Scȃnteia, iulie 1952 (Anul 21, nr. 2388-2414)

1952-07-01 / nr. 2388

PROLETARI DIN TOATE TtflfuLE, UNITI­ VAI ANUL XXI Nr. 2388 Marți 1 Iulie 1952 4 PAGINI 20 BANI Sesiunea Consiliului Mondial al Păcii Azi se deschide la Berlin sesiunea ex­traordinară a Consiliului Mondial al Păcii, marea adunare a popoarelor, din care fac parte reprezentanţi ai partizanilor păcii din peste 80 de ţări din toate continen­tele. Popoarele lumii salută acest eveni­ment de o deosebită însemnătate interna­ţională şi îşi îndreaptă privirile pline de nădejde spre lucrările forului suprem al mişcării mondiale pentru pace, exponent al voinţei de pace a omenirii. Consiliul Mondial al Păcii se întruneşte în împrejurări în care imperialiştii ameri­cani şi sateliţii lor intensifică pe toate căile pregătirile de război, lovindu-se tot mai puternic de voinţa popoarelor de a apăra pacea. După încheierea tratatelor separate cu Germania occidentală şi Japo­nia, imperialiştii americani au trecut făţiş la remilitarizarea acestor ţări, în vederea transformării lor în focare ale unei noi agresiuni. Urmărind să sdrobească rezis­tenţa popoarelor care nu vor să fie arun­cate într’un nou măcel, imperialiştii ame­ricani au deslănţuit un val de teroare fas­cistă în Franţa şi alte ţări occidentale. Recentele bombardări de către aviaţia americană ale unor oraşe paşnice în Co­reea şi hidrocentrale de pe fluviul­ Yalu exprimă intenţia cinică a agresorilor ame­ricani de a sabota tratativele de armistiţiu şi a extinde războiul în Asia. In Consiliul de Securitate, delegaţii americani, demas­­cându-se încă odată ca duşmani juraţi ai omenirii, au refuzat cu înverşunare să ac­cepte propunerea sovietică de scoatere în afara legii a monstruoasei arme bacterio­logice. Ordinea de zi a Consiliului Mondial al Păcii, ţinând seama tocmai de aceste probleme vitale pentru apărarea păcii, cuprinde: soluţionarea paşnică a pro­blemelor germană şi japoneză, înceta­rea imediată a războiului în Coreea, frâ­narea cursei înarmărilor şi lupta pentru un Pact al Păcii. Hotărîrile Consiliului Mondial al Păcii sunt aşteptate de parti­zanii păcii din lumea întreagă cu convin­gerea că ele vor aduce o importantă con­tribuţie la clarificarea problemelor inter­naţionale şi vor însemna o nouă etapă pe drumul ridicării la un nivel mai înalt a luptei mondiale pentru pace. De la ultima sesiune a Consiliului Mon­dial al Păcii a avut loc o creştere impe­tuoasă a mişcării pentru pace. Mişcarea partizanilor păcii s-a consolidat şi şi-a lărgit rândurile. A avut loc conferinţa pan­americană a partizanilor păcii; se află în curs de pregătire conferinţa partizani­lor păcii din Asia şi zona Pacificului. Apelul Consiliului Mondial al Păcii pen­tru încheierea unui Pact al Păcii a avut un imens răsunet mondial. In Apri­lie 1952, numărul semnăturilor pe Apel era de peste 600 milioane, întrecând cu 122 milioane numărul semnăturilor strân­se pe Apelul de la Stockholm. Sub presiu­nea puternicei voinţe de pace a popoare­lor, înşişi reprezentanţii unor ţări înfeu­date imperialismului american au refuzat să-şi asume în Adunarea Generală a O.N.U. răspunderea pentru respingerea propunerilor sovietice menite să ducă la o destindere a situaţiei internaţionale Din totalul de 60 delegaţii, 29 n’au sprijinit poziţia agresivă a S.U.A. de respingere a încheierii unui Pact al Păcii. Acţiunea eroică şi plină de abnegaţie a partizanilor păcii duce la clarificarea a sute de milioane de oameni, care văd că în spatele tuturor pregătirilor războinice şi al acţiunilor agresive se află chipul de fiară al imperialiştilor americani. De pre­tutindeni s’a ridicat valul mâniei popoa­relor împotriva huliganilor fascişti — pur­tători ai criminalului război bacteriologic, împotriva rasiştilor americani şi a gangs­terilor care au organizat mişelescul ma­sacru din lagărele de la Kodledo. In toate