Scȃnteia, iunie 1952 (Anul 21, nr. 2363-2387)

1952-06-01 / nr. 2363

Pag. 2 Din experienţa aplicării iniţiativei maistrului Anton Bálint în întreprinderile din Timişoara Au trecut două luni şi jumătate de când maistrul Anton Bá­lint, de la Uzinele Tex­tile Timişoara şi-a propus ca printr-o mai justă gospodărire a secţiei să contribue la eliberarea unor sume cât mai însemnate din fondul de rulment. După cum se ştie, această iniţiativă a fost primită cu multă însufleţire, atât de muncitorii şi tehnicie­nii din Timişoara, cât şi din celelalte cen­tre ale ţării. Printre angajamentele luate în cinstea lui 1 Mai, muncitorii timişoreni au pus un accent deosebit în întrecerea socialistă pe eliberarea unor sume cât mai însem­nate din fondul de rulment. Muncitorii de la „Industria Lânei" au hotărât să eli­bereze până la sfârşitul anului din fondul de rulment — 282.555 lei, cei de la U.T.T. — 312.600 lei, salariaţii Depoului C.F.R. — 1.250.000, Fabrica de Pălării 75.000, etc. Angajamentele luate de colectivele întreprinderilor din Timişoara se ridică până acum la cca. 2.000.000 lei. In prezent, colectivele a 23 întreprin­deri din Timişoara şi-au însuşit minunata iniţiativă a tov. Anton Balint. Comitetul orăşenesc de partid Timi­şoara, îndrumat de comitetul regional, a îmbrăţişat de la început cu căldură acea­stă iniţiativă patriotică, organizând o serie de consfătuiri cu directorii, secretarii or­ganizaţiilor de bază, inginerii-şefi, conta­bilii, stahanoviştii din principalele între­prinderi din oraş. In aceste consfătuiri, cadrele de conducere din principalele în­treprinderi din localitate au primit un ajutor concret pentru a asigura reuşita acţiunii. Secretarii organizaţiilor de bază şi agitatorii au fost instruiţi în cadrul unor şedinţe speciale, primind explicaţii amănunţite asupra fondului de rulment şi asupra factorilor care contribue la accele­rarea vitezei de circulaţie a acestuia. In această acţiune, comitetul orăşenesc de partid a mobilizat organele sindicale, U.T.M.-ul, A.S.I.T.-ul, cercurile A.R.L.U.S. Consiliul sindical regional Timişoara a iniţiat un schimb de experienţă în cadrul căruia directorul fabricii U.T.T., tov. Leo­­nida Tămaş şi maistrul Anton Balint au expus modul în care fabrica lor a orga­nizat lupta pentru eliberarea sumei de 312.000 lei din fondul de rulment. Din massa oamenilor muncii s-au năs­cut noi propuneri şi iniţiative valoroase, menite să contribue la accelerarea vitezei de circulaţie a fondului de rulment. La fabrica „Ada Marinescu", comunistul Ştefan Barza a propus ca resturile de fire, ce se găsesc în partizi mici, să fie pre­lucrate în mărfuri de larg consum. Numai prin aplicarea acestei propuneri, fabrica va putea elibera peste 8.000 lei. La „In­dustria Lânei", meşterul Dumitru Stoica a luat măsuri care au dus la oftinirea con­fecţionării spetelor. Colectivul de tehni­cieni de la I.R.P., în frunte cu comuniştii Ioan Mixtei şi Tiberiu Iritz, pe baza pro­punerilor venite din massă, au aplicat noi procedee în producţie, care au contribuit la reducerea ciclului de fabricaţie la piei box cu o zi, la piei bizon cu două zile, etc. La adunările ţinute în întreprinderi, s-a arătat că pentru a grăbi circulaţia fondu­lui de ruilment, trebue accelerat ciclul de fabricaţie, astfel ca materialele şi produ­sele semifinite să ajungă cât mai repede in stadiu de produs finit. Apoi, trebuesc eliminate stocurile supranormative şi re­duse la minimul necesar stocurile nor­mate de materii prime, materiale, com­bustibil, etc. Este, de asemenea, absolut necesar ca produsele finite să ajungă cât mai repede la consumator, ca facturarea şi livrările să se facă într’un ritm mai rapid. înarmate cu aceste îndrumări, colecti­vele de muncitori, tehnicieni şi funcţionari din numeroase fabrici timişorene au dus o muncă multilaterală, obţinând o serie de succese însemnate. Sute de propuneri au fost puse in aplicare, contribuind efectiv la reducerea duratei ciclului de fabricaţie. La fabrica „Electromotor", printre alte măsuri, s-a trecut la turnarea zilnică, ceea ce a făcut posibil scurtarea procesului de fabricaţie de la 3 zile şi jumătate la o zi, precum şi reducerea preţului de cost cu aproape 50%. La Fa­brica de Pălării, în urma măsurilor luate, productivitatea mun­cii în luna Aprilie a crescut cu 15%. A