Scȃnteia, ianuarie 1952 (Anul 21, nr. 2234-2260)

1952-01-02 / nr. 2234

Pag. 4 Poporul sovietic întâmpină cu bucurie anul 1952 MOSCOVA, 1 (Agerpres). — De la co­respondentul Agenţiei AGERPRES : Noul an a păşit prin porţile Moscovei, a Intrat în casele oamenilor sovietici, l-a felicitat din toată inima pentru marile lor izbânzi în făurirea comunismului şi le-a urat să-l încununeze cu noi şi stră­lucite succese, să-l întipărească prin mă­reţele lor înfăptuiri numele în memoria generaţiilor viitoare. Moscoviţii i-au ieşit în întâmpinare. In ajun, magazinele Moscovei, ale căror vitrine strălucesc în toate culorile curcu­beului, erau pline cu oameni de toate vârstele şi profesiile, care ieşeau cu bra­ţele încărcate cu pachete. In vederea sărbătoririi revelionului, familiile mun­citorilor şi colhoznicilor din colhozurile apropiate de capitală cumpărau sticle de şampanie, torturi uriaşe, dulciuri, fructe exotice, cutii de icre negre sau de Man­ciuria. In marile univermaguri s'au cumpărat daruri în valoare de milioane de ruble. Maşinile electrice, motocicletele, bicicle­tele, stofele, ţesăturile s’au vândut de Anul Nou în mari cantităţi. Raioanele de jucării din magazine, ca şi universagu­­rile destinate în mod special copiilor, sclipeau cu sute de becuri multicolore. Păpuşi în cele mai felurite vestminte, ju­cării de cele mai diverse forme şi mărimi făceau să strălucească de bucurie ochii copiilor. Tot pentru bucuria celor mici s'au înăl­ţat în diverse săli de spectacol şi palate de cultură din Moscova pomi de Anul Nou. In sala coloanelor din Casa Sindica­telor şi în sala mare a Conservatorului, sub lustre uriaşe strălucesc brazi înalţi împodobiţi cu mii de becuri şi jucării, iar în fiecare seară Moş Gerilă stă de vorbă cu copiii şi le împarte daruri. Pen­tru a înveseli vacanţa copiilor, toate tea­trele Moscovei dau spectacole în matineu cu piese clasice şi cu piese scrise special pentru copii, iar circul Moscovei a orga­nizat un program deosebit pentru copii. In întâmpinarea noului an străzile Mos­covei fremătau de veselie. Totuşi, în acea­stă Moscovă veselă am întâlnit şi doi oa­meni trişti. I-am întâlnit pe strada Gorki. Erau corespondenţii a două agenţii impe­rialiste. Ochii lor, pe care căutau să-i as­cundă de privirile trecătorilor, oglindeau ură şi furie neputincioasă. Căutau desigur să descopere vreun amănunt cât de neîn­semnat care să le servească drept pretext pentru noi calomnii murdare. Dar zadar­nică le-a fost pânda de vulpoi. Ori şi unde priveau dădeau cu ochii de belşugul ma­gazinelor şi veselia trecătorilor cu braţele încărcate de pachete. Poporul sovietic în­tâmpină cu bucurie anul care vine — anul 1952. El va fi anul unor noi victorii glo­rioase pe frontul muncii paşnice creatoare. Sub conducerea încercată a iubitului lor Partid Comunist, sub cârmuirea înţeleaptă a marelui Stalin, oamenii muncii din Uniunea Sovietică merg cu fermitate spre comunism împotriva restricţiilor impuse de americani în comerţul dintre Răsărit şi Apus ROMA 31 (Agerpres). — TASS trans­mite : Ziarul AVANTI anunţă din Paris că în cercurile industriale şi comerciale fran­ceze se înregistrează o adâncă nemulţumire în legătură cu restricţiile impuse de căpe­teniile blocului Atlantic comerţului cu U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară. Guvernul francez a fost informat despre această nemulţumire de către reprezen­tanţi ai Consiliului naţional al patronilor francezi. PARIS. — „L’Humanité" publică o re­zoluţie a comitetelor de întreprindere de la Compania Franceză a Metalelor, în care se cere să se asigure Franţei suficient cocs şi materii prime, în măsură să uşu­reze deplina întrebuinţare a mâinii de lu­cru în industrie. Rezoluţia aminteşte că muncitorii de la C.F.M. din localitatea Deville-les-Rouen luptă deasemeni pentru a împiedica reducerea săptămânii de lucru din pricina lipsei de materii prime. In concluzie muncitorii, membri ai sin­dicatelor din Confederaţia