Scȃnteia, mai 1952 (Anul 21, nr. 2338-2362)
1952-05-03 / nr. 2338
Pag. 2 Cuvântarea tovarăşului Gheorghe Apostol rostită la demonstraţia de 1 Mai din Capitală (Urmare din pag. 1 a)nilor greviste în ţările capitaliste, desvoltarea luptei pentru eliberarea naţională a popoarelor din ţările coloniale şi dependente. Creşte şi se întăreşte viguroasa mişcare a popoarelor în frunte cu marea şi invincibila Uniune Sovietică pentru menţinerea şi consolidarea păcii, împotriva aţâţătorilor la un nou război mondial — agresorii americano-englezi. Tovarăşi şi tovarăşe, In această zi de 1 Mai, ziua luminoasă a frăţiei muncitorilor din toate ţările, gândurile şi privirile pline de recunoştinţă şi devotament nemărginit ale întregului nostru popor muncitor se îndreaptă către eliberatorul şi sprijinitorul luptei noastre pentru construirea unei noi vieţi, socialiste, către conducătorul proletariatului internaţional, slăvitul stegar al luptei pentru menţinerea şi consolidarea păcii — marele STALIN. Salutul fierbinte şi entuziast al clasei noastre muncitoare, al ţărănimii muncitoare, al tuturor oamenilor muncii din Republica Populară Română, se îndreaptă către conducătorul şi organizatorul tuturor victoriilor noastre obţinute în drum spre socialism, către Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Salutul cald al dragostei şi prieteniei veşnice îl adresează poporul nostru numitor marelui şi gloriosului popor sovietic, dorindu-i noi victorii în lupta sa pentru înfăptuirea planului stalinist de construire a comunismului şi pentru apărarea păcii în lume. Cu multă dragoste şi prietenie poporul nostru muncitor transmite salutul său frăţesc marelui popor chinez, a cărui prietenie cu eroicul popor sovietic constitue chezăşia trainică a păcii şi securităţii în Extremul Orient, dorindu-i noi succese pentru crearea condiţiilor de trecere la construirea socialismului în China democrat-populară. Oamenii muncii din ţara noastră transmit tuturor popoarelor din ţările de democraţie populară salutul lor frăţesc, urându-le noi şi însemnate succese în lupta lor plină de elan pentruconstruirea socialismului şi apărarea păcii. Dorim succes deplin forţelor democratice ale Germaniei care luptă pentru o Germanie unită, democrată şi iubitoare de pace. Poporul nostru muncitor transmite cu prilejul zilei de 1 Mai salutul frăţesc şi de solidaritate tuturor popoarelor din ţările capitaliste, coloniale şi dependente, care încă mai suferă sub robia, jaful şi teroarea fascistă a imperialiştilor şi care luptă cu fermitate pentru libertatea şi independenţa lor naţională. Tovarăşi şi tovarăşe, Poporul român, înfrăţit cu minorităţile naţionale, a înfăptuit importante realizări pe drumul construcţiei socialiste în Republica Populară Română. Am întâlnit şi am înfrânt multe greutăţi. Vom întâlni şi pe viitor greutăţi în calea noastră. Dar nu pot exista greutăţi şi piedici oricât de mari ar fi ele, ca să nu fie înfrânte şi lichidate de poporul nostru muncitor, în frunte cu clasa muncitoare legată printr'o frăţească alianţă cu ţărănimea muncitoare. Strângând şi mai mult rândurile în jurul Partidului Muncitoresc Român şi al Comitetului său Central în frunte cu conducătorul iubit al poporului nostru muncitor — tovarăşul Gheorghiu-Dej — să ridicăm tot mai sus steagul luptei noastre pentru întărirea puterii economice şi de apărare a patriei noastre scumpe, pentru făurirea unei vieţi fericite poporului nostru. Să mergem cu hotărîre şi fermitate înainte, fiind convinşi că sub conducerea partidului nostru şi cu ajutorul neprecupeţit al Uniunii Sovietice şi al marelui Stalin, patria noastră devine o ţară puternică, înfloritoare, o ţară a socialismului biruitor. