Scȃnteia, februarie 1952 (Anul 21, nr. 2261-2285)

1952-02-01 / nr. 2261

Pag. 2 Să dăm un nou avânt întrecerii socialiste! Piese peste plan însufleţirea de care au fost cuprinşi muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzine­lor metalurgice „Unirea“, când au luat cunoştinţă de Hotărîrea guvernului şi a partidului cu privire la reforma bănească şi la reducerile de preţuri, s’a concretizat, chiar din primele zile, într’o serie de însemnate ,succese in muncă, menite să contribue la Întărirea banilor poporului. In ziua de 28 Ianuarie, strungarul frun­taş Török, care aplică metoda stahanovişti­­lor sovietici Bâkov-Bortkevici de tăiere rapidă a metalelor, şi-a manifestat hotărîrea ca, în cinstea reformei băneşti şi a reduceri­lor de preţuri, să dea produse mai multe şi la turnătorie, ca şi în celelalte secţii ale uzinei „Timpuri Noi“ domneşte o atmos­feră de adevărată sărbătoare. Răspunzând dragostei şi grijii pe care partidul şi gu­vernul le poartă celor ce muncesc, fiecare muncitor şi tehnician luptă să obţină suc­cese deosebite în producţie, întrecerea socialistă se desfăşoară cu o deosebită însufleţire în secţia turnătorie. Lucrând cu toată atenţia pentru executa­rea unor forme cât mai exacte şi mai bune în toate secţiile fabricii de încălţăminte „Flacăra Roşie“, muncitorii şi tehnicienii sunt însufleţiţi de dorinţa vie de a­ obţine cât mai însemnate economii, pentru a da poporului muncitor încălţăminte tot mai eftină şi de bună calitate. La secţia de croit, de pildă, muncitorul Secheli Andrei, responsabilul unei brigăzi de economii, se strădueşte printr’o mai bună aşezare a şabloanelor de croit, să fo­losească fiecare centimetru de piele. El ştie că din materialul pe care-l economise­şte se vor putea confecţiona tot mai multe perechi de ghete peste plan, sporind în felul acesta volumul mărfurilor de larg consum, necesare bunei aprovizionări a de bună calitate şi să realizeze însemnate economii. In zilele următoare, el a reuşit să-şi depăşească planul de producţie cu 33% în loc de 30%, cât îşi luase anga­jamentul, obţinând în acelaş timp piese de bună calitate. Urmându-i exemplul, echipa turnătoru­lui Magyary Alexandru a realizat şi ea, în cinstea reformei băneşti şi a reducerilor de preţuri, două norme zilnice. Conştienţi că prin munca şi lupta lor, prin realizările tot mai însemnate în pro­ducţie contribue la întărirea reformei bă­neşti şi a reducerilor de preţuri, precum şi la sporirea câştigurilor lor, plătite în bani noi, numeroşi muncitori şi tehnicieni din Nicio piesă rebut închise, brigada de turnători, condusă de tov. Ion Marin a reuşit în ultimele zile să nu dea rebuturi. Printre fruntaşii bri­găzii se numără tovarăşii Ion Vişinescu şi Gheorghe Iliescu, care, lucrând cu grijă la confecţionarea formelor, au realizat cu 4 forme mai mult peste plan. S-a evidenţiat deasemenea brigada condusă de stahano­­vistul Constantin Wagner, care în ultimele zile şi-a depăşit cu peste 20 % sarcinile de plan­ populaţiei muncitoare. In ultimele două zile, tovarăşul Secheli a reuşit să croiască 10 perechi de ghete peste plan, economi­sind în acelaş timp 12 fuse de piele. Ase­meni lui, numeroşi muncitori desfăşoară lupta pentru folosirea mai chibzuită a ma­terialelor, hotărîţi să contribue prin rea­lizări concrete, la întărirea leului nou. Tovarăşul Constantinescu Nicolae I din aceeaşi secţie a croit în aceste zile 30 de perechi de ghete peste plan, economisind 15 fuse de piele. O contribuţie însemnată la întărirea leu­lui, la mai buna aprovizionare a oamenilor muncii, o aduce şi tineretul din fabrică. U.T.M.lista Mâţu Ioana, responsabila unei toate secţiile uzinei