Generală a Muncii, ca şi ai sindicatelor scizioniste, ca Force Ouvrière şi sindicatele creştine, cer înfăptuirea unui schimb comercial liber cu toate ţările, inclusiv Uniunea Sovietică, China Populară şi ţările de democraţie populară. DJAKARTA. — Ziarul indonezian „Daily Merdeka" anunţă că dr. K. Prawirane­­gorn, preşedintele Asociaţiei comercianţi­lor indonezieni, a declarat că propunerea de a se lărgi volumul schimburilor comer­ciale cu U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară ar trebui luată în consideraţie. In ceea ce o priveşte, Indonezia ar putea oferi materiile sale prime în schimbul maşinilor şi al produselor de consum so­vietice. Dr. Prawh­anegom a arătat că intensifi­carea relaţiilor comerciale cu U.R.S.S. ar fi bine venită din pricină că ţările din America şi Europa apuseană întârzie în mod sistematic expedierea produselor şi articolelor necesare Indoneziei. COPENHAGA 31 (Agerpres). — TASS transmite : In Danemarca se observă o vie nelinişte, în urma dispoziţiei Washingtonului ca ţă­rile marshallizate să nu mai vândă statelor din Europa răsăriteană peste 300 tipuri de mărfuri. Cercurile interesate de la Copenhaga sunt neliniştite în legătură cu negocierile co­merciale în curs dintre Danemarca şi R. Polonă. Ziarul INFORMACIÓN subliniază că, în urma publicării listei de mărfuri in­terzise de americani pentru a fi exportate în Răsărit, devine problematic rezultatul tratativelor economice polono-daneze. Ziarul LAND OG FOLK scrie că noua dispoziţie a guvernului american, transmisă prin intermediul direcţiei securităţii mu­tuale, condusă de Harriman, urmăreşte diri­jarea comerţului exterior al ţărilor mar­shallizate în conformitate cu interesele Statelor Unite. Uriaşele cheltueli de război ale guvernului Pleven în discuţia Adunării Naţionale franceze PARIS 31 (Agerpres). — TASS trans­mite : La 29 Decembrie, în Adunarea Naţio­nală franceză au început desbaterile asu­pra creditelor propuse de guvern pe pri­mele două luni ale anului 1952, care, după cum scrie ziarul L’HUMANITE DI MANCHE, se cifrează la 130 miliarde franci, în timp ce cheltuelile militare pe anul viitor se ridică în total la 1.292 mi­­liarde franci. Luând cuvântul la desbateri, deputatul comunist Raymond Guyot a declarat că guvernul nu poate prezenta acum bugetul militar anual complet spre examinarea Parlamentului, deoarece nici el nu are li­bertatea de a stabili volumul cheltuelilor militare şi depinde în această privinţă de „ajutorul“ american şi de „recomandările“ stăpânilor săi de peste Ocean. In numele grupului parlamentar comu­nist, Raymond Guyot a cerut reducerea cheltuelilor militare pe anul viitor pentru metropolă de la 780 miliarde franci, cât cere guvernul, la 500 miliarde. El a cerut să nu se mai cheltuiască fonduri franceze pentru bazele americane din Franţa şi din Africa de Nord, pentru achiziţionarea de materiale de război şi armament în străină­tate, pentru organizarea şi înarmarea aşa numitei poliţii „auxiliare" de „pază teri­torială". Raymond Guyot a arătat că valoarea creditelor militare propuse de guvern va reprezenta 40% din întregul buget de stat al Franţei. Majoritatea reacţionară a Adunării Na­ţionale a respins însă propunerea reprezen­tantului grupului comunist. Un bilanţ sumbru al politicii guvernanţilor britanici LONDRA 31 (Agerpres).— TASS trans­mite : Pentru poporul englez bilanţul anu­lui 1951 nu este deloc îmbucurător. Politica cercurilor conducătoare din Ma­rea Britanie a aruncat pe umerii poporului englez povara grea a cheltuelilor militare. Anul 1951 a însemnat pentru poporul englez sporirea cheltuelilor de înarmare de la 1.200.000.000 la 1.600.000.000 lire sterline, creşterea preţurilor la produsele de larg consum, înrăutăţirea aprovizionării cu combustibil, energie electrică şi gaz, şi în genere perspective sumbre în ce pri­veşte nivelul de trai. Cercurile conducă­toare de la Londra au dus o politică anti­populară de militarizare a ţării. „Acesta