Scȃnteia, septembrie 1951 (Anul 20, nr. 2132-2157)

1951-09-02 / nr. 2132

ANUL XXI Nr. 2133 Duminică 2 Septembrie 1951 4 PAGINI : 4 LEI Chezăşia viitorului fericit al patriei Zilele trecute s-a încheiat la Moscova acordul pe termen lung cu privire la furnizarea de utilaj industrial, acordarea de ajutor tehnic României, precum şi cu privire la desvoltarea ulterioară a schim­bului de mărfuri între U.R.S.S. şi R.P.R. In urma acestui acord, schimbul mediu anual de mărfuri în perioada 1952-1955 va depăşi cu peste 50% schimbul anual de mărfuri din anii 1948-1951. Oamenii muncii din ţara noastră au primit cu nespusă bucurie acest eveni­ment, căci văd­ în noul acord încheiat o expresie puternică a relaţiilor de tip nou, care zi de zi se încheagă între marea l­atrie a Socialismului victorios şi ţara noastră, un sprijin viguros, internaţiona­list, în lupta pentru a da viaţă măre­ţelor prevederi ale planului nostru cin­cinal Planul cincinal, întruchipare vie a gândului înaripat şi îndrăzneţ al parti­dului, întruchipare a geniului creator şi dătător de viaţă al clasei noastre mun­citoare, exprimă voinţa poporului mun­citor de a lichida înapoierea sa de veacuri, de a transforma patria noastră dintr’o ţară înapoiată într o ţară înain­tată — dintr’o ţară cu o structură agri­colă precumpănitoare, într’o ţară cu o industrie socialistă desvoltată şi cu o a­­gricultură mecanizată în cea mai mare parte. Chezăşia strălucitelor succese dobân­dite până acum, ca şi a victoriilor de mâine, o constitue, aşa cum a arătat tova­răşul K. E. Voroşilov în discursul său rostit la adunarea festivă în cinstea zi­lei de 23 August „conducerea Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu Gheor­­ghiu-Dej, a Guvernului Român de sub preşedinţia lui Petru Groza, alianţa şi prietenia trainică dintre Uniunea Sovie­tică şi Republica Populară Română, pre­cum şi ajutorul şi sprijinul permanent, moral şi material pe care-l acordă Ro­mâniei Uniunea Sovietică şi personal ma­rele şi permanentul prieten al poporului român, tovarăşul Stalin“. Poporul muncitor din ţara noastră nu­treşte un sentiment de recunoştinţă fier­binte, de adâncă dragoste şi înalt de­votament faţă de marea şi puternica Uniune Sovietică, Patria Socialismului victorios, faţă de cel mai bun prieten al poporului nostru, învăţătorul şi con­ducătorul întregii omeniri muncitoare, to­varăşul Stalin Fiecare realizare, fiecare dintre măre­ţele victorii obţinute în lupta pentru înflo­rirea patriei, pentru o viaţă mai bună, pentru viitorul luminos al copiilor noştri îşi are izvorul, este organic legată cu alianţa şi prietenia de nezdruncinat cu Uniunea Sovietică, alianţă care şi-a gă­sit expresia în Tratatul de prietenie, co­laborare şi asistenţă mutuala între Uniu­nea Sovietică şi Republica Populară Ro­­mână. Cu sprijinul desinteresat şi multi­lateral al Uniunii Sovietice, care cu dra­goste frăţească ne ajută să străbatem în câţiva ani un drum de decenii, am creat ramuri industriale noi, producem utilaj petrolifer, maşini-unelte, motoare Diesel, avem o industrie de tractoare şi com­bine, construim Canalul Dunăre—Marea Neagră, înălţăm „Casa Scânteii“. Alianţa şi prietenia dintre ţara noastră şi puternica Uniune Sovietică sunt che­zăşia independenţei naţionale şi a suve­ranităţii noastre de stat, constituie con­diţia hotărîtoare a mersului nostru îna­inte, spre o viaţă nouă, liberă şi feri­cită, spre socialism. La baza relaţiilor frăţeşti dintre