Scȃnteia, mai 1953 (Anul 22, nr. 2651-2675)

1953-05-03 / nr. 2651

ANUL XXII Nr. 2651 Duminică 3 Mai 1953 4 PADINI - 20 BANI Oameni ai muncii! Pacea va fi menţinută şi con­solidată dacă popoarele vor lua în propriile lor mâini cauza menţinerii păcii şi o vor apăra până la Să contribuim prin munca noastră creatoare la apărarea păcii ! (Din chemările de 1 Mai 1953 ale Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român) Un aspect al tribunei centrale din piața „I. V. Stalin“ in timpul demonstrației oamenilor muncii. s ‘ «V*! .......................................­ .. .... Pentru pace, democraţie şi socialism!­­ In toate colţurile lumii, sute de mili­oane de oameni au sărbătorit cu un uriaş avânt ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. 1 Mai 1953, a însemnat o strălucită de­monstraţie a creşterii forţelor mondiale ale păcii, forţe fără număr şi de neînvins De la un capăt la altul al lumii, massele largi populare şi-au exprimat în puternice manifestaţii revendicările şi dorinţele cele mai arzătoare: Să înceteze vărsarea de sânge din Coreea ! Să se pună capăt în­cordării internaţionale ! Să înceteze goana înarmărilor! Massele iubitoare de pace şi-au exprimat aprobarea şi sprijinul lor entuziast pentru importantele acţiuni în­treprinse de Uniunea Sovietică, bastionul păcii şi securităţii în lumea întreagă, în vederea realizării unei destinderi interna­ţionale. Popoarele au cerut şi cei din partea guvernelor acte concrete pentru lichidarea încordării internaţionale. Ele aprobă din toată inima cuvintele rostite de mareşalul N. A. Bulganin la măreaţa paradă şi demonstraţie a oamenilor muncii ce s-a desfăşurat de 1 Mai la Moscova. „Guvernul Sovietic — a spus mareşalul Bulganin — va saluta orice acţiuni ale guvernelor celorlalte state îndreptate cu a­­devărat spre destinderea încordării inter­naţionale, şi ar vrea să vadă întărite prin fapte declaraţiile paşnice făcute de con­ducătorii acestor guverne. Dar, întrucât deocamdată nu există niciun fel de indicii că aceştia ar micşora goana înarmărilor sau ar restrânge întinsa reţea de baze mi­litare răspândite pe teritoriile multor sta­te din Europa şi Asia­ şi, în special, pe te­ritorii limitrofe cu Uniunea Sovietică. Gu­vernul Sovietic va manifesta şi pe viitor grija pentru asigurarea apărării şi secu­rităţii patriei noastre...“ In ţara noastră, măreaţa manifestaţie din Bucureşti, cu jumătate milion de participanţi, manifestaţiile din Oraşul Stalin, Cluj, Iaşi, Tg. Mureş, Hunedoara, Petroşani şi din celelalte oraşe ale ţării, de pe marile şantiere, nenumăratele adu­nări şi serbări populare de la oraşe şi sate au grupat milioane şi milioane de oameni ai muncii. In ziua de 1 Mai, poporul nostru, strâns unit în jurul partidului şi guver­nului, plin de entuziasm, a manifestat ca popor liber şi stăpân pe soarta sa, avântat într’o uriaşă muncă de­ creaţie paşnică. 1 Mai a fost o nouă şi strălu­cită mărturie a încrederii nestrămutate cu­ care priveşte poporul nostru în viitor, a­ siguranţei lui că nici o forţă nu-l poate întoarce înapoi din mersul său victorios spre o viaţă fericită. Nu cu mulţi ani în urmă, când poporul nostru era rob trusturilor străine, capita­liştilor şi moşierilor români, manifestaţiile celor ce muncesc erau interzise, iar oamenii muncii, lipsiţi de drepturi şi în­fometaţi, erau hăituiţi de poliţie , arestă­rile şi bătăile, întemniţările şi schin­giuirile se ţineau lanţ. Massele de oameni ai muncii care au defilat de 1 Mai 1953 pline de bucuria şi mândria succeselor obţinute sunt aceleaşi care, cu câţiva ani în urmă, luptând pen­tru adevărata independenţă naţională şi pentru democraţie populară, au dat diri sânul lor zeci de mii de luptători viteji care