crescut deasemenea preocuparea pen­tru lichidarea stocurilor supranormative. La „Tehnometal" s-au predat I.C.M. dife­rite mărfuri disponibile în valoare de peste 100.000 lei.. Tov. Ion Győri, maistru la întreprinderea „Gheorghe Doja“ a luat măsuri pentru a evita stocajul de semi­fabricate în magazia secţiei fierbătorie. Succese însemnate s’au obţinut şi în di­recţia accelerării transportului, a valori­ficării deşeurilor, a simplificării muncii administrative. In cadrul acestei activi­tăţi s’a extins aplicarea metodelor înain­tate sovietice, a sporit preocuparea faţă de reducerea consumului specific, s’au realizat economii de câteva sute de mii de lei. In urma acestor succese, colectivele a numeroase întreprinderi au eliberat în preajma zilei de 1 Mai sume însemnate din fondul de rulment. Astfel, Uzinele Textile-Timişoara au eliberat 52.100 lei, „Tehnometal" 15.000 lei, Fabrica de Pă­lării 100.000 lei, „Gheorghe Doja“ 25.000 lei, „Firul Roşu" cca. 12.000 lei, etc. Pe lângă aceste succese, în desfăşura­rea acestei importante iniţiative mai există încă lipsuri şi defecţiuni serioase. Astfel, în unele întreprinderi, ca „Electromotor" şi „Ambalajul Metalic", acţiunea de acce­lerare a circulaţiei fondului de rulment a căpătat un caracter birocratic. Conducerile şi organizaţiile de partid ale acestor în­treprinderi au crezut că vor putea rezolva fără participarea şi sprijinul masselor an­gajamentele pe care şi le-au luat. La fabrica „Partizanul", directorul în­treprinderii, secretarul organizaţiei de bază şi câţiva tehnicieni, şi-au luat „an­gajamentul" în numele muncitorilor de a restitui până la 16 octombrie suma de 10.000 lei. In realitate, posibilităţile în­treprinderii sunt cu mult mai mari. La această întreprindere, s-a creat o situaţie inadmisibilă în ceea ce priveşte mânuirea banilor statului, creându-se stocuri supra­­nontative la materiale, ambalaj, piese de schimb, etc., până la 31 Martie a. c. în va­loare de circa 700.000 lei. O situaţie ase­mănătoare există şi la fabrica „Electro­motor", unde numai prin valorificarea timp de 2—3 luni a deşeurilor de tablă silicioasă ,s’ar putea restitui statului suma de lei 16.000 — adică atât cât este întreg anga­jamentul fabricii până la 7 Noembrie. Realizarea angajamentelor luate de co­lectivele de muncă din diferite întreprin­deri este îngreunată de defectuoasa repar­tizare a sarcinilor de plan din partea unor ministere. Astfel, fabrica „Partizanul“, unitate dependentă de Ministerul Indus­triei Metalurgice şi Industriei Chimice , a primit repartiţiile unora din materiile prime pe trimestrul II abia la 16 Aprilie. Fabrica „Bumbacul" şi-a blocat 22% din fondul de rulment pentru că repartiţiile de livrări pe trimestrul I le-a primit abia la 20 Martie. Multe din lipsurile întreprinderilor ară­tate mai sus se datoresc felului nesatis­făcător în care comitetul orăşenesc de partid se preocupă în ultimul timp de lăr­girea şi adâncirea acestei acţiuni. De la 1 Mai, activiştii comitetului orăşenesc nu se ocupă serios de îndrumarea organizaţiilor de bază în direcţia desvoltării acestei ini­ţiative patriotice. Printre unii instructori ai comitetului orăşenesc de partid mai per­sistă obiceiul dăunător de a da îndrumări generale, de a trasa sarcini, în loc ca prin studierea problemei, prin desvălui­­rea lipsurilor, sesizând problemele vieţii de fiecare zi, să ajute organizaţiile de partid în lupta pentru realizarea angaja­mentelor luate în cadrul acestei acţiuni. Toate aceste lipsuri trebuesc grabnic li­chidate. Succesele obţinute până în prezent a­­rată posibilităţile largi care există pentru extinderea şi lărgirea iniţiativei maistru­lui Anton Bálint, de a pune la dispoziţia statului cât mai însemnate sume din fon­dul de rulment al întreprinderilor, pentru­ sporirea volumului acumulărilor socialiste, pentru întărirea continuă a leului noua corespondenţă colectivă din partea redacţiilor ziarelor „Luptătorul Bănă­ţean" şi „Szabad Szó". SCÂNTEIA încheierea anului şcolar la şcoala medie tehnică de cărbune din Lupeni PETROŞANI (de la corespondentul nos­tru). In oraşul Lupeni, la o depărtare de nu­mai câteva sute de metri de mină, se află şcoala medie tehnică de cărbune. In fie­care an, ea dă patriei zeci şi zeci de cadre tehnice temeinic pregătite, capabile să contribue la realizarea