desfăşoară cu o vie în­sufleţire întrecerea socialistă. Topitorul fruntaş -Câmpeanu Alexandru şi-a depăşit, în ultimele zile, norma cu 80%, iar strun­garul Baci Ludovic, prin mai buna folosire a maşinii şi a timpului de lucru a dat nu­meroase piese peste pian. In întreaga uzină, muncitorii şi tehnicie­nii împletesc lupta pentru o producţie spo­rită cu lupta pentru economii în vederea reducerii preţului de cost, ştiind că în fe­lul acesta contribue la întărirea puterii de cumpărare a noului leu şi dau o puternică lovitură speculanţilor şi chiaburilor, duş­mani înrăiţi ai poporului muncitor. Succese însemnate au obţinut şi munci­torii şi tehnicienii din celelalte secţii ale uzinei. Organizându-şi mai bine locul de producţie şi aplicând metoda de tăiere ra­pidă a metalelor a stahanoviştilor sovietici Bâkov-Bortkevici, U.T.M.-istul Gheorghe Manea a reuşit să strunjească 6 pinioane cu came peste norma zilnică, iar fruntaşul în producţie Constantin Neagu să frezeze 30 da biele peste sarcinile zilnice de plan, brigăzi de economii, a economisit într’o singură zi peste 5 tuse de meşină, croind, în acelaş timp, 10 perechi de ghete peste plan. U.T.M.-istul Bratu Constantin, folo­sind metoda Lidiei Korabelnikova, a rea­lizat şi el în cele opt ore de muncă o eco­nomie de patru fuse piele. Alături de muncitorii de la secţia de croit, întregul colectiv al fabricii luptă, în întrecerea socialistă, să folosească din plin timpul de lucru şi maşinile, să reducă­ consumul de materiale, să ob­ţină o calitate superioară a produselor, pentru a pune la dispoziţia oamenilor mun­cii încălţăminte mai multă, mai bună şi mai eftină. Zeci de fuse de piele economisite SCÂNTEIA Oamenii muncii răspund cu înflăcărare înţeleptei măsuri a guvernului şi partidului Din toate colţurile patriei, continuă să sosească telegrame şi scrisori, prin care oamenii muncii îşi exprimă dragostea şi recunoştinţa lor adâncă faţă de guvern, partid şi faţă de tovarăşul Gh. Gheor­­ghiu-Dej, pentru reforma bănească şi re­ducerile de preţuri. Muncitorii, tehni­cienii, inginerii şi funcţionarii îşi mani­festă hotărîrea lor patriotică de a înălţa tot mai sus steagul întrecerii socialiste, în vederea obţinerii de noi şi însemnate vic­torii în lupta pentru mincinal, pentru în­tărirea necontenită a puterii leului. „Ne vom­ înzeci eforturile — arată, prin­tre altele, telegrama colectivului întreprin­derii „21 Decembrie“ — pentru a spori continuu producţia şi productivitatea mun­cii, pentru a realiza cât mai însemnate eco­nomii în vederea reducerii preţului de cost. Deasemeni, vom lupta pentru întărirea dis­ciplinei de plan şi a disciplinei finan­ciara " pârghii de seamă în lupta pentru desvoltarea economiei noastre naţionale, pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al celor ce muncesc". Asemeni lor, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii din celelalte întreprinderi şi instituţii îşi afirmă voinţa neclintită de a răspunde prin noi succese în muncă aces­tei înţelepte măsuri a partidului, precum şi de a lovi fără cruţare în speculanţi şi chiaburi, duşmani înverşunaţi ai oamenilor muncii. Printre cei care au adresat telegrame şi scrisori guvernului, Comitetului Central al partidului şi tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, se numără colectivele în­treprinderilor : „Oţelul Roşu“, „Schela Moineşti", „Prima­ industrie’Textilă Timi­şoreană“, „Unic", „Vulcan", „Electro magnetica", „ICAR“, „FRB", „Tricotajul Roșu“, etc. Primul salariu in lei noi Secţia de mecanică a Rafinăriei Nr. 5 Ploeşti, sfârşitul zilei de lucru: munci­torii îşi strângeau sculele, îşi curăţau maşinile, se spălau pe mâini discutând