ţările, ziua solidarităţii internaţionale cu Coreea luptătoare, zi a apărării păcii, a prilejuit o strălucită manifestare a admi­raţiei omenirii faţă de bravul popor co­reean şi vitejii voluntari chinezi care, apă­­rându-şi patria, au pricinuit serioase în­frângeri imperialiştilor americani, spulbe­rând mitul „invincibilităţii” armatei ame­ricane. De la un capăt la altul al lumii cresc ura neiertătoare şi lupta popoarelor împotriva canibalilor americani. Viaţa arată zi de zi marea eficacitate a luptei partizanilor păcii. Sub presiunea popoarelor, imperialiştii americani au fost siliţi să înceapă tratative de armistiţiu în Coreea şi să accepte ca O.N.U. să ia în discuţie chestiunea dezarmării. Până şi guvernanţii americani sunt nevoiţi să re­cunoască eşecul şantajului imperialist şi al „politicii de forţă“ în faţa rezistenţei şi a hotărîrii de luptă a popoarelor. Caniba­lul Ridgway a putut constata în turneul său de inspecţie prin Europa occidentală că, aşa cum a arătat tovarăşul Togliatti, ar fi mai bine pentru imperialiştii ameri­cani să se spânzure de primul felinar, de­cât să-şi închipue că pot pregăti un răz­boi împotriva U.R.S.S., bizuindu-se pe sprijinul popoarelor din Italia şi Franţa Răsunătoarea înfrângere a democraţilor creştini în alegerile din Italia şi a conser­vatorilor în alegerile locale din Anglia este expresia indignării masselor faţă de politica americană a pregătirii războiului Acţiunea susţinută de lămurire a mas­selor desfăşurată de partizanii păcii face să se destrame pe zi ce trece mreaja minciunii în care agresorii imperialişti încearcă să-şi camufleze planurile tică­loase. Intr’un articol cu titlul semnificativ „In panoplia atlantică, muniţia oficială pare puţin eficace“, ziarul reacţionar fran­cez „Le Monde“ recunoaşte eşecul cres­când al propagandei americane în ţările marshallizate şi conchide cu părere de rău că „metodele de propagandă occidentale împotriva comunismului sunt înţepături făcute cu acul într’o armură de nepătruns” Evenimentele recente din Europa occiden­tală arată că partidele comuniste, orga­nizatoare ale luptei pentru pace a po­poarelor, obţin succese însemnate atunci când nu duc acţiuni sectare, ci mobili­zează pături largi de toate categoriile in lupta împotriva ocupanţilor americani şi a războiului. O expresie grăitoare a creşterii con­ştiinţei politice a masselor o constitue pu­ternicul ecou şi sprijinul entuziast pe care popoarele îl dau politicii de pace a U.R.S.S., propunerilor sovietice în vede­rea creării unei Germanii unite, demo­crate şi paşnice, ca şi recentelor propuneri sovietice făcute în Consiliul de Securitate în chestiunea interzicerii folosirii armei bacteriologice şi în chestiunea admiterii simultane în O.N.U. a tuturor celor 14 state care au cerut acest lucru. Creşterea necontenită a combativităţii forţelor păcii contribue la adâncirea con­tradicţiilor de neîmpăcat ce macină la­gărul aţâţătorilor la război. Tot mai greu le vine stăpânilor americani să înăbuşe contradicţiile ce răbufnesc în sânul „coali­ţiei atlantice”, fie în chestiunea Germaniei, fie în cea a politicii în Extremul Orient. Aprecierea stalinistă de o deosebită în­semnătate că pericolul de război nu e mai apropiat azi decât acum doi sau trei ani confirmă creşterea şi eficacitatea mişcării partizanilor păcii, constituind totodată un îndemn spre neîncetata lărgire şi desvol­­tare a acesteia. Mişcarea mondială a partizanilor păcii — mişcare de o amploare şi măreţie cum n’a mai cunoscut istoria — a devenit un factor hotărîtor al situaţiei internaţionale. Marea ei forţă vitală izvorăşte din aceea că ea reflectă interesele cele­ mai funda­mentale ale celor mai largi masse de toate convingerile ale tuturor naţiunilor, din toate continentele. Sub îndrumarea clar­văzătoare a Consiliului Mondial al Păcii, mişcarea partizanilor păcii ia pe zi ce trece o