a fost primul an din intreaga istorie a Angliei — scrie săptămânalul NEW STA­TESMAN AND NATION - când am ţi­nut în timp de pace 11 divizii în afara frontierelor şi am cheltuit pentru înarmare peste 10% din venitul naţional al ţării“ In urma cursei înarmă­rilor, s-a restrâns activitatea industriei civile, ceea ce a pro­vocat sporirea considerabilă a deficitului comerţului exterior şi al balanţei de plăţi. Astfel, comerţul exterior al Angliei s a soldat în primele 11 luni ale anului 1951, potrivit datelor ziarului FINANCIAL TI­MES, cu un deficit de 1.113.200.000 lire sterline. Deficitul balanţei de plăţi pe 1951 s’a ridicat la uriaşa sumă de 500.000.000 lire sterline. In legătură CU această situaţie NEWS CHRONICLE subliniază că „dacă deficitul va continua să crească, scăderea nivelului de trai va căpăta un caracter ameninţător şi va duce la foamete". Cursa înarmărilor stă la baza creşterii preţurilor la articolele de primă necesi­tate. Actualmente este aproape imposibil să găseşti vreun produs de larg consum care să nu se fi scumpit anul acesta. DAILY WORKER relatează că în 1951 nivelul de trai al oamenilor muncii din Anglia a scă­zut cu 25%, în urma creşterii costului vieţii. In prezent, numeroase familii mun­citoreşti nu sunt in stare să-şi cumpere nici măcar raţiile mizere de alimente. DAILY MAIL recunoaşte că principala cauză a scăderii deverului magazinelor o constitue preţurile deosebit de mari, care la multe articole au crescut de 6 ori şi chiar mai mult, faţă de nivelul antebelic. Pauperizarea populaţiei a provocat stag­narea în multe ramuri ale industriei uşoare,­­ încălţăminte, textile, confec­­ţiuni, mobile, etc. Numeroase întreprin­deri din aceste sectoare de activitate au fost nevoite să întrerupă temporar sau de­finitiv producţia. Costul vieţii creşte neîncetat. Recent au fost anunţate majorări de preţuri la brânză (70%), slănină (25%), benzină, combusti­bil şi mobilă. Tarifele pe căile ferate sunt în prezent cu 70% mai mari decât înainte de război. Perspectivele ce se deschid în faţa po­porului englez pentru anul ce vine sunt şi mai sumbre. Ziarul MANCHESTER GUARDIAN scrie, de pildă, că în 1952 „Anglia va fi ameninţată de pericolul in­flaţiei“, întrucât cheltuelile pentru înar­mare vor spori şi mai mult. CAIRO­­ (Agerpres). — TASS La 30 Decembrie, pe întreg teritoriul Egiptului au avut loc numeroase de­monstraţii antiimperialiste ale studenţilor şi muncitorilor. Demonstranţii au cerut ca guvernul să ia măsuri hotărîte pentru sa­tisfacerea revendicărilor naţionale ale po­porului egiptean. Demonstranţii au scandat lozinci împotriva amestecului imperialişti­lor anglo-americani în afacerile interne ale Egiptului şi au cerut restabilirea libertăţi­lor cetăţeneşti. Situaţia din Egipt După cum anunţă ziarul AL MISRI, în unele oraşe a fost decretată starea de asediu. La Beni Suef, poliţia a deschis fo­cul împotriva studenţilor, rănind 7 per­soane. Presa anunţă că în diferite oraşe au fost arestaţi numeroşi studenţi. La Shibm­el Korn, Beni Suef, Damanhur, Damietta, Tanta, Asyut şi într’un număr de alte oraşe mai mici au avut loc mari demon­straţii. CAIRO­­ (Agerpres). — TASS trans­mite : In şedinţa sa din 31 Decembrie, Con­siliul de miniştri al Egiptului a aprobat o lege care prevede pedepsirea colaborării cu trupele străine din Egipt. După cum relatează ziarele, noua lege prevede că orice persoană care furnizează trupelor străine alimente, îmbrăcăminte sau mate­riale de construcţie va fi pasibilă de pe­deapsa de 2 ani închisoare şi 1.000 lire egiptene amendă. SCÂNTEIA O nouă victorie a Frontului unit de stânga în alegerile din India DELHI 31 (Agerpres). — TASS trans- acestui front, Varadesvaran Nair, a fost Candidatul Frontului unit de stânga, Ra­­mire , ales în parlamentul indian, înfrângându-l vindian, și independentul Madjid, sprijin.t . . . . , „ „ . . . , , , de Frontul de stânga, au fost aleși în Adu-Frontul unit de stân£ 1 3 3 ropurtst o nouă ps fostul