, încă din ajun. Gh. Frăţiloiu, directorul schelei, arătase muncitorilor, tehnicienilor şi Inginerilor, din colectivele secţiilor extracţie, foraj şi intervenţie, marile sarcini ce le stau în faţă. — Patria cere muncitorilor şi tehnicienilor petrolişti ca la sfârşitul Planului Cincinal să extragem zece milioane tone ţiţei Noi, petroliştii din Băicoi, ne luăm angajamentul că vom lupta să biruim greutăţile, să obţinem victorii cât mai însemnate ! ...In partea de răsărit a schelei, zăceau lipsite de viaţă HUNEDOARA (de la corespondentul nostru) . Sirenele au răsunat prelung în miez de noapte, anunţând muncitorii şi tehnicienii Combinatului Siderurgic Hunedoara de sosirea Anului Nou, anul 1951. La Jurnalul Nr. 1, echipa primtopitorului Băeşan Sabin desfundase stichul, iar fonta începuse să curgă luminând puternic platoul întunecos. In noaptea aceasta, fiecare om din echipă a lucrat în mod deosebit, cu hotărîrea de a da mai multă fontă pentru întărirea Patriei, pentru pace. Intr'adevăr, in primul schimb al Planului Cincinal, echipa primbarea hală a uzinelor ,,Timpuri Noi“ avea un aspect sărbătoresc. Maşinile erau împodobite cu steaguri roşii şi crengi de brad. Ici şi cale, pe strunguri sau raboteze, pe mesele de ajusta, vedeai portretele conducătorilor iubiţi ai Partidului. ...Au trecut patru ore de muncă încordată. Mulţi dintre muncitori obţinuseră de-acum succese însemnate. Tovarăşul Dumitrescu Constantin, care lucrează la unul din marile strunguri sovietice, a reuşit ca într’o oră şi jumătate să centreze în strung un corp de pompă Până acum, el executa această operaţie în patru ore. Mai în fundul balei lucrează Coman Alexandru. Acum strunjeşte chiulase pentru motoare, încă de pe vremea capitaliştilor trei sonde. Echipa maistrului sondor-şef Spiridon Constantin împreună cu alţi tehnicieni şi ingineri, au pus azi în producţie sondele I-M„ 7-C. şi 1 A-I cu o însemnată cantitate de ţiţei. Pentru repunerea în producţie a acestor sonde s-a întrebuinţat material vechi recuperat din schelă. Şi muncitorii din secţia foraj, însufleţiţi de dorinţa de a da Patriei noastre cât mai mult ţiţei, au depăşit programele de lucru. Astfel, la sonda 77-Floreşti echipele conduse de maiştrii sondori Brezan Alexandru, Finichiu Gheorghe şi Forja Ion, aplicând metodele petroliştilor sovietici au forat 45 metri în 8 ore. Programul lor de lucru prevedea ca în 24 ore echipele să foreze 40 m, topitorului Băeşan Sabin a dat cu 9,9 tone mai multă fontă peste programul stabilit. Cu avânt deosebit au lucrat in această noapte toate echipele. întregul schimb de la furnalele Combinatului a dat peste planul stabilit CU 33,34 TONE MAI MULTA FONTA. La oţelăria Siemens-Martin, prim-topitorul Poja Gheorghe de la cuptorul Nr. 4, preluând schimbul şi-a împărţit tovarăşii din echipă la locurile de muncă stabilite. — Peste o oră, a spus el tovarăşilor săi, vom păşi în anul „Niciodată n'am putut strunji în patru ore mai mult de 3 chiulase — spune el. Azi mi-am organizat mai cu pricepere lucrul, n-am irosit zadarnic nicio clipă şi iată că până acum am strunjit patru. Aşa voi lucra şi de azi înainte !“ Printre fruntaşii atelierului montaj motoarel e şi tov. Gogonatu Vasile. El urmează acum şcoala de calificare şi în curând va fi maistru- ajustor. Priveşte plin de bucurie şirul de motoare care aşteaptă să fie montate. „Motoarele astea — spune e! — vor merge la cate, în gospodăriile agricole de Stat în gospodăriile colective, în orezării. Ele vor uşura munca ţăranilor muncitori, le vor ajuta să smulgă pământului roade multe, îmi Voi munci mai bine decât în cursul anului trecut, a spus cunoscutul maistru sondor. Brezan Alexandru, ne vom strădui să lichidăm definitiv lipsurile ivite în îndeplinirea Planului de Stat pe 1950. La sonda 365 Băicoi, echipele maiștrilor sondori Diaconu Grigore, Ghinea Niculae şi Zinga Gheorghe, aplicând deasemeni metode sovietice de lucru au realizat 98 m. foraţi peste program. Cu aceeaşi însufleţire, au muncit în prima zi a Planului Cincinal şi muncitorii din secţia intervenţii Echipele maiştrilor sondori Trandafirescu Ion, Neacşu Gheorghe şi Croitoru Gheorghe lucrând la sonda 66, au mărit producţia de tiţei cu 100 la sută, 1951 şi vom produce oţel pentru primul nostru Plan Cincinal. începând de azi să ne străduim să ne organizăm mai bine lucrul, să folosim mai bine cuptorul ca până acum şi să reducem durata şarjelor. După indicaţiile prim-topitorului, fiecare om din echipă a trecut la pregătirea materialelor necesare elaborării şarjelor. La terminarea schimbului, echipa