amploare tot mai uriaşă, dovedind po­poarelor că azi, ca urmare a noului ra­port de forţe creat pe arena internaţională, războiul a încetat de a mai fi o fatalitate, că există posibilitatea de a face să biruie cauza păcii. Luptând pentru a transforma în realitate această posibilitate de preîn­tâmpinare a războiului, popoarele dau viaţă cuvintelor marelui stegar al păcii, I. V. Stalin : „Pacea va fi menţinută şi consolidată, dacă popoarele vor lua în pro­priile lor mâini cauza menţinerii păcii şi o vor apăra până la capăt. Războiul poate deveni inevitabil, dacă aţâţătorii la război vor reuşi să prindă în mreaja minciunii massele populare, să Ie înşele şi să le atragă într’un nou război mondial. De aceea larga campanie pentru menţi­nerea păcii, ca mijloc de demascare a ma­­şinaţiunilor criminale ale aţâţătorilor la război, are acum o importanţă primor­dială“. Poporul nostru care leagă de cauza apărării păcii cele mai fierbinţi năzuinţi ale sale de construire a unei vieţi libere, fericite, şi care zideşte temeliile unei ţări noi, în care va fi nimicită pentru totdea­una exploatarea omului de către om, îşi strânge rândurile în jurul partidului şi guvernului, hotărît să nu cruţe niciun efort în lupta pentru spulberarea complo­tului războinic al agresorilor imperialişti. Plin de hotărîrea de a apăra pacea, po­porul nostru urează Consiliului Mondial al Păcii ca, prin hotărîrile ce le va lua, să aducă o nouă contribuție victoriei cauzei păcii în lumea întreagă. Semnarea unui acord comercial între R. P. R. şi Republica Populară Bulgaria La 28 iunie a.c. s-a semnat la Sofia acordul privind schimbul de mărfuri şi plăţi pe anul 1952 intre Republica Popu­lară Română şi Republica Populară Bul­garia. Negocierile au decurs într’o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă. Din partea română acordul a fost sem­nat de tov. Ioan Kun, iar din partea bul­gară de tov. G. Milusev. (Agerpres) Turneele teatrelor în provincie Colectivele teatrelor din ţara noastră au întreprins anul acesta numeroase turnee, prezentând spectacole in diferite localităţi ale ţării şi în special în centrele munci­toreşti. In primul trimestru al anului, Teatrul Maghiar din Sf. Gheorghe a prezentat 98 de spectacole cu piesele „Vocea Americii”, „O noapte furtunoasă“, etc. în Oraşul Stalin, Aninoasa, Arad, Covasna, Cluj, Odorhei, Petroşani, etc. La aceste spec­tacole au participat aproape 35.000 de oameni ai muncii. Colectivul Teatrului de Stat din Petro­şani a prezentat în oraşele Arad, Blaj, Cluj, Caransebeş, piesele „Crângul de că­lini", „La Sud de paralela 38“ şi altele, atrăgând în sălile de spectacole peste 29.000 de spectatori. Teatrul de stat din Oraşul Stalin a dat în turneul întreprins in acest an, 48 de spectacole, la care au par­ticipat aproape 26.000 de oameni ai muncii. Teatrul de Stat din Piteşti a dat 42 de spectacole în 21 localităţi ; Teatrul Evreesc de Stat din Bucureşti a dat 38 spectacole în 25 de localităţi. Peste tot, în turneele lor, colectivele teatrelor au fost întâmpinate cu dragoste de oamenii muncii. Teatrele din Capitală cât şi cele din pro­vincie şi-au fixat din timp itinerariul tur­neelor de vară. Astfel, teatrul C.F.R.­­Giuleşti din Bucureşti va prezenta 29 spectacole, la Petroşani, Iaşi, Bacău, etc. Intre 6 Iulie şi 14 August teatrul de Stat din Oraşul Stalin va da 31 de spec­tacole în diferite localităţi din ţară. Colec­tivul Teatrului Naţional din Cluj va pre­zenta în această vară 16 spectacole la Dej, Bistriţa, Oradea, Reşiţa, etc. La luptă pentru pâinea poporului! După seceriş au început imediat desmiriştitul CONSTANŢA.