Scȃnteia, aprilie 1951 (Anul 20, nr. 2004-2027)

1951-04-01 / nr. 2004

ANUL XX Nr. 2004 Duminică 1 Aprilie 1951 6 PAGINI - 4 LEI . _________ e x. Pentru larga răspândire a metodelor La uzinele „23 August" din Capitală, a avut loc un important schimb de expe­rienţă la care au participat muncitori fruntaşi şi tehnicieni din numeroase în­treprinderi metalurgice din ţară. Cu acest prilej, un număr de strungari fruntaşi au împărtăşit experienţa dobândită în ceea ce priveşte aplicarea metodei stahanoviste de tăiere rapidă a metalelor Bortkevici- Bâkov. In întrecerea socialistă în cinstea ani­versării a 30 de ani de la înfiinţarea Partidului, minunatele metode ale stahano­­viştilor sovietici sunt aplicate din ce în ce mai larg, în toate ramurile industriale. Introducerea pe scară largă a metodelor stahanoviste este calea care duce la ridi­carea întrecerii socialiste la o treaptă mai înaltă, duce la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, la desvoltarea în­tregii economii naţionale. Experienţa istorică a construirii socia­­­lismului în Uniunea Sovietică dă strălucite exemple despre marea forţă a întrecerii socialiste, despre superioritatea tehnicii şi metodelor sovietice de lucru. In lupta­ pentru a spori acumulările socialiste necesare realizării măreţelor construcţii ale Planului Cincinal şi ale Planului de electrificare, muncitorii şi tehnicienii din ţara noastră obţin — prin aplicarea metodelor sovietice — în­semnate succese în muncă. In perioada 1—23 Martie, prim-topitorii Stauber Carol, Iacob Nicolae şi Garaş Ion de la cuptorul Nr. I al Combinatului „Sovrom­­metal“-Reşiţa, — aplicând metoda şarje­lor rapide a stahanovistului Matulinei — au izbutit să elaboreze un număr de 33 şarje rapide. In acest fel au dat Patriei cu 43®/o mai mult otel peste sarcinile ce le reveneau La uzinele ,­,Sovrbmtractor" din Oraşul Stalin, peste o sută strungari aplică metoda tăierii rapide a metalelor a staha­novistului sovietic Bâkov, iar la fabrică „Partizanul Roşu" din acelaş oraş, un număr de 77 muncitoare — aplicând metoda sovietică marşrut — lucrează la mai multe războaie deodată La uzinele „Timpuri Noi” din Capitală, 380 muncitori şi-au ridicat anul trecut cunoştinţele pro­­fesionale după metoda sovietică Kotlear,­­de calificare la locul de muncă. Nu mai puţin de 14 metode sovietice înaintate de lucru, privind diferite faze ale procesului de producţie, se aplică la fabrica de postav Buhuşi, care deţine Drapelul Roşu al Producţiei pe cel de al doilea semestru al anului 1950. _ ___ Bogata experienţă stah­anovistă pe care şi-o însuşeşte clasa muncitoare din ţara noastră, minunatele metode de muncă in­troduse la noi în ţară de Sovrom-uri, constitue una din multiplele forme ale sprijinului de nepreţuit primit din par­tea marii Uniuni Sovietice. Aplicarea pe scară tot mai largă a metodelor stahanoviste de lucru este o expresie vie a patriotismului înflăcărat al oamenilor muncii, căci grăbeşte lichi­darea stării economice înapoiate moşte­nite din partea regimului burghezo-mo­­şieresc, ne ajută să păşim mai repede pe drumul progresului şi înfloririi Patriei noastre scumpe şi face să crească forţele care apără pacea. Introducerea şi extinderea metodelor sovietice de lucru are loc în condiţiile în care uzinele şi întreprinderile noastre se îmbogăţesc necontenit cu maşini-unelte de tot felul, când în fabricile noastre se desvoltă o tehnică nouă. In ultimii doi ani au fost învestite în întreaga econo­mie, peste 260 miliarde Iei. Aplicarea cu succes a metodelor de muncă stahanoviste cere muncitorilor să dobândească un înalt nivel de calificare profesională, să stăpânească din ce în ce mai bine tehnica, iar conducerilor între­prinderilor