Scȃnteia, august 1951 (Anul 20, nr. 2106-2131)

1951-08-01 / nr. 2106

Pag. 2 Decernarea premiilor gazetelor de perete fruntaşe din regiunile Galaţi şi Iaşi GALAŢI (de la corespondentul nostru). Premierea colectivelor gazetelor de perete fruntaşe pe regiunea Galaţi a avut loc în sala V. A. Urechia, într’un cadru sărbă­toresc. A vorbit din partea comitetului regio­nal de partid tov. Coman Ion, responsa­bilul secţiei de propagandă şi agitaţie. Din partea juriului de premiere a luat cuvântul tov. Goldenberg Iosif, redactor responsabil la ziarul „Viaţa Nouă“. Cele trei categorii de premii au fost acordate la 19 gazete de perete, după cum urmează: Premiul I gazetelor de perete de la Atelierele CFR-Galaţi, şantie­rul „1 Mai”-Brăila şi D.D.M.-Sulina , Pe­­miul II gazetelor de perete de la I.M.D.­­Brăila, I.C.S.-Alimentara-Tulcea, „Năvo­­dul”-Galaţi, gazetei de perete a Sfatului Popular din comuna Plopu, raionul Făurei, gazetei de perete dela Oficiul de produse pescăreşti-Tulcea şi celei dela Uzinele Me­talurgice „Progresul"-Brăila; Premiul III gazetelor de perete dela „I.R.F.“-Galaţi, din comuna Filimon Sârbu, raionul Făurei, din comuna Carcaliu, raionul Măcin, dela Banca d© Stat filiala Galaţi, din comuna Mihai Bravu, raionul Călmăţui, ş. a. Reprezentanţii colectivelor premiate şi-au luat angajamentul de a-şi intensifica eforturile în ultima fază a concursului, în vederea realizării unor numere cât mai reuşite pentru a reprezenta cu cinste re­giunea la expoziţia pe ţară, IAŞI (de la corespondentul nostru). „ Intr’un cadru festiv a avut loc în sala Institutului de teatru Matei Milo din Iaşi închiderea expoziţiei regionale a gazetelor de perete organizată cu ocazia concursului iniţiat de ziarele „Scânteia" şi „Viaţa Sin­dicală" şi decernarea premiilor colecti­velor de redacţie fruntaşe. Au participat membrii colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete şi nu­meroşi activişti de partid. Cu acest prilej tovarăşul Ştefan Ioan, şeful secţiei propa­gandă şi agitaţie a comitetului regional P.M.R.-Iaşi, a făcut o analiză amănunţită a desfăşurării concursului în regiune. Vorbitorul a subliniat că un succes de seamă pe care l-a înregistrat prima etapă a concursului este acela că a scos în evi­denţă puternica creştere a activului de corespondenţi din rândurile oamenilor muncii. Exemple în această privinţă Sunt gazetele de perete „11 Iunie" de la fa­brica ,,Ţesătura“-Iaşi şi „Socialismul" de la S.M.T.-Negreşti. A urmat apoi împărţirea premiilor celor mai bune gazete de perete. Premiul I a fost luat de gazeta de perete „11 Iunie" de la fabrica „Ţesătura"-Iași, gazeta de perete „Socialismul" dela S.M.T.-Negrești şi gazeta de perete „Pământ desţelenit" de la gospodăria agricolă colectivă din Bălţați, raionul Tg.-Frumos. ^ Filme româneşti la Festivalul de la Berlin In cadrul manifestărilor artistice care vor avea loc la Berlin cu prilejul celui de al treilea Festival Mondial al Tine­retului şi Studenţilor pentru Pace, tâ­năra cinematografie din ţara noastră va prezenta un număr de filme artistice, documentare şi desene animate. Alături de cele mai valoroase reali­zări ale studiourilor din Uniunea So­vietică, ale ţărilor de democraţie populară şi din alte ţări, cinematografia din R.P.R. va prezenta filmele artistice de lung metraj „Răsună Valea", „Viaţa în­vinge" precum şi filmul artistic „In sat la noi", turnat In regia lui Jean Georgescu şi Victor Iliu după nuvela scriitorului Petru Dumitriu „Nopţile de Iunie". De asemenea, la Festival vor fi prezen­tate documentarele „Canalul Dunăre- Marea Neagră" partea I şi partea II-a, „Congresul Comitetelor de luptă pentru pace din R.P.R.