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, forţa conducătoare în Republica Populară Română, inspiratorul şi organizatorul victoriilor noastre ! Slavă celui mai iubit prieten al poporului nostru, genialul conducător şi învăţător al oamenilor muncii din întreaga lume, marele stegar al luptei pentru pace şi socialism, tovarăşul Stalin ! A apărut în limbile : rusă, română, franceză, germană, engleză şi spaniolă „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară" Bucureşti — Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti Nr. 18 (182) Cuprinde : Articol de fond: Presa comunistă în lupta pentru pace, pentru democraţie, pentru socialism Ana Pauker: Despre măreţele construcţii ale comunismului în U.R.S.S. Dolores Ibárrum: Lupta pentru pace este lupta pentru viaţă Viliam Siroky : Colaborarea frăţească dintre Cehi şi Slovaci în Republica Democrat-Populară Cehoslovacă R. Palme Dutt: Ascuţirea crizei sistemului colonial al imperialismului Pero Popivoda: Poporul iugoslav va readuce ţara sa în lagărul democraţiei şi socialismului 1 Jan Marek: Note politice Informaţii ★ * De vânzare la magazinele „Librăria noastră" şi la toate chioşcurile Preţul 40 bani A apârut revista „Flacăra" A apărut Nr. 1 al revistei ilustrate „Flacăra". In acest număr se găsesc : reportaje din industrie şi agricultură, portrete de stahanovişti, note de călătorie, schiţe literare, poezii, cinema, sport, rubrică distractivă, şah, humor şi altele. Colaborează în acest număr: Mihai Beniuc, Veronica Porumbacu, Eusebiu Camilar, Eugen Jebeleanu, ş. a. Revista are 36 pagini care cuprind numeroase fotografii şi desene, precum şi 8 planşe în culori (Agerpres). Din activitatea unei biblioteci Anul trecut biblioteca căminului cultural din satul Mirău, raionul Mihăileşti, avea un număr mic de cărţi şi de cititori. După ce — prin grija sfatului popular — sediul căminului cultural a fost instalat într’un local corespunzător şi s’a amenajat şi o sală specială de lectură, situaţia s’a schimbat. Numărul cititorilor a crescut simţitor. Colectivul bibliotecii a folosit diferite mijloace pentru a atrage în jurul bibliotecii un număr cât mai mare de ţărani muncitori. Astfel, pentru a stimula gustul pentru citit, s’au organizat cercuri de lectură şi şezători duminicale în cadrul cărora se citesc fragmente din diferite cărţi sau se prezintă referate asupra romanelor sovietice aflate în bibliotecă. Printre cei mai harnici cititori ai bibliotecii se numără ţăranul muncitor Nicolae Şt. Ene, care a citit de curând romanele „Secerişul" şi „Mitrea Cocor" — Gh. Nicolae, care citeşte diferite broşuri agrotehnice, Stancu Pârvan, care a citit mai multe cărţi de horticultură, Petre I. M. Stancu şi alţii. A. ZAMFIR corespondent voluntar SCÂNTEIA Grupul de artişti români care au vizitat Uniunea Sovietica s'a întors în Capitala Marţi seara s’a întors în Capitală grupul de artişti români care timp de aproape 3 săptămâni au vizitat Uniunea Sovietică. Din grupul de artişti au făcut parte : dirijorul George Georgescu, maestru emerit al artei din R.P.R , laureat al Premiului de Stat ; pianistul Valentin Gheorghiu şi violoncelistul Radu Aldulescu, artişti emeriţi ai R.P.R. ; violonistul Ştefan Gheorghiu ; soliştii Operei de Stat din Bucureşti Petre Ştefănescu-Goangă, artist al poporului din R.P.R. Zenaida Palii şi Ioana Nicola, precum şi pianiştii acompaniatori Radu Carp şi Marianna Kapdebo. Grupul a fost condus de compozitorul Mauriciu Vescan, director adjunct al Operei de Stat din Bucureşti. Pe peronul Gării de Nord solii artei noastre au fost salutaţi de tov. M. T. Vlad, vicepreşedinte al Comitetului pentru Artă, precum şi de numeroşi reprezentanţi ai Filarmonicii de Stat şi ai Operei de relat din Bucureşti. (Agerpres). „Ştafeta Scânteii Tineretului" Mâine se va da plecarea în tradiţionala competiţie de massă „Ştafeta Scânteii Tineretului", competiţie sportivă care se desfăşoară în cinstea zilei Victoriei şi a aniversării a 75 de ani de la proclamarea independenţei de Stat a României. Anul acesta, alături de nenumăraţi mărşăluitori cu experienţă, ca maeştrii sportului Ion Baboc, Dmitru Paraschivescu, vor participa la „Ştafeta Scânteii Tineretului" şi o serie de elemente tinere valoroase. Plecarea în ştafetă se va da de la Breaza, mâine la ora 7:30 din faţa km. 100. Traseul cursei va trece prin Câmpina, Băicoi, Ploești, Otopeni, urmând ca sosirea să aibă loc în jurul orei 