Scȃnteia, iulie 1951 (Anul 20, nr. 2080-2105)

1951-07-01 / nr. 2080

Pag. 2 Grâul trebue secerat când e dat în pârgă Pentru ca recolta bogată de anul acesta să asigure pâinea poporului muncitor, se­ceratul cerealelor trebue să fie făcut la timpul potrivit şi fără să se piardă ni­ci un bob. In trecut, sub stăpânirea moşierilor şi capitaliştilor, ţărănimea muncitoare nu pri­mea niciun sprijin ci, dimpotrivă, era ex­ploatată la sânge. Boerii şi chiaburii sate­lor îndemnau pe ţăranii muncitori să-şi secere grânele cu întârziere pentru ca să poată face întâi muncile agricole la boeri şi chiaburi care aveau astfel mai multe braţe de muncă la dispoziţie şi pe deasupra foarte eftine. Azi când puterea se află în mâinile clasei muncitoare conduse de partid, gu­vernul sprijină ţărănimea muncitoare in lupta pentru obţinerea de recolte cât mai bogate ; îi pune la dispoziţie maşini de secerat şi treerat, secerători, treerători, combine, adică maşini ce seceră şi treeră deodată, uşurându-i astfel munca ; îi dă a­­jutor pentru reparatul maşinilor şi unel­telor prin trenuri-ateliere, ateliere mo­bile pe camioane ; îi dă ajutor tehnic prin îndrumările organelor agricole care arată zi de zi felul şi timpul când trebuesc exe­cutate lucrările în tot cursul anului. Ţărănimea muncitoare la rândul ei tre­buie să răspundă la acest ajutor prin exe­cutarea muncilor la timpul potrivit şi în condiţii cât mai bune. Recoltatul cerealelor se face atunci când ele sunt în pârgă, în afară de orzoaica sau orzul cu două rânduri de boabe, care tre­bue să fie recoltat când a ajuns la coa­cere deplină. Mazărea, lintea și măzărichea se recol­tează când lanul are culoarea galbenă. Iar primele păstăi, adică păstăile de Jos, s'au îngălbenit şi boabele s’au întărit. Cerealele sunt In pârgă sau coapte în pârgă, atunci când lanul are culoarea gal­benă, iar boabele s’au întărit numai atât încât pot fi tăiate ușor cu unghia. Timpul în care cerealele sunt în pârgă durează numai 4-5 zile, iar în unii ani, cum este anul acesta de exemplu durează numai 1-3 zile, din cauza căldurilor dogoritoare. De aceea, pentru a prinde momentul când orzul, grâul etc., au dat în pârgă, trebue să se urmărească zi de zi lanurile în câmp. Seceratul trebue să înceapă ime­diat și să dureze cel mult 4-5 zile. CE AVANTAGH ADUCE SECERATUL CEREALELOR IN PÂRGĂ 1. Atunci când se seceră în pârgă se obţin boabe de cea mai bună calitate, făina cea mai bogată într o substanţă numită gluten, care la frământat dă pâinea care dospeşte şi creşte cel mai bine. O zicală veche spune că secerişul în pârgă ,,face pâinea ca aurul şi uşoară ca puful“. 2. Pe lângă aceasta atunci când recol­tăm la timp, înlăturăm o serie întreagă de pierderi. De exemplu, în anii secetoşi focul şi vânturile puternice produc pagube foarte mari. Dacă holdele sunt secerate, făcute clăi şi terenul desmiriştit acest pericol este înlăturat cu desăvârşire. Grindina pro­duce foarte multe pagube când culturile sunt în picioare, atunci însă când cerea­lele sunt în clăi nu se mai produc niciun fel de pierderi. Deasemeni pierderile pri­cinuite de furtuni şi inundaţii sunt înlătu­rate prin recoltatul la timp şi căratul sno­pilor. Scuturatul boabelor şi ruptul spice­lor aduc după sine cele mai mari pierderi de recoltă. De îndată ce recoltele au tre­cut de coacerea in pârgă şi ajung în stare de coacere deplină sau răscoacere, boabele se scutură foarte uşor, spicele se apleacă şi se rup la cea mai mică atingere a vân­tului şi mai ales când începe cositul şi se­ceratul. In mulţi ani şi în multe locuri se pierde prin scuturare şi ruptul spicelor chiar până la 50% din recoltă. Pentru a ne da seama de pierderile ce le avem din cauza întârzierii secerişului vom face o socoteală. Să presupunem că se pierde numai 1 singur bob la 6 pic şi să socotim că la 1 hectar avem 3.500.000 spbre, deşi ar tre­bui să fie cel puţin 4 500.000. Aceasta înseamnă 3.500.000 de boabe pierdute la un singur ha. Se ştie că greutatea a 1.000 boabe este de cel puţin 30 grame, aşa că pierderea la ha. este de 3­.500 000 grame = 105.000 grame, sau 105 kg. la ha. La cele 4 milioane de ha. semănate cu cereale pe­ ţară pierderea se ridică la 42.000 vagoane cereale. Iar dacă vom socoti că la metru pătrat se rup numai 10 spice cu câte 15 boabe fiecare, făcând calculul reiese că la hectar se pierd 45 kg. boabe, iar pe ţară încă 18.000 vagoane boabe.