­­ Numeroase gospodării agricole colective din regiunea Constanţa desfăşoară cu succes secerişul orzului,­­ îndrumaţi şi sprijiniţi de organizaţiile de bază, membrii gospodăriei agricole co­lective „Flamura Roşie“ din comuna Peş­tera, ca şi cei din gospodăria agricolă co­lectivă „Ana Ipătescu" din satul Cuza Vodă, au secerat până în prezent mari su­prafeţe cultivate cu orz. Deasemeni, colec­tiviştii din comuna Castelul şi cei din satele Nisipari şi Isvorul Mare, îndată după seceratul celor 80 ha. de orz, au început desmiriştitul.­­ Urmând exemplul colectiviştilor, ţăranii muncitori din comunele Mihail Kogălni­­ceanu, Corbul, Peştera şi altele au pornit cu avânt munca de recoltare a orzului din acest an. (Agerpres) Campania de recoltare a început. In unele regiuni ale ţării noastre ca Arad, Timişoara, Dolj, Bucureşti, Constanţa, oa­menii muncii de la sate au început seceri­şul orzului, iar în Dolj, Bucureşti etc., a început şi secerişul grâului de toamnă. Pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţiuni a campaniei muncilor agricole de vară, partidul şi guvernul au stabilit prin Hotărârea din 6 iunie a.c. sarcini pre­cise şi de răspundere pentru organele de partid şi de stat. O sarcină însemnată pusă de Hotărâre este pregătirea maşinilor şi uneltelor agri­cole necesare campaniei de recoltare şi treerat, sarcină care trebuia îndeplinită până la 15 iunie a.c. In unele regiuni ca Bihor, Cluj, Mureş, Argeş, Bucureşti au fost terminate toate reparaţiile atât în­ gospodăriile colective cât şi în sectorul particular. Deasemeni, S.M.T.-urile din regiunile Bihor, Dolj, Iaşi, etc., precum şi gospodăriile de stat apar­ţinând trusturilor gospodăriilor de stat din Arad, Dolj şi altele, au făcut reparaţii la timp şi de bună calitate, asigurând funcţio­narea întregului utilaj de maşini şi trac­toare necesare recoltării, treeratului, des­­miriştitului, etc. Sunt însă şi regiuni unde organele de partid şi de stat au neglijat într’un mod condamnabil această sarcină. Astfel, în re­giunea Constanţa, reparaţiile maşinilor şi uneltelor agricole au rămas foarte mult în urmă. Şeful secţiei agricole regionale, tov. Ghiţă Nicolae, nu s’a preocupat ca repa­raţiile să fie terminate la timp. In secto­rul individual batozele nu au fost reparate până la data de 26 Iunie a.c. decât în pro­porţie de 71,1%. La S.M.T.-uri reparaţiile batozelor s’au făcut abia într’o proporţie de 74%, iar reparaţiile tractoarelor într-o proporţie de 66%. In regiunea Botoşani, reparaţiile execu­tate în gospodăriile colective şi în sectorul individual nu au fost terminate decât în proporţie de 76,1% la batoze şi 75% la locomobile. Şeful secţiei agricole regionale, tov. Munteanu Ioan, nu a privit cu toată răspunderea îndeplinirea la timp a repara­ţiilor. Deasemeni, în regiunile Buzău, Gorj, Galaţi, etc., organele de partid şi de stat au tărăgănat controlul desfăşurării repara­ţiilor, fapt care dăunează bunului mers al campaniei muncilor agricole de vară. Aceste lipsuri trebue grabnic lichidate Timpul este foarte scurt, nicio clipă de întârziere nu este de îngăduit. Strângerea recoltei, treerişul și îndeplinirea colectări­lor sunt sarcini dintre cele mai importante în lupta pentru asigurarea hranei poporu­lui muncitor, pentru consolidarea bani­lor noi. Organizaţiile de partid au datoria să lămurească pe ţăranii muncitori asupra importanţei campaniei de strângere a re­coltei şi a colectărilor, să le ridice vigilenţa revoluţionară pentru a sdrobi uneltirile duşmanului de clasă. Chiaburii care sa­botează, tărăgănind repararea maşinilor agricole, să fie trimişi în judecată. Să ne încordăm toate forţele pentru asi­gurarea reuşitei campaniei de recoltare, treeriş şi colectare. Toată grija pentru asigurarea reuşitei campaniei de recoltare ! Au terminat de recoltat secara şi orzul de toamnă CALARAŞI (de la corespondentul nostru). Muncind cu avânt în întrecerea socialistă, în ziua de 24 iunie a.c. membrii gospodă­riei colective „Gheorghi Dimitrov” din satul Ceacu, raionul Călăraşi, au terminat de secerat cele 10 ha. de secară şi 12 ha. orz de toamnă. Odată cu secerişul ei au