tovarăşului Poja■ Gheorghe a dat CU 30 TONE MAI MUlT OŢEL PESTE PROGRAM Si echipa prim-topitorului Brasoy Dionisie, de la cuptorul Nr. 1, a dat 10 tone oţel peste programe belşugate. Anul acesta, va trebui să producem mult mai multe motoare ca înainte, totodată va trebui ca ele să fie de mai bună calitate. Se întâmpla uneori ca de la bancul de probă să ne vină înapoi unele motoare care funcţionau defectuos. Trebuia să le desfacem, să schimbăm piesele defecte şi apoi să montăm motoarele din nou. In felul acesta se irosea un timp destul de lung, producţia era stânjenită şi fabrica noastră nu putea livra la timp motoarele. Pe viitor va trebui să lichidăm asemenea lipsuri din munca noastră, să lucrăm cu mai mult simţ de răspundere să dăm motoare de calitate cât mai bună. Numai aşa vom putea îndeplini cu cinste sarcinile măreţe ale Planului Cincinal“. Pătrunşi de însemnătatea sarcinilor lor în vederea înfloririi Patriei, oamenii de ştiinţă care lucrează în cadrul Institutului de Metalurgie şi Mecanică Aplicată al Academiei R.P.R. şi-au început cu însufleţire noul an de activitate. Legând preocuparea sa de seamă cu problemele primului nostru Plan Cincinal şi ale Planului de electrificare a ţării, secţia de hidrotehnică a Institutului studiază în laboratorul de specialitate cu ajutorul modelelor reduse, construite aci, instalaţiile necesare uzinelor hidroelectrice ce se construesc acum, sau celor a căror construire va începe în curând. Pe baza experienţelor ştiinţifice făcute la canalul hidrodinamic, se calculează capacitatea diferitelor maşini şi motoare puse în funcţiune de puterea apelor. Deasemeni, cu ajutorul materialului sovietic secţia de aerodinamică studiază plantarea perdelelor de protecţie a terenurilor agricole, precum şi mijloacele de evitare a înzăpezirii căilor de comunicaţie. Aceeaşi secţie continuă studiul utilizării energiei vântului, care va fi folosită la punerea în funcţiune a pompelor de irigaţie. In secţia de metalurgie se studiază unele metale şi aliaje ce se folosesc la transportul energiei electrice, la construirea aparatelor de măsurare a electricităţii, precum şi la fabricarea de transformatori electrici. Deasemeni, se studiază oţeluri speciale necesare fabricării sculelor tăietoare în industria lemnului precum şi pieselor de maşini pentru industria textilă. Pentru a da un nou avânt Industriei noastre şi pentru a CALARASI (dela corespondentul nostru, Fotache). — Ţărănii muncitori din comunele raionului Călăraşi au pornit cu avânt la muncă în prima zi a Planului Cincinal. In seara zilei de 31 Decembrie 1950, Comitetul Executiv al Sfatului Popular al comunei Ciocăneşti s-a întrunit într‘o şedinţă de lucru pentru ultima dată în anul 1950, spre a face un plan de muncă pentru prima zi a Planului Cincinal Planul pentru prima zi de muncă prevedea realizarea a două sarcini urgente: repararea uneltelor pentru campania de primăvară şi căratul gunoiului pe ogoare La această importantă şedinţă au participat în afară de toţi deputaţii Sfatului Popular un număr de 27 agitatori de partid, precum şi reprezentanp ai organizaţiilor de massă din comună Pentru a se cuprinde întreaga comună, s-au format de cu seara 8 echipe în fruntea cărora a stat câte un deputat şi şeful de tarla respectiv. Agitatori de partid ca Florea Mihai, Vasile Popa, Anghel Tudor, Ioana Lazăr deputată în Sfatul Popular regional şi alţii, au mers din casă în casă şi au arătat fiecărui ţăran muncitor în parte, că cu cât se va pregăti mai din vreme pentru campania agricolă a anului viitor cu atât recolta va fi mai spornică. In prima zi de muncă a anului toţi ţăranii muncitori au ieşit la muncă, 20 căruţe încărcate cu gunoi au pornit pe ogoare. In frunte erau membri de partid ca Anghel G. Tudor, Gheorghe D. Dinu şi alţii, contribui la ieftinirea produselor, s-au găsit mijloacele de fabricare a unui nou tip de cărămizi refractare folosite la cuptoarele de ciment şi la cuptoarele de topire a metalelor, cărămizi care până acum au fost importate din străinătate. Printre numeroasele probleme de seamă care se studiază la Institut, ca de pildă mijloacele de îndepărtare a chiciurei şi a poleiului ce se depun pe liniile aeriene pentru transportarea energiei electrice şi pe căile de comunicaţie şi care produc mari pagube, fabricarea materialelor ce înlocuiesc ebonită, sticla incasabilă, etc., se află la loc de frunte preocuparea pentru problemele protecţiei muncii. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în mine, uzine, ateliere, etc., se studiază, făcându-se experienţe pe teren, instalaţiile speciale de ventilaţie şi de condiţionare a aerului, însufleţiţi de succesele obţinute până acum, Oamenii de ştiinţă de la Institutul de Metalurgie şi Mecanică Aplicată al Academiei R.P.R., învingând o serie de greutăţi, continuă cu şi mai mult avânt munca lor pentru a contribui la înfăptuirea marilor sarcini prevăzute în primul nostru Plan Cincinal şi în Planul de electrificare a ţării. In curând munca lor se va putea desfăşura în condiţii mai bune decât în momentul de faţă, încă în primul an al Planului Cincinal, prin grija Partidului şi a Guvernului, Institutul de Metalurgie şi Mecanică Aplicată va fi înzestrat cu un local nou, bine amenajat, corespunzător nevoilor şi sarcinilor sale. Până la prânzul mare, ţăranii muncitori din comuna Ciocăneşti au cărat pe ogoarele din „Valea Grădinii" 120 căruţe gunoi. Oscar Sandu ţăran mijlocaş a cărat în prima zi de muncă a anului 1951, 7 căruţe de gunoi la câmp pe terenul unde va fi însămânţat bumbac, iar fetele lui au ales porum-bul de sămânţă şi l-au suit în podul casei Ferindu-l de umezeală şi frig. Deputaţi ca Ioana Lazăr, Alexandru Dumitrescu, Ştefan Chivu, şi alţii, împreună cu peste 70 utemişti au curăţat de iarbă uscată cele 6 pogoane de grădină ale Sfatului Popular şi încă 3 ha din islaz Şi la atelierul de fierărie din comună a domnit o vie activitate ,în prima zi a Planului Cincinal Astfel tov. Hier Niculae fierar care e şi deputat în Sfatul Popular comunal a reparat în atelierul lui un plug, şi a ascuţit 16 fiare de plug. In total în comuna Ciocăneşti au fost reparate 12 pluguri şi în alte sate ale raionului Călăraşi munca din prima zi a Cincinalului a dat rezultate însemnate. In comuna Cacomeanca ţăranii muncitori, mobilizaţi de organizaţia de bază şi Sfatul Popular, au reparat 13 pluguri, au ascuţit 24 fiare de plug şi au cărat la câmp peste 80 căruţe gunoi. In comuna Rasa, ţăranii muncitori au cărat la câmp pe terenul irigat pentru bumbac 7.000 kg gunoi şi au reparat 15 pluguri şi 3 grape Fierarul Nicola Ştefan a reparat singur în atelierul lui 6 pluguri. 30 tone oţel peste program Va trebui să lichidăm lipsurile din munca noastră în slujba îndeplinirii Cincinalului Prima zi a Cincinalului în satele raionului Călăraşi Noi cadre calificate la ,,Sovromtractor•• ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). In numeroase secţii ale uzinelor „Sovromtractor" din Oraşul Stalin, muncitorii care au terminat de curând şcoala de calificare au trecut să lucreze la maşiile care le-au fost încredinţai? La secţia uzina cu şpan au trecut azi pentru prima dată la maşini un număr de 17 muncitoare şi muncitori printre care se află şi numeroşi tineri şi tinere sub 20 ani. Tovarăşul Tănase Alexandru a intrat să lucreze în fabrică prin iulie. Deşi în vârstă de numai 17 ani, el şi-a însuşit repede cunoştinţele necesar PLOEŞTI (dela trimisul nostru N. Ţuica). — In prima zi a Planului Cincinal, muncitorii şi tractoriştii de la S.M.T.Ciorani regiunea Prahova au dobândit succese însemnate în producţie. . Tovarăşul mecanic montator Ştefan Pantazi a verificat o pompă de injecţie şi a înlocuit ventilele de aspiraţie şi refulare şi a şlefuit duzele a patru injectoare. Toate acestea le-a executat în cinci ore de lucrure. Acum mânueşte cu siguranţă maşina. In aceeaşi secţie, la un strung vertical, lucrează un alt tânăr, Grigore Ion, calificat de curând. Şi el se strădueşte să execute cât mai bine votanţii pentru tractoarele I.A.R.-23 şi piesele de motocompresoare. În toate secţiile uzinelor peste 40 de cadre nou calificate au trecut azi pentru prima dată să lucreze la maşini. Tot azi, în prima zi de lucru a Cincinalului, numeroşi muncitori au început sa lucreze la mai multe maşini. Iată-l pe tovarăşul Steiner Gheorghe, care lucrează acum la trei maşini, în loc de două, încă din pri- ma 5. M. T. Ciotani în Ioc de opt ore cât era prevăzut în planul de muncă. Chirilă Dumitru, mecanic montator, a verificat şi curăţat două magnetouri, în numai 4 ore in loc de 10 ore cât era prevăzut dn plan, întreaga staţiune avea de reparat în primele zile de lucru 5 tractoare. Prin munca şi sârguinţa lui Muşat Gheorghe tractorist, decorat cu Ordinul Muncii şi Medalia Muncii, lui Mitică Mihalache, şi altor tractorişti, in ziua de 2 ianuarie unele ore ale dimineţii el a executat cu mult mai multe piese, decat până acum. Tov. Chiriac Maria, fruntaşă in producţie, şi-a luat angajamentul la începerea schimbului, să dea in prima zi a Cincinalului, o producţie de trei ori mai mare decât cea prevăzută in program. Cu toate