noi şi marea vecină de la Răsărit se află lumi­nosul principiu al internaţionalismului proletar, principiul stalinist al deplinei egalităţi în drepturi între naţiunile mari şi naţiunile mici, respectul reciproc al independenţei şi suveranităţii naţionale. In condiţiile actuale, când imperialiştii a­­mericani, englezi şi sateliţii lor au pornit cursa nebunească a înarmărilor şi, ase­meni unor fiare setoase de sânge, au tre­cut la acte banditeşti de agresiune, este o mare fericire pentru poporul nostru de a şti că se bucură de prietenia şi sprijinul, permanent şi multilateral al ţă­rii care simbolizează cinstea, conştiinţa şi onoarea omenirii, ale acelei ţări care, înălţând tot mai sus stindardul păcii în lume ,construeşte victorioasă comunismul. Alianţa veşnică şi de nesdruncinat, care leagă statul nostru de Statul Sovietic — cel mai puternic din lume — şi care pune formidabila sa forţă şi întreaga sa autori­tate în slujba păcii şi civilizaţiei, dă po­porului român un sentiment de adâncă încredere în viitor, de tărie şi siguranţă de sine Acest sentiment de securitate permite poporului nostru să învestească în marile lucrări ale măreţului plan cin­cinal, pentru scopuri paşnice, suma de 1330 miliarde lei — sumă echivalentă cu 66 bugete dinainte de război. Până în 1955 vor intra în funcţiune 8 noi uzine hidroelectrice şi 11 noi termocentrale, vom construi şi reconstrui 7 furnale de mare capacitate şi 14 cuptoare Siemens Martin, vor începe să producă şi cele 17 linii tehnologice de ciment şi cele 10 fa­brici noi de cherestea şi nenumăratele fa­brici de zahăr şi lână, de pâine şi încăl­ţăminte. Suntem s­guri că niciodată în ţara noastră fabricile nu-şi vor include porţile, nici oamenii muncii nu vor ră­tăci şomeri pe străzile oraşelor ci, dim­potrivă, vom înălţa tot ceea ce am prevă­zut, ne vom bucura din plin de tot ce­ea ce construim Alianţa şi prietenia cu Uniunea So­vietică este o alianţă a vieţii, a păcii şi fericirii oamenilor, care chezăşueşte viito­rul luminos al patriei noastre, impetuoasa ei desvoltare în viitor. Pentru prima oară în istoria ei, Româ­nia se bucură de binefacerile unei alianţe încheiate în condiţii de egalitate, de ro­dul bogat al unei prietenii fireşti, care corespunde întru totul adevăratelor in­terese naţionale ale poporului nostru. Să ne aducem aminte de aşazi­sele „tradiţionale alianţe" pe care ţara noas­tră le încheia cu puterile imperialiste din Apus, de vremurile când trusturile mono­­poliste îngenunchiau poporul, muncitor şi-i secătuiau vlaga, când oamenii muncii duceau o viaţă de câine şi fiii poporu­lui erau târîţi în aventuri războinice, străine intereselor ţării. Despre „binefacerile“ unor asemenea „alianţe“ vorbeşte azi cu putere starea de lucruri din ţările aservite dolarului Oamenii muncii din ţările marshallizate simt pe propria lor piele urmările nefaste ale acestui soi de „prietenie“ cu ţările imperialiste, ei blestemă şi urăsc pe mi­liardarii americani care-i condamnă la foamete, mizerie şi silnicii In cei trei ani de aplicare a planului Marshall — căruia socialiştii de dreapta şi alţi tră­datori ai popoarelor lor i se închină cu slugărnicie — în Franţa numărul şome­rilor a crescut de patru ori; în Italia producţia de tractoare a scăzut cu un sfert, iar cea de utilaj feroviar cu a­­proape o jumătate; în Anglia producţia de bumbac s-a micşorat în 1950 cu a­­proape de două ori faţă de 1937. Ce-a mai rămas oare din independenţa