să asigure muncitorilor con­diţiile tehnico-organizatorice necesare. Primele rezultate obţinute în marea în­trecere în cinstea aniversării Partidului, dovedesc că acolo unde organizaţia de partid, comitetul sindical şi conducerea administrativă a întreprinderii se ocupă îndeaproape de introducerea şi extinde­rea metodelor stahanoviste, se obţin cele mai însemnate rezultate în lupta pentru cât mai bogate economii. La filatura de bumbac din Cisnădie, s-a extins metoda Lidiei Korabelnikova, lu­­crându-se o zi pe lună din materiale eco­nomisite. Folosind metoda sovietică a recondi­­ţionării sculelor şi pieselor, echipa de fie­rari de la atelierele P.G. I Iaşi, formată din tovarăşii Brânzei Gheorghe, Safca Constantin, Bălan Gheorghe şi alţii, au reuşit să realizeze economii în valoare de 762.000 lei. La uzinele „Sovromtract­­or” din Oraşul Stalin, datorită aplicării metodei Jandarova a preluării schimbu­lui din mers, întreaga forță dă astăzi peste 250 tone piese pe luna, faţă de 80 tone cât dădea înainte, iar la şantierul stahanoviste! „23 August", zidarul Arsene Ion, apli­când metoda Koroliov, realizează în 8 ore de lucru 17 metri cubi zidărie, în loc de 8 metri cubi. Sunt însă o serie de întreprinderi în care, deşi există condiţii de a se intro­duce metode înaintate de lucru, deşi mun­citorii îşi manifestă dorinţa vie de a-şi în­suşi şi aplica metodele stahanoviştilor, numărul celor care lucrează după aceste metode este încă redus. La uzinele „Steaua Roşie" din Capitală, de pildă, metoda de tăiere rapidă a metalelor este încă aproape necunoscută imensei majo­rităţi a muncitorilor strungari De aseme­­nea, la uzinele textile „11 iunie" din re­giunea Argeş, numai un număr de 10 muncitori de la secţia scrobit, aplică me­tode înaintate de lucru, la secţia filatură, deşi în cursul anului trecut s’a introdus la 5 ringuri metoda sovietică de înfăşu­rare paralelă, în prezent această metodă a fost dată uitării Chiar la uzinele „Vulcan“ unde stahanovistul sovietic Bâkov făcuse o strălucită demonstraţie practică de tăiere rapidă, numărul celor care o aplică astăzi în munca lor este încă mic faţă de ma­rile posibilităţi de extindere a acestei mi­nunate metode. Organele ministerelor de resort şi Un­­­unile Sindicale nu au dreptul să treacă uşor peste o asemenea situaţie.. Ele tre­­bue să intervină activ, organizând de­monstrarea noilor metode în întreprinde­rile unde acestea sunt încă necunoscute, intensificând acţiunea de îndrumare a muncitorilor şi tehnicienilor şi de asigu­rare a condiţiilor tehnico-organizatorice necesare generalizării metodelor noi apli­cate pe scară restrânsă în întreprindere. Un rol deosebit de important în această direcţie revine însă organizaţiilor de par­tid din întreprinderi, care trebue să ducă o largă activitate de agitaţie, îndrumare activă a sindicatului să stimuleze şi să desvolte iniţiativele muncitorilor, tehni­cienilor şi inginerilor, să îndemne şi să sprijine conducerile întreprinderilor în vederea introducerii şi extinderii metode­lor înaintate de lucru. In întrecerea socialistă în întâmpina­rea zilei de 8 Mai, este o sarcină de onoare pentru fiecare organizaţie de partid de a duce o intensă muncă poli­tică şi organizatorică în vederea extin­derii metodelor stahanoviste în întreprin­dere Cu exemple concrete, convingătoare, agitatorii ca şi gazetele de perete şi de întreprindere să arate fiecărui mun­citor avantagiile deosebite ale aplicării metodelor stahanoviste, atât în ceea ce priveşte creşterea producţiei şi producti­vităţii muncii şi a realizării de economii, cât şi în ce priveşte sporirea câştigului muncitorilor. Săvârşesc cea mai mare greşeală acei cei ce cred că introducerea şi extinderea