importantelor sar­cini de plan ce revin industriei noastre carbonifere. Mulţi dintre absolvenţii aces­tei şcoli au intrat în producţie ca tehni­cieni, iar alţii au urmat mai departe cursu­rile Institutului Cărbunelui din Petroşani, devenind ingineri. Astfel, Dumitru Băbă­­lău este azi inginer la mina Lupeni, Cor­nel Cenuşă este inginer la Trustul Cărbu­­nelui-Lupeni, etc. Anul acesta, 469 elevi au urmat şcoala medie tehnică de cărbune din Lupeni. Din­tre aceştia, majoritatea sunt mineri şi fii de mineri, din diferite colţuri ale ţării. Pentru elevii de naţionalitate maghiară s’a înfiinţat în şcoală o secţie cu limba de predare maghiară. Tuturor elevilor li s’au acordat în mod gratuit uniforme, iar unui număr însemnat dintre ei li s’au acordat burse şi întreţinere gratuită în internat. In semestrul II al acestui an, situaţia la în­văţătură s-a îmbunătăţit, numărul ele­vilor slab pregătiţi scăzând aproape la jumătate, datorită aplicării hotărîrilor luate în şedinţele consiliului pedagogic. Ast­fel, în semestrul II lecţiile au fost predate cu mai multă regularitate, fie­care profesor s-a străduit să-şi întoc­mească planuri de lecţii cât mai bune, care au fost urmărite îndeaproape de conduce­rea şcolii. Studiul individual al elevilor a fost îndrumat şi controlat mai temeinic şi pe lângă aceasta au fost reorganizate şi activizate şi formele de studiu în colectiv : grupele de învăţătură, ajutorul tovărăşesc între elevi, etc. Conducerea şcolii a ţinut o strânsă legătură cu părinţii elevilor. Organizaţia de bază U.T.M. s-a ocupat de felul cum învaţă elevii, popularizând pe fruntaşi şi criticând codaşii.* De curând, elevii din anii I, II şi III şi-au dat examenele de sfârşit de an. Printre elevii fruntaşi s-au evidenţiat Mihai Drimuş şi Ştefania Bodo din anul III, Hor­tensia Dobrovski din anul II, precum şi mulţi alţii. După examene elevii sunt re­partizaţi la diferite mine din ţară, unde vor face practică timp de trei luni, în scopul consolidării cunoştinţelor teoretice căpătate la cursuri. După terminarea pe­rioadei de practică ei vor avea vacanţa de vară. PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE IN „SCÂNTEIA" „Sa folosim pe deplin tehnica­­" In articolul de fond intitulat „Să folo­sim pe deplin tehnica!“, publicat în „Scânteia" Nr. 2341, este criticat şi Co­mitetul orăşenesc P.M.R., Oraşul Stalin. Critica se referă la unii tovarăşi din co­mitetul orăşenesc, care au avut o atitu­dine nejustă faţă de aplicarea iniţiativei stahanovistului Nicolae Vasu, considerând că pentru extinderea acestei iniţiative ar fi nevoie de „condiţii speciale", inexistente încă în întreprinderile din oraş. Răspunzând printr-o scrisoare ziarului nostru, Comitetul de partid al Oraşului Stalin îşi însuşeşte pe deplin critica adusă, subliniind că este întru totul justă. Pentru lichidarea lipsurilor semnalate de ziarul „Scânteia", biroul comitetului orăşenesc de partid a convocat într-o şe­dinţă pe toţi tovarăşii preşedinţi ai cercu­rilor A.S.I.T. In cadrul acestei şedinţe a fost discutată problema extinderii iniţia­tivei stahanovistului Vasu. S’a luat ho­­tărîrea ca în cursul acestei luni să se ţină o consfătuire cu stahanoviştii şi fruntaşii în producţie de la întreprinderile din oraş şi să se organizeze schimburi de expe­rienţă între cercurile A.S.I.T., în vederea extinderii acestei iniţiative preţioase. Iniţiativa stahanovistului Nicolae Vasu a fost extinsă în mai multe secţii de la uzinele „Steagul Roşu", „Sovromtractor", „Strungul", etc. Deasem­eni, iniţiativa tovarăşului inginer Dicu Vasile, de la uzi­nele „Sovromtractor", cu privire la ridi­carea nivelului tehnic al muncitorilor, a fost extinsă în uzinele „Steagul Roşu", „Strungul", „Partizanul Roşu", „Electro­­precizia", etc. Organizând întrecerea socialistă, colectiviştii obţin importante succese în muncă BARLAD (de la corespondentul nostru). Pe ogoarele gospodăriilor colective din regiunea Bârlad, lucrările de întreţinere a culturilor potrivit regulilor agrotehnice se desfăşoară cu intensitate, întrecerea socia­listă între brigăzi, organizată după exem­plul colectiviştilor din Călăraşii Vechi, din regiunea Ialomiţa, a făcut ca multe din gospodăriile agricole colective din regiune să termine plivitul păioaselor şi praşila I-a la culturile de primăvară. La gospodăria