­­ Iată de ce trebue să fie luate toate măsu­rile pentru ca recoltatul să se facă în pârgă ; să se determine precis coacerea in pârgă de agronomi ; să se organizeze muncile în aşa fel ca toate forţele de muncă să fie angajate in primul rând la seceriş pentru ca acesta să nu dureze mai mult de 4-5 zile , să ducem o temeinică şi susţinută muncă de lămurire în rândul ţărănimii muncitoare pentru a se realiza seceratul la timp şi fără pierderi. Recolta îmbelşugată de anul acesta tre­bue s-o strângem în întregime pentru ca ea să contribue efectiv la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, la grăbirea construirii socialismului, la întărirea pa­triei noastre şi la sporirea capacităţii ei de apărare. Cum am organizat munca pentru ca să strângem recolta zi şi noapte fără întrerupere In şedinţa organizaţiei de bază din gospodăria noastră colectivă, care s’a ţi­nut în ziua de 17 iunie a. c„ s'au luat in discuţie sarcinile ce revin fiecărui membru de partid în vederea recoltării culturilor de vară. In urma discuţiilor a­­vute, s’a alcătuit un plai de muncă amă­­nunţit în care s’a prevăzut modul de or­ganizare a muncii pentru ca strângerea re­coltei să se facă ziua şi noaptea fără în­trerupere. Tov. Iancu Ionici, secretarul organizaţiei de bază a propus acest plan consiliului de conducere şi adunării ge­nerale a membrilor gospodăriei. In adunarea generală a membrilor gospodăriei din seara zilei de 18 iunie tov. Ion Dachin, preşedintele gospodăriei noastre a făcut un raport arătând felul cum organizaţia de bază, consiliul de conducere şi brigadierii socotesc că este bine să se organizeze munca în vederea recoltării la timp şi fără pierderi. Membrii gospodăriei au arătat un mare interes pentru buna organizare a munci, discutând pe larg propunerile organiza­ţiei de bază, făcând propuneri şi luându-şi angajamente concrete. Adunarea gene­rală a luat hotărîri precise asupra orga­nizării și desfășurării muncii de recol­tare In ziua de 20 iunie să se înceapă recoltatul celor 20 hectare orz de toam­nă. Recoltarea orzului să se facă de cele trei brigăzi de câmp cu o secerătoare legatoare dela S.M.T., cu secerătoarea simplă a gospodăriei, și cu secerite, ast­fel ca seceratul orzului să se termine In 2 zile. S’a hotârît ca aşezarea clăilor să se facă în rânduri rare şi drepte, pentru a se începe imediat desmiriştitul cu trac­toarele. Pentru seceratul grâului s’a hotărît ca începând din ziua de 26 Iunie, când s’a socotit că grâul se va putea secera să funcţioneze două echipe de deserv­rre a combinei, ca aceasta să poată lucra ziua şi noaptea. Alcătuirea echipelor de deservire a combinei s’a făcut astfel: Pentru fiecare echipă, brigadierii să dea câte un car cu boi şi un om pentru descărcatul şi transportul grâului din buncherul combinei până la cântar care va fi aşezat la capătul lanului de grâu. La cântar fiecare brigadier să dea câte două care şi doi oameni pentru Încărcatul grâului în saci şi cântărit. Aceştia să fa­că şi transportul grâului la magazia gospo­dăriei. Fiecare brigadier să mai dea câte un om pentru deservirea combinei în tim­­pul mersului şi câte doi oameni la ciln­­tăritul şi descărcatul grâului la magazie. Totodată s’a hotărît că fiecare brigadier să dea câte 2 care şi 3 oameni la strân­sul palelor după combină pentru a se putea face desmiriştitul. Pentru conducerea fiecărei echipe care deserveşte combina a fost numit câte un membru al consiliului de conducere şi câte un brigadier. Totodată s’a hotărît să se alcătuiască 2 schimburi şi pentru secerătorile simple care vor secera grâul în acele locuri unde nu poate fi folosită combina. Membrii brigăzilor care nu fac parte din echipele necesare la secerişul grâu­lui, s’a hotărît ca să lucreze la recoltatul celor 20 hectare mazăre. Recoltatul se face noaptea şi dimineaţa, pentru ca ma­zărea să nu se scuture. începerea treerişului la orz şi mazăre a fost fixată pentru ziua de 2 Iulie. Pen­tru treeriş s’a alcătuit o echipă care va începe lucrul după ce va termina de re­coltat mazărea. Fiecărui brigadier şi şef de echipă i s’a trasat sarcina să antreneze la muncă pe toţi oamenii şi să repartizeze just munca în ca­drul brigăzii. Pe lângă aceste munci, pentru