prim ministru al ststului Trsvsh­' nsros legislativci s ststului Travsncors victorie în alegerile din India. Candidatul core-Cochin, Naralanu Pillai. Cochin. Iranul respinge „ajutorul economic" american TEHERAN 31 (Agerpres). — TASS transmite: Intr’o telegramă semioficială, ziarul JOURNAL DE TEHERAN anunţă că am­basadorul american Henderson duce tra­tative cu Mosaddîk în legătură cu condi­ţiile de folosire a aşazisului „ajutor eco­nomic” american. Pentru a-l informa pe Mosaddîk asupra condiţiilor acestui „aju­tor", Henderson i-a înmânat textul unei legi adoptate, acum câtva timp de Congre­sul american. Henderson a arătat că po­trivit acestei legi, ţările care vor să pri­mească „ajutor“ economic şi militar din partea Statelor Unite trebue să accepte toate condiţiunile cuprinse în această lege. Unul dintre articolele ei prevede că ţă­rile care primesc ajutor trebue să se înar­meze pe baza „ajutorului“ american. Intr’un articol intitulat: „Mosaddîk res­pinge ajutorul în cadrul punctului 4 al programului Truman şi ajutorul militar a­­merican", ziarul KEIHAN relatează urmă­toarele amănunte în legătură cu tratativele dintre Henderson şi Mosaddîk : „Mosaddîk i-a declarat lui Henderson că nu poate accepta condiţiile americane, de­oarece ele violează principiile politicii Ira­niene de păstrare a neutralităţii şi în fapt obligă Iranul să intre în blocul occidental ”. Organul Frontului Naţional, BAHTARE EMRUZ, scrie că „guvernul iranian a in­format pe Henderson asupra următorului punct de vedere cu privire la semnarea do­cumentelor privind condiţiile de primire a „ajutorului" în cadrul punctului 4 al pro­gramului Truman : 1) Guvernul Iranian consideră că orice angajamente asumate şi orice acord în le­gătură cu primirea acestui ajutor trebue să fie aprobate de Medjlis şi Senat; 2) Guvernul iranian consideră că de vre­me ce există angajamentele de a menţine pacea şi securitatea generală, pe care el şi le-a asumat în cadrul Chartei Naţiunilor Unite, nu este nevoie să-şi asume alte an­gajamente de a menţine pacea şi securita­tea generală în conformitate cu condiţiile prezentate de guvernul american; 3) In ce priveşte condiţia referitoare la necesitatea de a „contribui la întărirea a­­părării Iranului şi a lumii libere", părerea guvernului iranian este că un astfel de an­gajament, în special dacă se ţine seama de înţelesul pe care marile puteri ale lumii îl atribue cuvintelor „forţele de apărare ale lumii libere", este contrarie principiilor neutralităţii iraniene. Cu prilejul celei de a 4-a aniversări a instaurării Republicii Populare Române R. D. Germană BERLIN 30 (Agerpres). — Dela cores­pondentul AGERPRES dela Berlin . Cu prilejul celei de a patra aniversări a proclamării Republicii Populare Române, ziarele din R. D. Germană consacră arti­cole succeselor regimului de democraţie populară din ţara noastră. Sub titlul „Patru ani în Republica Popu­lară Română”, ziarul NEUES DEUTSCH­LAND, organul Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, publică un amplu articol în care trece în revistă adâncile prefaceri politice, econo­mice şi sociale care au avut loc în Româ­nia în cei patru ani de la răsturnarea mo­narhiei. „Poporul român merge hotărît pe dru­mul luptei pentru apărarea libertăţii şi in­dependenţei sale, pentru apărarea păcii, care este dorită de întreaga lume munci­toare. Poporul român păşeşte cu încredere în cel de al doilea an al cincinalului, ho­tărît să înfăptuiască măreaţa operă de con­struire a socialismului”. Ziarele NAZIONAL ZEITUNG şi NEUE ZEIT sub titlul „Patru ani în România nouă” publică în pagina întâia scrisoarea de felicitare adresată ministrului plenipo­tenţiar al R.P.R. în R.D. Germană, Ichim Rusu, de Prezidiul Frontului Naţional al Germaniei Democrate. In această scrisoare se scrie printre altele : „Acum patru ani poporul român a lichidat definitiv trecutul prin răsturnarea monarhiei şi instaurarea Republicii Populare. Consiliul Naţional al