şi glumind. Un­­singur strung îşi continua netulburat cântecul. Cel la care lucra tâ­nărul stahanovist Sandu Vasile. Cu două zile înainte, el îşi luase angajamentul ca In cinstea Hotărîrii cu privire la reforma bănească şi la reducerile de preţuri, să termine, în timpul său liber, o piesă nouă ce se construeşte după indicaţiile şefului secţiei de mecanică. In acea zi, stahanovistul Sandu Vasile îşi mai exprimase în faţa tovarăşilor săi de muncă hotărîrea de a califica în timp de trei luni un muncitor necalificat şi de a-şi depăşi planul pe luna Februarie cu 120°/o, faţă de 110% cu cât şi-l depăşise pe luna Ianuarie. — Trebue să întărim prin munca noa­stră, prin eforturile noastre în producţie, puterea banului cel nou — spusese el atunci. Pe uşă intră un muncitor mai vârst­nic, cu trăsături severe, dar cu privirea blândă şi zâmbitoare — meşterul Vasile Matei. Purta în braţe un teanc de plicuri albe, lungueţe, binecunoscute celor de faţă. In jurul meşterului s’au adunat câţiva tovarăşi. Iată-l de pildă pe lăcătuşul Dinu Mihai. Ce mult îi place lui Dinu cuvân­tul mândru de „lăcătuş" ! A terminat şcoala de calificare deabia de câteva zile, salariul lui a săltat şi îi place să spună: merg înainte. Meşterul împarte pilcurile cu salarii primele salarii plătite în bani noi Rând pe rând, muncitorii îşi primesc plicul, care conţine jumătate din salariul pe ul­tima chenzină, calculat la proporţia de un leu nou pentru 20 vechi. Oamenii spot cu emoţie din plic banii noi-nouţi şi-i nu­mără atent. In plicul lui Dinu Mihai e o sumă mo­destă faţă de cea primită de muncitorii mai vechi. Cu un creion în mână şi-a făcut repede o socoteală : din aceşti bani, poate să-şi cumpere la magazinele de stat o su­medenie de lucruri, va lua nevestei două basipale şi un prosop — şi îi vor mai ră­mâne bani pentru ţigări şi alte nevoi de zi cu zi. Acestea deocamdată , dar peste 8—9 zile va primi a doua jumătate a chenzinei, din care va mai şi pune deoparte. — Dacă ştii să-ţi gospodăreşti bine banii ăştia noi, să cumperi cu socoteală atât cât îţi trebuie, spune el mulţumit. Iţi poţi cumpăra multe. Meşterul Vasile Matei îşi priveşte pli­cul pe care stă scrisă suma de 160 lei. „Şi aceasta e doar un sfert din leafă, la care încă nu e calculat acordul. Iar dacă voi munci mai bine, câştigul va fi şi mai mare". Muncitorii şi-au încuiat sculele şi s’au strâns roată în jurul roaistrului. — Ei, cu banul ăsta nou e socoteală mare. Asemenea ban puternic trebue să-i ţii cu multă chibzuială. Reforma bănească — de făcut, a făcut-o partidul, ne-a dat un ban nou şi tare şi ne-a mulţumit pe toţi care muncim. Acum e rândul nostru — să ţinem mereu puternic banul, fiindcă duş­manul nu s’a culcat pe-o ureche şi tare ar mai vrea să-şi facă jar de cap. Unul dintre muncitori spune că a văzut prin vitrine atât de multe şi de bune lu­cruri, încât „va­ cheltui acum tot". Ceilalţi Intervin: — „Păi ştii ce-ai face cu asta ? Ar în­semna să le cânţi în strună speculanţilor ! Numai ei au interesul ca lumea să dea nă­vală, să împuţineze mărfurile, pentru ca apoi să-şi poată scoate iar capul. In discuţie intervine şi Dinu Mihai. El aminteşte că, in zilele ce au precedat a­­pariţia Hotărîrii, speculanţii căutau să răspândească fel de fel de zvonuri, să se­mene şovăială şi neîncredere. „Aşa — con­tinuă el — vor să facă şi acum. Dar noi, am ştiut şi atunci că orice vine d­in partid e în­spre folosul nostru. Nici acum nu trebue să ne lăsăm prinşi de svonu­­rile speculanţilor. Primul salariu, ca şi celelalte care vor urma, să le cheltuim cu grijă, să cumpărăm... atât cât ne trebue. Cazangiul Nicolescu Vasile care lucrează încă din luna August 