terminat, tot în seara zilei de 24 iunie, desmiriştitul întregii suprafeţe de pe care au recoltat orzul şi secara. In întrecerea socialistă s’au evidenţiat Neaga Deiu şi Constantin Deiu, care şi-au depăşit normele de lucru cu 60%, şi ate­mtstul Tudose Victor, care a depășit norma de lucru cu 50%. In regiunea Dolj secerişul grâului continuă cu intensitate CRAIOVA. Recoltarea grâului se des­făşoară tot mai intens in întreaga regiune Dolj. Colectiviştii şi ţăranii muncitori din raionul Corabia se situează în fruntea aces­tor lucrări. In patru zile, în acest raion s’au recoltat 7.432 ha. însămânţate cu grâu de toamnă. Numai în comuna Brastavăţu, din acest raion, ţăranii muncitori au recoltat grâul în proporţie de 60 la sută, iar cei din co­muna Vişina au secerat 40 la sută din su­prafeţele însămânţate cu grâu. Cu acelaş elan se desfăşoară recoltarea şi în raionul Caracal, unde până acum s’au secerat 5.900 ha. grâu. In raionul Calafat, fruntaşi la secerişul grâului sunt colectiviştii din comunele Mo­­ţăţei, Maglavit, Poiana Mare şi altele, care au recoltat peste 50 la sută din suprafe­ţele însămânţate cu grâu. (Agerpres). Prima datorie — predarea cotelor de colectare CALARAŞI (de la corespondentul nos­tru). Membrii gospodăriei agricole colec­tive din comuna Raşi, raionul Lehliu, au terminat încă de săptămâna trecută, recol­tatul rapiţei de toamnă. Urmând îndemnul organizaţiei de bază, colectiviştii au tre­cut la treeratul rapiţei, obţinând o produc­ţie de 1.277 kg. rapiţă la hectar, faţă de 650 kg. cât era planificat. Prima lor grijă a fost aceea de a preda statului cotele de colectare. Ei au predat statului cantitatea de 15.329 kg. rapiţă. In interiorul ziarului: Lucrările consfătuirii pe ţară a mun­citorilor mineri din industria carboni­feră (pag. 2-a). LA 4 ANI DE LA APARIŢIA LA BUCUREŞTI: Salut ziarului „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară !“ ; C. Beşcu — Un ajutor nepreţuit în lupta pentru continua în­tărire a partidului, (pag. 3-a). Lucrările Consiliului de Securitate (pag. 3-a). Libertate lui Jacques Duclos! — Declaraţia Partidului Comunist Fran­cez (pag. 3-a). Calea spre eliberarea naţională a Japoniei — Apelul Partidului Comu­nist din Japonia (pag. 3-a). CRONICA EVENIMENTELOR IN­TERNAŢIONALE : I. Manea — O nouă provocare a imperialiştilor ame­ricani ; Conferinţa de la Londra a aţâ­ţătorilor la război (pag. 4-a). Astăzi se deschide la Berlin sesiu­­nea extraordinară a Consiliului Mon­­dial al Păcii. (pag. 4-a). U.R.S.S. demască o nouă provocare a guvernanţilor suedezi (pag. 4-a). Rezoluţia plenarei C. C. al P. C. Italian, (pag. 4-a). Demisia guvernului egiptean, (pag. 4-a). Gospodăria agricolă de stat de cereale Tractoriştii, mecanicii agricoli şi mun­citorii de la gospodăria agricolă de stat Jimbolia, regiunea Timişoara, având în fruntea lor pe membrii de partid, au ter­minat repararea şi revizuirea parcului de maşini cu 4 zile înainte de termenul film­at. Conducerea gospodăriei s'a în­grijit de procurarea sacilor, prelatelor, precum şi a sforii necesare la legatul sno­pilor. Conducerea gospodăriei s’a preocu­pat, d­easemenea de pregătirea, curăţirea şi desinfectarea magaziilor în care se va depozita noua recoltă. Secerişul a început la această gospodă­rie în ziua de 21 iunie. In afară de cele 40 secerători-legători, pe tarlalele gospo- Jimbo­ia a început livrările către stat dăriei lucrează două combaine autopropul­sate primite din Uniunea Sovietică. Cele 200 hectare de orz au fost sece­rate în numai 2 zile. La seceriş s-au evi­denţiat tinerii Marteş Ion şi Willing Ca­rol, care au depăşit considerabil normele de lucru. In seara zilei de 22 iunie muncitorii de la gospodăria agricolă de stat din Jim­bolia au transportat la baza de recepţie din localitate întreaga cantitate de orz re­coltată de cele două combaine sovietice. Pe măsură ce se trecră recolta