Frontului Naţional al Germaniei Democrate vă roagă, domnule ministru, ca la aniversarea acestui eveni­ment istoric, să transmiteţi poporului şi guvernului dumneavoastră cele mai cor­diale felicitări ale noastre. Consiliul Na­ţional al Frontului Naţional al Germaniei Democrate foloseşte această ocazie festivă ca să-şi exprime convingerea că prietenia durabilă dintre Republica Populară Ro­mână şi Republica Democrată Germană se va consolida şi mai mult”. R. P. D. Coreeană PHENIAN 31 (Agerpres). — TASS transmite : La 30 Decembrie, ambasadorul Repu­blicii Populare Române în Republica Popu­lară Democrată Coreeană a oferit la Phe­nian o recepţie cu prilejul celei de a patra aniversări a Republicii Populare Române. La recepţie au participat preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme a R.P.D. Coreene, Kim Du Bon, ministrul afacerilor externe al R.P.D. Coreene, Pale Hen En, miniştri, eroi ai R.P.D. Coreene, reprezentanţi ai organizaţiilor de partid şi de massă, muncitori, ţărani, membri ai corpului diplomatic. Recepţia s’a desfăşurat într’o atmosferă de caldă prietenie. Evenimentele din Coreea PHENIAN 1 (Agerpres). — TASS trans­mite ; In comunicatul din 31 Decembrie al înaltului Comandament al Armatei Popu­lare Coreene se spune că unităţile Armatei Populare Coreene, în strânsă colaborare cu detaşamentele de voluntari chinezi, au continuat să ducă lupte defensive împotriva intervenţioniştilor americano-englezi şi a trupelor listumaniste pe vechile poziţii, provocând inamicului pierderi în oameni şi material de război. Pe frontul de Vest, unităţile Armatei Populare au izgonit Inamicul de pe insu­lele Soenphendo şi Teenphendo, situate in largul coastei de Vest a Coreei. Potrivit unor date provizorii, Armata Populară a nimicit două batalioane h­stumaniste şi a capturat peste 170 puşti, 5 mitraliere, 3 instalaţii de radio, 156 lăzi cu cartuşe şi o mare cantitate de alt material de război. Armata Populară a capturat deasemenea două bărci cu motor şi 20 vase de debar­care. Au fost scufundate în apele insulei Teenphendo câteva vase, pe bordul cărora se aflau trupe lisînmaniste, care încerca­seră să fugă. La 31 Decembrie, unităţile de artilerie antiaeriană ale Armatei Populare şi deta­şamentele de puşcaşi-vânători de avioane au doborât două din avioanele inamice care bombardaseră populaţia paşnică din loca­lităţile Muncihon, Anben şi Sukcihon. Adâncirea divergenţelor între organizatorii „armatei europene“ PARIS 1 (Agerpres). — TASS trans­mite : La 30 Decembrie, conferinţa de la Pa­ris pentru constituirea aşa numitei „ar­mate europene" şi-a încheiat lucrările. La conferinţă au luat parte miniştrii afacerilor externe, ai finanţelor şi ai apă­rării din şase ţări — Franţa, Italia, Bel­gia, Olanda, Luxemburg şi Germania oc­cidentală. Comunicatul publicat la sfârşitul con­ferinţei a fost redactat în termeni foarte nebuloşi, se pare cu scopul de a se ascun­de contradicţiile dintre participanţii la conferinţă şi de a se trece sub tăcere di­ficultăţile ivite. Comunicatul se ocupă pe larg de probleme secundare, şi nu de pro­bleme esenţiale. Totodată, comunicatul precizează că experţii vor continua lu­crările lor şi că în ianuarie va avea loc o nouă conferinţă a celor şase, care ini­ţial nu fusese prevăzută. Potrivit relatărilor presei, principalele divergenţe s-au ivit între reprezentanţii Franţei, Italiei şi Germaniei occidentale, pe de o parte, şi reprezentanţii ţârilor Beneluxului, pe de altă parte. In timp ce primii cer instituirea unui „buget comun“ pentru armata proiectată şi principiul majorităţii în soluţionarea anumitor pro­bleme de către organele „armatei euro­pene“, ţările Beneluxului, care se tem pe bună dreptate că vor fi strivite de „par­­tenerii“ lor mai puternici, insistă cu des­tulă hotărîre ca fiecare guvern să-şi păs­treze dreptul de a finanţa efectivele sale puse la dispoziţia „armatei europene“. Ele insistă şi asupra aplicării principiu­lui veto-ului în organele