economică şi din suveranitatea naţională a Iugoslaviei — cel mai proaspăt paşalâc american ? Iugoslavia titoistă, rostogolită în mocirla imperialismului războinic, restaurează azi cu febrilitate capitalis­mul, a devenit o temniţă pentru toţi ce ce muncesc, un adevărat butoi de pulbere în Balcani. Viaţa este cel mai bun învăţător. Viaţa a arătat şi arată necontenit popoarelor lumii că prietenia cu Uniunea Sovietică înseamnă pace, progres şi prosperitate. Poporul nostru, bucurându-se de ajuto­rul Uniunii Sovietice, construeşte pentru pace, pentru bunăstarea celor ce mun­cesc, realizează în fiecare lună cât altă­dată în ani de zile. A închega, a desvolta necontenit legă­turile frăţeşti dintre ţara noastră şi Uniunea Sovietică şi ţările de democra­ţie populară, a lupta din toate puterile pentru întărirea lagărului păcii şi socia­lismului constitue o sfântă datorie a fie­cărui om cinstit, cu dragoste de patrie, deoarece acest lucru asigură şi grăbeşte mersul nostru înainte, ne face mai pu­ternici împotriva poftelor hrăpăreţe ale şacalilor imperialişti. Tot mai puternică, tot mai mândră să crească floarea dra­gostei faţă de marea şi invincibila Uniune Sovietică, — temelie de graniţ­ a tot ceea ce construim — faţă de eliberatorul şi cel mai bun prieten al nostru, marele stegar­ al păcii, tovarăşul Stalin 1 l pre­şedinţei ai Republicii Democrate Vietnameze Ho Ci Min Cu prilejul celei de a 6-a aniversări a înfiinţării Republicii Democrate Vietnameze, în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Popu­lare Române, al poporului român cât şi al meu personal, vă transmit călduroase felicitări şi vă urez izbândă deplină în lupta de eliberare pe care o duceţi împo­triva cotropitorilor imperialişti, pentru victoria în întreaga lume a forţelor păcii în fruntea cărora se află marea prietenă a popoarelor noastre, Uniunea Sovietică. Prof. Dr. C. I. Par­hoţi Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Ministrului Afacerilor Externe al Republicii Democrate Vietnameze Hoang Min Giam Cu prilejul celei de a 6-a aniversări a proclamării Independenţei naţionale a Republicii Democrate Vietnameze, înfăptuită în urma înfrângerii Imperialis­mului japonez de către Invincibila Armată Sovietică, vă transmit călduroase felicitări. Poporul român urează poporului vietnamez noi succese In lupta sa dreaptă Împotriva imperialiştilor invadatori, pentru apărarea libertăţii patriei sale şi a păcii. Ana Pauker Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române In numărul de azi: Pentru îndeplinirea planului pe 1951 înainte de termen, (pag. l-a). Cresc suprafeţele cultivate cu plante Industriale, (pag. l-a). Al. Hagi — Să recoltăm bumbacul la timp şi în bune condiţiuni. (pag. 2-a). Consfătuirea colhoznicilor sovietici cu oameni ai muncii din agricultură din regiunea Mureş. (pag. 2-a). Cum se apl­ică în regiunea Arad Hotărîrea cu privire la cadrele didac­tice. (pag. 2-a). Glasul marelui popor iubitor de pace — Articol de fond din ziarul „Pravda”. (pag. 3-a). Declaraţiile lui Wilhelm Pieck în legătură cu Festivalul Mondial al Ti­neretului, (pag. 3-a). M. Bănuţ — Popasuri pe Valea Jiului, (pag. 3-a). Poporul vietnamez în lupta victo­rioasă de eliberare, (pag. 4-a). Guvernanţii iugoslavi în slujba spionajului imperialiştilor, (pag. 4-a). Protestul generalului Nam Ir adre­sat viceamiralului Joy. (pag. 4-a). Pentru îndeplinirea planului pe 1951 înainte de termen Roadele metodelor sovietice