alături de ostaşii sovietici eliberatori şi-au vărsat sângele pentru înfrângerea cotropitorilor hitlerişti ; ele au înfruntat cu bărbăţie gloanţele lui Rădescu şi au zdrobit, sub conducerea partidului, comploturile forţelor reacţio­nare, inspirate şi sprijinite din afara ţării, au lichidat sabotajul marilor capitalişti şi au instaurat regimul democrat-popular,­­ puterea de stat a oamenilor muncii de la oraşe şi de la sate. Nu mulţi ani au trecut de la primul 1 Mai liber, din 1945, şi iată că la fiecare sărbă­toare trecem în revistă noi şi noi roade vizibile ale muncii noastre creatoare: de 1­9 mai 1953 am sărbătorit primele auto­camioane româneşti, de mare tonaj, zeci de noi tunuri de maşini cu emblema „fabricat în R.P.R “, un nou excavator, motociclete şi biciclete româneşti, noi fabrici, noi în­tovărăşiri şi gospodării agricole colective, noi şcoli, cămine culturale, instituţii de ocrotire a sănătăţii, noi succese în dezvol­tarea ştiinţei şi culturii. Cu toate greută­ţile ce mai întâmpinăm, se ridică mereu nivelul de trai al masselor muncitoare. Aceste minunate succese sunt roadele aplicării învăţăturilor marxist-leniniste în politica partidului nostru, roadele strân­­siei prietenii cu marea Uniune Sovietică, care ne ajută frăţeşte în mersul nostru înainte spre socialism, ale colaborării strânse cu ţările-surori de democraţie populară. Zi de zi poporul nostru constată în prac­tică adevărul cuvintelor tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej : „Sub soarele marii prietenii sta­linişte a popoarelor libe­re, înaintea ţării noastre se deschid pers­pectivele unei dezvoltări nelimitate. Vom avea mai multe maşini, mai multe produse de larg consum, mai multă îmbrăcăminte şi încălţăminte, mai mari cantităţi de pâi­ne, carne, grăsimi, mai multe şcoli, teatre şi cinematografe , pentru ca viaţa po­porului să devină tot mai frumoasă“ Manifestaţiile de 1 Mai au demonstrat alianţa strânsă, prietenia tot mai puter­nică dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, colaborarea frăţească dintre poporul român şi minorităţile naţionale în munca pentru înflorirea patriei comune. Sărbătorindu-şi victoriile pe frontul muncii paşnice, oamenii muncii au salutat cu nemărginită dragoste pe conducătorul înţelept — partidul lor scump, care le-a îndreptăţit încrederea, pe tovarăşul Gheorghiu-Dej, conducătorul iubit al po­porului muncitor. Au manifestat milioane de oameni sim­pli care nu se tem de cuvântul „pace“ şi n’au emoţii că pacea le va scădea acţiunile la bursă, ci ştiu bine că pacea este cel mai favorabil factor pentru ca viaţa lor şi a copiilor lor să urce pe cele mai înalte culmi — oameni care tocmai de aceea sprijină din tot sufletul politica de pace a guvernului lor, politică inspirată din nă­zuinţele şi interesele vitale ale poporului nostru şi care, alături de politica ex­ternă a marii Uniuni Sovietice şi a ţă­rilor de democraţie populară, constitue o contribuţie activă la întărirea păcii. Milioanele de oameni ai muncii şi-au manifestat cu un măreţ avânt dragos­tea şi recunoştinţa nemărginită faţă de Uniunea Sovietică, eliberatoarea noa­stră de sub jugul fascist, hotărîrea de a întări şi adânci necontenit priete­nia şi alianţa cu marele Stat Sovietic, principalul reazim al forţelor păcii din lumea întreagă. Massele populare şi-au exprimat hotărîrea de a strânge tot mai mult legăturile de colaborare frăţească cu marea Chină, cu ţările de democraţie populară, cu Republica Democrată Ger­mană ; ele au trimis un înflăcărat salut de solidaritate viteazului popor coreean, luptător pentru libertatea patriei sale, oa­menilor muncii şi popoarelor din lumea întreagă care luptă împotriva exploatării capitaliste şi a jugului imperialist, pentru libertăţi democratice şi independenţă na­ţională, pentru pace şi colaborare interna­ţională. 