acestei armate. Nici chiar presa reacţionară franceză nu poate ascunde dificultăţile de care s-au ciocnit autorii acestui plan agresiv. Ast­fel, ziarul LE FIGARO recunoaşte că există „dificultăţi majore“ în calea consti­tuirii „armatei europene". Corpul de comandă al noului Wehrmacht va fi instruit în S. U. A. PARIS 31 (Agerpres). — TASS trans­mite : Sub titlul „Corpul de comandă al noului Wehrmacht va fi instruit în şcolile mili­tare americane", ziarul L’HUMANITE re­latează că, potrivit unor informaţii din surse militare americane, ministrul armatei al Statelor Unite, Frank Pace, s’a întâlnit recent cu membrii guvernului dela Bonn, cu care s’a înţeles asupra instrucţiei su­plimentare pentru ofiţerii noului Wehr­macht. Ofiţerii din Germania occidentală vor studia sistemul de organizare a armatei americane, urmând totodată cursuri spe­ciale de pregătire politică şi „morală”. Instrucţia corpului de comandă al Wehr­­machtului reînviat va fi făcută în urmă­toarele şcoli militare americane : colegiul central al armatei americane de la Fort- Levenwort (statul Kansas), şcoala de in­fanterie dela Fort-Bening (statul Georgia), şcoala de blindate dela Fort-Knox (statul Kentucky), şcoala de artilerie dela Fort- Sill (statul Oklahoma). Primul grup de 352 ofiţeri de la Bonn, condus de generalul hitlerist Harpe, va pleca în curând în Statele Unite. Ce ascunde reclama despre ,tmodul de viaţă american “ Când delegaţia sovietică a propus în Consiliul Economic şi Social al O.N.U. crearea unei comisii internaţionale care să cerceteze condiţiile reale de muncă din S.U.A. şi celelalte ţări capitaliste, ca şi condiţiile de muncă din U.R.S.S. şi demo­craţiile populare, delegaţia americană s-a opus cu înverşunare acestei propuneri. Punând în funcţiune cunoscuta maşină de vot, reprezentanţii americani au obţinut respingerea propunerii sovietice. Pentru ce? Ce aveau şi ce au de ascuns patronii fa­bricilor americane? Ce nu îndrăznesc ei să arate unei comisii internaţionale impar­ţiale, capabile să treacă dincolo de cortina faimoasei reclame mincinoase a „modu­lui de viaţă american” ? Aceasta ne-o spun câteva dintre aspectele vieţii de mizerie şi chin pe care o duc robii salariaţi din America lui Truman . 6 De curând la uzinele Ford şi la o serie de alte mari întreprinderi, s-a in­trodus o maşină specială, care controlează — până la o zecime de secundă — timpul folosit de muncitor în procesul de producţie. Numai în ultimele săptămâni au fost concediaţi peste 55.000 muncitori de la Ford, pentru că nu mai puteau face faţă ritmului de muncă impus prin această „inovaţie“. Trustul „General Motors” are în plan concedierea a circa 200.000 muncitori pentru acelaş motiv. • In urma ultimei majorări a impozitelor care a intrat în vigoare la 1 Noem­­brie, muncitorului american i se sustrage 30% din salariu pentru plata impozitelor. In prezent, după cum afirmă ziarul miliardarilor americani „Wall Street Journal”, „organele legislative caută noi posibilităţi pentru majorarea impozitelor”. • In vreme ce zece trusturi uriaşe îşi împart 40% din fiecare dolar dat ca impozit de contribuabilul american, trei sferturi din familiile americane nu dispun de minimul necesar pentru existenţă, iar circa 20 milioane de familii nu dispun nici măcar de jumătate din acest minim. • Ziarul american „The Packing­house Worker” publică scrisoarea lui H. James Davis, muncitor la abatoarele „Armour and Co.” „Anul trecut, spune Davis, am lucrat timp de 8 luni şi n’am câştigat decât 1.352 dolari şi 37 cenţi. Doi dintre fiii mei n’au gustat niciodată untul, cei trei copii ai mei au mâncat aşa de puţină carne, încât, la drept vorbind, nici nu ştiu ce este carnea”... • Intr’o scrisoare adresată ziarului „New York Post”, o gospodină spune: „Mă duc in fiecare zi la piaţă şi văd cum preţurile se urcă. Cum va putea să trăiască o familie obişnuită, dacă preţurile şi impozitele cresc, în timp ce guvernul îngheaţă salariile ? Aceasta este