experienţei stahanoviste în întreprindere pot fi lăsate să se desfăşoare ,,de la sine", în voia întâmplării Să nu uităm că aceste metode lovesc în rutină, în concepţiile tehnice înapoiate, conserva­toare, scot la iveală şi fac să crească mlădiţele tinere ale vieţii noi. Metodele stahanoviste sunt purtătoare ale stea­gului socialismului; de aceea iniţiatorii introducerii metodelor stahanoviste au de întâmpinat de multe ori rezistenţa făţişă sau ascunsă a elementelor care servesc in­teresele duşmanului de clasă, care caută să împiedice şi uneori chiar să compromită noile metode. Sunt cazuri când duşmanul de clasă a încercat să îndrepte pe unii mun­citori înapoiaţi împotriva metodelor noi de muncă, aşa cum s-a întâmplat, de pildă, la unele exploatări miniere din Baia Mare cu prilejul introducerii unei noi metode de muncă. Să întărim vigilenţa de clasă, să demascăm şi să nimicim orice uneltire a duşmanului de clasă I .Inginerii şi tehnicienii trebue să consi­dere un titlu de mândrie ca în sectoarele pe care le conduc să sporească mereu numărul muncitorilor care-şi însuşesc metodele stahanoviştilor sovietici. Fie­care inginer şi tehnician cinstit să spri­jine cu dragoste iniţiativele care se nasc în focul întrecerii, să desvolte şi să îm­bogăţească aceste iniţiative. Metodele stahanoviste sovietice constitue o formă minunată de îmbinare a ştiinţei celei mai înaintate cu practica, ele duc la ridica­rea necontenită a nivelului profesional al muncitorilor, la însuşirea tot mai largă a tehnicii. întrecerea îi­ cînsteă zilei de 8 Mai — expresie vie a dragostei şi devotamen­tului nemărginit pe care poporul nostru le poartă faţă de Partid — să ducă pre­tutindeni la o largă extindere a metode­lor stahanoviste, cale sigură spre realiza­rea sarcinilor planului, a acumulărilor socialiste de care avem nevoe pentru făurirea unei vieţi indestulate pentru cei ce muncesc, pentru pace şi socialism ! Sprijinim Hotărîrile Conferinţei Europene a Muncitorilor Delegaţii clasei muncitoare­­din Republica Populară Română, alături de muncitorimea din celelalte țări europene, au arătat la Conferinţa Europeană a Muncitorilor împo­triva remilitarizării Germaniei Occidentale, hotărlrea dârză a poporului nostru de a sprijini prin toate mijloacele lupta forțelor iubitoare de pace ale poporului german pentru încheierea imediată a tratatului de pace ca o Germanie unită, democratică și demilitarizată. Poporul nostru care a avut atât de mult de suferit de pe urma cotropirii fasciste ger­mane şi de pe urma războiului, ştie ce im­­portanţă vitală pentru pacea Europei şi a lumii are o Germanie independentă, de­mocrată şi demilitarizată. De aceea poporul nostru ia parte activă la lupta împotriva re­­militarizării Germaniei Occidentale. Conferinţa Europeană a Muncitorilor Im­­potriva remilitarizării Germaniei Occiden­tale a fost încă un prilej pentru muncitori­mea metalurgistă din Patria noastră de a-şi manifesta ura împotriva imperialismului american şi englez şi a slugilor lui, social­­democraţii de dreapta, care astăzi joacă rolul de principali sprijinitori al remiliari­­zării Germaniei Occidentale. In adunarea de la­­Soprommetal şiReşiță, oţelarii de la secţia Siemens-Martin, spanăn­­du-şi cuvântul lor împotriva remiliarizării Germaniei Occidentale, au arătat că sunt conştienţi că şarjele lor rapide contribue la zădărnicirea planurilor mârşave ale impe­rialiştilor americani şi englezi Sutele de mii de muncitori şi tehnicieni cinstiţi din Patria noastră sunt conştienţi că îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor luate In cadrul Wieser s­­ocialiste la cinstea măreţei zile de 8 Mai, ziua aniversării a 30 de ani de luptă a Partidului nostru scump, va