“, „Sport şi­ prietenie la Poiana Stalin“, „Palatul pionierilor" şi un film cu desene animate „Răţoiul ne­ascultător" — realizate în studioul cine­matografic „Bucureşti". SCÂNTEIA NE SCRIU CORESPONDENŢII Concursul căminelor culturale­ din Gura Humorului Zilele trecute a avut loc concursul echi­pelor artistice ale căminelor culturale în corn. Părteştii de Jos, raionul Gura Hu­morului. Au luat parte la concurs echipe ale căminelor culturale din comunele : Părteştii de Jos, Părteştii-Deleni, Humo­reni, Cacica, Comăneşti şi Caşvana care au programe artistice bog­ate. Cei peste 600 oameni ai muncii care au asistat la concurs au aplaudat cu însu­fleţire echipele. Cocul echipei din comuna Cacica a executat printre altele cântecul popular „Pe cursul unui râu", în limba ucraineană, iar echipa de dansuri din co­muna Caşvana, alcătuită din oameni vârst­nici, a executat diferite jocuri populare. La loc de frunte s’a clasat corul din comuna Humoron,­ alcătuit din țărani muncitori, echipa de dansuri din comuna Părteştii de Jos, solista vocală Domnica Rusu din comuna Humoreni. Un succes deosebit a avut Gh. Rusu din comuna Cas­vana care a executat cântece cu un instru­ment făcut din coajă de mesteacăn. I. GOICEANU O plajă pe malul Dunării In urma­­ propunerilor făcute de către deputaţii Sfatului Popular al oraşului Galaţi, Comitetul Executiv a luat iniţia­tiva amenajării unei plăji pe o insulă a­­flată pe Dunăre, în apropierea oraşului. Insula, acoperită cu o pădurice de sălcii, are o suprafaţă de 30 ha, iar plaja se în­tinde pe o lungime de 2 km. Prin mij­loace locale şi cu sprijinul muncitorilor din diferite întreprinderi s’au construit pe plajă 12 cabine pentru câte 5 persoane şi două vestiare mari precum şi o cabană unde va funcţiona un bufet aprovizionat de I.C.S. „Alimentara". Pe mal s’a amenajat o schelă ponton care va servi și ca trambulină pentru înotători. Bărcile cooperativei „Delfinul” vor transporta vi­zitatorii din oraș până la ștrand. ELISABETA PETRESCU Un episod eroic din lupta Armatei Populare Chineze In Noembrie 1948, în timpul ofensivei Armatei Populare de Eliberare Chineze, înaintarea unei unităţii a acesteia fu barată de un râu vijelios, dincolo de care se găseau trupele gomindaniste. Fu construit de îndată un pod, dar nu existau piloni care să-l susţină. In faţa acestei­ situ­aţii, comandantul de grupă Fan Tien Fu şi 9 ostaşi săriră în apa rece ca ghiaţa şi susţinură podul cu trupurile lor în timp ce companiile treceau pe deasupra. Cum osta­şii aproape îngheţaseră, podul se lăsa din ce în ce spre suprafaţa apei. Atunci, Sung Sieh Kuo, membru de partid, strigă tovarăşilor săi: ,,Să ne încordăm puterile, să strângem dinţii, să ridicăm capul şi să privim înainte". La acest însufleţitor îndemn cei 10 eroi Îşi adunară toate forţele şi reuşiră să susţină podul până ce ultimul ostaş trecu pe celălalt mal. Podul de oameni Gravură de KTJ YUAN A 24-a aniversare a glorioasei Armate Populare Chineze Marele popor chinez sărbătoreşte astăzi împlinirea a 24 de ani de existenţă a glo­rioasei sale Armate Populare de Eliberare. Poporul chinez întâmpină aniversarea de astăzi cu atât mai multă însufleţire şi bucurie cu cât ea are loc in condiţiile consolidării victoriei istorice pe care Ar­mata sa Populară a dobândit-o prin în­frângerea şi alungarea tâlharilor impe­rialişti şi a slugilor lor gomindaniste de pe teritoriul continental al patriei. In­­urma acestei măreţe victorii poporul chinez îşi desvoltă cu succes crescând munca pentru edificarea noului stat chinez al dictaturii democraţiei populare. Armata Populară de Eliberare s'a năs­cut în focul revoluţiei chineze. La 1 Au­gust 1927, la Nanciang, 30.000 soldaţi şi ofiţeri din trupele Goimindanului s’au