democraţia pe care preşedintele Truman ne cere s’o apă­răm ? Libertatea de a muri de foame — iată ce înseamnă aceasta”. • Ca urmare a cursei înarmărilor, profiturile monopolurilor au crescut verti­ginos. Pe când în anul 1938 profiturile monopolurilor (până la achitarea impozitelor) au fost de „numai” 3,3 miliarde dolari, în 1944 ele s’au urcat la 24,3 miliarde, în 1948 la 34,8 miliarde, iar în 1950 au ajuns la 48 miliarde dolari. In prima jumătate a anului 1951, potrivit dării de seamă a lui Truman, profiturile au atins nivelul record de 26.800.000.000 dolari. Nr. 2234 Din ţările de democraţie populară BOGATE ZĂCĂMINTE DE PETROL DESCOPERITE IN R. P. CHINEZĂ Bogate zăcăminte de petrol au fost des­coperite în China de Nord-Vest şi în alte regiuni ale ţării. Acesta este rezultatul unei largi prospectări, care a fost îndeplinită din iniţiativa guvernului popular. In cursul ultimilor doi ani, geologii, experţii, petroliştii şi sondorii au depus o largă muncă de prospectare. 76% din to­talul investiţiilor guvernului în industria petrolului au fost acordate în acest scop. Rezultatele obţinute au dovedit că această politică este justă. In numeroase regiuni a și fost găsit petrol. Deosebit de bogata zăcăminte au fost descoperite în întinsul deșert Takla Makan, din provincia Sinkia­­nul de Sud. Pe o mare parte din noile terenuri pe­trolifere sunt instalate în prezent sondela și au fost construite rafinării. In timp ce munca de prospectare con­tinuă, vechile rafinării părăsite de cătra Gomindan sunt refăcute. Unele dintre a­­cestea dau în prezent cu 20% mai multă benzină din aceeași cantitate de petrol brut. In afară de aceasta China produce în prezent diferite feluri de utilaj pentru in­dustria petroliferă, care înainte era adus numai din S.U.A. îndeplinirea cu succes­­ A PLANULUI DE STAT PE 1951 IN R. P. BULGARIA Potrivit datelor preliminare ale Com­i­­siei de Stat a Planificării din R. P. Bul­garia, planul pentru producția industriala globală pe anul 1951 a fost îndeplinit cu succes. Producţia industriei R. P. Bulga­ria pe anul 1951 a depăşit pe cea de anul trecut cu 15,8%. Succese remarcabile au fost obţinute in agricultură. In acest domeniu, producţia pe anul 1951 a fost cu 42,9% mai mare decât în 1950. Cooperativele agricole de producţie au primit cele mai moderne ma­şini agricole. Numai în cursul primelor luni ale acestui an au fost importate din Uniunea Sovietică 550 combaine. Parcul de tractoare al staţiunilor de maşini şi tractoare a crescut cu 23,4% faţă da 1950. Venitul naţional pe anul 1951 a înre­­gistrat o creştere de peste 30% faţă de anul trecut. UN MARE ATELIER PENTRU MONTAREA AUTOVEHICULELOR IN R.P. UNGARĂ De curând a fost pus în funcţiune, la Budapesta, cel mai mare atelier din ţară pentru montarea autovehiculelor. Uriaşul atelier are o lungime de 130 metri şi o lăţime de 40 metri. Aici pot fi puse în lucru 100 de autocamioane deodată. Marea hală a atelierului a fost proiectată şi uti­lată în baza experienţei sovietice. Pentru construirea acestui gigantic atelier s au cheltuit până în prezent 9 milioane forinţi. In anul următor se vor investi alte 5 mili­oane forinţi din care se vor construi noi a­­teliere, birouri şi instalaţiuni sociale mo­derne. Planul cincinal maghiar prevede spori­rea, modernizarea şi lărgirea atelierelor de montare şi reparare a autovehiculelor, care contribue în mare măsură la desfăşu­rarea cu succes a traficului de pasageri şi a transportului de mărfuri. Producţia industrială a R. P. Ungare reprezintă acum 250% faţă de nivelul dinainte de război. In trimestrul al trei­lea al anului 1951 producţia industrială a fost cu 24,8% mai mare decât în pe­rioada corespunzătoare a anului 1950. In trimestrul al patrulea au fost obţinute re­zultate şi mai bune. Numai în Noembrie producţia industrială şi minieră a depăşit cu 26% nivelul din Noembrie 1950. Un­garia, care nu de mult era o ţară agri­colă înapoiată, se transformă cu rapidi­tate într-o ţară industrială. Se construesc noi oraşe, fabrici şi uzine. Ţărănimea muncitoare a obţinut succese remarcabile. In anul 1951 a fost strânsă cea mai mare recoltă de la eliberarea ţării. RADIO — Joi 3 Ianuarie 1952 BUC.