paza recoltei s’a făcut un tabel de toţi bărbaţi­ dela 16 ani în sus pe e­­chipe de câte 4 oameni care să facă paza recoltei. S’a format trei echipe pen­tru incendiu din câte 5 oameni. Magazio­nerul Petre Ţene a primit sarcina să pregătească magaziile, sacii, sfoară de le­gat şi căruţele de care este nevoie. Membrii consiliului de conducere şi-au împărţit îndrumarea brigăzilor astfel: de brigada I-a se va îngriji tov. Gheorghe Achim, de brigada II-a se va îngriji tov. Vasile Ştefan, iar de brigada Ill­a­tov, Florica Bleajă. S’a prevăzut ca după terminarea treerişului fiecare brigadier să dea câte şase care şi şase perechi de boi pentru transportul la baza de recepţionare a cotelor de colectare datorate statului. In gospodăria noastră colectivă munca de strângere a recoltei se desfăşoară după acest plan stabilit din iniţiativa or­­ganizaţiei de bază. Membrii gospodăriei obţin succese însemnate la strângerea recoltei, deşi vremea este ploioasă. MARIN VAICAR Socotitor la gospodăria colectivă ,,1907” — Slobozia Mândra, regiunea Teleorman Secerători lăsate la voia întâmplării Intr'una din zilele anului trecut la por­ţile Întreprinderilor „Independenţa", „în­treprinderile Metalurgice de Stat” şi „Ba­lanţa” din Sibiu s’au oprit camioane încăr­­cu fel de fel de maşini : de secerat, de cosit, de scos cartofi şi altele, trimise de fostul Comitet Provizoriu Judeţean spre a fi reparate Muncitorii din cele trei între­prinderi au format echipe şi au început re­paraţiile. Ba au­ venit muncitori şi din alte întreprinderi să ajute la repararea unelte­lor. De pildă, muncitorilor de la „Indepen­denţa" le-au ajutat muncitorii de la „Fla­mura Roşie”, „Republica" şi „7 Noem­­brie”. După câtva timp direcţiunile celor 3 întreprinderi au anunţat fostul Comitet Provizoriu judeţean că maşinile sunt re­parate şi poate veni să le ridice. Vremea trecea dar de ridicat nu le ridica nimeni. Trecuse şi vremea cositului fânului, sece­rişului, a recoltării cartofilor, dar după maşini nu venea nimeni. După alegerile de deputaţi pentru Sfa­turile Populare cei trei directori au făcut iar Intervenţii ca să se ridice maşinile a­­gricole. De data aceasta însă cu rezultate mai bune, Comitetul Executiv al Sfatului Popular regional a ridicat la începutul lunii Aprilie 15 secerători-Iegători rămase în întreprinderi de anul trecut. Şase maşini agricole însă, dintre care 3 secerători-Iegători şi o maşină de scos car­tofi mai stau şi acum printre buruienile din curtea fabricii „Independenţa” ca şl cum Comitetul Executiv al Sfatului Popular regional nu s’ar afla în timpul secerişu­lui, ca şi cum de secerătorile dela „Independenţa“ n’ar mai fi deloc nevoie. SUTA VASILE corespondentul „Scânteii” pentru regiunea Sibiu Ziua Aviaţiei Staliniste Ziua Flotei Aeriene a U.R.S.S. este ziua trecerii în revistă a capacităţii de luptă a aviaţiei sovietice, a măestriei a­­viatorilor sovietici militari şi civili, a succeselor oamenilor de ştiinţă, cons­tructorilor, tehnicienilor şi muncitorilor din industria aeronautică a ţării socia­lismului victorios. Această zi constituie o sărbătoare scumpă oamenilor sovie­tici, un prilej de bucurie şi Îmbărbătare pentru oamenii iubitori de pace, liber­tate şi progres din lumea întreagă, care văd pe drept cuvânt in neînfricata avia­ţie stalinistă o uriaşă forţă în slujba luptei pentru apărarea libertăţii şi independenţei ponoa­relor. Oamenii sovietici sunt mândri pe bună dreptate de faptul că U.R.S.S. este pa­tria aviaţiei patria celor mai de seamă invenţii şi descoperiri în domeniul teh­nicii şi al ştiinţei aeronautice. Desvoltarea Flotei Aeriene a U R.S.S. a parcurs un drum lung şi glorios. De pe pământul rus s’a ridicat primul avion din lume. Sunt bine cunoscute numele con­structorului primului avion — A. F Mojai­­ski, ale marilor oameni de ştiinţă N E. .Iu­­kovski şi K E Tiolkovski, ale aviatorilor­­inovatori M. Efimov, P. Nesterov şi ale multor altora a căror activitate creatoare a deschis perspectivele cele mai largi de desvoltare a aviaţiei nu numai in Rusia, ci şi în lumea întreagă. Ei au descoperit cele mai importante legi ale sborului cu avioanele, au pus bazele ştiinţelor aeronautice, au obţinut suc­cese remarcabile în domeniul aviaţiei. Aviaţia rusă a luat o uriaşă desvol­tare după Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. Sub conducerea Partidului Bol­şevic, oamenii sovietici au creat cea mai bună aviaţie din lume, împreună cu V. I. Lenin, tovarăşul Stalin, prevăzând în mod genial impor­tanţa crescândă a aviaţiei, a fost Inspi­ratorul şi organizatorul construirii Flotei de colonel V. DENISOV Aeriene a U.R.S.S. încă în anii războiu­lui civil au fost formate primele deta­şamente de aviaţie, ale căror piloţi, fii de muncitori şi ţărani, au contri­buit prin lupta lor eroică la înfrânge­rea intervenţioniştilor imperialişti ame­ricani, englezi, francezi, precum şi a bandelor de gardişti albi. După terminarea războiului civil au fost Înfiinţate în Ţara Sovietelor nume­roase centre aeronautice, s’au pus ba­zele industriei aeronautice sovietice, s’au creat cadre ştiinţifice şi tehnice. Aviaţia sovietică s’a desvoltat impe­tuos, numeric şi calitativ in anii isto­ricelor planuri cincinale stalinlite. Pilotând avioane minunate, aviatorii sovietici au uimit lumea întreagă prin neîntrecuta lor măestrie un shor, prin calităţile deosebite ale avioanelor sovie­tice. Partidul Bolşevic şi marele Stalin personal s-au ocupat îndeaproape de a­­viatori, de educarea unei generaţii de aviatori sovietici neînfricaţi şi iscusiţi, pe care poporul îl numeşte pe drept cu­vânt „şoimii stalinişti”. A devenit ne­muritor numele unuia din cei mai mari aviatori ai timpurilor noastre, V. P. Ci­­kalov, care a efectuat un mare număr de sboruri indrăzneţe, printre care şi sborul fără precedent in Istoria aviaţiei deasupra Polului Nord. In Mai 1937 avi­oanele sovietice au aterizat, primele în lume, la Polul Nord, transportând o expe­diţie ştiinţifică. Luptând cu dârzenie pen­tru a îndeplini sarcina de cinste trasată aviatorilor sovietici de către tovarăşul Stalin — să sboare mai sus, mai departe şi mai repede decât toţi — aviatorii spor­tivi sovietici au cucerit încă pe atunci 60 de recorduri mondiale de aviaţie. Acum 10 ani când forţele Întunecate ale fascismului, după cotropirea întregii Europe, au atacat cu perfidie Uniunea Sovietică, eroicii aviatori sovietici, ală­turi de ostaşii din toate armele, aia por­nit cu curaj titanica luptă împotriva ce­lei mai puternice maşini de război pe care a făurit-o vreodată capitalismul, în­sufleţiţi şi conduşi de geniul tovarăşului Stalin — cel mai strălucit cond­ucător de oşti al tuturor timpurilor — aviato­rii sovietici au dat năprasnice lovituri duşmanului, au apărat văzduhul­­ * * * V.­­ Ţării Socialismului. Principiile ştiinţei, mili­tare burgheze­ au fost pur şi simplu răs­turnate de principiile tactice staliniste, de îmbinarea perfectă a acţiunii tuturor armelor terestre şi aeriene sovietice, de măestria şi precizia de manevră­ a avia­ţiei sovietice. In strânsă colab­orare, cu trupele terestre ale Armatei Sovietice şi cu marinarii Flotei Militare Maritime, a­­viaţia sovietică a dat lovituri nimicitoare duşmanului, urmărindu-1 fără­ răgaz, pe uscat, pe mare şi în aer.­­Forţele ae­riene ale Uniunii Sovietice sunt cele care au zdrobit şi lichidat mult lăudata avia­ţie hitleristă care băgase un sperieţi şi punea pe fugă armatele ţărilor capita­liste din Apus. Din cele 80 miii de avioane construite de Industria de aviaţ­ie hitleristă, şaptezeci şi cinci de mig­rău fost dis­truse pe frontul sovieto-germ­­an I In lup­tele cu aviatorii sovietici ,aviaţia hitle­­ristă a pierdut 90% din efecti­vul ei I Flota Aeriană Sovietică a sprijinit luptele de front, coordonându-şi acţiunile cu infante­ria, artileria și trupele de t­ancuri — ar­mele hotărîtoare în războiul modern — și contribuind astfel la străluc­ita victorie a invincibilei Armate Sovietice împotriva armatei hitleriste. Datorită muncii eroice a Inginerilor, tehnicienilor și muncitorilor din Indus­tria aeronautică sovietică, a unor stră­luciţi constructori sovietici ca A. Ia­kovlev, S. Muşin, S­lavocikin, A. Tu­polev şi a multor altor oameni de ştiin­ţă din domeniul Industriei sovietice de construcţii de avioane şi de motoare, unităţile aviatice ale Armatei Sovietice n’au dus pe front niciun moment lipsă de avioane din cele mai bune, cu mult superioare calitativ nu numai celor ale duşmanului ci şi celor ale armatei ame­ricane şi engleze. In cursul ultimilor trei ani de război, Industria sovietică, la nive­lul pe care-l aveau