Aplicând metodele de lucru sovietice, muncitorii şi tehnicienii de la uzinele „Re­publica“ obţin realizări de seamă. Preluând maşinile în păstrare socialistă după metoda Ninei Nazarova şi trecând să lucreze la mai multe maşini după me­toda stahanovistului sovietic Ponomarev, strungarul Epure Aurel de la atelierul de filetat mare şi-a îndeplinit cu cinste pla­nul de producţie pe acest an. El dă în prezent produse în contul anului viitor, şi este hotărît ca până la 21 Decembrie să dea încă o normă anuală. Depăşindu-şi zilnic normele prin folosi­rea aceloraşi metode, şi tovarăşii Precup Emil şi Ceauşel Constantin produc tot în contul anului viitor Strungarul Drăgoi Pe­tre care aplică metoda de tăiere rapidă a metalelor lucrează deasemeni de la 21 August în contul anului 1952. C. TOPOLSKI corespondent Muncitorii şi tehnicienii din fabrici şi uzine antrenaţi în întrecere socialistă luptă, sub conducerea organizaţiilor de partid, pentru îndeplinirea planului pe 1951 înainte de termen. Zi de zi, sporeşte numărul muncito­rilor, echipelor şi colectivelor de în­treprinderi care, îndeplinindu-şi cu suc­ces sarcinile de plan la zi, dau produse în contul lunilor viitoare. Succesele minerilor de la Aninoasa PETROŞANI (de la corespondentul no­stru). Desfăşurând larg Întrecerea socialistă şi aplicând din plin metodele de muncă ale sta­hanoviştilor sovietici, minerii de la ex­ploatările carbonifere din Valea Jiului obţin însemnate succese în muncă. Colectivul minei Aninoasa, mină frun­taşă în Valea Jiului, a reuşit ca până în ziua de 28 August să depăşească planul de producţie cu 4,4%. In fruntea întrecerii la această exploatare se află sec­torul I, care a îndeplinit sarcinile de plan pe luna August cu 4 zile înainte de ter­men, obţinând o depăşire de plan de 19,5%,. La mina Jieţ­.­Lenea echipele minerilor Benkö Iosif şi Marian Adrian şi-au înde­plinit sarcinile de plan pe anul 1951. Deasemeni la mina Petrila echipele con­duse de mineri­ Valea Nicolae și Rudenna Emil extrag cărbune în contul ultimelor zile ale lunii Decembrie. Comitetul de întreprindere luptă pentru desvoltarea întrecerii socialiste La uzinele „Timpuri Noi” din Capitală, comitetul de întreprindere, condus şi în­drumat îndeaproape de către comn­tetul de partid, se preocupă de buna organi­zare a întrecerii socialiste. Astfel, în cinstea zilei de 23 August, comitetul de întreprindere a reuşit să antreneze în întrecere aproape 70%­ din­tre muncitorii, tehn­olenii, inginerii şi funcţionarii uzinei. Un mare număr de muncitori sunt constituiţi în 9 brigăzi de calitate şi o brigadă de economii, care — singură — a realizat economii în va­loare de 498.712 lei. Colect­­ul uzinei se mândreşte azi cu mulţi muncitori care lucrează în contul lunilor viitoare. In pre­zent 9 muncitori printre care Dicu Con­stantin, Vasu Nicolae, Rusceanu Stan, Anghelescu Vasile, etc. dau produse în contul anului 1952. Comitetul de întreprindere al uzinelor ,,T­ipuri Noi” a dat o atenţie deosebită extinderii metodelor stahanoviştilor sovie­tici. Astfel, 46 strungari şi frezori au trecut la folosirea metodei de tăiere ra­pidă, Bortkevic’-Bâkov, ,62 s’au calificat, după metoda Kotlear, etc. Continuând cu perseverență munca de organizare a întrecerii socialiste comite­tul de întreprindere, condus de către co­mitetul de partid, trebue să antreneze în­tregul colect­­ la luptă pentru îndeplini­rea planului înainte de termen. Ţiţei peste plan Muncitorii şi