5 în fața Combinatului Poligrafic „Casa Scânteii". „Pravda“, stegar glorios al bolşevismului Acum 40 de ani, la 5 Mai 1912, a apărut „Pravda", primul ziar marxist de massă din lume, ziar muncitoresc de tip nou, legat prin mii de fire cu massele cele mai largi ale clasei muncitoare. „Pravda" a fost întemeiată după indicaţiile lui V. I. Lenin şi din iniţiativa lui I. V. Stalin. Ziua apariţiei „Pravdei", ziua de 5 Mai, a devenit sărbătoarea întregii prese comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Istoria „Pravdei" este legată strâns, de nedespărţit, de istoria gloriosului Partid Bolşevic. „Pravda“ a apărut în condiţiile creşterii valului revoluţionar în Rusia din preajma primului război mondial, în zilele memorabile ale „evenimentelor de la Lena", când clasa muncitoare din Rusia se îndrepta spre o nouă revoluţie, a doua după cea din 1905. „Pravda“ anului 1912 a fost piatra de temelie a victoriei bolşevismului în 1917“ — spune tovarăşul Stalin. De la apariţia sa, „Pravda" a fost un dârz şi consecvent apărător al intereselor fundamentale ale celor ce muncesc, crainic înflăcărat al ideilor lui Lenin şi Stalin, stegar neînfricat al bolşevismului. „Pravda a fost în centrul luptei pentru întărirea spiritului de partid, pentru refacerea unui partid muncitoresc revoluţionar de massă — arată tovarăşul Stalin. Ea grupa organizaţiile legale în jurul focarelor ilegale ale partidului bolşevic, îndrumând mişcarea muncitorească spre un scop unic, bine determinat: pregătirea revoluţiei“. Zadarnic şi-a îndreptat loviturile sale sălbatice împotriva „Pravdei" guvernul ţarist. In spatele „JPravdei” stăteau zeci şi zeci de mii de muncitori. „Pravda” a putut plăti imense amenzi băneşti datorită faptului că muncitorii strângeau ban cu bani din salariul lor de mizerie, pentru ca „Pravda" să poată apare mai departe. Ei veneau direct de la lucru la tipografia „Pravdei" şi scoteau noaptea teancurile de ziare, pentru ca „Ohrana" — siguranţa ţaristă — să nu se poată confisca. Fiecare număr al „Pravdei" trecea din mână în mână, era citit cu nesaţ, deoarece muncitorii găseau în cuprinsul lui răspuns la toate întrebările de viaţă ce-i frământau. In timp de doi ani şi jumătate guvernul ţarist a interzis de 8 ori apariţia „Pravdei". Dar ea apărea mereu sub alte nume : „Za Pravdu" (Pentru adevăr), „Puţi STELA MOGHIOROŞ Pravdî" (Calea adevărului), „Trudovaia Pravda" (Adevărul muncitoresc) etc. Nimic nu a putut opri glasul adevărului, glasul „Pravdei", să răsune mereu cu putere şi să cheme masse tot mai largi de muncitori pe calea luptei revoluţionare — calea marxist-leninistă a eliberării lor şi a întregului popor de sub jugul ţarist. „Pravda" era nu numai sprijinită de muncitori, dar şi scrisă de muncitori. încă de la primul număr al „Pravdei" tovarăşul Stalin, prin vestitul său articol „Ţelurile noastre“, a chemat pe muncitori să participe activ la redactarea ziarului. „Să nu spună muncitorii că scrisul este pentru ei un lucru cu care nu sunt „deprinşi" : muncitori publicişti gata formaţi nu cad din cer, ci se formează pe nesimţite, în procesul activităţii publicistice. Trebue numai să te apuci cu mai multă îndrăzneală de lucru: odată, de două ori te vei poticni, dar până la urmă vei învăţa să scrii...“. Răspunzând acestui apel, mii de muncitori scriau „Pravdei". Chiar în primul an al întemeierii sale au sosit la redacţie 11 mii de scrisori. Lenin şi Stalin acordau foarte multă atenţie „Pravdei". Lenin scria aproape zilnic articole, iar tovarăşul Stalin conducea direct munca redacţiei. Sub conducerea lui Lenin şi Stalin, „Pravda" propaga marile idei ale bolşevismului, strângând muncitorii şi ţăranii în fund avantgărzii clasei muncitoare ruse, în jurul celui mai revoluţionar partid din lume. Bolşevicii erau numiţi „pravdişti" — într’atât de puternic era spiritul bolşevismului care radia din „Pravda”. „Pravda", cea mai puternică şi mai ascuţită armă a partidului, s’a achitat cu cinste, încă dela începuturile activităţii sale, de sarcina pusă de Lenin ziarului comunist — aceea de a