că lucrează după normele tehnice introduse de curând în uzină ea a dat până la orele 12 două norme zilnice. Muncitorii și tehnicienii din „Sovromtractor“ au început încă din prima zi a Planului Cincinal bătălia pentru a trimite în fiecare an pe ogoarele Patriei mii şi mii de tractoare, prima zi a Planului Cincinal până la ora 12 a fost terminata repararea a trei tractoare adică cu patru ore mai devreme decât era prevăzut în planul de muncă zilnic. Tovarăşul Rădulescu P. Gheorghe şeful brigăzii a 4-a, şi-a organizat munca în așa fel încât împreună cu tractoriștii Mihalache Gheorghe, Tudor Neculea, Pârvu Vasile, din brigada sa au revizuit până la orele 12 trei pluguri de tractoare. Primul plan cincinal al Republicii Populare Române (1951-1955) * La 30 Decembrie 1950 se împlinesc 3 ani de la proclamarea Republicii Populare Române. Oamenii muncii din România întâmpină această aniversare prin adoptarea primului plan cincinal de desvoltare a economiei naționale. Etapa istorică în desvoltarea poporului român pe care o constitue adoptarea acestui plan a devenit posibilă datorită faptului că ţara noastră a fost eliberată de către Armata marii Uniuni Sovietice, datorită doborîrii puterii burgheziei şi moşierimii şi instaurării regimului de democraţie populară — formă a dictaturii proletariatului. In ultimii 3 ani au fost realizate în ţară adânci transformări revoluţionare. Au fost naţionalizate întreprinderile industriale, de transport, băncile şi societăţile de asigurări. Cu ajutorul frăţesc permanent al Uniunii Sovietice, în colaborare cu celelalte ţări de democraţie populară, a început refacerea planificată şi desvoltarea rapidă a economiei naţionale pe calea spre socialism. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, clasa muncitoare şi toţi oamenii muncii au îndeplinit cu succes primele planuri *) Articol apărut în „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară}'', nr. 52 (112).' Ceîîsiantiitescu membru în Birou! Politic al C.C. sl Partidului Muncitoresc Român ★ ★ anuale pe 1949 și 1950, creând astfel condiţiile necesare pentru planificarea pe o perioadă mai îndelungată, adică pentru întocmirea unui plan cincinal. Ca urmare a planificării economiei naţionale în cursul anilor 1949 şi 1950, nivelul de producţie antebelic a fost depăşit într'o măsură considerabilă. Faţă de 1948, producţia industrială s-a dublat, au fost create noi ramuri industriale, de pildă industria construcţiilor de maşini; în rândurile clasei muncitoare creşte o atitudine nouă, socialistă, faţă de muncă; ţarănimea săracă şi cea mijlocaşă porneşte pe drumul colectivizării, au şi fost create mai bine de 1000 de gospodării colective. In 1949—1950 au fost învestite pentru desvoltarea economiei naţionale şi creşterea nivelului de trai 260 miliarde lei în lucrări de mari proporţii. Intr'un ritm rapid sunt lichidate neştiinţa de carte şi securnta înapoiere culturală a poporului, creşte neîntrerupt bunăstarea poporului. Alegerile pentru Sfaturile Populare locale au întărit orânduirea de stat a Republicii, care asigură antrenarea masselor de milioane ale oamenilor muncii în opera de conducere a statului şi în măreaţa operă de construire a socialismului, înfăptuirea planului de 10 ani de electrificare a ţării va crea o puternică bază energetică pentru desvoltarea industriei socialiste şi a agriculturii. Planul cincinal înseamnă largirea şi ridicarea economiei pe O treaptă nouă, superioară, desvoltarea ei pe drumul spre socialism, în condiţiile luptei ascuţite dintre sectorul socialist şi sectorul capitalist. Primul plan cincinal al Republicii Populare Române a fost elaborat conform directivelor C.C. al Partidului Muncitoresc Român care a arătat că sarcina fundamentală a planului este construirea bazei economice a socialismului in ţară. Această sarcină fundamentală exprimă voinţa Partidului Muncitoresc Român, a clasei muncitoare, a întregului popor muncitor de a lichida exploatarea omului de către om în ţara noastră şi de a construi socialismul. In raportul său din 7 Decembrie 1926 la plenara a Vil-a lărgită a Comitetului Executiv al Internaţionalei Comuniste, V. Stalin a spus: „In ce constă esenţa economică şi baza economică a socialismului?... A crea baza economică a socialismului, înseamnă a îmbina agricultura cu industria socialistă într'o singură economie unitară, a subordona agricultura conducerii industriei socialiste, a organiza raporturile dintre oraş şi sat pe baza schimbului dintre produsele agricole şi cele industriale, a închide şi lichida toate acele canale