colectivă „Pavel Tca­­cenco" din satul Drăguşeni, raionul Bâr­lad, drapelul de fruntaş în întrecere a fost primit de brigada I-a care a terminat cu o zi înaintea brigăzii a II-a de câmp prăşitul a 20 hectare floarea soarelui. Dintre echipe, fruntaşă este echipa condusă de utemistul Groza Andonie, care depăşeşte zilnic norma cu 50%, întrecerea socialistă a scos la iveală noi fruntaşi, ca Hristache Racoviţă şi Geor­­geta Racoviţă, care depăşesc zilnic norma cu 100% şi mulţi alţii. Colectiviştii din Drăguşeni au terminat până la 12 Mai plivitul a 130 hectare grâu de toamnă, 40 ha. orz şi 37 ha. ovăz. Ei au prăşit 28 hectare porumb şi 40 hectare floarea soa­relui. Datorită întrecerii socialiste, colecti­viştii din satul Mitoc au terminat în întregime plivitul păioaselor şi au prăşit pentru a doua oară 20 ha. porumb. Mem­brii gospodăriei colective din satul Sârbi au boronit şi prăşit 40 hectare porumb şi au prăşit 15 hectare floarea soarelui. De­asemenea, şi gospodăriile agricole colec­tive din satele Rădeni, Albeşti, Roşieşti, Vetrişoara, Târzii, etc. au terminat plivitul păioaselor şi au prăşit majoritatea cultu­rilor de primăvară. ★ TG. JIU (de la corespondentul nostru). Gospodăria colectivă „Vânjuleţ" este una din primele gospodării colective în­fiinţate în regiunea Gorj. Spre deosebire ţie anii trecuţi, în acest an organizaţia de întrecerea socialistă organizată în primăvara acestui an la gospodă­ria agricolă colectivă din Călăraşii Vechi-Ialomiţa a constituit un minu­nat exemplu şi un Îndemn pentru mem­brii tuturor gospodăriilor agricole co­lective. In numeroase gospodării agri­cole colective, întrecerea socialistă a contribuit la îndeplinirea cu suc­ces a muncilor agricole de primă­vară. Acum, membrii multora din gospodăriile agricole colective, avân­taţi în întrecerea socialistă muncesc cu însufleţire la întreţinerea culturilor pe baza regulilor agrotehnice indicate de agrominim, obţinând noi şi importante succese în muncă, bază şi consiliul de conducere al gospodă­riei şi-au organizat mult mai bine munca, punând un accent deosebit pe aplicarea re­gulilor agrotehnice, pentru obţinerea unor recolte bogate. Pentru aceasta, conducerea gospodăriei, îndrumată de organizaţia de bază şi a­­jutată de tehnicienii secţiei agricole a sfa­tului popular raional Vânjul Mare şi ai S.M.T.-ului Vânjul Mare, a întocmit un plan amănunţit privind lucrările de în­treţinere a culturilor; acest plan a fost împărţit pe brigăzi, echipe, oameni, întrecerea socialistă pornită de colecti­vişti în campania insămânţărilor continuă acum în campania de întreţinere a cultu­rilor. Până acum câteva zile au fost privite toate suprafeţele cu păioase ale gospodă­riei. S’a făcut praşila I-a la 11 ha. cu floa­rea soarelui, 5 ha. de sfeclă furajeră, 2 ha. de ceapă, 1,5 ha. de cartofi iarovizaţi, etc. Deasem­eni, era pe terminate praşila I-a la cele 65 ha. de porumb. In întrecerea socialistă, fruntaşă este echipa a patra din brigada de câmp, care a terminat prima praşilă la porumb. Munca de întreţinere a culturilor se desfăşoară din zi în zi cu un avânt tot mai mare. Pe tabla de onoare şi la gazeta de perete a gospodăriei sunt popularizaţi co­lectivişti ca Angela C. Moise, Constantina Fălcan, Constantin Tâmboi, Ecaterina E­­nache şi alţii. ★ BRĂILA (de la corespondentul nostru). In gospodăriile colective din raionul Brăila întrecerea socialistă a dat un mare avânt lucrărilor de întreţinere a culturilor. Membrii gospodăriilor agricole colective din satul Tudor Vladimirescu şi comuna Movila Miresii, îndrumaţi de organizaţiile de bază, au încheiat contracte de întrecere pentru executarea tuturor lucrărilor pre­văzute de agrominim. Muncind în întrecere socialistă, colectiviştii din cele două gos­podării colective au terminat plivitul în­tregii suprafeţe cultivate cu grâu, prăşitul floarea soarelui şi acum continuă prăşitul porumbului. Rezultate deosebite s-au obţinut în urma organizării întrecerii socialiste şi în alte gospodării agricole colective. Membrii gospodăriei colective „6 Martie“ din co­muna Scorţaru Vechi şi-au luat angaja­mentul să execute la timp lucrările de în­treţinere conform agrominimului şi să de­păşească la fiecare hectar producţia pla­nificată. Pentru ca acest angajament să fie tradus în viaţă, echipele de colecti­vişti s-au grăbit