fi un propagandist, agitator şi organizator colectiv al luptei oamenilor muncii pentru o viaţă mai bună. ★ Cu câteva zile în preajma deslănţuirii primului război mondial imperialist, guvernul ţarist a devastat redacţia „Pravdei", a arestat pe mulţi conducători încercaţi ai Partidului Bolşevic, membri ai redacţiei „Pravdei", şi i-a expulzat în colţurile cele mai îndepărtate ale imperiului ţarist. După răsturnarea ţarismului în Februarie 1917, Biroul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Social-Democrat din Rusia, în fruntea căruia se afla tovarăşul V. M. Molotov, a luat hotărîrea reeditării ziarului bolşevic „Pravda". Câteva zile după reapariţia „Pravdei" s’a reîntors la Petersburg, din exil dela Turuhansk, tovarăşul Stalin. Comitetul Central al Partidului i-a încredinţat conducerea ziarului. In acea perioadă, Vladimir Ilici Lenin se afla în străinătate. De acolo el a trimis „Pravdei“ spre publicare lucrarea sa „Scrisori din depărtare" în care cheamă Partidul Bolşevic şi clasa muncitoare la înfăptuirea revoluţiei socialiste. La 20 Aprilie 1917 „Pravda" a publicat renumitele „Teze din Aprilie" ale lui Lenin despre sarcinile proletariatului în revoluţia socialistă. După înapoierea sa în Rusia, Lenin intră în redacţia „Pravdei" şi conduce direct, ajutat de tovarăşul Stalin, organul central al partiduri. In articolele lui Lenin şi Stalin au fost desbătute profund toate problemele fundamentale ale revoluţiei proletare. Pregătind revoluţia şi clarificând massele muncitoare, „Pravda" a dus o luptă neîmpăcată împotriva tuturor partidelor burgheze şi a agenturilor lor camuflate, împotriva presei lor vândute. ★ După instaurarea puterii sovietice, Partidul Bolşevic, în lumina învăţăturilor lui Lenin şi Stalin, a pus în faţa presei de partid sarcina de a cultiva interesul celor mai largi masse ale oamenilor muncii faţă de profundele transformări revoluţionare care se înfăptuiau în ţară, în aşa fel ca noi şi noi milioane de oameni ai muncii să se convingă de necesitatea acestor transformări şi să participe cu entuziasm la înfăptuirea lor. V. I. Lenin spunea că presa trebue să fie transformată „într’un instrument de reeducare economică a massei, într’un instrument de informare a massei asupra felului cum trebue să fie organizată munca în chip nou“. Lenin cerea presei să fie aproape de viaţă şi să nu rămână în urma vieţii, să dea multă atenţie felului în care massele muncitoare de la oraşe şi sate construesc o viaţă nouă, să sprijine cu pasiune mlădiţele noului, să biciuiască fără cruţare, cu intransigenţă bolşevică tot ce e înapoiat şi potrivnic progresului, intereselor clasei muncitoare. Aceste sarcini au fost îndeplinite în chip strălucit de către glorioasa „Pravdă". In anii grei ai războiului civil, în anii perioadei de reconstrucţie socialistă a economiei, „Pravda" lupta dârz pentru introducerea în viaţă a liniei politice leniniststaliniste a partidului, răspândea printre massele largi ideile marxism-leninismului, lupta cu toată hotărîrea împotriva oportunismului, împotriva şovăelnicilor, capitulanţilor şi renegaţilor’. „Pravda“, îndrumată de tovarăşul Stalin, a ajutat Partidului Bolşevic să stârnească şi să desvolte iniţiativa creatoare a masselor, avântul în lupta pentru îndeplinirea planurilor cincinale staliniste, pentru succesul operei de industrializare socialistă şi de transformare socialistă a agriculturii. Presa sovietică publica ştiri operative, pline de freamătul vieţii de pe şantierele socialismului, din colhozuri şi sovhozuri, trimitea pe teren brigăzi de ziarişti şi redacţii mobile care aveau nu numai un rol organizator ci şi iniţiator în succesele construcţiei. In fruntea presei sovietice „Pravda" răspân jea experienţa fruntaşilor şi a colectivelor înaintaşe, populariza iniţiativele şi succesele stahanoviştilor, organiza inspecţii obşteşti, raiduri ale corespondenţilor muncitori şi ţărani, critica cu putere lipsurile şi neajunsurile, înfiera atitudinile înapoiate , deprinzând pe oamenii muncii să privească activitatea lor şi a celor din