1951 în contul anului 1952 , spune că muncitorii, îndeosebi cei tineri, dintre care mulţi locuesc în satele din jurul Ploeşti­­lor, trebue să vegheze împotriva tuturor speculanţilor care ar încerca să pătrundă în sate sau să aţină drumul ţăranilor pentru a le lua produsele pe nimica şi a le revinde cu preţuri umflate la oraşe. — Voi ăştia ca Vasile Sand­u, când mergeţi în sat, să fiţi acolo adevăraţi agitatori, să arătaţi ţăranilor munci­tori de ce trebue să-şi facă datoria către stat, să predea cotele de carne, lapte la timp, să-şi ducă produsele la cooperativă, sau să şi le vândă la piaţă, în oraş, pe preţuri drepte , numai pe mâna specu­lantului să nu le dea. Dacă vom face aşa, şi vom munci cum trebuie în producţie, realizând mereu economii, atunci urzelile speculanţilor vor fi date peste cap, iar banul cel nou va căpăta din zi în zi pu­tere mai mare. E­cepând din ziua de 30 ianuarie, în uzine, fabrici, instituţii, etc„ a început să se facă plata salariilor. Chipul fiecărui om muncii radia bucurie, atunci când primea banii noi, cu putere sporită de cumpărare. In clişeu : Muncitoarea fruntaşă Adriana Janghiatu de la Uzinele Chimice Române din Capitală primindu-şi salariul în lei noi. Agitatorul Şindrilaru de la „Dinamo“ , despre reforma bănească Tov. Şindrilaru Constantin este unul dintre cei mai cunoscuţi agitatori şi frun­taşi în producţie de la uzinele „Dinamo“. Duminică seară el a aflat cu multă bucu­rie despre reforma bănească şi reduce­rile de preţuri. Luni dimineaţă a venit la uzină cu ziarul „Scânteia", în care era publicată Hotărîrea Consiliului de Mini­ştri şi a Comitetului Central al partidu­lui. Până la începerea lucrului a adunat lângă el pe cei 5 tovarăşi din brigada în care lucrează şi le-a citit pasagii din Hotărîre, explicându-le foloasele aduse muncitorilor de reforma bănească. Aşa au început discuţiile în legătură cu reforma bănească şi reducerile de pre­ţuri. Fiecare muncitor îşi manifesta dra­gostea şi recunoştinţa faţă de partid şi guvern şi dorinţa de a contribui la în­tărirea leului. Unul dintre tovarăşi a venit cu propunerea ca brigada să studieze posibilităţile de a-şi organiza mai bine munca în vederea măririi productivităţii muncii şi a reducerii preţului de cost. Alţi tovarăşi din brigadă au făcut în acest sens o serie de propuneri concrete, care au fost discutate în mod amănunţit. Astfel, analizând aceste propuneri, cei 6 tovarăşi au stabilit cum trebue să muncească pen­tru a întări şi apăra leul nou. Ei şi-au luat angajamentul ca în loc de 6 ventilatoare pe zi, cât făceau până atunci, să facă 9, în loc de 4 butuci rotori, să facă 6, în loc de 20 cutii terminale, să facă 30, iar în loc de 20 de căpăcele. 30. Acest angajament a fost exprimat de muncitorii brigăzii şi la meetingul ţinut în uzină cu prilejul reformei băneşti. Chiar de a doua zi, brigada tov. Şindri­laru a trecut la îndeplinirea angajamen­tului. Organizându-şi mai bine munca, membrii brigăzii au reuşit chiar să-i depâ­­şească, realizând 3,4 cutii terminale, în loc de 30 Tov. Şindrilaru nu s’a mărginit să ducă muncă de lămurire numai în cadrul bri­găzii, ci a stat de vorbă şi cu alţi mun­citori din uzină despre însemnătatea Hotă­rîrii Consiliului de Miniştri şi a Comite­tului Central al partidului. El a lămurit pe tovarăşul Drugea Ion asupra avantagii­­lor pe care le aduc clasei muncitoare re­forma bănească şi reducerile de preţuri şi i-a explicat cum se calculează salariile în lei noi. Dri dimineaţă, înainte de în­ceperea lucrului tov. Şindrilaru i-a ex­plicat tov. Cristescu Ştefan cum a crescut puterea de cumpărare a leului nou. Au mers împreună la locul unde e afişată în secţie