răs­culat sub conducerea lui Ciu­re —actualul şef suprem al Armatei Populare de Eli­berare — împotriva clicii lui Cian Ka. Şek, vândută imperialiştilor, moşierilor şi ma­rilor capitalişti băştinaşi. Unităţile revol­tate s’au unit cu armata revoluţionară de muncitori şi ţărani, organizată de marele conducător al poporului chinez, tovarăşul Mao Tse Dun. Astfel a luat naştere Ar­mata Roşie a muncitorilor şi ţăranilor din China. Apariţia acestei armate a însemnat o cotitură radicală în istoria revoluţiei chineze. Tovarăşul Stalin a subliniat că: „In China, revoluţia armată luptă împotriva contrarevoluţiei armate. Aceasta este una din particularităţile şi unul din avantajele revoluţiei chineze. In aceasta rezidă şi im­portanţa deosebită a armatei revoluţionare din China“. Aprecierile tovarăşului Stalin au constituit un îndreptar neclintit pen­tru Partidul Comunist Chinez, organi­zatorul şi conducătorul revoluţiei şi al armatei revoluţionare. Tovarăşul Mao Tse Dun a elaborat strategia şi tactica Arma­tei Populare în condiţiile revoluţiei chi­neze. Aceasta a constituit cheia succese­lor istorice ale revoluţiei­ Armata Populară de Eliberare care a înscris pagini de glorie în istoria po­porului chinez a purtat războiul revoluţio­nar timp de 23 de ani. Dând dovadă de o extraordinară vigoare, combativitate şi spirit de sacrificiu — proprii numai unei armate revoluţionare conduse de un înalt Ideal, sprijinită de massele poporului muncitor — Armata Populară a început in Octombrie 1934 eroicul „marș lung" de 13.000 km. Glorioasa armată condusă de Mao Tse Dun și Ciu De, cu un efectiv de un milion de ostaşi, și-a croit astfel drum prin 11 provincii pentru a sparge blocada trupelor lui Cian Kai Sek. In timpul celor 8 ani al războiului îm­potriva cotropitorilor japonezi, Armata Populară de Eliberare a dus tot greul lup­tei. împotriva ei erau îndreptate 64 la sută din forțele invadatoare. Cu toată inferiori­tatea sa numerică, a reuşit să provoace inamicului pierderi însumând 1.700.000 soldaţi şi ofiţeri şi a eliberat un teritoriu cu o populaţie de 100.000.000 oameni. După cel de al doilea război mondial, călăul poporului chinez, Cian Kai Sek, in­stigat de imperialiştii americani care se pregăteau să ia locul celor japonezi, a por­nit in iulie 1946 un nou război civil con­trarevoluţionar. Armata sa de milioane de oameni, aprovizionată din belşug cu cel mai modern armament american, a fost sdrobită de Armata Populară de Eli­berare. La sfârşitul anului 1949 victoria era aproape complectă : din mercenarii lui Cian Kai Şek câţi mai putuseră orăpa fugiră în insula chineză Taiwan cotropită de imperialiştii americani, la adăpostul flotei americane de război. In cei patru ani ai războiului de eli­berare Armata Populară a scos din luptă peste 8.000.000 soldaţi gominda­­nişti, a capturat 1.700.000 soldaţi, răscu­laţi sau trecuţi de partea Armatei Popu­lare de Eliberare; deasemenea au fost capturate imense cantităţi de arme şi echipament militar, printre care 50.000 de tunuri, 300.000 de mitraliere, ÎOOO de tancuri şi blindate, 20.000 de au­tovehicule. ..Secretul” măreţelor victorii ale Ar­matei Populare Chineze constă în trainica şi indestructibila sa legătură cu massele de sute de milioane ale poporu­lui muncitor, precum şi în­­ conducerea sa de către Partidul Comunist. Partidul Comunist a educat şi educă pe ostaşii Armatei Populare în spiritul încrederii nestrămutate în forţele poporului, al vic­toriei revoluţiei populare, al dragostei faţă de patrie şi partid, al internaţiona­lismului proletar. Armata Populară de Eli­berare şi poporul chinez nutresc o dra­goste nemărginită faţă de Uniunea Sovie­tică şi tovarăşul Stalin, făuritorii