jur ca nişte adevăraţi conducători de stat, responsabili de tot ce se întâmplă. Mobilizând pe oamenii muncii în jurul lozincilor partidului şi măsurilor puterii sovietice, „Pravda“ a dus o muncă imensă pentru lămurirea politicii leninist-staliniste a partidului, pentru demascarea şi zdrobirea teoriilor antileniniste lansate de agenţii camuflaţi ai imperialismului, de teapa lepădăturilor troţkisto-buhariniste. Geniala lucrare a lui I. V. Stalin „Despre bazele leninismului" a fost publicată pentru prima dată în paginile „Pravdei”, ca şi celebrele articole ale tovarăşului Stalin „Ameţeală de pe urma succeselor“ şi „Răspuns tovarăşilor colhoznici”, care au avut o importanţă imensă în opera de colectivizare a agriculturii. In anul 1938, „Pravda" a publicat geniala operă a tovarăşului Stalin, „Istoria P. C. (b) al U.R.S.S. Cursul Scurt". „Pravda" şi întreaga presă bolşevică au publicat şi publică în mod sistematic articole teoretice despre problemele vieţii ideologice, construcţiei noii economii şi culturi. „Pravda“ s-a dovedit o puternică pârghie a Partidului Bolşevic şi al Statului sovietic pentru întărirea legăturii cu massele. In jurul „Pravdei’’ s’au grupat masse mari de corespondenţi muncitori şi ţărani. Cu ajutorul corespondenţilor voluntari criI I ii hihihi iiin»i ii ni mu immii in urmii un un im tica şi autocritica, folosite cu ascuţime în paginile ziarului, şi-au putut desfăşura rolul de forţă motrică a mersului înainte. Precizând sarcinile şi locul presei în sistemul conducerii de partid a vieţii politice, economice şi culturale, tovarăşul Stalin a arătat în raportul la Congresul al XlI-lea al Partidului Bolşevic că „presa este cea mai puternică armă, cu ajutorul căreia partidul vorbeşte cu clasa muncitoare în fiecare zi, în fiecare ceas, în limba lui, în limba care-i este necesară“. Prin intermediul „Pravdei" Partidul Bolşevic a făcut educaţia revoluţionară a generaţii de comunişti, atât din U.R.S.S. cât şi de dincolo de frontierele Ţării Socialismului. * Deosebit de mari au fost meritele „Pravdei“ în timpul Marelui Război de Apărare a Patriei împotriva cotropitorilor hitlerişti. „Pravda" mobiliza întregul popor sub lozincile Partidului Bolşevic — „Totul pentru front, totul pentru victorie, pentru zdrobirea duşmanului". In paginile ei apăreau discursurile şi ordinele de zi istorice ale tovarăşului Stalin care insuflau credinţă nestrămutată în victorie şi trasau căile cuceririi victoriei. „Pravda" stârnea ura aprinsă împotriva cotropitorilor imperialişti, lămurea scopurile măreţe şi nobile ale luptei poporului sovietic pentru libertatea şi independenţa patriei socialiste şi pentru salvarea tuturor popoarelor de jugul fascist. ★ „Pravda" foloseşte întreaga sa bogată experienţă, tradiţiile sale cele mai bune, în condiţiile construcţiei paşnice comuniste de după război. Ea mobilizează pe oamenii sovietici la îndeplinirea grandioaselor planuri staliniste pentru sporirea rapidă a giganticei forţe economice a statului socialist, pentru transformarea naturii şi ridicarea marilor construcţii ale comunismului. In centrul atenţiei „Pravdei" stau problemele luptei pentru progresul tehnic, pentru ridicarea la un nivel tot mai înalt a mişcării stahanoviste, pentru mobilizarea tuturor rezervelor economiei naţionale, pentru continua ridicare a productivităţii muncii în industrie şi agricultura colhoznică, pentru realizarea belşugului comunismului. „Pravda” joacă un rol uriaş în educarea comunistă a oamenilor munţii. Bazându-şi activitatea pe Hotărîrile C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S. în domeniul ideologiei, „Pravda" ajută la înflorirea continuă, nemaivăzută, a literaturii, artei şi ştiinţelor şi se dovedeşte o forţă considerabilă în lupta pentru desrădăcinarea rămăşiţelor capitaliste din conştiinţa oamenilor, împotriva oricăror manifestări ale cosmopolitismului şi naţionalismului burghez. „Pravda” educă massele în spiritul înflăcăratului patriotism sovietic, al prieteniei şi frăţiei internaţionaliste între popoare. Ca o expresie a spiritului