secerată cu secerătorile-legători, cerealele sunt li­vrate statului. o regiune unde reparaţiile n’au fost încă terminate SIBIU (dela corespondentul nostru). In regiunea Sibiu pregătirile pentru strânge­rea recoltei se desfăşoară într’un ritm neîn­găduit de încet. Hotărîrea guvernului şi partidului subliniază — între altele — că reparaţiile trebuiau să fie terminate până la data de 15 iunie atât în sectorul socialist cât şi în sectorul particular. Cu toate a­­cestea, în raioanele Făgăraş şi Sibiu nici până la 23 iunie nu s-au terminat repara­ţiile, realizându-se doar 75% din plan în raionul Făgăraş şi 82% în raionul Sibiu. Din cauza unei totale lipse de răspun­dere din partea fostei conduceri a trustu­lui gospodăriilor de stat Sibiu, piesele necesare reparaţiilor n’au fost procu­rate la vreme. La gospodăriile agri­cole de stat reparaţiile n’au fost exe­cutate decât în proporţie de 71%. Gospodăria agricolă de stat „Dealul Ocnei“ mai are de reparat 5 batoze, 4 tractoare şi 2 motoare, etc. Printre gospo­dăriile codaşe se mai­ numără şi cele din Apaldul de Sus şi Nocrich. Deosebit de grav e faptul că la gospo­dării­le agricole de stat din cele 7.000 ha de fân care trebuiau să fie recoltate până acum, nu s’au recoltat decât 600 ha. Printre staţiunile de maşini şi tractoare codaşe la reparaţii se numără cea din Si­ghişoara, care a rămas mult în urmă cu reparaţiile. Până la această dată nici măcar n’au fost aduse în staţiune batozele lă­sate de anul trecut în comunele Buneşti, Criţ şi Hotiin. Dealtfel, conducerea acestei staţiuni manifestă o neîngăduită lipsă de răspundere pentru avutul poporului, lăsând părăsite diferite maşini agricole prin sate. Această stare de lucruri se datoreşte în bună măsură faptului că comitetul re­gional şi comitetele raionale de partid, precum și comitetele executive ale sfatu­rilor populare nu controlează și nu iau măsuri hotărîte pentru lichidarea lipsei de răspundere manifestate de conducerile unor gospodării de stat și S.M.T.-uri. Este timpul să se ia măsurile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Hotărîrile partidului și guvernului. Plecarea delegaţiei R. P. R. , la sesiunea­­ Consiliului Mondial al Păcii Luni dimineaţa a părăsit Capitala, pen­tru a participa la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii, care are loc la Berlin între 1—5 iulie, delegaţia R.P.R. la se­siunea Consiliului Mondial al Păcii , acad. Mihail Sadoveanu, preşedintele Comitetu­lui Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., Sorin Tom­a, redactor şef al zia­rului „Scânteia“, şi Florica Mezincescu, vicepreşedinte al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Deasemeni, au plecat, ca invitaţi la acea­stă sesiune, prof. univ. Barbu Zaharescu, rectorul Institutului „Maxim Gorki“, şi I. Fântânaru, ziarist. La plecarea delegaţiei noastre, pe aero­portul Băneasa se aflau tovarăşii : acad. I. Murgulescu, acad. dr. N. G. Lupu­, acad. Barbu Lăzăreanu, acad. Mihail Roller, Sil­viu Brucan, dr. I. Bogdan, Rozalia Moldo­van, Gh. C. Stere, dr. C. Dimitriu, Mihai Beniuc, Traian Selmaru, M. Novicov, Irina Răchițeanu, artistă emerită a R.P.R., preot Al. Ionescu, C. Onescu, Gh. Marussi Pavel Dan, Petre Iosif, Maria Banus, Alexandru Jar, membri ai Comitetului Permanent pen­tru Apărarea Păcii din R.P.R., oameni ai artei şi culturii, reprezentanţi ai organi­zaţiilor de massă, etc. Deasemeni au venit să salute pe delegaţii noştri la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii, un mare număr de oameni ai muncii din Capitală. Ei purtau cu mândrie şi dra­goste portrete ale marelui stegar al luptei pentru pace, tovarăşul Stalin. Pe nume­roase pancarte erau înscrise lozinci care arătau voinţa dârză a oamenilor muncii din patria noastră de a apăra pacea, împotriva planurilor criminale de agresiune ale im­perialiştilor americano-englezi. Din