cu ajutorul cărora iau naştere clasele şi ia naştere, înainte de toate, capitalul, a crea, în cele din urmă, asemenea condiţii de producţie şi repartiţie care să ducă direct şi nemijlocit la desfiinţarea claselor“. La întocmirea planului cincinal de creare a bazei economice a socialismului, noi ne-am călăuzit după această indicaţie a tovarăşului Stalin. Sarcina fundamentală a primului nostru plan cincinal este industrializarea socialistă a ţării. Astfel ca la sfârşitul primului plan cincinal Republica Populară Română să devină o ţară cu o industrie socialistă desvoltată, cu o agricultură socialistă mecanizată, în cea mai mare parte. Potrivit planului, în 1955 producţia globală a industriei va atinge un nivel de 244" faţă de 1950. Se vor instala 1 700.000 kw. în uzine termo şi hidroelectrice şi se vor produce de 5 ori mai multe motoare şi aproape de 4 ori mai multi transformatori. Producţia de ţiţei va atinge 10.000.000 tone şi va fi de 180% faţă de 1950, iar producţia de cărbune va fi de 3,3 ori mai mare ca înainte de război. In siderurgie se va produce 1 252.000 de tone de oţel (450% faţă de 1938), 828.000 de tone de laminate (260°/% faţă de 1938), 700.000 de tone de cocs (800% faţă de 1938), se vor extrage 740.000 de tone de minereu de fier (530% faţă de 1938). Producţia de maşini va fi de 216% faţă de 1950; se va da o atenţie deosebită fabricării utilajului necesar industriei extractive şi producţiei de tractoare şi de maşini agricole. Producţia industriei chimice, a industriei materialelor de construcţie şi a industriei uşoare va creşte de 2,5 ori. Primul plan cincinal prevede trecerea treptată a micii gospodării ţărăneşti spre socialism, pe calea creării de mari gospodării agricole colective pe baza liberului consimţimânt al ţărănimii muncitoare, astfel încât la sfârşitul cincinalului sectorul socialist să devină precumpănitor în agricultură. In 1955 sectorul socialist va da cea mai mare parte a producţiei de cereale panificabile, bumbac, sfeclă de zahăr şi alte produse şi materii prime. Parcul de tractoare va număra 28.000 de maşini; numărul staţiunilor de maşini şi tractoare va creşte de la 138 în 1950 la 428 în 1955. Se va crea o puternică bază cerealieră şi va fi extinsă creşterea plantelor industriale. Aşa, de pildă, bumbacul va fi cultivat pe o suprafaţă de 300.000 ha., din care 40.000 ha irigate. Planul cincinal acordă o importanţă deosebită desvoltării creşterii vitelor, imbunătăţirii rasei vitelor şi ridicării productivităţii lor. Planul prevede că numărul oilor cu lână fină se va ridica la 50% din numărul total al oilor, iar al vacilor cu lapte la 70% etc. O sarcină a planului cincinal este deasemeni desvoltarea şi întărirea comerţului socialist prin extinderea comerţului de stat şi cooperatist, precum şi prin încurajarea şi lărgirea comerţului gospodăriilor colective şi al ţăranilor colectivişti în vederea aprovizionării industriei cu materii prime, a muncitorilor cu alimente, a ţăranilor cu produse industriale, lărgindu-se astfel schimbul dintre sat şi oraş şi întărindu-se alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. In 1955 populaţia va primi mărfuri în valoare de 500 de miliarde lei, reprezentând un nivel de 217% faţă de 1950. Se va distribui populaţiei cu 87% mai multă pâine cu 261 % mai multă carne, cu 318% mai multe grăsimi, cu 96% mai mult zahar, cu 75% mai multe ţesături de bumbac, cu 98% mai multe ţesături de lână, cu 68% mai multă încălţăminte. Populaţia ţărănească va primi cu 112% mai multe mărfuri decât în 1950. Planul cincinal prevede o pregătire serioasă a cadrelor, creşterea necontenită a productivităţii muncii, înrădăcinarea tot mai adâncă a atitudinii socialiste faţă de muncă şi aplicarea din ce în ce mai largă a principiului socialist de retribuire după cantitatea şi calitatea muncii, astfel încât să se realizeze principiul socialist: „De la fiecare după capacitatea sa, fiecăruia după munca sa“. In 1955 venitul naţional al R.P.R. se va ridica până la 190% faţă de 1938. Nivelul de trai material şi cultural al oamenilor muncii va creşte şi mai mult. Productivitatea muncii va creşte cu 75%, preţul de cost al producţiei industriale va scădea cu 23%, iar fondul de salarii va creşte cu 66%. Numărul muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor se va ridica la 3.000.000, clasa muncitoare crescând cu 570.000 de oameni. Numărul total al elevilor şi studenţilor, în majoritate mii de muncitori şi de ţărani, va fi de 2.133.000. In 1955 se vor edita în R.P.R. 93.600.000 de cărţi în limba română şi în