internaţionalist care îmbibă puternic paginile sale, „Pravda" tratează în mod profund şi multilateral problemele construcţiei socialismului în ţările de democraţie populară, dând un ajutor teoretic de nepreţuit popoarelor acestor ţări în lupta pentru făurirea unei vieţi noi, socialiste. Măreţe sunt meritele „Pravdei" în lupta pentru pace şi frăţie între popoare, în demascarea imperialismului agresiv americano-englez. Din exemplul „Pravdei“ se inspiră întreaga presă comunistă şi democratică din toate ţările, care pune lupta pentru pace ca sarcină centrală a activităţii ei. In frunte cu glorioasa „Pravdă" leniniststalinistă, presa sovietică dă lovituri nimicitoare propagandei mârşave a imperialiştilor americani, demască concret pe instigatorii la un nou război — miliardarii din Statele Unite şi Anglia şi marionetele din guvernele vândute lor — ascute vigilenţa popoarelor împotriva uneltirilor lor şi a agenţilor lor de teapa bandei fasciste titoiste. Niciun ziar din lume nu a dat asemenea lovituri monştrilor imperialişti americanoenglezi — cotropitorii Coreei şi iniţiatorii mişelescului război bacteriologic — cum a dat şi dă zi cu zi „Pravda". Niciun ziar din lume nu a făcut atâta pentru pace, pentru eliberarea omenirii de războaiele imperialiste — ca „Pravda" care şi-a cucerit dragostea sutelor de milioane de oameni iubitori de pace şi viaţă de pretutindeni. ■k „Pravda" şi întreaga presă bolşevică, creată şi crescută cu grijă părintească de marile genii ale omenirii muncitoare, Lenin şi Stalin, constitue modelul şi exemplul luminos al presei comuniste şi democratice din lumea întreagă, insufleţită de tradiţiile bolşevice ale presei sovietice, presa de partid din ţările de democraţie populară îşi consacră întreaga ei activitate cauzei păcii şi construirii socialismului. A învăţa din nesecatul izvor de experienţă al presei sovietice este datoria de onoare a presei comuniste din lumea întreagă. „Pravda”, stegar glorios al bolşevismului, a devenit ziarul Iubit şi arma puternică a milioanelor de oameni al mumdin lumea întreagă. Ea luminează popoarelor calea cuceririi păcii trainice, iale, făuririi celei mai înalte trepte a civilizaţiei — societatea comunistă care se înalţă în U.R.S.S. —, sporind elanul şi hotărîrea lor în lupta pentru victoria în lumea întreagă a cauzei bolșevismului, cauza lui Lenin-Stalin. Moartea lui Vladimir Poptomov "SOFIA 2 (Agerpres). — Agenţia Telegrafică Bulgară transmite următorul comunicat al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar şi al Consiliului de miniştri al R.P. Bulgaria. Comitetul Central al Partidului Comunist Bulgar şi Consiliul de miniştri al R.P. Bulgaria anunţă cu adâncă durere că la 1 Mai a. c., la orele 2,45, a încetat din viaţă, după o lungă suferinţă, tovarăşul Vladimír Poptomov, membru în Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar şi vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, eminent militant al Partidului Comunist Bulgar, credincios tovarăș de luptă al lui Gheorghi Dimitrov și luptător devotat pentru cauza comunismului. Aproape 800.000 de muncitori în greva în S.U. A. NEW YORK 2 (Agerpres). — După cum anunţă Agenţia FRANCE PRESSE, datorită grevei celor 650.000 muncitori siderurgişti „în Statele Unite producţia de oţel a încetat". Această grevă uriaşă a izbucnit după ce la 28 Aprilie a fost desfiinţat, printr-o decizie judecătorească, controlul guvernamental asupra industriei siderurgice. Sistarea producţiei de oţel reprezintă o puternică lovitură dată cursei înarmărilor. Spre deosebire de cele cinci greve care au avut loc în industria metalurgică a Statelor Unite de la sfârşitul războiului şi până acum, de data aceasta, activitatea oţelăriilor a încetat brusc. La multe uzine, greva a început fără ca muncitorii să aştepte răcirea treptată a furnalelor. „Greva generală a oţelarilor, remarcă cu amărăciune FRANCE PRESSE, este o dovadă sigură a faptului că în Statele Unite lupta de clasă constitue o realitate puternică". Pe de altă parte, după cum s-a mai anunţat, în Statele Unite sunt