1 Mai 1953 a pus odată mai mult în lumină contrastul izbitor dintre viaţa mi­lioanelor de oameni ai muncii din ţările lagărului democraţiei şi socialismului — oameni liberi, însufleţiţi de un puternic sentiment de bucurie în faţa victoriilor pe care le-a au dobândit prin munca lor paş­nică creatoare, închinată făuririi unei vieţi fericite — şi viaţa oamenilor muncii din ţările capitaliste, apăsaţi de exploatare şi de povara militarizării economiei naţio­nale, loviţi de şomaj şi mizerie, de măsu­rile de fascizare din ţările lor. Cu toate opreliştile şi teroarea, masse largi populare au sărbătorit 1 Mai prin puternice demonstraţii de massa, prin greve şi meetinguri, sub lozincile luptei pentru drepturile lor vitale şi pentru pace , sute de mii de oameni au demonstrat pe străzile Parisului, concomitent cu alte de­monstraţii în oraşele Franţei; aproape ju­mătate de milion de oameni s’au strâns într’un măreţ meeting la Tokio; demons­traţii impozante au avut loc pe străzile din Viena, Copenhaga, Bruxelles, Ma­nilla, etc.; meetinguri de mari proporţii s’au ţinut în oraşele Italiei, la New York, în oraşele Suediei, etc. Popoarele apăsate de jugul naţional-colonial au sărbătorit 1 Mai în plină luptă pentru dobândirea independenţei naţionale. Sub flamura internaţionalismului prole­tar, 1 Mai 1953 a fost un măreţ prilej pentru oamenii muncii din lumea întreagă de a-şi manifesta unitatea lor de nezdrun­cinat în lupta pentru pace şi o viaţă mai bună Cauza păcii va triumfa ! Ea va în­vinge pentru că exprimă in­teresele vitale ale popoarelor, pentru că popoarele iau tot mai activ în mâinile lor această cauză măreaţă şi sunt hotărite să o apere cu eroism­eană la capăt ! (Continuare in pag. 2-a) Măreaţa demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală Plină de forţă şi măreţie a fost sărbă­toarea zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii in­ternaţionale a oamenilor muncii, ziua fră­ţiei muncitorilor din toate ţările. Grandion­sa demonstraţie din Capitala patriei noas­tre la care au participat jumătate de mi­lion de oameni ai muncii, entuziastele manifestaţii ce s-au desfăşurat în toate oraşele ţării cu prilejul marii sărbători proletare, au constituit o puternică afir­mare a voinţei poporului nostru de a-şi închina toate forţele apărării păcii, de a păzi ca lumina ochilor şi a întări mereu prietenia şi alianţa de nezdruncinat cu glorioasa Uniune Sovietică —■ chezăşia independenţei şi suveranităţii poporului român — de a apăra şi a întări cea mai măreaţă cucerire a popoarelor — lagărul păcii, democraţiei şi socialismului. — „Spre noi, victorii în lupta pentru victoria socialismului pe calea luminată de geniul marelui Stalin­­“, „In veci alături de Uniunea Sovietică, pentru triumful pă­cii în lumea întreagă“ — a răsunat solemn legământul sutelor de mii de muncitori, tehnicieni, funcţionari, oameni ai artei şi ştiinţei, tineri, femei, militari şi sportivi care au defilat ore în şir prin piaţa Stalin Întreaga demonstraţie de 1. Mai a prile­juit o înflăcărată manifestare a dragostei şi recunoştinţei poporului nostru faţă de marele popor sovietic, ziditor al comunis­mului şi neobosit străjuitor al păcii, faţă de gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice şi faţă de Guvernul Sovietic. Ziua de 1 Mai a constituit o puternică manifestare a solidarităţii internaţiona­liste de nezdruncinat a poporului nostru cu popoarele tuturor ţărilor de democra­ţie populară strâns unite în jurul Uniunii Sovietice, a solidarităţii frăţeşti cu toți cei care, de la un capăt la altul al lumii, luptă împotriva exploatării