să termine încă de acum 10 zile plivitul grâului, prăşitul floarea soarelui, fasolei şi cartofilor. Fruntaşă în întrecere e brigada condusă de tov. Anghe­­luţă Baltag. întrecerea socialistă pentru executarea lucrărilor prevăzute de agrominim se des­făşoară în toate gospodăriile colective din acest raion, fruntaşă fiind gospodăria co­lectivă „7 Noembrie", din comuna Movila Miresii. Nr. 2363 Pentru o largă popularizare a agrominimului Raidul anchetă organizat de ziarele „Scânteia“ şi „România liberă“ cu sib­iirul unor ziare locale In zilele de 25 şi 26 Mai a.c., ziarele „Scânteia" şi „România Liberă" au organizat In regiunile Cluj, Iaşi, Dolj, Ialomiţa, Teleorman, Mureş şi Bihor, cu sprijinul ziarelor locale „Făclia Ardealului“ şi „Igazság"-Cluj „Lupta Moldo­­vei"-Iaşi, „înainte"-Craiova, „Ialomiţa Liberă"-Călăraşi, „Teleormanul Liber"-Roşiorii de Vede, „Ardealul nou"-Tg. Mureş, „Faklya" şi „Crişana"-Oradea, un raid anchetă cu scopul de a urmări felul în care organele de partid şi de stat desfăşoară munca pentru popularizarea şi controlul aplicării agrominimului. Publicăm mai jos constatările făcute în cadrul acestui raid anchetă în regiunile: Bihor, Cluj şi Ialomiţa. Ziarul „România Liberă" publică în numărul de azi constatările din regiunile Iaşi, Teleorman, Dolj şi Mureş. Popularizarea şi aplicarea minimelor agrotehnice în raionul Dej In raionul Dej, munca de popularizare a agrominimului s’a intensificat în ulti­mul timp. Comitetul raional de partid a mobilizat pe tehnicieni şi numeroşi activişti de partid în acţiunea de popu­larizare a măsurilor prevăzute în agro­minim. In această muncă au fost antrenaţi numeroşi activişti de partid, secretari ai organizaţiilor de bază şi învăţători de la sate. In zilele de 18 şi 25 Mai a. c. s-au organizat conferinţe în toate comunele din regiune, cu prilejul cărora numeroşi teh­nicieni agronomi au explicat ţăranilor mun­citori în ce constă importanţa aplicării re­gulilor agrotehnice. La gospodăria agricolă de stat din Dej s-a organizat o vizită cu preşedinţii gospo­dăriilor colective şi membrii comitetelor de conducere ale întovărăşirilor agricole. Aici, tehnicienii gospodăriei au arătat măsurile agrotehnice care au fost folosite în anul trecut şi care au dus la obţinerea unei re­colte de 2.800 kg. grâu la ha, precum şi lu­crările care se execută acum la diferite cul­turi. Vizitatorii s-au interesat îndeaproape de felul cum se lucrează în gospodărie şi s-au angajat să folosească din plin învăţă­mintele câştigate cu acest prilej. Organizaţiile de bază din comune au dus muncă de îndrumare în rândurile ţăranilor muncitori, îndemnându-i să participe în număr mare la consfătuirile pentru prelu­crarea minimelor agrotehnice. Secretarul organizaţiei de bază din comuna Mala, a citit în faţa ţăranilor muncitori din satul Cremene părţi însemnate din broşura pri­vind „Regulile agrotehnice pentru princi­palele plante de cultură". El a explicat pe larg ce lucrări de întreţinere trebue să se facă în această perioadă. In gospodăria colectivă din Câţcău, în urma prelucrării măsurilor agrotehnice, co­lectiviştii au cerut să se facă un control riguros asupra felului în care se execută lucrările agricole. La propunerea organiza­ţiei de bază, colectiviştii au pornit o între­cere socialistă după modelul celei organi­zate la Călăraşii Vechi. Avântaţi în între­cere ei luptă cu însufleţire pentru aplica­rea regulilor agrotehnice. Ziarele „Făclia Ardealului" şi „Igazság" din Cluj au dat un preţios ajutor în acţi­unea de popularizare şi aplicare a minime­lor agrotehnice în raionul Dej, ca dealtfel şi în celelalte raioane, popularizând reali­zările şi criticând în acelaş timp organele de partid şi de stat care s’au delăsat în a­­ceastă muncă. Ziarele au organizat îm­preună un raid-anchetă în care s’au ocupat de felul cum organele de partid şi organele de stat popularizează şi controlează apli­carea minimelor agrotehnice. Toate acestea au făcut ca în raionul Dej lucrările de întreţinere a culturilor să ia un nou avânt. Cerealele de toamnă şi de primăvară au fost privite pe 80% din toată suprafaţa. Deasem­eni la prăşit, comuna Căşei a realizat 62%, Călineşti 52%, iar comuna Reteag 49%. Succesele în munca de popularizare a regulilor agrotehnice ar fi fost mult mai mari dacă comitetul executiv al sfatului