atunci forţele de pro­ducţie ale U.R.S.S., a dat frontului în me­­die 40 mil avioane anual. Un rol hotărîtor în toate succesele Flotei Aeriene Sovietice l-au jucat mi­nunatele ei cadre. In anii războiului au devenit cunoscute în lumea întreagă nu­mele aviatorilor sovietici A. Pokrușkin, care a doborît 59 bombardiere germane, şi I. Kojedub, care a distrus 62 avioane ale Inamicului, ambii de 3 ori Eroi ai Uniunii Sovietice, ale neînfricaţilor aviatori-eroi N. Gastello, V. Talak­hin, Suprun, Brinko, Safropov, Timur Frunze, I Polkin, V. Lavrinenkov şi ale multor alţi eroi care au săvârşit fapte de arme nemuri­toare. In anii Marelui Război pentru A­­părarea Patriei au fost decoraţi cu or­dine şi medalii peste 200 mii ostaşi al Flotei Aeriene Cei mai de seamă din­tre ei — 2.100 aviatori — au fost distinşi cu înaltul titlu de Erou al Uniunii So­vietice. După victoria de importanţă rstorică mondială asupra fascismului german şi a militarismului japonez, poporul sovie­tic s-a Întors din nou la munca sa paş­nică, creatoare. În anii primului plan cincinal de după război, ştiinţele aero­nautice sovietice au rezolvat în mod strălucit o serie de probleme de cea mai mare importanţă pentru noua etapă de desvoltare a aviaţiei, etapa sborului reactiv, a sborului cu viteze enorme. Sub directa îndrumare a tovarăşului Stalin, constructorii sovietici au creat tipuri mi­nunate de avioane cu reacţie supraputer­­nice de mare viteză, care in privinţa ca­lităţii lor sunt recunoscute de către toţi experţii militari din lumea întreagă drept cele mai bune din lume. Un rol deosebit de mare a început să-l joace în întreaga economie naţio­nală a U.R.S.S., Flota Aeriană Civilă Sovietică. Lungimea totală a liniilor ae­riene ale U.R.S.S depăşeşte cu mult ni­velul dinainte de război. Până la sfâr­şitul anului 1949, volumul transportu­rilor efectuate de aviaţia civilă a U.R.S.S. a sporit de 8 ori în compara­ţie cu nivelul dinainte de război. Piloţii Flotei Aeriene Civile nu numai că transportă mărfuri, poştă şi călători pe numeroasele trasee interne şi inter­naţionale, ci şi ajută agricultorilor so­vietici să obţină recolte record, parti­cipă la diferitele expediţii ştiinţifice şi de explorare, fac serviciul sanitar, ajută flotilelor de pescari, etc. Aviaţia sportivă sovietică întâmpină anul acesta Ziua Flotei Aeriene cu noi şi strălucite realizări. Aviatorii, planoriş­­tii, paraşutiştii şi aeromodeliştii Uniu­nii Sovietice deţin ca şi în trecut lo­cul de frunte printre sportivii aviatori din toate ţările. In lista recordurilor din domeniul aviaţiei sportive publicată recent de către Federaţia Aviatică Inter­naţională, numele sportivilor aviatori so­vietici care au cucerit recorduri mon­diale în domeniul sborului cu motor, al planorismului al aeromodelismului şi al altor forme ale sportului aerian sunt menţionate de 75 ori Forţa aviaţiei staliniste constă nu nu­mai în capacitatea uriaşă de producţie a industriei socialiste sovietice, nu numai în calitatea excepţională a aparatelor de zbor şi a utilajului aviatic produs de cea mai înaintată tehnică din lume, tehnica sovietică — şi nu numai în înalta pregătire tehnică a cadrelor aviatice — ci şi, în primul rând, în faptul că ea este o forţă pusă în slujba păcii, apărării libertăţii şi independenţei popoarelor De aceea ea este iubită nu numai de poporul sovietic ci şi de toate popoarele iubitoare de pace din întreaga lume. Cât de puternic contrastează dragostea ce o poartă oamenii iubitori de pace avia­ţiei staliniste — cu ura şi mânia care cu­prinde pe orice om cinstit când află de mârşăviile săvârşite în Coreea de aviaţia americană care s’a demascat pe deplin ca o armă a gangsterilor şi piraţilor aerului. Suferind ruşinoase înfrângeri în lupta cu eroicii apărători ai Coreei şi dovedindu-se incapabili să influenţeze prin aviaţie mersul general al luptelor, cotropitorii imperialişti americani pun superfortăreţele lor sbură­­toare să transforme în mormane de moloz şcoli şi spitale, creşe şi muzee, să bombar­deze sate şi cătune, să incendieze recoltele de pe câmp, să mitralieze ţăranii la munca câmpului, să vâneze femei şi copii Mârşă­viile comise în Coreea pârjolită de ban­diţii americani arată până la ce hal de decădere morală poate să se rostogolească o armată ce luptă pentru o cauză