limbile naţionalităţilor conlocuitoare. Va fi îmbunătăţită ocrotirea sănătăţii publice, mai ales în domeniul ocrotirii sănătăţii mamei şi copilului. Vor fi construite locuinţe muncitoreşti cu o suprafaţă totală de 2.800.000 m. p. Planul cincinal prevede o justă repartiţie a forţelor de producţie pe întreg teritoriul Republicii. Regimul burghezomoşieresc a lasat în înapoiere economică şi culturală numeroase regiuni ale ţării noastre. In perioada cincinalului, Moldova, Ardealul de Sud-Est, Maramureşul, Dobrogea şi Oltenia vor înflori, datorită desvoltării industriei, mecanizării agriculturii şi avântului general al culturii. O sarcină importantă a planului cincinal este realizarea condiţiilor tehnico - economice pentru întărirea capacităţii de apărare a ţării noastre. Pentru realizarea sarcinilor planului cincinal se prevăd investiţii în valoare de 1.330 de miliarde lei, din care 684 de miliarde în industrie; din acestea, 560 de miliarde vor fi investiţi în industria producătoare de mijloace de producţie. Vor fi începute lucrări mari, ca, de exemplu construirea hidrocentralei „V. I. Lenin", a 8 hidrocentrale şi 11 termocentrale, construirea unui nou centru siderurgic şi a unui mare număr de alte întreprinderi industriale care vor produce utilaj greu, turbine şi maşini electrice, îngrăşăminte, material de construcţii etc. Va fi terminată măreaţa lucrare a canalului Dunăre-Marea Neagră şi vor fi executate lucrări importante pentru valorificarea complectă a deltei Dunării. In 1954-1955 va fi începută construirea noului canal Bucureşti-Dunăre. Industria uşoară va căpăta extindere mare. Vor fi construite circa 20 de întreprideri textile, o mare fabrică piele şi încălţăminte cu capacitate de circa 2.500.000 perechi anual, vor fi constru fabrici de zahăr, de conserve alte fabrici şi uzine. Acestea sunt perspectiv măreţe pe care planul cincii le deschide în faţa oamenii muncii din Republica Popula Română. Primul plan cincinal are mare însemnătate nu numai viaţa poporului nostru ; el e şi o mare însemnătate interiatonală, pentru că el contribuei întărirea lagărului păcii şi iată din nou că lupta pe un socialism este indisolubil lepta de lupta pentru pace. Infatuirea în ţara noastră a traiformărilor radicale prevăzi de planul cincinal se bazea pe uriaşa experienţă a constiirii socialismului în U.R.S., înfăptuirea planului cincii va cere din partea clasei micitoare şi din partea tutur oamenilor muncii din Repulica Populară Română un m? efort şi o muncă încordat Duşmanii poporului — capitliştii şi moşierii expropro chiaburii, agenţii aţâţători americano-englezi la război vor căuta fără îndoială să n negrească succesele obţinute noi, să creeze greutăţi şi dici în drumul înfăptuirii ninului cincinal. Dar el nu reuşi să oprească mişcare noastră victorioasă înainte. si socialism. Sub conducerea Prtidului Muncitoresc Român, sprijinul deplin pe care usele largi ale poporului unit îl dau politicii partidului reţele sarcini ale planului tocinal vor fi îndeplinite cinste. SCÂNTEIA Nt, 1929 şi ieri s-a deschis în Capitala Prima consfruire pe ţară a studenţilor fruntaşi în învăţături Marţi după amiază a avut loc la Bucureşti în localul şcolii de cadre „Filimon Sârbu“ a C. C. al U. T. M., deschiderea primei consfătuiri pe ţară a secretarilor organizaţiilor U.T.M. din învăţământul superior şi a studenţilor fruntaşi în învăţătură. Consfătuirea a fost convocată de C C. al U. T. M. cu scopul de a examina activitatea Uniunii Tineretului Muncitor în direcţia îmbunătăţirii pregătirii profesionale şi ştiinţifice a studenţilor şi a desvoltării disciplinei lor în învăţătură. La consfătuire au luat parte membri ai C.C. al P.M.R., membri ai C.C. al U.T.M., academicieni, profesori universitari, conferenţiari, asistenţi, secretari ai Comitetelor regionale U.T.M secretari ai organizaţiilor U.T.M. din institutele de învăţământ superior şi numeroşi studenţi fruntaşi în învăţătură. La masa prezidiului au luat loc tov. prof. univ. Leonte Răutu, Gh. Florescu, Paul Cernea, acad. Mihail Roller, acad. Constantin Baimuş, acad. dr. N. Gh. Lupu, Ion Gheorghe şi Gh. Gheorghiu. Cuvântul de deschidere a fost rostit de tov. Paul Cornea, secretar al C.C. al U.T.M., care după ce a arătat scopul consfătuirii, a subliniat că în actualele împrejurări când poporul nostru muncitor, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, a Dumit la îndeplinirea măreţului Plan Cincinal şi a Planului de electrificare a ţării, cucerirea cetatii ştiinţei devine problema principală a tineretului. Datorită grijii