fi un răspuns hotărit la uneltirile mârşave ale miliardarilor şi milionarilor americani care pregătesc un nou măcel mondial. In întrecerea In cinstea Partidului, media şarjelor elaborate la cuptorul n­r. 1 a scă­zut cu aproape 8 ore ceea ce a avut ca ur­mare o creştere simţitoare a productivităţii muncii. Cuptorul Nr. 1 a dat în primele 9 zile ale întrecerii 516 tone oţel peste pro­gram. Echipele primtopitorilor Stauber Ca­rol şi Caraş Ion au dat de la începutul lunii şi până acum câte 10 şarje rapide. Iar bri­gada tovarăşului Bene Vasile de la furnalul Nr. I a dat la primele 9 zile de întrecere 70 tone fontă în plus. Lupta împotriva risipei, pentru cât mai multe economii, a cuprins peste 60% din muncitorii din industria metalurgică. Muncitorii din întreprinderile metalurgice din Patria noastră ştiu că participarea lor activă la lupta pentru îndeplinirea şi depă­şirea Planului Cincinal înseamnă de fapt întărirea fiecărui cuvânt spus de delegaţii noştri la Conferinţa de la Berlin. Fiecare semnătare pe care muncitorii me­­talurgişti o vor pune pe Apelul pentru în­cheierea Pactului Păcii va fi întărită de alte sute şi mii de tone de fontă, oţel şi lami­nate date peste Plan, de economiile reali­zate prin bună gospodărire, contribuind în felul acesta la întărirea Patriei noastre, la lupta pentru pace, pentru socialism. KOVÁCS FRANCISC preşedintele Uniunii Sindicatelor din Industriile Metalurgice şi Chimice din R.P.R. Putrezirea clastică a economiei Statelor Unite şi politica de agresiune, articol din „Pravda” de M. Marinin (pag. 2-3;4). Cine va cuceri steagul? (pag. 2-a). U.R.S.S. continuă lupta pentru succesul Conferinţei de la Paris (pag. 3-a). Eroism, schiţă de Const. Mitea (pag. 4-a). Ion Fonaghi. (Pag. 4-a)". In cinstea aniversării Partidului Peste jumătate miliard lei economii s’au angajat sâ realizeze întreprinderile şi instituţiile din Bucureşti Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Scumpe tovarăşe Gheorghiu Dej, Iniţiativa patriotică a colectivelor din întreprinderile frun­taşe „Sovrommetal" Reşiţa şi „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin, de a sărbători împlinirea a 30 ani de la înfiinţarea Partidului nostru drag, prin desfăşurarea largă a întrecerii socialiste pentru îndeplinirea Planului pe 1951 înainte de termen şi realizarea de economii peste plan, a găsit un ecou larg în rândurile muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor din întreprinderile şi Instituţiile din Capitala Patriei noastre. Oamenii muncii din întreprinderile şi instituţiile Capitalei, îmbrăţişând cu căldură această iniţiativă patriotică, şi au luat angajamentul să-şi organizeze mai bine munca, să îngrijească şi să întrebuinţeze mai bine maşinile, să întărească disciplina şi vigilenţa revoluţionară, să micşoreze rebuturile, să dea produse de o calitate din ce în ce mai bună, să răspândească cât mai larg metodele sovietice de muncă, să lupte pentru economii pentru mărirea productivităţii muncii şi scăderea preţului de cost. 90% din întreprinderile Capitalei sacru angajat sa înde­plinească Planul pe anul 1951 — primul an al Planului Cincinal — în 11 luni, iar unele într'un termen şi mai scurt. Restul de întreprinderi s'au angajat să realizeze Planul în 11 luni şi jumătate. Totodată, colectivele întreprinderilor şi instituţiilor din Bucureşti s'au angajat să realizeze în cinstea zilei de 8 Mai economii în valoare totală de peste o jumătate mi­liard lei. Angajamentele noastre arată voinţa fermă a oamenilor muncii de a întări Patria noastră, Republica Populară Ro­mână, de a construi socialismul, de a clădi un viitor de bunăstare şi fericire. Realizarea acestor angajamente va însemna o nouă lovitură