Hotărîrea privitoare la reforma bă­nească şi reducerile de preţuri şi au so­cotit pe baza preţurilor afişate că, cu un salariu în bani noi se pot cumpăra mai multe lucruri decât înainte, dat fiind că la o serie de mărfuri importante de larg consum, ce se desfac prin reţeaua comer­ţului de stat şi, cooperatist, preţurile s’au redus între 5—20%. Muncitorii din secţia în care lucrează tov. Şindrilarii găsesc oricând la el un­ sfat bun, tovărăşesc şi lămuririle de care au nevoie. El le dă totodată un bun exem­plu de felul cum trebue să-şi îndeplinea­scă sarcinile în producţie, fiind el însuşi mereu printre fruntaşi. Noul preţ al biletelor de cinematograf întreprinderea Cinematografică Re­gională de Stat Bucureşti face cunoscut că, începând de la data de 30 ianuarie 1952, costul biletelor de intrare la cine­matografele din regiunea Bucureşti se fixează după cum urmează : Cinematograful „Patria" , categ. I lei 3, categ. II lei 2,50, categ. III 1,50 ; cine­matograful „Republica" : categ. I lei 3, categ. II lei 2,25; cinematografele „I. C. Frimu", „București", „Elena Pavel“ : categ. I. lei 2,75, categ. II lei 2, categ. III lei 1,50 ; cinematograful „Lumina" : cat. I lei 2,50, categ. II lei 1,75; cine­matograful „Victoria" , categ. I lei 2,25, categ. II lei 1,75, categ. III lei 1,25. La următoarele cinematografe costul unui bilet este de lei 1,25 : „Timpuri Noi“­­Bulevard, „1 Mai", „23 August", „Alexan­dru Sahia", „Gheorghe Doja", „Mioriţa", „Moşilor", „Libertăţii", „Volga", „Nico­lae Bălcescu", ,, Rahova", „Flacăra", „Arta", „Popular", „Alexandru Popov". La cinematografele „Timpuri Noi"­­Griviţa, „Donca Sinta", „Cultural", „Va­sile Roaită", „Olga Bancic", „Unirea", „Ilie Pintilie", „Tudor Vladimirescu", „Constantin David“ şi „7 Noembrie", pre­țul unui bilet de intrare este de 1 leu. Lămuriri în legătură cu calcularea salariilor şi acordului Răspunzând întrebărilor unor cititori, precizăm : 1. Potrivit instrucţiunilor Ministerului de Finanţe, în baza Hotărîrii Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a Comitetului Cen­tral al P.M.R. cu privire la efectuarea re­formei băneşti şi le reducerile de preţuri, de Miercuri 30 Ianuarie 1952, a început efectuarea următoarelor plăţi: 50 la sută din salariile tarifare ale mun­citorilor şi funcţionarilor cuvenite pentru a doua jumătate a lunii Ianuarie, calculate în raportul de 1 leu nou pentru 20 Lei vechi; 25 la sută avans asupra soldelor cuve­nite militarilor pe luna Februarie, calcu­late în raportul de 1 leu nou pentru 20 lei vechi; 25 la sută din pensiile cuvenite pe luna Februarie,, calculate în raportul de 1 leu nou pentru 20 lei vechi. 2. Câștigurile muncitorilor care lucrează în acord se vor calcula, începând de la 16 Ianuarie, la coeficientul de 1 leu nou pentru 20 lei vechi. De exemplu, un strungar care înainte depăşea norma cu 60'Vp şi dobândea un câştig suplimentar de 4.200 lei, acum (adică de la 16 Ianuarie) pentru a­­ceeaşi depăşire de normă, va prim­i un câştig suplimentar de 210 lei noi, care, ţi­nând seama de reducerile de preţuri, vor avea o putere de cumpărare mai mare de­cât cei 4.200 lei vechi S-a făcut dreptate Duminica trecută, sute de ţărani mun­citori din satul Mărginenii de Sus comuna Dărmăneşti, regiunea Prahova, strânşi în jurul aparatului de radio la căminul cul­tural, au ascultat cu luare aminte Hotă­­­rîrea Consiliului de Miniştri şi a Comite­tului Central cu privire la efectuarea re­formei băneşti şi la reducerea de preţuri. Vestea despre reforma bănească st a întins apoi ca fulgerul in întreaga comună, adu­când bucurie în casa fiecărui ţăran mun­citor. Se bucurau oamenii, căci vedeau în această reformă