tehnicienii schelei petro­lifere Urlaţi şi-au luat angajamentul ca în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August să lupte pentru a îmbunătăţi sistemul de extracţie al sondelor. Ei au început să aplice pe scară largă metodele de lucru sovietice, cu ajutorul cărora au reuşit să stabilească un regim tehnologic de producţie optim la nume­roase sonde. Astfel inginerul şef al serviciului teh­nologic al schelei ,a studiat împreună cu colectivul său metodele sovietice ca de pildă cele de stabilire precisă a nivelului static şi dinamic al sondelor. Aplicând aceste metode la sondele Nr. 189, 24 şi 91 a reuşit să le mărească producţia cu 50 la sută. Deasemeni la sonda Nr. 192 Valea Pietrei, datorită aplicării metodele so­vietice a crescut producţia cu peste 60 la sută. Muncitorii şi tehnicienii schelei petro­lifere Urlaţi sunt conştienţi că însuşindu-şi cât mai temeinic metodele de lucru ale star­hanoviştilor petrolişti sovietici, vor putea dobândi succese tot mai însemnate în pro­ducţie, în lupta pentru întărirea patriei şi apărarea păcii. C. BARBUCEANU corespondent La ,,Moldova-tricot­aje"-Iaşi Muncitoarele de la fabrica „Moldova­­tricotaje“ din Iaşi au întâmpinat ziua de 23 August cu noi succese în producţie. Astfel, tov. Lungu Sof­tea de la secţia con­fecţii şi-a îndeplinit programul de pro­ducţie ce-i revenea în cadrul celui de al treilea trimestru, și dă acum produse în contul lunii Octombrie. Deasemeni, tovarășele Tudose Ortarsa, Știrbei Sanda, Popovici Florica, Boghian Maria, etc. lucrează în contul lunii Oc­tombrie. In contul anului viitor Intensificând întrecerea socialistă pen­tru îndeplinirea înainte de termen a sar­cinilor de plan pe anul 1951, muncitorii şi tehnicienii de la uzinele „Phönix" din Baia-Mare au obţinut însemnate realizări în producţie. Folosind pe scară largă metodele s­taha­­noviştilor sovietici, organizându-şi mai bine lucrul şi luptând pentru întărirea dis­ciplinei în muncă, colectivul sectorului metalurgic din această uzină a reuşit ca până în ziua de 16 August a.c. să-şi în­d­eplinească cu cinste planul de producţie pe anul 1951, lucrând de la această dată în contul anului­­viitor. O contribuţie însemnată la realizarea înainte de termen a planului anual au dat echipele de la cuptorul tineretului conduse de tovarăşii Gaber Ştefan, Cetăţie cu loan III şi Brodacîu Francisc, care au depăşit lunar normele cu 50—65%. De asemenea, prin reducerea consumului specific de combustibil aceste echipe au realizat o economie de 200 000 lei. Deosebit de însemnate sunt şi succesele obţinute de muncitorii de la atelierul elec­­tric. Numeroşi tovarăşi printre care Biro Eugen, Karoly Iosif, Kun­c Zoltan şi Ianki Arpad lucrează începând de la 17 August a.c. în contul anului 1952. ALEXANDRU SALAJAN corespondent Cresc suprafețele cultivate cu plante industriale Cultura plantelor industriale are o mare însemnătate pentru economia noastră na­ţională. Una din aceste plante, care ocupă un loc de frunte în agricultura ţării noastre, este bumbacul. Cultura bumba­cului era aproape inexistentă pe vremea regimului burghezo-moşieresc. Până în 1935, cultura bumbacului ocupa o suprafaţă de numai 700 hectare şi dădea o producţie foarte scăzută. Par­tidul şi guvernul au urmărit îndeaproape extinderea acestei culturi atât de impor­tante. In 1945 suprafaţa cultivată cu bum­bac s’a mărit la 39.697 hectare; supra­faţa însămânţată cu bumbac a crescut apoi la 67.432 hectare