dată imperialiştilor americani şi englezi, duşmanii păcii, inde­pendenţei şi libertăţii popoarelor. Ea va însemna o contribuţie la întărirea puternicului front al păcii, în frunte cu Uniunea Sovietică. In numele oamenilor muncii din Capitală vă asigurăm. Iubite tovarăşe Gheorghiu-Dej, că muncitorii. Inginerii, tehnicienii, funcţionarii din întreprinderile Capitalei, având pe comunişti în primele rânduri, nu-şi vor precupeţi eforturile pentru rea­lizarea angajamentelor luate în cinstea împlinirii a 30 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din România. Trăiască Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej ! Trăiască scumpa noastră Patrie, Republica Populară Ro­mână ! Trăiască genialul conducător al oamenilor muncii din lumea întreagă, stegarul luptei pentru pace, Iosif Vissarionovici Stalin I GHEORGHE STOICA, Secretar prim al Organizaţiei P.M.R., Bucureşti MOANA VASILE p. Preşedintele Consiliului Sindical regional, Bucureşti ION GHEORGHE, Secretar prim al Organizației U.T.M., București 192­951 Mii de tone de ciment şi klinker In cinstea aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea Partidului, muncitorii şi teh­nicienii din industria cimentului au ob­ţinut zilele acestea o deosebită victorie in producţie: ei au izbutit să şi înde­plinească sarcinile primului trimestru al anului cu 5 zile înainte de termen, la producţia de klinker şi cu 4 zile înainte de termen la producţia de ciment. Acest deosebit succes a dat un nou avânt In. trecerii în cinstea zilei de 8 Mai. Până în noaptea de 29 Martie, arzătorii şi morarii fabricilor de ciment din întreaga ţară au reuşit să dea, în contul celui de al doilea trimestru al anului, 8359 tone de klinker şi 4152 tone de ciment. La obţinerea acestor succese au con­­tribuit în mod deosebit arzătorii şi mo­rarii fabricilor „Temelia" din Oraşul Stalin, „Ideal" din Cernavodă, „Stânca" din Brăila şi „Comarnic" care s-au si­tuat în primele rânduri în lupta pentru folosirea din plin a capacităţii agrega­telor şi pentru reducerea­­timpului de opriri. Arzătorii fabricii „Temelia" au început să lucreze în contul celui de al doilea trimestru încă din ziua de 25 peste plan Martie, dând, până la 29 Martie, 2100 tone klinker peste plan. In aceeaşi zi şi-au îndeplinit planul trimestrial mun­citorii şi tehnicienii fabricii de ciment Turda. Până la 29 Martie, fabrica Turda a dat peste sarcinile primului trimestru 3100 tone de klinker. Deosebite succese au obţinut moralii fabricii „Temelia" din Oraşul Stalin care au dat până acum 2400 tone ciment peste planul trimestrului I şi cel de la fabrica Cernavodă care şi-au depăşit planul trimestrial cu 2100 tone ciment. Cel mai bogat cont de economii in secţie BAICOI (dela trimisul nostru). — Mun­citorii şi tehnicienii din schela Băicoi In­tensifică întrecerea socialistă, pentru a în­tâmpina aniversarea Partidului cu cât mai însemnate economii. Ei s’au angajat să realizeze în cinstea acestei măreţe săr­bători, numai prin recuperarea de mate­riale, economii în valoare de 1.052.067 Iei. Pentru a ţine o evidenţă strictă a e­­conomiilor realizate, muncitorii şi tehni­cienii au deschis conturi de economii la toate instalaţiile şi secţiile schelet. Fruntaşi în lupta pentru cel mai bogat cont de economii sunt muncitorii şi teh­nicienii de la sectorul Nr. 4, producţie, care au obţinut în întrecere cele mai însem­nate economii. Act, exemplul comuniştilor a însufleţit în lupta pentru economii pe cei mai mulţi muncitori. Mobilizaţi de co­munistul Stătescu Alexandru, sondorii Nistor Constantin, Uriăţeanu Ion şi Toa­­der Nicolae, au strâns 1.800 kg. gazolină dintr-un rezervor de scurgere a liniei de gaze. Deasemenea sondorii Constantinoiu