capitaliste, pentru pace şi independenţă naţională. Impresionanta demonstraţie de 1 Mai a exprimat cu deosebită tărie voinţa fier­binte de pace a poporului nostru, dorinţa sa de a se pune capăt vărsării de sânge din Coreea, de a se ajunge la rezolvarea paşnică a problemei coreene şi de a se pune temeliile unei reale colaborări inter­naţionale. Demonstraţia s-a desfăşurat sub semnul încrederii în victoria imense­lor forţe ale păcii. Sărbătorirea zilei de 1 Mai a prilejuit o demonstraţie vie a roadelor politicii de pace a partidului şi guvernului nostru, suc­cesele realizate în dezvoltarea industriei, în electrificarea ţării, în opera de făurire a unei agriculturi înaintate, în domeniul în­văţământului, şi îmbunătăţirii sănătăţii pu­blice, creşterea neîncetată a nivelului de trai al masselor. — iată rezultatele pe care le culege ţara noastră în care toate eforturile partidului şi guvernului sunt consacrate muncii paşnice constructive, în vederea satisfacerii tot mai largi a nevoilor materiale şi spirituale ale celor ce muncesc. Acesta este izvorul entuziasmului cu care muncitorii şi intelectualii, delegaţiile de tractorişti, ţărani colectivişti şi ţărani muncitori cu gospodării individuale, militari, pio­nieri, oameni ai muncii din rândul mi­norităţilor naţionale, şi-au arătat de 1 Mai dragostea şi încrederea în partidul nostru — demonstraţia fiind o nouă şi puternică afirmare a unităţii indisolubile dintre par­tid, guvern şi popor. Exprimându-şi încre­derea nemărginită faţă de partid şi de Co­mitetul său Central în frunte cu tovară­şul, Gh. Gheorghiu-Dej, care ne conduc cu fermitate neabătută pe drumul făuririi unei vieţi îmbelşugate şi luminoase, po­porul român, liber şi stăpân pe soarta sa, şi-a afirmat voinţa neclintită de a păşi înainte sub steagul partidului, în lupta pentru victoria socialismului în ţara noas­tră, pentru victoria păcii în lume. ★ In dimineaţa de 1 Mai Capitala patriei noastre s’a trezit mai devreme ca deobicei, încă din zori, in toate cele opt raioane ale Bucureştilor, zeci de mii de oameni ai muncii s-au grupat în faţa uzinelor şi in­stituţiilor. ...Mii şi mii de oameni ai muncii se adună în piaţa I. V. Stalin, împodobită sărbătoreşte şi dominată de statuia albă a nemuritorului învăţător al omenirii munci­toare. Deasupra marii tribune centrale dra­pată în roşu şi îmbrăcată în verdeaţă, se înalţă un imens panou, reprezentând chipu­rile marilor dascăli ai proletariatului, Marx, Engels, Lenin, Stalin. In stânga şi în dreapta tribunei, centrale se află — expre­sie a sentimentelor internaţionaliste ale poporului nostru — portrete ale conducă­torilor, gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice şi ale conducătorilor altor partide comuniste frăţeşti. Astfel, de o parte a tribunei centrale se află portrete­le tovarăşilor G. M. Malencov, L. P Beria, V. M. Molotov, încercaţii tova­răşi de luptă ai marelui Stalin, por­tretul tovarăşului Mao Tze-dun, al to­varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­cum şi portretele tovarăşilor Maurit­“ Thorez, Palmiro Togliatti, Dolores Ibar­ruri, Harry Pollitt, W. Foster De cealaltă parte a tribunei centrale se află portretele tovarăşilor Boleslaw Bierut, Antonin Za­potocky, Valio Cervencov, Mátyás Rákosi, Enver Hodja, Kim Ir Sen, Ho Si Min Wilhelm Pieck, J. Tedenbal, N. Zaha­riadis. In cealaltă parte a pieţei, sunt portre­tele membrilor Biroului Politic al C.C. al P.M.R. In tribune, iau loc ca invitaţi, stahano­­vişti, inovatori şi raţionalizatori, fruntaşi ai vieţii ştiinţifice şi culturale, militari activişti de partid şi de stat, etc. Nume­roşii oaspeţi dragi de peste hotare sunt întâmpinaţi cu căldura. La ora 9 precis, în aclamaţiile furtu­noase ale miilor de