în grevă aproape 100.000 muncitori petrolişti. Această grevă paralizează 44% din capacitatea de producţie a rafinăriilor americane. ★ WASHINGTON 2 (Agerpres). — Greva muncitorilor din industria siderurgică din Statele Unite, începută acum patru zile, continuă. Corespondentul de la Washington al Agenţiei FRANCE PRESSE comunică că în urma grevei se pierd zilnic 300.000 tone oţel, provocându-se totodată şi alte pagube materiale. La grevacelor 650.000 muncitori metallurgist, s’au adăugat în cursul zilei de 1 Mai 15.000 mineri care lucrează în minele de cărbuni ce deservesc industria siderurgică. In total numărul greviștilor din Statele Unite, inclusiv cei din industria petroliferă, s-a ridicat în ziua de 1 Mai la circa 765.000. Agenţia americană UNITED PRESS anunţă că, după părerea experţilor în comerţul oţelului, greva din industria siderurgică poate avea repercusiuni serioase asupra comerţului ţărilor capitaliste. Una din primele măsuri luate de guvernul Statelor Unite după declararea grevei a fost instituirea embargoului asupra livrărilor de oţel destinate străinătăţii sau celor destinate producerii bunurilor de larg consum, în scopul de a se păstra rezervele existente exclusiv pentru industria de armament a Statelor Unite. „Măsura în care va fi afectat comerţul internaţional — scrie UNITED PRESS — depinde de durata grevei. Dar cercurile informate cred că greva din industria siderurgică va desorganiza planurile de exporturi pe cel puţin un trimestru de acum înainte“. Agenţia UNITED PRESS anunţă de asemenea că „reprezentanţi diplomatici au declarat Miercuri că greva din industria siderurgică americană va provoca în luna Mai o reducere cu 60—70 % în comparaţie cu Aprilie a exporturilor de oţel pentru Marea Britanie. O desminţire a agenţiei T.A.S.S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — Agenţia TASS a transmis următoarea desminţire : La 24 Aprilie a.c., la o conferinţă de presă ţinută la Washington, preşedintele Statelor Unite, Truman, a făcut o declaraţie ostilă Uniunii Sovietice, în care a arătat că în 1946 el ar fi adresat Uniunii Sovietice un „ultimatum“ prin care ar fi cerut retragerea trupelor sovietice din Iran. Absurditatea acestei declaraţii a fost evidentă chiar de la început, întrucât la întrebările puse de corespondenţi, Truman nu a putut da niciun fel de explicaţii în legătură cu conţinutul aşanumiului „ultimatum“, iar purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Tubby, a fost nevoit să declare în aceeaşi zi că, în realitate, guvernului sovietic nu i-a fost adresat niciun fel de ultimatum. In legătură cu cele de mai sus, Agenţia TASS este împuternicită să anunţe că susmenţionata declaraţie a domnului Truman cu privire la un aşazis „ultimatum" este pe de-a’ntregul o născocire şi are probabil drept scop intensificarea isteriei de război în Statele Unite. In ce priveşte situaţia reală în legătură cu retragerea trupelor sovietice din Iran în 1946, aşa cum s-a anunţat la timpul său în presă, trupele sovietice au fost retrase din Iran în deplină conformitate cu termenul stabilit de comun acord între guvernul U.R.S.S. şi guvernul Iranului. încălcarea spaţiului aerian al R. D. Germane de către un avion francez BERLIN (Agerpres). — TASS La 29 Aprilie, şeful adjunct al statului major al grupului de trupe sovietice de ocupaţie din Germania, generalul-maior Trusov a adresat colonelului Meyer, şeful adjunct al statului major al trupelor franceze de ocupaţie, o scrisoare de protest în legătură cu încălcarea de către un avion francez a dispoziţiilor privitoare la sborurile deasupra teritoriului Republicii Democrate Germane. In scrisoare se subliniază că, la 29 Aprilie 1952, un avion de tip Si-54 a ieşit, la Nord de oraşul Gotha, din coridorul aerian stabilit şi a atins, la ora 10,30, oraşul Merseburg, la 25 km. Sud- Est de limita coridorului. Descoperind avionul care săvârşise încălcarea, avioane de vânătoare sovietice au decolat la ora 10,32 şi au interceptat avionul SI-54 la înălţimea de 2.500 metri. Echipajul nu a dat ascultare semnalelor