Constantin şi Coman Dumitru au recu­perat din bataluri şi din beciul sonde­ 96, opt tone de ţiţei, depăşindu-şi astfel cu 5 tone angajamentul luat Deasemeni, muncitorii şi tehnicienii secţiei 4 producţie au realizat economia şi prin strângerea pieselor vechi şi recu­perarea de materiale. Astfel, mecanicii Iordache Nicolae şi Geangu Gheorghe, au recuperat nume­roase lentile şi flanşe printre care un ven­til de 2 ţoli pentru 200 atmosfere de la sonda părăsită Nr. 44, piese de o foarte mare trebuinţă. Pânâ în prezent, cel mai bogat cont de economii este cel realizat de briga­dierul Trandafir Constantin, care a e­­conomisit in luna Martie, prin recuperare de duze, ventile și flanșe suma de 109.851 lei. La „Flamura Roşie“-Arad ARAD (de la corespondentul nostru). “ Muncitorii şi tehnicienii de la uzinele „Flamura Roşie” din Arad au pornit cu in­­sufleţire la muncă pentru realizarea amga­­­jamentelor. In prima zi de intrecere, tovarăşul Grada Iramt­e, strungar la secţia mecanică, care lucrează după metoda sovietică de tăiere rapidă a metalelor, şi-a depăşit cu mult programul său de lucru. La secţia lăcătuşi II, cei zece tovarăşi din echipa lui Bulboacă Ioan au montat in prima zi de intrecere 3 şasiuri de vagoane, un loc de două. Tova­răşul Mutneanschi Emeric, împreună cu cei opt tovarăşi din echipa sa, care lucrează la montarea cutiilor de vagoane, au reuşit, printr’o mai bună organizare a muncii, să monteze un joc de două cutii pe schimb, două cutii şi jumătate. IAŞI (de la corespondentul nostru).­­ La fabrica „Ţesătura" din Iaşi munci­torii şi tehnicienii au pornit cu hotărîre lupta pentru dobândirea a cât mai multe economii şi pentru prelungirea vieţii ma­şinilor la care lucrează. În magazia fabricii „Ţesătura" există o mare cantitate de piese uzate, date la reformă. Din aceste piese uzate, mun­citorii Fusu Ion, Constantin Calmuschi, Constantin Arnăutu, Iosif Gheorghe şi Emil Spittel au construit un număr în­semnat de segmenţe. Deasemeni a fost recondiţionat un cap de motor dat la fier vechi şi care a fost pus în funcţiune. Aceste recondiţionări au adus fabricii „Ţesătura" economii de peste 170.000 lei. Şi echipele de reparaţii din sala de războaie au recondiţionat o serie de piese auxiliare, aducând fabricii economii în valoare de 700.000 lei. O contribuţie în­semnată în obţinerea acestor economii a fost dată de maistrul Holmee Nicalae. Pentru a putea îndeplini cu succes sarcinile din plan, muncitorii dela fabrica „Ţesătura" dau • atenţie deosebită În­treţinerii In cele mai bune «•ndiţiuni a maşinilor şi întregului utilaj. Printre cei care.şi întreţin cu multă grije maşinile se află muncitorii Constantin Calmuschi, V. Ioniţă şi alţii. Datorită grijii muncitorilor pentru ma­şini, timpii morţi au fost reduşi la ma­şinile principale cu 28%, iar la maşinile auxiliare cu 35%. • Prelungesc viaţa maşinilor In numărul de azi : Din Ţara Socialismului: A doua viaţă a sculelor. — Trasajul pieselor de oţel pentru construcţii metalice. — 25 norme anuale fără revizia generală a maşinii. — Distinşi cu Premiul Stalin, (pag. 5­ a). Puternicul ecou al Conferinţei Europene a Muncitorilor împotriva remilitarizării Germaniei Occidentale (pag. 6-a). Poporul chinez respinge cu indignare declaraţia criminală a lui Mac Arthur (pag. 6-a). Din R. P. Chineză: Viaţa nouă a locui­­torilor de pe râul de mărgăritar (pag. 6-a). Construirea unei termocentrale gigantice în Republica Polonă (pag 6-a). Conferinţa tineretului cehoslovac, polon şi german (pag. 6-a). Titoiştii cer noi împrumuturi de război (pag. 6-a). Să desvoltăm producţia de legume şi zarzavaturi în vederea unei producţii mai mari de le­gume şi zarzavaturi, Comitetul Executiv al Sfatului Popular