ne­dreaptă, sortită Inevitabil înfrângerii. Pe drept cuvânt toate popoarele iubi­toare de pace denumesc aviaţia stali­­nistă „aripile păcii”. Luând parte la munca creatoare a poporului sovietic, Flota Aeriană a U­R.S S. Îşi dovedeşte în mod concret destinaţia sa paşnică. Străjuind cu vigilenţă cerul Patriei, ar­eiaţia sovietică slujeşte cauzei păcii. Ea este o chezăşie a Inviolabilităţii frontie­relor de stat ale Uniunii Sovietice, a apărării cauzei păcii în lumea întreagă. Datorită minunatelor condiţii de des­voltare pe care le au ştiinţa şi tehnica în U.RS.S., datorită grijii personale de zi cu zi a tovarăşului Stalin, aviaţia sovietică s-a desvoltat, şi-a câştigat su­premaţia mondială, fiind astăzi cea mai bună, cea mai puternică aviaţie din lume. Astăzi, de Ziua Flotei Aeriene, avia­torii sovietici îşi demonstrează din nou înalta lor măestrie. Cu un sentiment de profundă dragoste şi recunoştinţă faţă de organizatorul şi Inspiratorul tutu succeselor lor, faţă de creatorul Invinci­bilei fl­ote aeriene a Statului Socialist, ei scriu cu avioanele lor rapide, împodo­bite cu steaua roşie, pe întinsul cerului Moscovei cuvintele care merg până la Inimă, cuvintele care exprimă gându­rile tuturor oamenilor sovietici, tuturor celor ce iubesc pacea şi libertatea : „Slava lui Stalin”. SCÂNTEIA Filme inspirate din istoria P. C. (b) al U.R.S.S. Intre 4 şi 10 Iulie Comitetul Cinema­tografiei şi „Sovromfilm’’ organizează la cinematograful „Pax” din Capitală un ciclu de filme inspirate din glorioasa isto­rie a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice. In cadrul acestui ciclu vor fi prezen­tate următoarele filme: In ziua de 4 Iulie „Vladimír Ilici Le­nin” şi „Tovarăşul Sverdlov”; în ziua de 5 Iulie „Pagini istorice” şi „Cartierul Vâborg”; în ziua de 6 Iulie „Văpaia cea mare”; în ziua de 7 Iulie „Lenin în Oc­tombrie” şi „Omul cu arma”; în ziua de 8 Iulie „Parhomenko” şi „Apărarea Ţa­­rîţinului”; în ziua de 9 Iulie „Jurămân­tul”; în ziua de 10 Iulie „Marele cetă­ţean” (seria I şi a II-a). (Agerpres). Săptămână filmului sovietic pentru pionieri şi şcolari Comitetul Cinematografie­ şi „Sovrom­­film“ organizează între 2-7 iulie a. c. Săptămâna filmului sovietic pentru pio­nieri şi şcolari, în cadrul căreia vor fi prezentate la cinematograful „Timpuri Noi” din Bd. 6 Martie următoarele filme: Luni 2 Iulie : „Fiul regimentului”; Marţi 3 Iulie : „Ei au patrie”; Miercuri 4 Iulie: „Povestea din pădure”, şi „Artek”; Joi 5 Iulie: „Cravata roşie”; Vineri 6 Iulie : „Salut Moscova: Sâmbătă 7 Iulie : „Curajosul Garii”. Filmele vor fi urmate de complectări. Conferinţa cu ocazia sărbătoririi Zilei Aviaţiei Staliniste Cu ocazia sărbătoririi Zilei Aviaţiei Staliniste tov. lt.-colonel Iliescu Iile confe­renţiază despre: „Aviaţia sovietică, forţa de neînvins în apărarea păcii în întreaga lume”. Urmează filmul „Descoperitorul tainelor sborului”. Manifestarea va avea loc Duminică 1 Iulie a. c. ora 19 la Parcul de Cultură A.R.L.U.S. In caz de timp nefavorabil manifestarea va avea loc in sala din Cal. Victoriei 42. A APĂRUT ÎN EDITURA ACADEMIEI R. P. R. STUDII REVISTĂ DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE APRILIE—IUNIE­ 1951 cu următorul cuprins: Un program de o deosebită valoare în activitatea de pe tărâmul ştiinţelor sociale. RECENZII „Rezoluţii şi Hotărîri ale Comitetului Central al P.M.R. 1948—1950”. Albumul „30 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din România 1921- 1951". Muzeul „Lupta revoluţionară a po­porului din R.P.R.“. „30 de ani de luptă a Partidului pen­tru socialism, pentru pace, pentru feri­cirea patriei”. Documente din Istoria Partidului Co­munist din România. ir „Lui Iosif Vissarionovici Stalin, A­­cademia de Ştiinţe a U.R.S.S.