oameni ai muncii adu­naţi în piaţă, apar în tribuna cen­tra­lă tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chi­şinevschi, AL Moghioroş, Gh. Apostol, dr. Petru Groza, M. B Mitin, Chivu Stoica, general de armată E. Bodnăraş, C Pâr­vulescu, acad. prof. dr. C. I. Parhon, acad­­. Sadoveanu şi membri­ ai C.C. al P.M.R şi ai guvernului. La sărbătorirea zilei de 1 Mai au asis­tat membri ai corpului diplomatic. In tribunele din piaţa ,,­. V. Stalin“ au luat loc numeroşi oaspeţi de peste hotare La invitaţia Consiliului Central al Sindi­catelor au sosit: delegaţia Federaţiei Sin­dicale Mondiale, în frunte cu Iradi Eskan­­dary, delegaţia sindicatelor sovietice, al­­căt­­ită din I. A. Bolschi, conducătorul de­legaţiei, N. N. Şahov şi N. Maximova, de­legaţia sindicatelor din R. P. Chineză, for­mată din Chen Iu Tien, conducătorul de­ Tovarăşi şi tovarăşe. Din însărcinarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Guver­nului Republicii Populare Române vă aduc un fierbinte salut tovărăşesc şi vă felicit cu prilejul zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările. De la un­­capăt la altul al lumii, gran­dioasele manifestaţii de 1 Mai ale masse­lor largi populare se desfăşoară sub­ seni­nul luptei pentru pace. Exprimându-şi do­rinţele cele mai fierbinţi, nădejdile cele mai scumpe, popoarele cer cu hotărîre: Să înceteze vărsarea de sânge din Co­reea ! Să se pună capăt încordării interna­ţionale ! Popoarele vor pace. Goana­ înarmărilor stârneşte indignarea masselor celor mai largi din lumea întrea­gă. Ce sume colosale, ce imense resurse materiale, câtă energie şi forţă de muncă omenească se irosesc pentru acumularea de mijloace de distrugere a vieţii şi a civili­zaţiei­­ Lipsuri şi suferinţe de nedescris pentru oamenii muncii, scumpete în necon­tenită creştere, şomaj, scăderea puterii de cumpărare a masselor, haos şi faliment economic — iată rezultatele pe care le culeg ţările ce au pornit pe calea militari­zării economiei. Ce uriaş progres ar rea­liza omenirea dacă în toate ţările efor­turile înghiţite astăzi de înarmări ar fi îndreptate pe făgaşul construcţiei paşnice. Câtor milioane de oameni li s’ar putea pro­cura hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, căl­dură, câtor milioane de copii şi­ tineri li s’ar putea asigura învăţătura ! Asupra câ­tor râuri şi fluvii, asupra, câtor pustiuri şi pământuri părăginite şi-ar putea întinde omul puterea lui creatoare, spre a face viaţa masselor muncitoare mai uşoară şi mai îndestulată ! Popoarele urăsc războiul şi cer din par­tea guvernelor acte concrete pentru lichi­darea încordării internaţionale, pentru sta­bilirea unor relaţii de colaborare priete­nească între popoare, pentru încheierea unui Pact al Păcii ! Toate popoarele au salutat cu căldură propunerile chino-coreene pentru încheie­rea armistiţiului din Coreea. In lumea în­treagă prietenii sinceri ai păcii au întâm­pinat şi şi-au însuşit cu entuziasm impor­tantele acţiuni întreprinse de Guvernul Se­legaţiei, Tien Han-sin şi Ting Fu, dele­gaţia oamenilor muncii din Anglia, com­pusă din Paddy Mc­Mahon, J. Gemmill şi Tom Lervis, delegaţia sindicatelor bul­gare, alcătuită din V . Vassilev, condu­cătorul delegaţiei, şi Blavova S. Hristova, delegatul sindicatelor cehoslovace, Vald Vaclav, delegaţia sindicatelor din R. D Germană compusă din Roberta Gropper, conducătoarea delegaţiei, şi Ulrich Iwert, delegatul Congresului Naţional al sindica­telor din India, Shanta Muklerji, delegaţia sindicatelor din R. P. Mongolă, formată din Batjargal Barigaghiin, conducătorul delegaţiei, şi Ciaijiljov Sărănindorjivi, de­legaţia Centralei Unitare a Sindicatelor din Olanda, compusă din Johan Van Ges­sel, Gerrit Horn şi Frits