orăşenesc Vaslui, a întocmit un plan de cultură pentru cele 45 ha. de te­ren cultivabil din proprietatea comunală. A­­ceastă suprafaţă a fost repartizată Internate­lor, cantinelor şcolare şi gospodăriilor de consum din oraşul Vaslui. Totodată, pentru a se veni In sprijinul In­stituţiilor cărora li s’au repartizat suprafeţe pentru cultivarea legumelor, Onlinea raio­nală a Cooperativelor de Consum-Vaslui a pus la dispoziţie cantităţile necesare de se­­minţi. Tot la fel a procedat şi Comitetul Executiv al Sfatului Popular din comuna Muntenii de Sus din raionul Vaslui pentru caltiparea unei suprafeţe de 35 ha. Faţă de planul de cultură din anul trecut, Sfatul Popular al comunei Muntenii de Sus a majorat planul In pro­porţie de 65%. Seminţele necesare au fost procurate deasemeni de Uniunea Cooperaţi­ celor de Consum. DAVID SAVO,­­ corespondent . Mai multa grija cultivării legumelor în Capitala Anul acesta, în raionul Gheorghiu- Dej au venit mulţi cetăţeni să ceară te­renuri pentru a le cultiva cu legume şi zarzavaturi. De această treabă s’a îngrijit îndeaproape Sfatul Popular al acestui raion. A controlat sistematic dacă planul de contractări cu cultivatorii se realizează, a procurat acestora din vreme seminţe, a grăbit amenajarea răsadniţelor şi a îndem­nat pe cetăţeni să cultive terenurile virane. Dar nu în toate raioanele Capitalei s’a dus o muncă temeinică pentru cul­tivarea legumelor şi zarzavaturilor. Din cele 1114 ha. de teren viran existente în Capitală, 274 hectare sunt şi acum ne3 Împărţite la cetăţeni. In afară de suprafeţele terenurilor virane, până la 1 Aprilie trebue semănata 1800 hectare cu legume din totalul su­­prafeţei de 6.679 ha, a cultivatorilor. Ori, până acum nu s’a semănat nici 800 ha. . Şeful secţiunii agricole a Sfatului Popu­lar, tov. I. Petcu, ca şi tovarăşii din colectivul său pe motivul unor aşa zise „condiţii obiective“ au lăsat lucrurile să meargă de la sine. Rămânerea în urmă a însămânţărilor cu legume şi zarzavaturi în raioanele Capitalei trebue grabita lichidată. Comi­tetul Executiv al Sfatului Popular Bucu­reşti trebue să ia de urgenţă măsuri pentru grăbirea însămânţărilor cu legume. Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare din raioanele 23 August, Gri­­viţa Roşie, 1 Mai, raionul Stalin şi N­­­colae Bălcescu, rămase în urmă, au datoria să ia de indată măsuri pentru Îndeplinirea planului legumicol de care depinde buna aprovizionare a populaţiei muncitoare din Capitală. Brigada legumicolă la lucru înţelegând importanţa culturii de le­­gume şi zarzavaturi, adunarea generală a Gospodăriei Agricole Goleaţi la „11 Iu­nie 1948” din comuna Pitulaţi, raionul Brăila, a istoric mărirea suprafeţei pentru grădină, dela 8 ha, cât se sta­­bilise In luna Ianuarie, la 15 ha. Pentru a asigura bunul mers al lucră3­rilor, a fost organizată o brigadă legu­­miad­ă care a pregătit din timp 20 răsad3 alţe semicalde, în care a semănat să­­mânţă de varză, ardei, vinete şi alte le­­gume. Totodată a semănat 0,50 ha. cu mazăre pentru păstăi. LA LUPTĂ PENTRU PÂINEA POPORULUI! Situaţia insamânţărilor de primăvara întrecerea socialistă între brigăzi grăbeşte însamânţarile R. SARAT (dela trimisul nostru). — In lupta pentru Îndeplinirea angajamen­telor luate in Întrecerea socialistă între brigăzi, membrii Gospodăriei Agricole Co­lective „Gheorghe Doja" din comuna Bol­­du, raionul R.