victo­riei asupra hitlerismului şi asupra impe­rialiştilor japonezi. Eroismul glorioaselor oşti sovietice este un exemplu mobilizator­ pentru ostaşii chinezi, iar Armata Sovie­tică un model de organizare pentru for­ţele armate chineze. Victoriile eroicei Armate Populare de Eliberare sunt victorii de însemnătate istorică mondială. Ele au dat un pu­ternic imbold luptei de eliberare a tu­turor popoarelor subjugate din Asia, do­­vedindu-le în mod concret că, în condi­ţiile luptei de eliberare naţională împo­triva colonialiştilor imperialişti, drumul de luptă al poporului chinez este dru­mul tuturor popoarelor din ţările colo­niale aflate sub jugul nemilos al Impe­rialismului. După Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi după victoria Uniunii Sovie­tice in cel de al dolea război mondial, victoria armatei poporului chinez, care a eliberat un teritoriu de zece milioane ki­lometri pătraţi, cu o populaţie de peste 475 milioane locuitori, este cea mai grea lovitură pe care a primit-o sistemul im­perialist. In războiul eliberator împotriva mercenarilor lui Cian Kal­pek, cei mai mari învinşi sunt de fapt imperialiştii americani. Planurile lor ticăloasă de sub­jugare a Chinei, de jefuire mai departe a imenselor sale bogăţii şi de folosire a teritoriului ei ca o uriaşă bază de por­nire la atac împotriva Uniunii Sovietice, au suferit un eşec ruşinos. In China au fost înfrânte strategia şi tactica ameri­cană aplicate de armata gomindanistă, împânzită cu nenumăraţi instructori şi ,,consilieri” americani. La cartierul ge­neral al lui Cian Kal Şek au funcţionat ca atare câţiva dintre cei mai faimoşi aţâţători la război americani, ca genera­lul Marshall, actualul ministru de război din Statele­ Unite, şi generalul Wede­­mayer. Dezastrul Gomindanului ca şi al „con­silierilor” săi americani a fost atât de mare încât Mao Tse Dun, a declarat la un moment dat, cu Ironie: „Washingto­nul este arsenalul nostru, iar Cian Kai Şek, şeful serviciului nostru de transport şi aprovizionare". Şase miliarde de do­lari au irosit capitaliştii din Statele Unite în vederea înfrângerii revoluţiei din China, pentru înarmarea trupelor contrarevoluţionare ale lui Cian Kai Şek. Să-şi amintească mereu de aceasta domnii imperialişti, miliardarii şi milionarii din America, Anglia şi alte ţări capitaliste, care urzesc noi aventuri războinice ! In actualele condiţii poporul chinez şi forţele sale armate stau de strajă cu vigilenţă la hotare împotriva oricăror provocări ale Imperialiştilor. Căci deşi alungaţi din China, Imperia­liştii americani nu s’au Împăcat cu acest gând. Prin agresiunea Împotriva poporu­lui coreean Washingtonul urmărea să cucerească baze şi să ajungă până la frontierele R.P. Chineze pentru a o In­vada şi a deslănţui un nou război mondial pentru a-şi supune întreaga lume. De la începutul mârşăvii agresiuni a­­mericane în Coreea, în repetate rânduri aviaţia de război a imperialiştilor ame­ricani a violat şi atacat teritoriul chinez, ucigând şi rănind locuitori şi bombardând oraşe şi sate paşnice. Marele popor chi­nez nu poate tolera criminalele provo­cări americane. Recent, o escadrilă ame­ricană de avioane de vânătoare cu reacţie a pătruns adânc în teritoriul chi­nez. Provocatorii şi-au căpătat răspunsul cuvenit. Din 8 avioane americane 7 nu s’au mai întors la bazele lor. Mârşavele intenţii ale imperialiştilor au fost spul­berate. Din rândurile poporului chinez, unii şi unii dintre cei mai buni fii ai săi au plecat să lupte ca voluntari alături de poporul coreean. Dând ajutor poporului coreean în lupta sa eroică de eliberare, poporul chinez îşi apără totodată propria sa casă. Susţinând propunerile sovietice cu privire la