în 1949 ; în anul 1951, s’au însămânţat cu bumbac 149.600 hectare. In acelaş timp a crescut şi producţia la hectar, prin Introducerea metodelor so­vietice de cultură Recoltele au ajuns In unele locuri la 1.100 kg. la hectar. Cultura bumbacului se face în bune con­diţii în sectorul socialist al agriculturii , gospodăriile colective şi gospodăriile de stat. Ţăranii muncitori care s’au aso­­ciat să cultive bumbacul în tarlale obţin deasemenea rezultate însemnate. Rezultatele bune obţinute în cultura bumb­acului se datoresc faptului că s-au adus seminţe din U.R.S.S. şi din R. P. Bulgaria şi se folosesc metodele sovietice. In cadrul primului nostru plan cinci­nal este prevăzută sporirea suprafeţelor cultivate cu bumbac până la 300.000 hectare. Recolta obţinută va acoperi com­plect nevoile industriei noastre textile. Când fabricile de zahăr erau deţinute de capitaliştii străini şi români, suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr era foarte redusă In 1935—1937 se cultivau cu sfe­clă numai 25.497 hectare, începând din 1945, când s’au semănat cu sfeclă de zahăr 43.723 hectare, suprafeţele culti­vate cu­ sfeclă de zahăr au crescut me­reu ajungând anul acesta la peste 90.000 hectare. Deasemenea floarea soarelui ocupă din an în an suprafeţe tot mai întinse. Cele 56.809 hectare în 1935—1936 s-a ajuns la 231.910 hectar în 1946 şi la 496.471 hectare în 1950. Aceste cifre ne arată o creştere con­siderabilă a culturilor de plante indus­triale care au o mare însemnătate pen­tru economia ţării noastre, pentru inde­pendenţa noastră naţională şi pentru creş­terea nivelului de trai al poporului mun­citor. Pe şantierul termocentralei de la Doiceşti Măreaţă şi Impunătoare se înalţă construcţia clădirii termocentralei de la Doiceşti, una din însemnatele lucrări ale mă­reţului plan de electrificare a ţării. Puterea instalată a acestei termocentrale va fi de 120.000 kw., din care 60.000 kw. vor fi puşi în funcţiune până la sfârşitul anului 1952. Sute de muncitori, zidari, dulgheri, betonieri, etc. Îşi înzecesc acum eforturile pentru a termina lucrările de construc­ţie. In interiorul clădirii a început montarea maşinilor. Din Uniunea Sovietică O UNIVERSITATE A METODELOR ÎNAINTATE DE MUNCĂ In oraşul Lvov s'a deschis o universie­tate a metodelor înaintate de muncă, creată din Iniţiativa secţiei tehnice a filialei lo­cale a Societăţii pentru răspândirea cu­noştinţelor politice şi ştiinţifice. Cursurile sunt urmate de aproape 200 de strungari şi lăcătuşi ; ei studiază realizările ştiinţei şi tehnicii, tehnologia nouă şi cele mai bune metode de muncă. Lecţiile sunt ţinute de oameni de şti­inţă, ca şi de fruntaşi în producţie. Astfel recent a ţinut o lecţie maistrul in tăierea rapidă a metalelor V. Seminski, laureat al Premiului Stalin El a vorbit studen­ţilor despre metodele sale de tăiere ra­pidă a metalelor, după care a ţinut o lecţie practică în laborator. COMBINA DE TĂIAT PIATRA La carierele de pe malurile limanului Maloaljaksk lucrează o nouă maşină — combina de tăiat piatră, care înlocuieşte munca a 250 tăietori de piatră. In două schimburi combina dă 500 metr. cubi de piatră de construcţie, cantitate sufi­cientă pentru a încărca un tren întreg. Capacitatea de producţie a acestei com­bine este egală cu aceea a unei uzine care fabr­că 30 milioane cărămizi pe an. In apropierea carierei nu se văd a­­­proape deloc oameni Mecanisme puter­nice au înlocuit e°mpiect munca fizică grea