părinteşti a Partidului şi Guvernului, tineretul se bucură In Republica Populara Română de o viaţă tot mai bogată şi frumoasă, a spus tov. Paul Comca. In vreme ce tinerii din ţările înrobite de imperialişti se văd din zi în zi mai mult aruncaţi în mizerie şi întuneric, îl vreme ce se încearcă otrăvirea conştiinţei lor cu filosofia obscurantistă şi sălbatică a rasismului şi războiului de agresiune. In Patria noastră liberă se desfăşoară intr’un ritm rapid uriaşa operă de construcţie a socialismului. Pentru tineretul muncitor din ţara noastră trebuie să fie un prilej de nestăvilită mândrie faptul că e chemat să-şi dea aportul la înfăptuirea socialismului. Dar, pentru ca tineretul să-şi îndeplinească marile sarcini ce i le-a Încredinţat Partidul, el trebue să urmeze gloriosul exemplu al comsomoliştilor şi tinerilor sovietici care luptă pentru consolidarea şi prosperarea puterii sovietice. Tineretul nostru trebue să dea un asalt cât mai însufleţit şi mai bine organizat pentru stăpânirea ştiinţei şi tehnicii, pentru dobândirea înaltei culturi şi a unei desăvârşite calificări sofesionale. Tov. Paul Cornea a arătat apoi că învăţământul superior constitue una din preocupările de seamă ale Uniunii Tineretului Muncitor deoarece aci se pregătesc cadrele de tehnicieni şi specialişti, care vor fi chemate să conducă lucrări importante pe întinsele şantiere ale ţării să instruiască noile generaţii să întărească şi să glorifice scumpa noastră Patrie. Tov. Voicu Alexandru, şeful secţiei învăţământului superior a Organizaţiei de Bucureşti a Uniunii Tineretului Muncitor, a desvoltat apoi raportul asupra activităţii U.T.M -ului în domeniul îmbunătăţirii pregătirii profesionale şi ştiinţifice a studenţilor. Tov. Voicu Alexandru a subliniat că această consfătuire este încă o expresie a grijii şi importanţei deosebite pe care Partidul Muncitoresc Român şi Uniunea Tineretului Muncitor o acordă învăţământului superior. In scopul de a pregăti viitoarele cadre tehnice şi ştiinţifice ale construcţiei socialismului, în scopul de a creşte specialişti buni, devotat Patriei şi poporului muncitor. Statul nostru de democraţie populară cheltueşte miliarde. Numărul studenţilor din ţara noastră a spot simţitor după reforma invămantului, care a deschis larg pore făcut tăţilor fiilor de munciţi şi ţărăni muncitori. Anul acesta urmează cursurile în Instate şi Universităţi 55.000 sudenţi, dintre care 25.000 învaţă in facultăţile din Bucureşti;33.OOP bursieri iau masa la caninele studenţeşti, iar 16.000 locuripun ramine pe cheltuiala Statului Pentru a asigura condiţii căt mai bune de învăţătură, Statul construeşte noi clădiri şi săli de curs, laboratoare, biblioteci, etc Vorbitorul a arătat în continuare că, pe baza experienţei sovietice, a fost revizuit programul de învăţământ, au fost create catedrele de ştiinţe sociale, au fost introduse grupele de studenţi şi examenele semestriale, ceea ce ilustrează preocuparea pentru organizarea cât mai bună a învăţământului, pentru ca studenţii să-şi poată însuşi cunoştinţe cât mai temeinice. Vorbind despre perspectivele minunate pe care le deschide Planul Cincinal învăţământului, tov. Voicu Alexandru a arătat că în cadrul Planului Cincinal se vor aloca 40 miliarde lei pentru învăţământ, numărul studenţilor va creşte cu 40 la sută, iar in Bucureşti se va începe construirea centrului universitar. Pentru îndeplinirea măreţelor opere iniţiate de Partidul Muncitoresc Român, studenţii au marea datorie patriotică de a lupta pentru cucerirea cetăţii ştiinţei, de a lupta pentru făurirea unei Patrii puternice, bogate şi înfloritoare. Organizaţiile U.T.M. din facultăţi au datoria de a se situa în fruntea activităţii de învăţătură, de a mobiliza pe student să înveţe cu îndârjire pentru a deveni cadre de specialitate. Vorbitorul a continuat, subliniind că Hotărîrea luată la începutul acestui an şcolar de către Comitetul Organizaţiei de Bucureşti a P. M. R. cu privire la munca de învăţătură în şcoli şi facultăţi, a fost o călăuză preţioasă în organizarea muncii U.T.M.