rezolvarea paşnică a chestiunii coreene precum şi la încheierea unui tra­tat de pace multilateral cu Japonia, R.P. Chineză urmăreşte să îndepărteze primej­dia deschiderii unor noi focare de război. In tratativele care se duc la Kaisung po­ziţia înaltului Comandament al Armatei Populare Coreene şi a comandantului vo­luntarilor chinezi este fermă şi clară tin­zând la încheierea armistiţiului, la înceta­rea mârşavei agresiuni a Imperialiştilor Împotriva R.P.D. Coreene şi a R.P. Chi­neze şi la retragerea tuturor trupelor străine din Coreea pentru restabilirea păcii în Extremul Orient. Uriaşa forţă a Chinei Noi, puternica sa­­armată sunt puse în slujba apărării păcii în Asia şi in întreaga lume. La măreaţa aniversare de la Pekin, a unui an de existenţă a R.P. Chineze, re­prezentanţii întregii lumi progresiste au admirat şi aplaudat nesfârşitele coloane de Infanterişti, artilerişti, şi tanchişti, unităţile puternicei aviaţii şi marine popu­lare, disciplina exemplară şi tăria acestei armate de neînfrânt. Republica Populară Chineză constitue o forţă imensă contribuind la Invincibi­litatea uriaşului lagăr al păcii, democra­ţiei şi socialismului, de sute şi sute de milioane de oameni, în frunte cu măreaţa Uniune Sovietică. La a 24-a aniversare a Armatei Popu­lare de Eliberare Chineze, poporul muncitor din ţara noastră trim­ite un salut cald, frăţesc, din toată inima, Republicii Populare Chineze şi glorioaselor sale forţe armate şi le urează noi şi noi suc­­cese în lupta pentru pace. A început să ruleze pe ecranele noas­tre un film care trezeşte cu fiece ima­gine o mare şi firească emoţie în inima spectatorului. Este noua realizare a cine­matografiei noastre — „Pagini din lupta partidului” — film care evocă pe bază de stampe, de documente, de fotografii şi scene filmate, drumul de luptă al eroi­cului nostru partid. Trăeşte în imaginile acestui film o parte din însăşi istoria pa­triei, istorie făurită prin lupta masselor. Istorie scrisă cu vitejia şi adesea cu jertfa de sânge a celor mai buni fii ai patriei — '■omuniştil. De la primele scene, în care se aude răsunând pe crestele munţilor acoperiţi de negură cântecul de jale şi revoltă al tulnicelor, de la chipurile scumpe ale unor înaintaşi ca Doja, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu şi până la luminoasele imagini ale zilelor noastre — înfăţi­şând viaţa nouă pe care o trăeşte patria desrobită din jugul moşierilor şi capitalişti­lor — filmul te ajută Să înţelegi limpede că partidul clasei muncitoare este rodul unui îndelung proces de desvoltare istorică a poporului nostru, că el s’a născut din luptele de veacuri ale poporului pentru libertate şi un trai mai bun. Sunt în cuprinsul filmului scene zgu­duitoare, care amintesc viaţa de iad din vechea Românie, Strânsă în chingile ex­ploatării bu­rghezo-moşiereşti, batjocorită şi jefuită de imperialiştii apuseni. Ca nişte mărturii puternic demascatoare apar pe ecran tablouri vestite ale maeştrilor picturii noastre clasice — „Vechilul" de Grigorescu, „1907“ de Băncilă, ş. a. — în care se reflectă crunta asuprire a ţărănimii şi luptele ei pentru pământ, înecate de fiece dată în sânge de către zbirii reacţiunii. Se văd deasemeni în imagini sugestive îngrozitoarele condiţii de viaţă şi de muncă ale noii clase apărute pe arena istoriei odată cu desvoltarea capitalismu­lui în ţara noastră — proletariatul — care îşi afirma tot mai impetuos rolul revoluţionar. Dar nici acţiunile şi demonstraţiile muncitorimii, nici răzmeriţele ţărăneşti — arată filmul — nu puteau avea sorţi de izbândă atâta vreme cât nu se năs­cuse încă acel cârmaci înarmat cu lumina ştiinţei marxist-leniniste, capabil să lu­mineze la rândul său