rândurile celor prezenţi, muncito­rul fruntaş N. Lupulescu, preşedintele Co­mitetului de luptă pentru pace de la „Gri­­viţa Roşie”, adresându-se membrilor dele­gaţiei noastre, i-a rugat să fie purtătorii salutului cald al oamenilor muncii din pa­tria noastră către Consiliul Mondial al Păcii. Vă rugăm să informaţi Consiliul — a spus vorbitorul — că oamenii muncii din ţara noastră, care iubesc pacea şi liberta­tea, muncesc cu elan pentru construirea so­cialismului, pentru progresul patriei noa­stre, pentru întărirea frontului mondial al păcii ; să înfieraţi, în cadrul desbaterilor sesiunii de la Berlin, crimele mârşave co­mise în Coreea de imperialişti, deslănţui­rea războiului bacteriologic, asasinarea pri­zonierilor de război, masacrarea populaţiei civile ; să susţineţi cererea fermă a oame­nilor muncii din ţara noastră, ca patrioţii francezi care luptă pentru pacea şi liber­tatea poporului lor, în frunte cu Jacques Duclos şi André Stil, să fie eliberaţi. Să asiguraţi Consiliul Mondial al Păcii, pe reprezentanţii partizanilor păcii din în­treaga lume, că muncitorii din ţara noa­stră, care nu uită niciodată masacrele, schingiuirile şi arestările ilegale suferite în timpul odiosului regim burghezo-moşie­­resc, vor lupta cu cea mai mare energie pentru apărarea libertăţilor cucerite de po­porul nostru muncitor, pentru asigurarea independenţei patriei, pentru socialism, pentru apărarea păcii în Întreaga lume. * Răspunzând, maestrul Mihail Sadoveanu a mulţumit oamenilor muncii din Capitală pentru cuvintele pline de căldură cu care au salutat delegaţia noastră în momentul plecării la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii. „Noi suntem purtătorii de cuvânt ai dvs., ai poporului muncitor din ţara noastră, a spus acad. Mihail Sadoveanu Noi vom arăta la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii, că suntem solii unui po­por care doreşte din tot sufletul pacea, pentru a putea să-şi desăvârşească înfăp­tuirile sale, care duc patria noastră mereu înainte pe drumul progresului. Vom spune că poporul nostru muncitor, care s’a anga­jat pe acest drum nou al construirii socia­lismului, s’a angajat în acelaş timp să lupte pentru măreţele idei ale păcii, uma­nităţii, înţelegerii între popoare. Vom înfăţişa în faţa Consiliului Mon­dial al Păcii toată munca şi lupta, toate nădejdile poporului nostru, şi vă asigurăm că ne vom face în întregime datoria, înde­plinind sarcina de cinste ce ne-aţi încre­dinţat-o”. Cuvintele rostite de vorbitori au prile­juit aplauze călduroase din partea celor prezenţi. Oamenii muncii, care au salutat delegaţia R P.R. la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii, la plecarea de pe aero­port, au manifestat îndelung pentru pace, înfierând pe aţâţătorii la război america­no-englezi. Ei au scandat cu entuziasm numele tovarășului Stalin, cel mai mare apărător al cauzei păcii în întreaga lume. (Agerpres)* Din Uniunea Sovietica ★ LA HIDROCENTRALA DELA TIMLIANSKAIA Recent a fost pus în funcţiune primul agregat al hidrocentralei de la Timlians­kaia. In această perioadă, folosind apa mării de la Timlianskaia, agregatul a şi dat până acum câteva milioane kilowaţi­ ore de energie electrică. Noua hidrocentrală în­dreaptă curentul produs spre reţeaua ener­getică comună a centralelor electrice din­­regiunea Rostov. S’a constatat că în în­treaga reţea a crescut tensiunea. Dease­meni, s’a îmbunătăţit deservirea cu energie electrică a instalaţiilor Canalului Volga- Don, a întreprinderilor industriale din re­giunea Rostov şi a minelor din Donbas.