a tăietorilor de piatră. Mecanicul nu face decât să apese pe un buton şi combina alunecă uşor pe nişte şine de fier instalate m­ealungul ca­rierei Un grup de motoare electrice pun în mişcare fierăstraele verticale care taie stratul de piatră deacurmezişul împărţin­­du 1 în fâşii, a căror lărgime este egală cu lunetm°a viitoarelor blocuri de piatră. Ajungând la capătul celălalt al sând de fier mecanicul întoarce, cu a­utorul unui dispozitiv special, fierăstraiele verti­cale cu 90" De aici combina face drum întors. De data aceasta fierăstraele ver­ticale taie piatra dealingul carierii taie cele orizontale desprind cărămiz­­e de piatră de restul masivului. Un transpor­tor cu bandă duce pietrele gata tăiata la depozit Dispozitive speciale automate permit obţinerea unor cărămizi de difer­te di­mensiuni Aceste maşini minunate lucrează acum la carierele din Ucraina şi Crime­a, tăind piatră de construcție pentru marile con­strucții ale comunismului. Pentru crearea combinei de tăiat pia­tră, inginerul sovietic S M Zi­lergh­t a fost distins cu Premiul Stalin. PENTRU O RECOLTA IMBELSUGATA IN ANUL VIIT­OR! Când munca e bine organizată BRAILA (de la corespondentul nostru). Imediat după apariţia Hotărîrii parti­dului şi guvernului cu privire la muncile de toamnă, membrii Comitetului Executiv al Sfatului Popular raional Brăila şi-au împărţit sarcinile luând primele măsuri organizatorice. Aşa de pildă în raion , a grăbit înmânarea planurilor de cultură ţă­ranilor muncitori Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare comunale au mobilizat in această acţiune pe toţi agenţii agri­coli, şefii de tarlale, precum şi pe deputaţi. Până la 30 August, cu 6 zile înainte de termenul fixat în Hotărîre, în toate comu­nele din raion, cu excepţia comunei Na­­zăru, ţăranii muncitori au primit planurile de cultură individuale. Pentru repararea utilajului agricol, s-au organizat până acum 109 centre de repa­raţie în comune, 3 în gospodăriile colec­tive, in afară de 10 ateliere care func­­ţionează pe lângă staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de sân. Deasemeni sau luat măsuri ca atelierul mobil de la S.M T. Traian-Sat, primit anul trecut din Uniunea Soviedcă, să fie folo­sit din plin în această campanie Rezumatele pregătirilor făcute până acum n’au întârziat să se arate. Gospodă­riile de stat au şi început arăturile pentru însămânţări. S.M T. a încheiat contracte cu peste 7.000 ţărani săraci şi mijlocaşi, iar brigăzile de tractorişti au şi început arăturile. Până la 31 August muncitorii din gospodăriile de stat şi tractoriştii de la S.M.T. au avat aproape 2 000 ha la aceeaşi dată în comunele Racoviţa şi Latinu se reparaseră 25 pluguri şi 14 grape. Iar munctorii de la gospodăria agricolă de stat „Brăila" începuseră însă­­mânțarea rapiței de toamnă. 2932 ţărani muncitori s’au întovărăşit până acum în regiunea Galaţi GALAŢI.­­ Recoltele bogate dobân­dite de colectivişti şi de ţăranii munci­tori întovărăşiţi, care şi-au lucrat pămân­tul cu tractoarele, fac ca tot mai mulţi ţărani muncitori să încheie contracte cu S.M.T. Până în prezent, 2 932 ţărani saraci şi mijlocaşi din comunele Braniştea, Sil­­viţa, Şendreni, Scânteeşli şi Fân­ânele s’au întovărăşit şi au încheiat contracte cu S.M.T. Şendreni pentru o suprafa­ţa de 6.242 ha. Deasemeni, S M.T. Şendreni a încheiat contracte cu 11 gospodării colective pentru a executa lucrări pe o suprafață de 3.217 ha. (Agerpres).

Next