o nouă măsură a partidului şi guvernului, menită să le îmbunătăţească viaţa şi să lovească în duşmanii lor, chiar burii. Numai chiaburii scrâşneau din măsele. Pentru ei, Hotărîrea partidului şi guver­nului a fost o lovitură de măciucă. Tot ce au îngrămădit cu mâini lacome din jaf şi speculă — trebuie acum să dea înapoi ! Iat-o pe nevasta lui Nicu Safta, despre care umblă vorba că are vreo 700.000 lei a­­dunaţi din tot felul de afaceri. Stă deo­parte şi priveşte chiorâş la grupurile de ţărani muncitori, care discută cu bucurie şi însufleţire. Bucuria oamenilor i se în­fipsese ca un cui în inimă. — „Ce te buc­uri atâta" — spuse ea fierbând de mânie țăranului muncitor Gheorghe Moldoveanu. —­­„Vezi bine c­ă a­ii de ce — Îi în­toarse vorba Gheorghe Moldoveanu. Banul nou pe noi ne-a întărit, iar pe voi v'a șubrezit. — Așa că, iacă de-asta’s vesel”. In prima zi de preschimbare a banilor a fost vreme frumoasă­ Au schimbat banii peste 500 de ţărani muncitori. In timpul nopţii însă vremea s’a schimbat pe nesim­ţite. Din norii plumburii, cerne o burniţă amestecată cu fulgi de zăpadă. Locul din faţa clădirii sfatului popular s’a muiat, călcat de sute de picioare. Apa ţâşneşte de sub tălpi la fiecare călcătură de bocanc. In alte împrejurări, pe aseme­nea vreme nu s’ar prea urni omul din casă. Acum însă, sute de oameni s'au adu­nat aici, discutând sgomotos şi cu veselie, fără să le pese de burniţă şi noroi. Operaţiile de preschimbare a banilor se fac repede. Ţăranii muncitori intră în bi­roul unde lucrează funcţionarii dela Banca de Stat, schimbă şi ies afară strângând în palmă banii noi. Cei care n’au schimbat încă se îngrămădesc în jurul lor să vadă, să pipăie noile monete. Chiaburii şi specu­lanţii nu s’au arătat încă pe la sfatul popular. Nu le vine la socoteală să vină cu taşca plină, să vadă satul cât bănet au adu­­nat din jaful făcut pe spinarea muncitori­lor şi a ţăranilor muncitori. Intr’un târziu, se auzi că o cumnată a chiaburului speculant Dragomir Ionaşcu, zis Itârjoi, a schimbat 100.000 lei. Ţăra­nii muncitori nici nu se miră, nici nu se întreabă de unde îi are. Satul ştie cum a făcut chiaburul banii. A ţinut câr­ciumă până acum un an, iar acum are o prăvălie cu mărunţişuri. In vară, a cum­părat cu 130.000 lei o casă care făcea un milion de lei. A cumpărat-o doar aşa, ca să mai aibă încă o casă. Ba a mai cumpă­rat și ,un loc de casă de la Ionică Ichim. In urmă cu câteva luni, organele de stat au găsit ascunse la chiabur mărfuri în valoare de peste 120.000 lei, între care 45 kg. de zahăr, iar în pod chivernisise „pentru nevoile casei" peste 2000 kg. grâul Cei 23 chiaburi din comuna Dărmăneşti au jefuit milioane de lei din sudoarea ţă­ranilor muncitori şi dij în specula cu pro­dusele pe care le-au vândut muncitorilor din Ploeşti şi alte centre industriale. Prin reforma bănească chiaburii trebue să întoarcă statului celor ce muncesc o mare parte din ceea ce au jefuit. — „Ii tare bună treaba asta cu reforma bănească, pentru că-i loveşte pe chiaburi şi speculanţi" — spune ţăranul sărac Va­sile Stan. Acum, când a văzut rostul refor­mei băneşti e hotărât ca de pe puţinul lui pământ pe care îl are să scoată produse multe, să aibă şi pentru casă şi pentru va­lorificat. Din toamnă a gunoit pământul şi l-a arat adânc. Acum, se pregăteşte să semene la vreme, ca să scoată o recoltă bo­gată. Şi Vasile Neculcea, ţăran mijlocaş, se pregăteşte pentru însămânţările de pri­măvară, să întărească prin munca lui pu­terea banilor noi. Asemenea lor sunt sute de ţărani muncitori din comuna Părmâ­­neşti. Unii dintre ei, vreo 24 din Mărgi­nenii de Sus, şi vreo 20 din Dărmăneşti au făcut cereri pentru alcătuirea de noi gospodării colective. Ei au văzut ce re­colte bogate au obţinut membrii gospodă­riilor colective din satele apropiate. Ţăranii muncitori înţeleg din ce în ce mai limpede că reforma bănească şi redu­cerea preţurilor sunt un ajutor puternic dat de partid şi guvern, menit să îngră­dească puterea de jaf a chiaburilor şi să îmbunătăţească tot mai mult viaţa celor ce muncesc. Ei sunt hotărîţi să apere a­­ceste măsuri încordându-şi puterile în muncă pentru obţinerea unei recolte bo­a atA N.