­I : 9.00 — Recomandări culturale; 9.03 — Pagini din istoria muzicii de operă; 9.45 —­ Cronica medicală; 10.00 —­ Muzică variată; 13.40 — Revista presei și buletin de știri ex­terne ; 14.00 — Concert de cântece ; 15.25 —­ Ciclul „Capodoperele muzicii clasice ruse . Concert Borodin; 16.25 — Muzică populară ro­mânească; 17.35 — Pagini alese din muzică corală; 18.30 — Curs de limba rusă; 19.00 Concert simfonic. In pauză : actualităţi cultu­rale- 20.50 — Muzică populară românească şi sovietică- 21.30 — Cronica vieţii culturale so­vietice; 21.45 — Canţonete; 22.20 — Emisiune pentru sportivi; 22.55 — Buletin de ştiri în limba rusă; 23.00 — Pagini din suitele lul Bach; 23.40 — 24.00 — Cântece. ROM. şi BUC. II- 6.10 — Muzică inspirată din rolelor; 6.50 — Muzică populară executată de ansam­blul Piatniţki; 7.10 — Buletin de ştiri în limba rusă; 7.30 — Articolul de fond din ziarul „Scânteia”; 7.45 — Dansuri simfonice ale com­pozitorilor noștri; 12.30 — Emisiune în limba maghiară; 15.15 — Lecturi literare: fragment din romanul „Apele Narînului” de L. Biriu­­kov; 16.30 — Emisiune in limba germană; 18.00 — Emisiune pentru gospodăriile agri­cole colective; 18.20 — Program muzical pen­­tru membrii gospodăriei agricole colective din comuna Breasta, raionul Craiova, regiunea Dolj; 18.45 — Emisiunea Comitetului Perma­nent pentru Apărarea Păcii din R. P. R.; 19.15 — Din cântecele luptătorilor pentru pace; 19.30 — Emisiune In limba maghiară; 20.25 —­ Orchestre de muzică populară românească; 20.50 — Muzică cerută de ascultători; 21.20 —­ Revista presei sovietice; 21.30 — Mari ansam­bluri corale. ROM.: 22.20 — Muzică de Ferenc Szabó din filmul „Mateias Gâscarul"; 22.35 E­­misiune In limba maghiară; 22.45 — Muzică populară românească. TIM.: 6.50 — Emisiune In limba maghiară; 7.15 — Emisiune In limba sârbă; 14.00 — Emisiune In limba germană ; 14.20 — Piese Instrumentale și vocale; 15.30 Emisiune In limba sârbă; 16.00 — Emisiuna In limba maghiară: 16.30 — Muzică populară sovietică: 16.45 —­ Emisiune In limba sârbă pentru copii: 20.30 — Arii din opere: 20.45 —­ 20.55 — Emisiune In limba germană. CRAIOVA: 13.40 — 24.00 — Program comun cu BUC. L La orele 17.15, 20.00, 22.00, 23.30 Radio jur­nal pe toate posturile. SPECTACOLELE DE AZI TEATRE: National (Studio): D'ale carnavalu­­lui;Opera de Stat; Traviata; Municipal: Cum vă place; Teatrul Naţional (sala Teatrului Arma­tei, Calea 13 Septembrie): Pentru fericirea po­porului; Tineretului: Insir'te mărgărite: Tea­trul Muncitoresc C.F.R. (sala Giuleşti): Vino­vaţi fără vină; Teatrul actorului de film Con­stantin Nottara: Micii burghezi; Teatrul de Operetă: Vânt de libertate; Teatrul Evreesc de Stat: Sunt iar acasă. CINEMATOGRAFE: Patria, Bucureşti, 1 Mai, Gh. Doja, Mioriţa, Libertăţii: Minerii Doneţu­­lui; I. C. Frimu, Alex. Popov, Moşilor, N. Bălcescu, Alex. Sahla, V. Roaită, Arta : Pământ eliberat; Republica, Volga, Rahova, Flacăra, 23 August: Un program de desene a­­nimate; Lumina, Popular: Rapsodia caucaziană; Elena Pavel: Lumină la Coordi; Donca Simo : Logodnica bogată; Cultural: Patru inimi; 7 Noembrie: Creatorul operelor muzicale nemuritoare (Mussorgski) ; Olga Bancic : În­tâlnirea fericită; Unirea: Oam­e­ni curajoşi; Ilie Pintilie: In sat la noi; T. Vladimirescu: Alexandru Matrosov; Constantin David: Căde­rea Berlinului (seria I-a, vorbit în limba ro­mână); Timpuri Noi (Bulevard): Pădurea Fer­mecată ; Timpuri Noi (Grivița) : Căpitan la 15 ani. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA. Bucureşti Piaţa ..Scânteii". Tel. 7.80.10 fi 7.80.40. Cont cea poştal 1.381. Tiparul: Combinatul poligrafic „CASA SCÂNTEII".­­ Abonamente­ individuale lunar lei 100. colective pentru muncitori, ţărani $i intelectuali lei 80.

Next