“. „Problemele ştiinţelor sociale”. ir Acad. P Constantinescu-Iaşi: Despre „Asociaţia pentru protecţia mamei şi copilului”. E. Simonian : Un aport excepţional la tezaurul marxism-leninismului (La ani­versarea a 45 de ani de la începutul pu­blicării seriei de articole ale lui I. V. Stalin „Anarhism sau socialism ?”). Conf. univ. V. Maciu­: Despre acţiu­nea imperialiştilor anglo-americani în Ro­mânia în ajunul celui de al doilea război mondial. Prof. F. V. Konstantinov: Statul şi dreptul (din lucrarea „Materialismul Is­toric”, apărută în Editura de Stat pentru literatură politică, Moscova, 1950). Prof. univ. I. Rachmuth: Reproducţia socialistă lărgită şi Izvoarele de sporire a venitului naţional. Note şi Recenzii. Nr. 2080 Vi­ața lui Gheorghi Dimitrov— îndemn în lupta împotriva­­ imperialismului şi războiului Au trecut doi ani de la moartea lui Gheorghi Mihailovici Dimitrov, eminent fruntaş al mişcării muncitoreşti interna­ţionale, discipol credincios al lui Lenin şi Stalin, cel mai strălucit şi mai iubit fiu şi conducător al poporului-frate bulgar. Neuitate vor rămâne pentru oamenii muncii din lumea întreagă viaţa, opera şi pilda de luptă dârză pentru cauza clasei muncitoare, pentru pace şi socialism pe care a dat-o lumii Gheorghi Dimitrov. In toate etapele vieţii sale glorioase de revoluţionar de profesie, ca îndrumă­tor şi conducător al poporului bulgar în lupta Împotriva exploatării şi dicta­turii sângeroase a burgheziei, ca luptă­tor de frunte împotriva fascismului şi a războiului imperialist, ca secretar gene­ral al Internaţionalei Comuniste, ca învă­ţător şi conducător al poporului bulgar pe drumul democraţiei populare şi al construirii socialsmului, Gheorghi Dimi­trov s-a inspirat încontinuu din Învăţă­tura marxist-leninist stalinistă, din ideo­logia nobilă a Internaţionalismului pro­letar, a frăţiei între oamenii muncii şi între popoare. El a găsit întotdeauna forţe noi şi nebiruite în credinţa ei neclintită în dreptatea şi victoria cau­zei clasei muncitoare, în dragostea lui înflăcărată pentru Uniunea Sovietică, patria socialismului triumfător şi baza mişcării revoluţionare mondiale, în ura lui nestinsă împotriva imperialiştilor a­­gresori, duşmani de moarte ai libertăţii popoarelor şi ai păcii. In anul 1933. Îndată după venirea fascismului la putere în Germania, hi­­tleriştii l-au arestat pe Dimitrov sub În­vinuirea falsă de a fi incendiat clădirea Reichstagului (parlamentul) din Berlin şi i-au înscenat cunoscutul proces de la Leipzig. In planul lupilor hitlerişti pro­cesul înscenat lui Dimitrov trebuia să devină un pretext pentru a compromite comunismul mondial şi pentru a deslăn­­ţui represiunile şi teroarea împotriva comuniştilor din Germania. Dar Dimi­trov a întors procesul împotriva organi­zatorilor Iul. Din acuzat, el s’a trans­format în acuzator. In obrazul slriilor fascişti, in obrazul Iul Goering şi al lui Goebbels, el a aruncat cu mânie şi cu dispreţ adevărul sdrobitor, dovada mâr­­şăviei lor neputincioase. Chipul hâd al fascismului, reprezentant al vârfurilor celor mai reacţionare ale capitalului mo­nopolist, organizator de represiuni şi de războaie, a ieşit cu prisosinţă la iveală în sala tribunalului hitlerist de la Leip­zig. Acolo Dimitrov a întruchipat figura eroică a luptătorului comunist pe care nu-l pot frânge nici închisorile, nici chinurile, nici cele mai rafinate mijloace de presiune ale poliţiei burgheze. Lupta înflăcărată a lui Gheorghi Di­mitrov împotriva fascismului şi a răz­boiului imperialist este tot atât de actuală, de pilduitoare şi de mobilizatoare astăzi, ca şi în 1933. Sprijinitorii de atunci al hitlerismului agresor, imperia­liştii anglo-americani au preluat ei în­şişi stindardul agresiunii imperialiste. Cu turbarea şi inconştienţa predecesorului lor Hitler, imperialiştii din Statele U­­nite pregătesc pe faţă un nou război mondial. In 1933, Dimitrov, înarmat cu ştiinţa şi puterea de previziune a mar­­xlom-leninismului, a prezis sfârşitul ru­şinos şi inevitabil al agresorilor fas­cişti, detaşament de asalt al imperialis­mului mondial. Cu câtă forţă răsună as­tăzi cuvintele prin care Dimitrov, sin­tetizând şi expunând din nou sensul is­toric al Învăţăturii leninist-staliniste, în împrejurările de după cel de al doilea război mondial, a arătat că „sistemul Imperialist este Incapabil să aducă po­poarelor altceva decât războaie nimici­toare ; el Împiedică progresul forţelor productive, progresul ştiinţei şi al cul­turii, rolul său este istoriceşte terminat; el este condamnat la o moarte inevita­bilă. Noi trăim vremuri în care socia­lismul este la ordinea zilei, când este imposibil să Înaintezi fără a merge spre socialism”. Cu aceeaşi vigoare şi mânie cu care a lovit un imperialişti, Dimitrov a de­mascat şi înfierat pe slugile lor cele mai ticăloase, social-democraţi­ de dreap­ta şi banda fascistă