de aterizare şi avionul a continuat să înainteze în spaţiul aerian al R.D. Germane, în direcţia oraşului Leipzig. Pentru a sili avionul care săvârşise încălcarea să aterizeze, unul din aviatorii sovietici a tras în faţa avionului o salvă de avertisment. După aceasta, avionul SI-54 a intrat în nori şi a devenit invizibil. Observaţiile ulterioare au arătat că avionul SI-54 a aterizat la ora 11:02 pe aerodromul din Tempelhof. Generalul Trusov a cerut autorităţilor franceze să ia măsuri pentru a împiedica repetarea cazurilor de violare a regulamentului circulației aeriene deasupra Republicii Democrate Germane. Nr. 2333 Instalarea primului hidroagregat al centralei hidroelectrice Timlianskaia STALINGRAD 1 (Agerpres), — TASS. In ajunul zilei de 1 Mai au fost terminate lucrările de montare a primului hidroagregat al centraleihidroelectrice Timlianskaia. La montarea instalaţiilor centralei hidroelectrice a fost folosită, pe scară largă, metoda rapidă. Durata montării roţii motrice, în greutate de 150 tone, a fost redusă cu aproape 20 de zile. Stahanoviştii au avut nevoe de numai patru ore pentru a instala rotorul generatorului — cea mai mare piesă a maşinii. Au fost de asemenea instalate, în ritm rapid, ramificația dublă superioară și alte piese ale hidroagregatelor. Marea întrecere ciclistă internaţională „Cursa Păcii" VARŞOVIA 1. — Trimisul special al Agenţiei AGERPRES transmite : Miercuri după amiază, stadionul Armatei din Varşovia a trăit clipe de neuitat. Peste 50.000 oameni ai trinicii au venit să asiste la deschiderea festivă a celei de a V-a ediţii a tradiţionalei competiţii cicliste internaţionale „Cursa Păcii“. Au asistat J. Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de miniştri al R. Polone, Kowalski, preşedintele Seimului, Chelchowski, vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, Sobolev, ambasadorul U.R.S.S. în R. Polonă, membri ai corpului diplomatic şi alţii. Apariţia pe stadion a celor 94 ciclişti reprezentând 17 ţări a stârnit un entuziasm de nedescris. Ambasadorul Republicii Democrate Germane, Kundermann, dă semnalul de plecare, şi convoiul multicolor al celor aproape 100 de ciclişti iese pe poarta stadionului pornind în prima etapă care se desfăşoară împrejurul Varşoviei. După o cursă extrem de animată în care s-a pedalat pe unele locuri cu peste 45 km. pe oră, sportivul belgian Verscheuren a intrat primul pe stadionul Armatei urmat la mică distanţă de un pluton în care se aflau şi reprezentanţii Republicii Populare Române. De remarcat comportarea frumoasă a lui Şandru şi N. Maxim, care împreună cu Vesely şi Dimov au imprimat cursei o alură deosebit de rapidă, fapt care a dus la realizarea unei medii orare de aproape 41 km. ■k Cea de a doua etapă a „Cursei Păcii", s’a desfăşurat pe distanţa Varşovia-Lodz (140 km.). Reprezentantul nostru, N. Chicomban, cu 20 km. înainte de sosire, împreună cu Svoboda (R. Cehoslovacă), Bauwens (Belgia), Steel (Anglia) şi Vida (R. P. Ungară), s’a desprins de pluton pedalând cu mare viteză spre Lodz. Pe străzile oraşului însă, Chicomban sparge roat din spate şi este nevoit să rămână pentru a o repara, pierzând astfel şansa de a participa la sprintul final. Pe stadionul din Lodz peste 40.000 spectatori au aplaudat victoria ciclistului cehoslovac Svoboda care a întrecut la sprint pe belgianul van Loveren. Alergătorii din echipa R.P.R. Maxim și M. Dumitrescu au sosit la câteva zeci de secunde după câștigătorul etapei, care a parcurs 140 km, în 3 ore 51 minute 15 secunde, cu o viteză medie orară de 36,839 km. ■k Ieri s-a desfăşurat etapa a IlI-a pe distanţa Lodz-Chorzow (223 km.). Aceasta a fost una dintre cele mai lungi şi mai grele etape de până acum. Trebue subliniată în mod special comportarea lui C. Şandru, care a reuşit să se claseze în această etapă pe locul 5, fapt care a făcut să câştige 43 locuri în clasamentul individual. Şandru ocupă acum locul 8 în clasamentul general, înaintea lui Vesely (R. Cehoslovacă). Câștigătorul acestei etape este Stablewski, din echipa polonezilor din Franța.