drumul masselor şi să le conducă cu mână sigură în bătălia împotriva­­ exploatatorilor. Acel cârmaci, partidul de tip nou al clasei muncitoare, s’a născut şi în ţară noastră în urm­a Marii Revoluţii Socialiste din Octom­brie. Intr’o bogată înlănţuire de stampe şi documente ale vremii, filmul înfăţi­şează creşterea avântului revoluţionar în ţara noastră — ecou al măreţelor Izbânzi ale Revoluţiei din Octombrie — avânt ce culminează cu greva generală din 1920. Reproducând manifeste ale muncitori­mii conduse de grupurile comuniste ce se înfiripau în sânul vechiului partid so­cialist, filmul arată cum marele exemplu al proletariatului rus a Învăţat proletaria­tul din ţara noastră că energia sa revolu­ţionară va putea fi cu adevărat desfere­cată şi transformată intr’o uriaşă forţă eliberatoare, numai dacă proletariatul va şti să-şi făurească o conducere cu adevă­rat revoluţionară, un partid de tip nou, după înaltul model al partidului lui Lenin şi Stalin. Cu adâncă emoţie urmăreşte spectato­rul documentele şi fotografiile care con­semnează istoricul eveniment al Înte­meierii Partidului Comunist din România, strălucită izbândă a leninismului împo­triva oportunismului şi reformismului so­cial-democrat în mişcarea noastră mun­citorească. Sunt reproduse pe ecran pri­mele moţiuni adoptate de partid, moţiuni străbătute de un adânc devotament faţă de cauza internaţionalismului proletar, moţiuni care cheamă massele la luptă re­voluţionară împotriva războiului imperia­list, pentru pace, pentru apărarea minu­natului vlăstar al lui Octombrie — tânara Republică Sovietică. Filmul descrie apoi cele mai de seamă momente ale biruitorului drum de luptă străbătut de partid, de la întemeierea sa până în zilele noastre. Fiece document înfăţişat pe ecran pune intr’o lumină pu­ternică rolul istoric al partidului, de or­ganizator şi călăuzitor al masselor popu­lare în lupta pentru pâine, pace şi li­bertate. Retrăiesc sub ochii spectatorului mari bătălii de clasă desfăşurate de partid în anii ilegalităţii. 1929 — Lupenic. 1933 — Griviţa Roşie. Pe ecran vorbesc înseşi faptele. Ele demască şi acuză politica cla­selor exploatatoare, politică de trădare naţională şi fascizare, de pregătire a răz­boiului antisovietic, de înfeudare a ţării la carul trusturilor imperialiste. Filmul arată că tăria comuniştilor, ca­pacitatea lor de orientare au izvorît în­totdeauna din faptul că partidul a ştiut în toate asprele încercări ale luptei să soarbă putere şi lumină din geniala în­văţătură a lui Lenin şi Stalin, din­ imensul tezaur de experienţă revoluţionară a ma­relui Partid Bolşevic. Impresionante sunt mărturiile Înfăţi­şate pe ecran cu privire la tipărirea ile­gală a operelor lui Lenin şi Stalin. Fil­mul arată cum aceste opere pătrundeau până in bezna Doftanelor burghezo-moşie­­reşti, insufleţindu-i şi oţelindu-i pe comu­niştii întemniţaţi. Filmul descrie anii sângeroşi ai răz­boiului antisovietic şi reproduce docu­mente, fotografii ale tipografiilor şi pos­turilor de radio clandestine, extrase din presa ilegală, care pun în lumină poziţia patriotică a partidului, singura forţă po­litică ce se împotrivea activ războiului antisovietic şi fascismului, chemând po­­erul la luptă împotriva cotropitorului itlerist şi a slugilor lui antonesciene. Apar pe ecran chipurile eroilor căzuţi în luptă — Filimon Sârbu, Petre Gheorghe, Olga Banele şi alţi oameni educaţi şi că­liţi de partid, a căror jertfă s’a încadrat în şirul lung de jertfe pe care le-a dat partidul şi care îndreptăţesc pe oamenii muncii din ţara noastră să se mândrească cu marea tradiţie eroică a comuniştilor. Cu deosebită emoţie urmăreşte specta­torul momentele în care apar chipurile conducătorilor