a lui Tito, agenţi strecuraţi de Imperialişti in rândurile clasei muncitoare, cu misiunea de a lovi din Interior frontul unic al păcii şi so­cialismului. Datorită muncii neobosite a lul Dimitrov, a putut fi demascată şi lichidată in Bulgaria primejdioasa agen­tură a titoiştilor şi a stăpânilor lor im­perialişti, condusă de trădătorul şi cri­minalul Trai­lo Rostov. Pe drumul lui Dimitrov, credincios învăţăturii sale Internaţionaliste şi patrio­­tismului său înflăcărat,­credincios marxism, leninismului şi marelui Stalin. Partidul Co­munist Bulgar în frunte cu Vâlco Cerven­­cov călăuzeşte astăzi clasa muncitoare şi poporul bulgar spre noi succese. Alături de întreaga omenire progre­sistă, poporul român păstrează o amin­tire nepieritoare marelui luptător revo­luţionar care a fost Gheorghi Dimitrov. Prieten al poporului nostru, Dimitrov a fost unul dintre promotorii cei mai entuziaşti al prieteniei şi alianţei ro­­mâno-bulgare. „Dunărea — a spus el — nu mai desparte poporul bulgar de poporul român, ci le uneşte sub steagul măreţ al luptei pentru socialism şi pen­tru pace”, întărind fără încetare această prietenie, ducând împreună, şi în frunte cu Uniunea Sovietică, lupta pentru trium­ful păcii şi construirea socialismului, poporul nostru, alături de poporul bulgar, va cinsti cel mai bine amintirea lui Di­mitrov, va sluji cauza lui Lenin şi Stalin căreia Gheorghi Dimitrov ia închinat în­­treaga sa viaţă. A. CERNEA In Valea Jiului se studiază metoda Kovaliov PETROŞANI (dela corespondentul no­stru). — Numeroşi mineri din Valea Jiu­lui au cucerit titlul de mare cinste de „miner fruntaş", datorită însuşirii me­todelor înaintate de muncă. Minerii frun­taşi Kopetni Geza dela Jieţl-Lonea, Du­­mitrescu Victor de la Aninoasa, şi alţi mi­­neri de frunte au obţinut însemnate succese în executarea diferitelor opera­ţiuni din abataj: tăierea cărbunelui, ar­marea locului de muncă, plasarea găuri­lor pentru puşcare, etc. Prin extinderea pe cale ştiinţifică a celor mai bune me­tode folosite de către minerii care exe­cută cel mai bine o anumită operaţiune se poate obţine o creştere simţitoare a pro­ducţiei şi productivităţii muncii. Pentru aceasta, tehnicienii şi minerii cei mai înaintaţi ai sectorului II de la mina Lu­peni au constituit după metoda ingineru­lui sovietic Kovaliov un colectiv care se ocupă îndeaproape de studierea şi gene­ralizarea metodelor celor mai bune folo­site de diferiţi mineri fruntaşi din sector. Din acest colectiv fac parte: ing. Covaci Gheorghe, şeful sectorului, prim­­maistrul Cioancă Victor, minerul fruntaş Barta Iosif şi alţi tehnicieni şi mineri fruntaşi. Analizând în mod amănunţit metodele de tăiere folosite de cei mai buni mineri din sector, colectivul a ajuns la concluzia că minerul fruntaş M. Adameş mânueşte cel mai bine ciocanul de abataj, că el exe­cută cel mai bine operaţiunea de tăiere a cărbunelui din strat. Conducerea tehnică a sectorului a luat măsuri pentru ca metoda de tăiere folosită de minerul Adamoş să fie extinsă şi la celelalte echipe de mineri din sector, care lucrează în locuri de muncă asemănătoare. Astfel, minerul Adamos a lucrat în zilele ur­mătoare în abatajele minerilor Kovari A­­lexandru, Nicula Loghin, Doţlu Avram şi Barta Iosif arătându-le in mod practic metoda sa de lucru. In urma folosirii metodei de tăiere a lui Adamos, echipele de mineri obţin în prezent depăşiri de normă între 38-72%. Şi la celelalte sectoare ale minei Lu­­peni, s’au format colective de tehnicieni şi mineri fruntaşi, care au sarcina de a studia metodele de lucru ale celor mai buni mineri. Colectivul dela sectorul I al minei Lupeni condus de Inginerul Bă­­bălău Dumitru şi colectivul dela sectorul III, condus de tehnicianul Iliescu Gheor­ghe au studiat felul cum lucrează minerii care folosesc cele mai bune metode şi au întocmit rapoarte în acest sens. Aplicarea în practică a acestor metode întârzie însă din pricină că administraţia minei nu acordă tot sprijinul necesar extinderii acestei metode. De asemenea, nici sin­dicatul miner din Lupeni, în frunte cu tov. Pop Mihai, nu a urmărit până acum cu destulă hotărâre extinderea acestei metode. Organizaţia de partid ere sarcina de a duce o intensă muncă politică pentru a se studia şi trece la aplicarea metodei in­­ginerului Kovaliov.

Next