Pastoor, delega­ţia sindicatelor ungare, alcătuită din Gye­nes András, conducătorul delegaţiei, şi Lé­grádi Hugoné. A fost deasemeni prezentă o delega­ţie a Adunării Naţionale a Femeilor din Anglia, alcătuită din Oliva Watson, con­ducătoarea delegaţiei, Mary V­ihkie, Eve­line Betty Toan West, Sylvia Sehelllard şi Mark­ha Ransomo, precum şi o delegaţie a femeilor din Olanda, compusă din Kleyn Brandemburg, conducătoarea delegaţiei, Helen Jakobson şi Rod­offe Vries. Printre oaspeţii de peste hotare se aflau deasemeni : Jacques Denis, secretar gene­ral al F.M.T.D., Jerzy Felicsiac, Namăzi Cen Ta Wei, Ivan Başev, Oscar Fischer, Genady Codr, Tran Trong Quat, Sasmith, reprezentanţi ai­ Comitetului Internaţional de Pregătire a celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pen­tru Pace şi Prietenie de la Bucureşti, şi alţii ...O tăcere solemnă cuprinde piaţa imensă. Fanfara intonează Imnul R.P.R. şi apoi „Marşul partizanilor păcii". Începe­ meetingul de 1 Mai In aplauzele puternice ale tuturor celor de­ faţă, ia cuvântul tov. Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri E­vietic pentru realizarea unei destinderi in­ternaţionale. Politica externă a Uniunii Sovietice întrupează năzuinţele de pace ale imensei majorităţi a omenirii — ea se identifică cu interesele tuturor popoarelor iubitoare de pace. Poporul român îşi consacră forţele uria­şei opere de construcţie paşnică a vieţii noi. El este hotărît să contribue activ şi de acum înainte la întărirea păcii şi secu­rităţii internaţionale. Forţele păcii sunt imens mai puternice decât forţele războiului. Voinţa de pace a popoarelor va învinge Pacea va triumfa ! Poporul sovietic, strâns unit în jurul gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice şi al Guvernului Sovietic, obţine minunate succese pe calea construirii co­munismului, dovedind întregii lumi că nu­mai orânduirea socialistă asigură satisface­rea maximală a nevoilor materiale şi cul­turale ale întregii societă­ţi­ Cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice, marea R.P Chineză, ţările de democraţie populară, Re­publica Democrata Germană înregistrează un avânt nemaivăzut al economiei şi cultu­rii lor, puse în slujba păcii şi a­ ridicării nivelului de trai al poporului. Tovarăşi şi tovarăşe, In întreaga lume se înalţă tot mai pu­ternic, sub conducerea partidelor comu­niste şi muncitoreşti, lupta de eliberare a oamenilor muncii şi a popoarelor opri­mate, pentru pace, independenţă naţională şi democraţie. Să trimitem salutul nostru înflăcărat Uniunii Sovietice, eliberatoarea noastră factorul de bază al menţinerii şi consoli­dării păcii a tuturor ţărilor-surori din lagărul democraţiei şi socialismului, oame­nilor muncii şi popoarelor din lumea în­treagă care luptă împotriva exploatării ca­pitaliste şi a jugului imperialist, pentru libertăţi democratice, pentru independenţă naţională, pentru pace şi colaborare inter­naţională ! Tovarăşi şi tovarăşe, Poporul nostru, până nu demult rob trusturilor străine, capitaliştilor şi moşie­rilor români, este azi un popor liber, stă­pân pe soarta sa. Ziua de 1 Mai 1953 o sărbătorim în condiţiile unei entuziaste munci creatoare, concentrându-ne toate pu­terile, toate gândurile, toate capacităţile noastre, transformării mândrei noastre pa­trii într-o ţară industrială înaintată, cu o agricultură mecanizată şi cu un înalt nivel de cultură Nu a fost uşor să ajungem aici. Astăzi insă, poporul român începe să culeagă roa­dele grelelor lupte pe care le-a dus pentru independenţă naţională şi o adevărată de­mocraţie, roadele sacrificiilor şi jertfelor de sânge pe care le-a dat, roadele muncii sale pline de abnegaţie. Cu ajutorul puternic şi multilateral al Uniunii