iubiţi ai partidului. Fil­mul îl arată pe tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej. Încă foarte tânăr, in timpul grevelor din Valea Trotuşului, îl arată apoi În timpul grevei de la Griviţa, din 1933, la procesul înscenat de guvernul reacţionar. Filmul înfăţişează deasemeni pe tovarăşa Ana Pauker, pe tovarăşul Vasile Luca, pe tovarăşul Teohari Georgescu şi alţi conducători ai partidului în diferite mo­mente ale luptei revoluţionare. Ultima parte a filmului, consacrată pe­­rioadei 23 August 1944—8 Mai­­ 1931, înfăţişează un tablou larg, cuprinzător, al marilor victorii pe care le-a repurtat — sub încercata conducere a partidului — poporul nostru, dela eliberarea sa de că­tre oştile sovietice. Intr’o emoţionantă în­lănţuire de imagini, sunt evocate mo­mente măreţe, de neuitat, din istoria ■ ulti­milor ani: 23 August, 6 Martie, reforma agrară, proclamarea Republicii Populare, naţionalizarea, întemeierea, primelor gos­podării colective, adoptarea planului cin­cinal. Se vede în imaginile filmului avântul cu care poporul nostru, sprijinit frăţeşte de marea Uniune Sovietică, a păşit la con­struirea vieţii noi. Aspecte din industria noastră în plină desvoltare, de pe ogoa­­rele noastre care-şi dau astăzi rodul ce­lor ce muncesc se împletesc cu imagini de pe marile şantiere ale cincinalului, de pe frontul revoluţiei culturale, din marea luptă pentru izbânda păcii, luptă la care poporul nostru în frunte cu partidul par­ticipă cu toate forţele sale. Pe baza politicii naţionale staliniste a partidului şi guvernului — ale cărei rea-« îizări ne sunt înfăţişate în film — s­’a făurit şi se întăreşte în ţara noastră, în lupta comună pentru socialism, frăţia oa­menilor muncii de toate naţionalităţile. Apar pe ecran oamenii noi ai patriei — fruntaşii întrecerii socialiste, membrii tinerelor gospodării colective, oamenii culturii şi artei care creează alături de popor şi pentru binele poporului. Filmul ne dă o imagine puternică de vast şantier socialist, de ţară a muncii constructive, paşnice, caracteristică pa­­triei noastre. Pretutindeni şi în toate se simte forţa creatoare de­ viaţă nouă a partidului, pu­terea sa de a transforma ţara şi oamenii, de a călăuzi poporul mereu înainte, spre noi şi noi înfăptuiri. Cu filmul acesta, realizat cu dragoste şi multă pricepere artistică, cinematogra­fia noastră dărueşte masselor largi un do­cument impresionant, de o mare vaioare educativă, despre istoria eroică a partidu­lui clasei muncitoare, partid care a de­venit conştiinţa şi onoarea poporului. Fil­mul îţi arată cu câtă abnegaţie şi eroism, cu câtă fierbinte dragoste de patrie şi de popor, a pregătit partidul, în vremi de cruntă prigoană, victoriile noastre de astăzi. Filmul îţi dă astfel imbold să pre­­ţueşti, să iubeşti partidul cu şi mai mare Înflăcărare şi îţi întăreşte credinţa că un asemenea cârmaci cum e partidul nostru, verificat în grele bătălii, educat în spiri­tul internaţionalismului leninist-stalinist va călăuzi poporul spre împlinirea celor mai înalte vise ale sale, va şti să ducă patria noastră la înflorire, la socialism. S. M. Cronica filmului „Pagini din lupta partidului“ Pregătiri pentru noul an şcolar Pe întreg cuprinsul regiunii Vâlcea ţă­ranii muncitori participă cu multă însu­fleţire la lucrările ce se fac in vede­rea începerii noului an şcolar. In comuna Titeşti, unde se construeşte un nou local de şcoală, ţăranii muncitori au transpor­tat de la o distanță de 9—10 km. nisipul necesar tencuelii și au strâns 20.000 kg. piatră de var. In comunele Stroeşti și Jiblea, unde se construesc deasemeni noi localuri de școli, lucrările se desfășoară într’un ritm viu, așa încât să poată fi terminate