­ENUŢA Nr. 2261 Ţăranii muncitori îşi vând prisosul de produse pe piaţa Capitalei Pe produsele vândute în pieţele oraşelor, ţăranii muncitori primesc bani noi, bani puternici. In clişeu , Niculae Gheorghe vânzând făină de porumb în piaţa Obor din Capitală Activitatea rodnică a cooperativelor din raionul Brăila BRAILA (de la corespondentul nostru). Ţăranii muncitori din cuprinsul raionului Brăila valorifică prin cooperative canti­tăţi tot mai mari de produse agricole. Astfel, până la data de 20 ianuarie, coo­perativele din raionul Brăila au achiziţionat 7.460 ouă, 10.644 kg. grâu şi secară, 30.046 kg. floarea soarelui, 315 kg. pă­sări, 516 kg. untură comestibilă, 214 kg. lână, 1.900 kg. porumb, 181 piei diferite, 33 bovine, 6 porci şi alte animale. Achiziţiile s-au intensificat îndeosebi în comunele unde consiliile de conducere ale cooperativelor duc o susţinută muncă de lămurire în rândurile ţăranilor muncitori şi se strădues­c a îmbunătăţi cât mai mult aprovizionarea acestora cu mărfuri. Asemenea exemple dau consiliile de con­ducere ale cooperativelor din comunele : Gemenele, Movila Miresii, Urleasca, Valea Cânepii şi altele. Pretutindeni, înfăptuirea reformei bă­neşti şi a reducerilor de preţuri, măsuri care sunt în ajutorul şi a ţărănimii mun­citoare, trebuie să ducă la intensificarea puternică a achiziţiilor. O cooperativa care a achiziţionat sute de mii kg. produse agricole Ţăranii săraci şi mijlocaşi din raionul Corabia văd că pe zi ce trece, magazinele cooperativelor aduc tot mai multe mărfuri industriale. Conducerile şi salariaţii cooperativelor folosesc prilejul desfacerii mărfurilor, în­demnând pe ţăranii muncitori să valorifice prin cooperativă produsele ce le prisosesc pentru a fi trimise pe pieţele oraşelor, tot pe calea comerţului cooperatist. Datorită acestui fapt, cooperativa „Câm­pia Dunării" din Corabia a achiziţionat în mai puţin de două luni aproape 100.000 kg. grâu, 85.704 kg. porumb, 6.324 kg. lapte, 31.250 kg. bovine, 20.943 kg. paie de grâu, peste 17.000 kg. legume şi zarza­vaturi, precum şi alte cantităţi de produse agricole. S-a evidenţiat tov. Florea Bidan, care duce o muncă neobosită de lămurire în rân­durile ţăranilor muncitori şi gospodăreşte cu grijă produsele achiziţionate de coopera­tivă. ST. ROŞCA corespondent Şi-au predat cotele de carne ORADEA (de la corespondentul nostru). In dimineaţa zilei de 25 ianuarie a sosit la centrul de recepţie din Oradea, primul convoi al ţăranilor care-şi predau cotele de carne, din comuna Oşorhei. Iată câţiva dintre ţâţanii muncitori din Oşorhei, care şi-au predat cotele de carne, Anton Sebestyén şi Sigismund Seres, ţărani mijlocaşi, precum şi ţăranii săraci Mihai Fabulya, Iosif Veres şi Ladislau Macovei. Primii care şi-au predat cotele de capre, dând exemplu ţăranilor muncitori au fost membrii comitetului exceptiv al sfatului popular comunal în frunte cu tov. Colo­­man Lakatos, preşedintele comitetului exe­cutiv şi Gheorghe Ardelean, secretarul co­mitetului executiv. Tot în cursul zilei de 25 ianuarie şi-au predat cota de carne şi ţăranii muncitori din satul Cheriu, ce aparţine de comuna Oşorhei, î

Next