­­Pentru producerea unei cantităţi atât de mari de energie electrică, o staţiune ter''­moelectrică ar fi avut nevoie de 5 garni­turi de tren cu combustibil. In momentul de faţă a pornit o largă în­trecere socialistă pentru a se da în cel mai scu­rt timp în exploatare agregatul Nr. 2 şi Nr. 3 al hidrocentralei. In ritm viu se desfăşoară lucrările de montaj în sala de maşini. Zilele acestea monteu­rii au obţinut o nouă victorie. Ei au instalat la agregatul Nr. 2 rotorul generatorului, care cântă­reşte 230 tone. Această operaţie a nece­sitat un mare volum de muncă. Datorită îndeplinirii acestei lucrări în­tr’un timp scurt, se va putea da în exploa­tare agregatul Nr. 2. Imediat după aceasta se va porni la instalarea celui da al trei­lea agregat al hidrocentralei dela Tim­­lianskaia. PE ŞANTIERUL NOII UNIVERSITĂŢI DIN MOSCOVA Pe şantierul noii clădiri a Universităţii „M. V. Lomonosov" din Moscova lucrările au intrat în faza finală. In prezent se lu­crează la amenajarea sălilor de curs, care vor fi înzestrate cu aparate de proecţie, pentru ca profesorii să-şi poată ilustra cursurile cu imagini, grafice, etc. Printr’o simplă apăsare pe buton se vor desfăşura ecranele pe care se vor face proecţiile, prin altă apăsare pe buton se vor camuf­a geamurile pentru ca lumina de afară să nu împiedice proecţiile. Tot printr’o apăsare pe buton, tabla neagră, umplută cu cifre sau litere, va fi înlocuită cu alta, sau va reveni, dacă vor trebui revăzute cele scrise înainte. In toate camerele există prize ale unor staţiuni de aspirare a prafului. îngrijitoa­rele care vor face curăţenie vor fixa aspi­ratoarele de praf portative de priză. Prin tuburi, ascunse în ziduri, praful va ajunge până la una din staţiunile de aspirare a prafului. In corpul central al clădirii vor fi 15 staţiuni de acest fel. La primele două staţiuni de aspirare a prafului lucrările vor fi terminate in curând. In acelaş timp se instalează şi aparate pentru condiţionarea aerului. Aceste apa­rate au menirea de a alimenta în perma­nenţă toate camerele cu aer curat. După ce a fost trecut prin filtre, aerul trece prin aparate speciale, unde este încălzit, racid, sau umezit în raport cu anotimpul. Apoi, printr-o reţea de tuburi aerul pătrunde in camere. Toate aparatele care lucrează la condiţionarea aerului funcţionează au­tomat. SPORTUL IN SATELE SOVIETICE Mişcarea de cultură fizică şi sport se lărgeşte tot mai mult in satele sovietice. Numărul colectivelor sportive de la sate creşte mereu. Numai în colhozurile din R.S.F.S.R s-au organizat anul trecut peste 12.000 colective sportive noi, care cuprind peste 300.000 oameni. Experienţa colectivelor colhoznice frun­taşe arată că în satele colhoznice există posibilităţi mari pentru desvoltarea culturii fizice şi a sportului, pentru obţinerea unei înalte măestrii sportive. Sportul nu împiedică pe colhoznici în muncă, dimpotrivă îi ajută să-şi ridice ne­contenit productivitatea muncii, obţinând succese tot mai mari în munca de pe ogoare. In colhozul „Molotov“ din ţinutul Kras­nodar, colectivul sportiv cuprinde 655 oa­meni. Aici se desfăşoară o activitatea spor­tivă multilaterală. Conducerea colhozului a alocat sume însemnate pentru procurarea materialului sportiv necesar. Cu prilejul campaniei agricole de primăvară, centrul activităţii sportive s-a mutat în apropierea locurilor unde lucrau brigăzile. Aici s’au amenajat peste 10 terenuri sportive. Din­tre sportivii colectivului, 40 se pregătesc pentru a obţine insigna G.T.O. Sportivii sunt în primele rânduri ale fruntaşilor în muncă. In raionul Novo-Iarâcevsk, regiunea Lvov, sunt 40 colective sportive ale colho­zurilor, grupate în asociaţia sportivă „Kol­­gospnik“. In ultimul an, din rândurile membrilor asociaţiei s’au pregătit 450 oameni pentru a deveni purtători ai in­signei G.T.O., iar alţi 130 s’au antrenat spre a cuceri diferite titluri sportive. Decorarea fotbalistului Ion Voinescu Buletinul Oficial din 28 iunie 1952 pu­blică decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale potrivit căruia se acordă fotba­listului Ion Voinescu „Ordinul Muncii“ clasa II-a pentru merite deosebite în act­­­­vitatea sportivă. (Agerpres),

Next