la 1 Septembrie. La majoritatea școlilor din raionul­­Ho­rezu au fost efectuate reparaţiile necesare, fiind asigurată totodată şi cantitatea de lemne necesară şcolilor pe timpul iernii. La şcoala pedagogică din R. Vâlcea, unde se execută reparaţii radicale, s-a realizat până acum aproape 90 la sută din lucrări (Agerpres). Nr. 2106 Cărţi literare în limbile naţionalităţilor conlocuitoare Cărţile literare apărute în ultimul timp în Editura de Stat în limbile na­ţionalităţilor conlocuitoare dovedesc, concret, grija partidului şi guvernului nostru pentru ridicarea nivelului cul­tural al tuturor oamenilor muncii, de orice naţionalitate, din ţara noastră. Numai în limba maghiară s’au editat de pildă într’un număr de 35.000 de exemplare opere literare ca­: „Harap Alb” de I. Creangă, „Alexan­dru Lăpuşneanu” de C. Negruzzi, „Re­volta în port” de A. Sahia, „Ziua cea mare” de Maria Banuş, „Scântei în beznă“ de A. G. Vaida. In acelaş timp au fost editate în original şi opere ale scriitorilor maghiari cum sunt: „Schim­bul” de Horvath Istvan, poemul „Până la moarte” de Hajdú Zoltán, închinat figurii eroului Vasile Roaită, „Cu ghla­­t­ele şi cu dinţii” de György Kovács şi piesa de teatru „Ultima oră” de Erdes György. In limba sârbă, Editura de Stat pen­­tru Literatură şi Artă a editat volumul „Pentru pace, împotriva lui Tito“, o va­loroasă culegere de versuri ale poeţilor iugoslavi emigraţi în ţara noastră. Cele două ediţii tipărite până acum din a­­ceastă carte s au epuizat repede, fiind foarte căutate în rândurile cetăţenilor ro­mâni de naţionalitate sârbă. Din literatura română au fost traduse în limba sârbă şi editate în 5.000 exemplare cărţile „Mitrea Cocor” de Mihail Sadoveanu şi „Re­voltă în port” de Alexandru Sahia. In limba germană au fost traduse Lu­crările „Pietrele arse” de Armand Radu, „Soarele din anii grei” de A. G. Vaida, „Revoltă în port” de A. Sahia şi „Pamflete antidinastice” de N. D. Co­cea. Deasemenea a fost editată şi o an­tologie de versuri originale ale poeţilor germani. In limba Idiş a apărut o culegere de versuri a lui H. A. Stolper „Lumină în viața noastră” și este în pregătire ro­manul „Lângă o fabrică de cherestea”. Congresul studenţilor din R. P. Chineză PEKIN 31 (Agerpres). — TASS trans­mite : După cum anunţă Agenţia CHINA NOUA, la Congresul studenţilor care s’a încheiat recent la Pekin, printre nume­roşii vorbitori a luat cuvântul Ciu De, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Guvernului Central Popular. Ciu De a chemat pe studenţi să de­pună toate eforturile pentru studierea marxism-leninismului, a operelor lui Mao Tse Dun şi să acorde deasemenea o mare atenţie pregătirii fizice pentru a fi gata să întărească apărarea naţională, să apere construcţia paşnică a patriei şi să lupte împotriva noilor planuri agresive ale imperialiştilor. Participanţii la Congres au adresat mesaje de salut preşedintelui Mao Tse Dun, comandantului suprem al Ar­matei Populare de Eliberare, Ciu De, şi vo­­luntarilor chinezi, care luptă în Coreea. Me­­saje de salut au fost trimise deasemenea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace de la Berlin şi Uniunii Internaţionale a Studenţilor. Noi instalaţii hidrotehnice „ în R. P. Chineză PEKIN (Agerpres). — TASS transmite : Una după alta sunt date în exploatare noi instalaţii hidrotehnice în R. P. Chi­neză. Ziarul HUANMINJIHPAO scrie cu­: Instalaţiile hidrotehnice care au fost construite, refăcute sau reparate în acest an, vor spori suprafaţa de te­ren irigat cu peste 5.000.000 mu (1 mu­. 116 ha.). Ziarul adaugă că datorită re­paraţiilor anuale, a fost îmbunătăţit sis­temul de irigare pentru o suprafaţă de 50.000.000 mi de pământ arabil.

Next