Sovietice, economia noastră înre­gistrează un avânt inaccesibil chiar celor mai dezvoltate ţări capitaliste In patru ani producţia industrială s’a întreit ; agricul­tura noastră realizează însemnate progrese. Mereu apar pe întinsul patriei noastre noi fabrici şi uzine, noi întovărăşiri şi gospo­dării agricole colective, noi şcoli, cămine culturale şi instituţii de ocrotire a sănătă­ţii în ciuda greutăţilor ce mai întâmpi­năm, facem mereu noi paşi înainte pe calea ridicării nivelului de trai al masselor mun­citoare, căci toate strădaniile noastre, toa­tă activitatea partidului şi a statului de­mocrat-popular sunt puse în slujba oame­nilor muncii, a satisfacerii tot mai lar­gi a nevoilor lor materiale şi spirituale De­­aceea fiecare fabrică nouă, fiecare centrală electrică, fiecare institut ştiinţific pe care le înălţăm, umple de bucurie şi de căldu­ră inimile oamenilor muncii, le întăreşte încrederea in propriile lor forţe şi­ în vii­torul fericit pe care şi-l clădesc oameni ai muncii din ţara noastră — bărbaţi şi femei, tineri şi vârstnici, mun­citori, ţărani muncitori şi intelectuali — partidul şi guvernul vă felicită pentru succesele obţinute, pentru devotamentul şi entuziasmul patriotic de care aţi dat şi daţi dovadă în toate domeniile de activitate şi vă cheamă la lupta pentru noi succese, pentru a scurta drumul nostru spre socia­lism, pentru­­înfăptuirea cincinalului in patru ani ! Desfăşuraţi larg întrecerea socialistă, sporiţi neîncetat productivitatea muncii in industrie şi în agricultură luptaţi pentru a vă ridica necontenit nivelul cultural şi profesional, înşilşiţi-vă şi aplicaţi cu pri­cepere minunata experienţă sovietică ! Statul nostru democrat-popular este che­­zaşul independenţei naţionale a Republicii Populare Române, al marilor drepturi şi libertăţi ale poporului, este cel mai puter­nic instrument al făuririi vieţii noi. Să în­tărim necontenit statul democrat-popular, legalitatea socialistă, unitatea dintre par­tid, guvern şi popor. Să consolidăm zi de zi alianţa dintre clasa muncitoare şi ţără­nimea muncitoare — baza puterii popu­lare — şi colaborarea frăţească între po­porul român şi minorităţile naţionale La baza succeselor noastre stă politica justă a Partidului Muncitoresc Român, conducător încercat al poporului muncitor, o politică inspirată din atotbiruitoarea în­văţătură a lui Lenin şi Stalin, din expe­rienţa glorioasă a Partidului Comunist a Uniunii Sovietice. Oameni ai muncii, strângeţi şi mai puternic rândurile în jurul partidului, luptaţi pentru aplicarea în viaţă a politicii partidului şi guvernului. Trecându-şi în revistă marile lor reali­zări, oamenii muncii din ţara noastră îşi îndreaptă cu nemărginită dragoste şi re­cunoştinţă gândurile către măreaţa Uniune a Republicilor Sovietice Socialiste hotă­rîţi să întărească mereu prietenia şi alianţa dintre Republica Populară Română şi Uniunea Sovietică — izvor nesecat de victorii pentru poporul român. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii inter­naţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările ! Trăiască pacea şi colaborarea între po­poare ! Trăiască scumpa noastră patrie. Repu­blica Populară Română ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central, in frunte cu tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej ! Trăiască Uniunea Sovietică, bastionul de neclintit al păcii şi frăţiei între popoare, trăiască poporul sovietic constructor al comunismului ! Sub steagul lui Marx-Engels-Lenin- Stalin, înainte spre victoria socialismului în patria noastră ! ★ Cuvântarea tovarăşului Chivu Stoica a fost salutată prin aplauze şi ovaţii înde­lungi, exprimând dragostea şi ataşamentul Cuvântarea tovarăşului Chivu Stoica

Next