­Sărat au terminat până la 19 Martie insămânțările din prima etapă. Ei au semănat 10 hectare cu orz, 8 ha. ovăz, 5 ha. mazăre, 7 ha. borceag, 2 ha. lucernă, 11 ha. floarea soarelui, 2,50 ha. cartofi. In acelaș timp, brigăzile au făcut 90 m.p. de răsadniţe calde pentru gră­dini de legume, au grăpat 40 ha. însă­mânţate cu grâu de toamnă şi au împrej­muit sediul gospodăriei cu 640 m. gard de inele. In prezent, câte o echipă din fiecare brigadă lucrează in grădina de legume şi zarzavaturi la facerea brazdelor pentru morcovi şi pătrunjel. In timpul însămânţârilor, brigada ll-a a avut prezent­ la lucru cel mai mare număr de membri. Tovarăşii Podgoreanu Constantin şi Aldea B. din brigada H-a şi Şerban Drăghici şi Mihai Mălureanu din brigada l­a au depăşit elinte nor­mele la semănat U.T.M.-iştii Gheorghe Mărgărit şi Marioara P. Răileanu din bri­gada l-a au îndeplinit zilnic câte o normă şi jumătate la semănatul cartofilor, iar Ioana Purnovel şi Elisabeta Şerbu din brigada­­I a înafară de norma zilnică la semănatul cartofilor, au mai făcut în fie­care zi câte o jumătate de normă la pu­sul arpagicului, ajutând la terminarea grabnică a lucrului. Regiunile însemnate ca alb sunt regiuni fruntaşe; regiunile însemnate ca negru sunt regiuni codaşe/ regiunile haşurate sunt regiuni ca suprafeţe atari însămân­ţate. După datele primite de Ministerul Agri­­culturii, lupta pentru dobândirea unei re­colte bogate se Intensifică pe zi ce trece In toate regiunile Patriei noastre. In unele regiuni cum sunt de pildă Galaţi, Severin, Buzău, Constanţa, Ialomiţa, Cluj şl Putna, Comitetele regionale şl raio­nale de partid şl Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare au luat măsuri pen­tru grăbirea insămănţărilor. Sunt Insă şi regiuni la Teleorman, Dolj, Arad, Bihor unde Comitetele regionale şi raionale de partid şi Comitetele Exe­cutive ale Sfaturilor Populare au t’aa preocupat temerale de­­signarea succesu­lui In campania de Insămânţări, n‘au asi­gurat o largă mobilizare a tractoriştilor, membrilor gospodăriilor colective, munci­torilor dela gospodăriile de Stat şl a ţă­ranilor muncitorii muncile de primăvară au rămas mult In urmă. Comitetele regionale şl raionale de par­tid şi Comitetele Executive ale Sfaturi­­lor Populare din regiunile rămase In urmă ca Insămănţările au datoria să mo­bilizeze de îndată toate forţele In vederea respectării întocmai a aliezei de Insămăn­­ţări pentru îndeplinirea tn termenul stabilit a planului de Insămânţări.­ ­ Insămânţări în rânduri încrucişate Fiind In Intreiere seeialistă nunertori!­­secţiei Bârzeşti a Gospodăriei AgricOle de Stat, din Corauna Deleşti, raionul Vaslui, au terminat cu 6 zile înainte de termen Insămânţările de primăvară din etapa I-a. El au Însămânţat 24 ha.- eil grâu de primăvară după metoda sovietică In rân­duri tnervelsate precum şl 20 ha. arz. 10 ha. ovăz şl 20 ha. borceag. Această sec­­ţie a terminat prima pe raion Insămânţările din etapa I-a­ . ^_ 1 L­UJ N’au tratat boabele însămânţate­ ­■ CLUJ (dela corespondentul nostru). ” Până acum câteva zile In comuna Viş3­tea din raionul Cluj, nu se luase nicio măsură cu privire la asigurarea bunei funcţionări a centrelor de tratat seminţe. Organizaţia de bază n’a desfăşurat niciun fel de muncă de lămurire pentru convingerea ţăranilor muncitori asupra importanţei tratării seminţelor, nu a în­drumat Comitetul Executiv al Sfatului Popular comunal ca acesta să treacă c­e toată răspunderea la organizarea centre­­lor de tratat Ca urmare a acestor lipsuri de neingă3­du­t. In comuna Viştea au fost Însămân­ţate 14 ha. cu grâu de primăvară şi 127 ha. cu ovăz, fări? ca sămânţa să fi fost tratată, cu toate că la data când s’au început Insămânţările, în magazia cooperativei exis­tau cele necesare tratării seminţelor. Organizaţia de bazâ şi Comitetul Exe3 cutiv a) Sfatului Popular comunal an da3 forţa să organizeze grabnic centrele de tratat, să lămurească ţăranii muncilor­ a3 supra foloaselor tratării seminţelor, să a3 sigure ca fiecare bob însămânţat să fie bine tratat

Next