popular ar fi organizat această muncă mai temeinic. Comitetul executiv al sfatului popular raional a lăsat însă ca planul de muncă să fie întocmit numai de secţia agri­colă, fără a antrena în această acţiune şi celelalte secţii, cum ar fi secţia de cultură, căreia îi reveneau sarcini importante în această muncă. Tehnicienii agronomi­­ai au fost îndrumaţi în suficientă măsura, iar planul nu a fost riguros controlat, ceea ce a făcut ca să nu se respecte îndeplinirea lui. Tehnicianul Stamatin, de pildă, în ziua în care trebuia să facă prelucrarea agro­minimului într’o comună din raion „s’a încurcat" în lucrări de birou, neglijând această sarcină. Comitetul executiv al Sfatului popular regional Cluj a făcut o distribuţie defectu­oasă a broşurilor privind „Regulile agro­tehnice pentru principalele plante de cul­tură’’. In loc ca aceste broşuri să fie dis­tribuite în număr cât mai mare la sate, comitetul executiv al sfatului popular ra­ional a trimis înapoi ministerului 8000 de broşuri. Comitetul raional de partid şi Comitetul executiv al Sfatului popular raional Dej au datoria să intensifice şi mai mult munca pentru popularizarea şi aplicarea agromi­nimului, să mobilizeze în acest scop pe tehnicienii agronomi și să ducă o intensă muncă de îndrumare în rândurile țăranilor muncitori. Preţiosul sprijin al tehnicienilor agronomi In raionul Salonta ca şi în toate celelalte raioane ale regiunii Bihor, Hotărîrea gu­vernului privind aplicarea minimelor agro­tehnice a fost prelucrată din timp cu se­cretarii organizaţiilor de bază din comune, cu preşedinţii şi secretarii sfaturilor populare comunale. Secţia agricolă a sfatului popular raio­nal a întocmit un plan amănunţit de popu­larizare a agrominimului în cuprinsul raio­nului. Potrivit acestui plan, într-o serie de comune, sate, gospodării colective şi gos­podării agricole de stat din raion au avut loc adunări în cadrul cărora tehnicienii agronomi au prelucrat agrominimul. In co­muna Ghiorac, în afară de adunarea popu­lară în care s’a prelucrat agrominimul, s’a trecut şi la organizarea unui ciclu de 15 lecţii despre minimele agrotehnice. La a­­ceste lecţii, a căror predare a început încă dela data de 16 Mai, participă brigadieri din gospodăria colectivă, şefii brigăzilor de tractoare dela S.M.T.-Ghiorac şi şefii de sectoare din sat. In raionul Salonta acţiunea de populari­zare a agrominimului s’a bucurat deci, în mare măsură, de atenţia organelor de par­tid şi agricole. Cu toate acestea sunt în acest raion comune, ca, de pildă, Belfir, Batăr, Geplu şi altele, unde până acum câteva zile Hotărîrea guvernului cu pri­vire la minimele agrotehnice obligatorii nu fusese prelucrată nici în organizaţiile de partid şi de massă şi nici în adunări popu­lare. In unele comune ca, de pildă, la Arpă­­şel, ţăranii muncitori adunaţi la căminele culturale au aşteptat zadarnic pe tehnicie­nii care trebuiau să le vorbească despre agrominim, aceştia n’au mai venit. Trebue spus în general, că obiceiul de a lucra din birou, de a da dispoziţiuni şi de a face controlul doar prin telefon, n’a fost stârpit cu desăvârşire la unii din teh­nicienii dela secţia agricolă a Sfatului popular al raionului Salonta. Sunt în acest raion gospodării colective, ca, de pildă, cea din Tulcea şi comune unde tehnicienii agricoli de la sfatul popular raional nu sunt văzuţi cu săptămânile şi unde ajutorul aces­tora nu se face decât foarte puţin simţit. Cu toate aceste lipsuri manifestate în munca tehnicienilor agronomi, ţăranii mun­citori din raionul Salonta au terminat de­mult plivitul şi prima praşilă şi sunt pe cale de a termina şi a doua praşilă. Fără îndoială că la obţinerea acestui succes şi-au adus contribuţia lor preţioasă şi tehnicienii agronomi din raion. In această direcţie trebue citat exem­plul tovarăşului Virág Alexandru, teh­nicianul şef al gospodăriei agricole de stat din Salonta, care a îndrumat cu pricepere şi cu dragoste colectivul din această gos­podărie în aplicarea metodelor agrotehnice înaintate. Suprafaţa însămânţată cu car­tofi a fost prăşită de două ori, prima praşilă făcându-se cu prăşitoarea mecanică, iar a doua praşilă cu mâna. In acelaş mod au fost prăşite culturile de floarea soarelui şi alte culturi. Pe suprafaţa cultivată cu mac, după ce a fost îngrăşată cu gunoi de grajd şi superfosfat —■ s’a făcut praşila întâia, răritul şi praşila a treia. O deosebită grijă şi dragoste pentru avutul obştesc a arătat tovarăşul Virág Alexandru cu pri­lejul acţiunii de salvare a unor culturi ameninţate de valul de frig ce a bântuit de curând. Dând o adevărată luptă cu natura, el a organizat ca în jurul culturilor de roşii să fie aprinse numeroase focuri de paie şi gunoi care au învăluit culturile cu căl­dură şi le-au salvat în mare măsură de la distrugere. Succesele dobândite până acum în raio­nul Salonta în acţiunea de popularizare şi aplicare a minimelor agrotehnice pot şi trebue să fie desvoltate. îndeplinirea formală a sarcinilor de popularizare a agrominimului Potrivit planului întocmit de comitetul raional de partid şi comitetul executiv al sfatului popular, în zilele de 18 şi 25 Mai, la căminele culturale din comunele raionului Călăraşi, regiunea Ialomiţa, au avut loc adunări ale ţăranilor muncitori în cadrul cărora s’a făcut prelucrarea re­gulilor agrotehnice. Trebue spus însă dela început că modul în care au fost pregătite aceste adunări şi modul cum s’au desfăşurat arată că or­ganele de partid şi de stat din raionul Călăraşi au subapreciat însemnătatea agrominimului şi şi-au îndeplinit sarcina de popularizare a acestuia într’un mod birocratic şi formal. „Conferinţele" ţinute de majoritatea tehnicienilor agronomi la adunările ţinute la căminele culturale s’au mărginit de fapt la citirea dela un cap la altul al broşurii „Regulile agrotehnice pentru principalele plante de cultură", fără să se facă discuţii şi fără ca vorbi­torii să dea explicaţii asupra celor cu­prinse în broşură. De pildă, în ziua de 25 Mai, la căminul cultural din satul Mihai Viteazu a vorbit ţăranilor muncitori tov. Gogoriţă Ion, agronom de sector de la S.M.T.-Bogdana. Tovarăşul agronom Go­goriţă Ion a aflat, el însuşi, cu acest prilej pentru prima oară ce cuprinde agro­minimul. Nu e de mirare că el n’a fost în stare să dea nici cele mai elementare lămuriri cu privire la măsurile agrotehnice ce tre­bue aplicate la întreţinerea culturilor. Tipic pentru felul birocratic în care au fost pregătite adunările, este cazul tehni­cianului Ciobotaru Dionisie, de la secţia agricolă a sfatului popular raional. Acesta a primit sarcina să ţină într’o singură zi — la 18 Mai — trei conferinţe. El a pre­lucrat agrominimul odată la gospodăria colectivă din satul Potcoava, a doua oară la căminul cultural din acelaş sat şi a treia oară în satul Găunoşi. Aceste trei prelucrări, făcute într-o singură zi în fugă, în mod formal, fără discuţii şi lămuriri suplimentare, nu puteau să-şi atingă scopul şi nici nu l-au atins. Răspunderea pentru modul în care s-au prezentat cea mai mare parte a vorbitorilor la adunările ţinute la cămi­nele culturale o poartă, în primul rând, şeful secţiei agricole a sfatului popular raional, tov. Bab­an Ştefan, precum şi tov. Vasiliu Ştefan, şeful serviciului agricol din cadrul acestei secţii. Dacă aceşti doi tovarăşi au privit cu atâta lipsă de răspundere sarcina de a pregăti vorbitorii la adunările de la sate, era de aşteptat ca ei să fi luat cel puţin măsurile necesare ca măcar broşurile des­pre agrominim să ajungă în mâinile ţă­ranilor muncitori. Secţiilor agricole ale sfaturilor populare raionale din cuprinsul regiunii Ialomiţa le-au fost trimise mii de broşuri despre agrominim, care urmau să fie difuzate la sate. Or, în fiecare din comunele raionului Călăraşi nu existau până acum câteva zile mai mult de 3-4 broşuri, în timp ce la secţia agricolă a Sfatului popular raional Călăraşi au stat împachetate circa 2.300 de broşuri. Trebue spus că felul în care sfaturile populare regional şi raionale au înţeles să-şi îndeplinească până acum sarcina de popularizare a agrominimului se dato­­reşte faptului că organele de partid regio­nale şi raionale au subapreciat până acum într-un mod de neîngăduit importanţa popu­larizării agrominimului. Din cauza slabei munci de îndrumare şi control pe care a dus-o în această direcţie Comitetul de par­tid al raionului Călăraşi, în multe orga­nizaţii de bază prelucrarea minimelor a­­grotehnice s’a făcut în mod formal, Iar în unele organizaţii de bază, ca acelea din comunele Independenţa, Odobescu, Ciocă­neşti şi Cuza Vodă, prelucrarea nici n’a avut loc. Lipsa de Interes manifestată de comi­tetul