-ului în mijlocul studenţilor Arătând că Uniunea Tineretului Muncitor consideră drept o datorie şi totodată o mare cinste pentru un student de a fi fruntaş în învăţătură şi drept o sustragere de la îndatorire şi o ruşine de a fi codaş, de a neglija învăţătura, vorbitorul a subliniat că organizaţiile U.T.M. din facultăţi trebue să introducă o mentalitate de respect şi preţuire pentru cei mai buni studenţi în învăţătură, să stimuleze pe toţi studenţii şi mai ales pe utemişti către succese în munca profesională. Organizaţiile U.T.M. din facultăţi au rolul de a fi un sprijin puternic al decanatelor şi al corpului didactic în munca de educare a studenţilor, în spirit comunist, în ridicarea nivelului profesional, politic şi ideologic al studenţilor. Vorbitorul a arătat că Organizaţia de Bucureşti a îndrumat organizaţiile de U.T.M din Facultăţi să acorde o atenţie deosebită Introducerii planurilor individuale de studiu, relevând realizările obţinute în acest domeniu de studenţii de la Institutul Alimentar, Construcţii, Agronomie şi Politehnică, şi lipsurile organizaţiilor U.T.M de la Institutul Veterinar-Zootehnie şi I. S. E. P., care nu controlează realizarea planurilor individuale de studiu In vederea ridicării nivelului politic şi ideologic al studenţilor o atenţie deosebită se acordă învăţăturii la studiul marxism-leninismului. Vorbind despre rezultatele pozitive obţinute în această direcţie, tov. Voicu Alexandru a arătat că la Institutul de Construcţii s-au organizat ore model şi seminarii model la marxism-leninism, obţinându-se de asemeni rezultate bune la I.S.E.P. I.C.F. şi alte institute, accentuând însă ca o lipsă faptul că această metodă nu a fost general izată. Rezultate bune au fost obţî* nute şi in munca le introducere a caetului de studi individual la marxism - leninism, obţinându-se ca 80 la sută din sgenţii Institutului Alimentar, 9 la sută dela Institutul „Maximiorki”, 95 la sută dela Filosofie să aibă carte de studiu individul Cu scopul de a atribui la legarea învăţăturii mxism-leninsmului de actualitate, de a combate asimilarea atractă a cunoştinţelor ideologi, s’a introdus revista presei grupele de studenţi. Cu toate acţiuni desfăşurate în direcţia ridicării relului politic şi ideologic organizaţiile U.T.M. din facultăţ au activat în aşa fel Încât toţi temiştii să fie elemente fruntaşa marxism, leninism şi la pregrea politico, ideologică în generaţi antreneze prin exemplul luşi pe ceilalţi studenţi în aceai muncă. O problemă deoseb de importantă în întărirea meii de învnvăţătură a studenţilor de introducerea unei discipli conştiente faţă de programi stabilit, faţă de corpul didactist faţă de conducerea facultăţii a Institutului Manifestările indisciplină care se mai obsej în unele locuri sunt rămăşiţe mentalităţii burgheze şi tre combă- tute şi stârpite fără care. Vorbitorul a arătată Ministerul Învăţământului llic, după trei luni dela începeremului universitar, n’a elabonîncă regulamentul de funcţie a căminelor, ceea ce prieniate greutăţi în privinţa indiei unei vieţi de cămin bine janizate, care să asigure celeai bune condiţii de studiu. Vorbitorul a sublinică lipsa de la cursuri a unui nut însemnat de studenţi este o expresie a mentalităţii tburgheze în munca de învăţătură. El a arătat apoi că tapitali au fost organizate şacercuri ştiinţifice, după model cercurilor ştiinţifice sovietic în primele 3 luni ale acestui se vor organiza încă 50 de ceri ştiinţifice, punându-se acces mai ales pe cele de la electronică, petrol şi gaze, tehnicăinieră, siderurgie, matematică fizică* Tov. Voicu Alexandru ocupat apoi de activitatea eiică a studenţilor în orele lor re, şi de activitatea grupei de idenţi care, creată pe baza extenţei strălucite a şcolii superit sovietice, contribue la dedarea spiritului de răspundere cii via Vorbitorul a făcut apoi analiză autocritică a actiuiii desfăşurate de Organizaţia diucureşti U.T.M pe tărâmul meu cu studenţii, subliniind cea mai importantă lipsă o cotine faptul că rtu s’a înrădăci în conştiinţa tuturor studenţii că sarcina lor principală, cfirtuţia lor de bază la lupta pantrapărarea păcii o constitue învăţia. Tov. Voicu Alexandru a mat că succesele obţinute sentoresc in primul rând sprijtul si. îndrumărilor permanente numite din partea Organizaţiei de Bucureşti a P.M.R. şi aplicl sarcinilor trasate de C. C al U.T.M. încheind, vorbitorul a arătat fiecare student trebue să fie « ştient că are un rol însemnat, îndeplinirea Planului Cincinal» măreţului Plan de electrifi«t care vor duce ţara noastră pegaşul socialismului. A luat apoi cuvântul Iovrica Mezincescu, ministru adjiţ la Ministerul Învăţământului Utic, care a făcut o largă exitere asupra problemelor ce s în faţa Ministerului în cursul nulu 1951 în ce priveşte învământul superior. Cu aceasta a luat sfârşit prin şedinţă a consfătuirii pe ţară secretarilor Organizaţiilor U.T. din învăţământul superior şi frutaşilor în învăţătură Seara a avut loc la Opera Stat spectacolul de balet „Mac Roşu”, dat în cinstea participaţilor la consfătuire. (Agerpres).