raional de partid în chestiunea popu­larizării agrominimului se oglindeşte pu­ternic pe teren, la sate. Până la 25 Mai niciuna din organizaţiile de bază din ra­ion nu-şi întocmise vreun plan de muncă pentru popularizarea agrominimului, iar majoritatea agitatorilor de partid dela sate nici nu ştiu măcar ce este agrominimul. Deşi tov. Popa Ion, primul secretar al co­mitetului raional de partid, afirmă că în raion sunt doar 4 sate unde n’a fost popu­larizat agrominimul, totuşi la data de 26 Mai, într’un număr de 17 sate din raion ţăranii muncitori nu cunoşteau ce este agro­minimul. Modul formal şi birocratic în care s’a dus până acum acţiunea de popularizare a­­minimelor agrotehnice in raionul Călă­raşi îşi găseşte expresia în situaţia mun­cilor de întreţinere a culturilor din majo­ritatea comunelor raionului. Până la 25 Mai, doar ceva mai mult de 20% din suprafaţa însămânţată cu grâu fusese plivită în raionul Călăraşi, iar din culturile prăşitoare, doar pe circa 11% din suprafaţă se executase prima praşilă. O mare parte din suprafeţele pe care s-au executat plivitul şi praşila aparţin gos­podăriilor colective, adică acelor unităţi socialiste unde s’a dus o intensă acţiune de popularizare a acestor importante mă­suri agrotehnice. Concluziile raidului anchetă ne arată că în multe din regiunile ţării — cum ar fi bunăoară Cluj, Mureş, Bihor şi altele — organele locale de partid şi de stat acordă atenţie muncii de popularizare a agromi­nimului, desfăşoară o muncă de îndrumare în rândurile oamenilor muncii de la sate pentru aplicarea regulilor prevăzute de agrominim. Oamenii muncii de la sate primesc cu în­credere agrominimul, în care găsesc o armă preţioasă în lupta pentru lichidarea rămă­şiţelor înapoiate în practica agricolă, în lupta pentru obţinerea unor recolte îm­belşugate, condiţie de seamă pentru conso­lidarea succesului reformei băneşti. Măr­turie vie a încrederii cu care e primit agrominimul este munca însufleţită desfă­şurată de oamenii muncii de la sate sub în­drumarea organelor de partid şi de stat şi cu sprijinul Inginerilor şi tehnicienilor agronomi pentru aplicarea regulilor agro­tehnice prevăzute de agrominim. Cu toate acestea, sunt încă unele re­giuni, cum ar fi bunăoară Teleorman, Ia­lomiţa şi altele, unde organele locale de Concluzii partid şl de stat privesc cu o neîngăduită uşurinţă munca de popularizare a agromi­nimului. Organele locale de partid şi de stat au datoria să dea o mare atenţie a­­cestei munci, socotind-o o acţiune de o în­semnătate politică deosebită, acţiune care face parte integrantă din măsurile elabo­rate de partid şi guvern pentru consolida­rea succesului reformei băneşti. In acest scop trebue controlată în spe­cial munca de popularizare a agrominimu­lui prin consfătuirile organizate la sate, prin difuzarea materialului propagandistic editat în acest scop, etc. Inginerii şi tehni­cienii agronomi trebue îndrumaţi şi spriji­niţi, spre a arăta cât mai pe înţelesul oame­nilor muncii de la sate în ce constă impor­tanţa agrominimului şi cum trebue aplicate principalele reguli agrotehnice. In munca de popularizare a agromini­mului, o atenţie specială trebue dată com­baterii obiceiurilor vechi de lucrare a pă­mântului şi tradiţiilor înapoiate, arătân­­du-se limpede ce neajunsuri prielnuesc acestea agriculturii noastre. Trebue sporită vigilenţa faţă de chia­buri, aceşti duşmani înverşunaţi ai po­porului nostru muncitor, care se agaţă cu disperare de obiceiurile şi tradiţiile îna­poiate, nutrind gândul ticălos de a ţine pe ţăranii muncitori în întuneric, spre a-i putea exploata mai bine. Cei care sabo­tează prevederile Hotărîrii Consiliului de Miniştri cu privire la aplicarea agromini­mului trebue demascaţi fără cruţare. Organizaţiile de partid şi comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare trebue să des­făşoare o intensă muncă politică educativă, în rândurile oamenilor muncii de la sate, astfel ca fiecărui ţăran muncitor să-i fie limpede că aplicarea regulilor agroteh­nice constitue măsuri obligatorii menite să ducă la sporirea recoltei şi la întărirea puterii leului nou ! Comunişti, deputaţi ai sfaturilor popu­lare, fiţi în fruntea muncii pentru popu­larizarea şi aplicarea agrominimului ! Fiţi un exemplu vrednic de urmat pentru toţi oamenii muncii de la sate.

Next