Scȃnteia, iunie 1953 (Anul 22, nr. 2676-2700)

1953-06-12 / nr. 2685

ANUL XXII Nr. 2685 Vineri 12 Iunie 1953 4 PAGINI - 20 BANI Să pregătim temeinic transportul recoltei Se apropie perioada recoltării cereale­lor. Pe ogoare ţăranii colectivişti, întovă­­răşiţii, ţăranii muncitori cu gospodării in­dividuale, muncitorii şi tehnicienii din gos­podăriile agricole de stat şi din S.M.T.-uri îşi intensifică pregătirile pentru strânge­rea recoltei la timp şi în cele mai bune condiţiuni, pentru a asigura astfel apro­vizionarea populaţiei de la oraşe şi sate cu alimente şi a industriei socialiste cu ma­terii prime agricole. Campania de recoltare pune sarcini deo­sebit de mari nu numai oamenilor muncii din agricultură, dar şi în faţa muncitori­­lor şi tehnicienilor din diferite ramuri de activitate industrială, precum şi celor din transporturi. In lupta pentru îndeplinirea Hotărîrii guvernului şi partidului cu privire la pre­gătirea şi organizarea campaniei agricole de vară,­­ muncitorii şi tehnicienii din transporturi au trecut la desfăşurarea muncii pentru asigurarea parcului de va­goane, locomotive, autocamioane şi vase fluviale necesare transportului de cereale. Zi de zi sosesc veşti despre succesele obţinute în această direcţie de către mun­citorii şi tehnicienii ceferişti. Direcţia regională C.F.R.-Cluj, de pildă, şi-a îndeplinit planul de etanşare cu 17 zile înainte de termen. Deasemeni Atelie­rele C.F.R.-Arad şi Turnu-Severin au ter­minat cu 11 zile mai înainte confecţionarea obloanelor­­ necesare pentru vagoanele care se află sau care ies din reparaţie. Direcţiile regionale C.F.R.-Timişoara şi Bucureşti sunt fruntaşe pe ţară în ceea ce priveşte acţiunea de pregătire pen­tru transportul recoltei a locomotivelor aflate în circulaţie şi în rezervă. La rândul lui, Ministerul Transporturi­lor Navale şi Aeriene a luat măsuri ope­rative ca îndeplinirea planului de trans­port, depozitare şi condiţionare a cereale­lor să se desfăşoare în cele mai bune con­­diţiuni. S’au luat măsuri şi se contro­lează de către organele ministerului ca toate şlepurile sa fie etanşate, curăţate si deratizate, ca liniile de garaj, drumurile de acces şi platformele porturilor să fie reparate, iar până la 20 iunie să fie cură­ţate şi desinfectate silozurile şi magaziile destinate depozitării cerealelor. Cu toate succesele obţinute pe linia pre­gătimi transportului cerealelor, mai sunt unităţi care nu acordă destulă atenţie acestei campanii de importanţă naţională. Numai aşa se poate explica dece Direc­ţia Regională C.F.R. Craiova a trecut cu vederea că în zilele de 20—22 Mai nu s’a etanşat niciun vagon şi că până în foiua de 29 Mai numărul vagoanelor etanşate se află în permanenţă sub sarcina planificată. O asemenea ati­tudine lipsită de spirit de răspun­dere se manifestă şi la organele din ramura vagoane a serviciilor de exploa­tare feroviară din regionala C.F.R. Cra­iova. La Revizia de vagoane P. Olt ope­­raţia etanşării vagoanelor se face de mân­tuială, obloanele la linele vagoane se montează cu mari defecţiuni. Organizaţia de partid de aici nu a desfăşurat o ase­menea muncă politică încât echipele care au executat­ astfel de lucrări de proastă calitate să înţeleagă că inscripţia „bun pentru cereale“ pe care o pun pe vagoa­nele reparate trebue să reprezinte o ga­ranţie că niciun singur bob de grâu nu se va pierde, nu va fi supus stricăciunii. Deasemeni, sunt cazuri când şefii de staţii nu urmăresc ca vagoanele etanşate şi şablonate cu inscripţia „bun pentru cereale“­ să nu fie încărcate cu mărfuri care să degradeze interiorul vagonului. Sarcinile de mare însemnătate în vede­rea asigurării transportului recoltei în condiţiile îndeplinirii în întregime a tutu­ror sarcinilor de transport ale industriei în creştere şi ale necesităţilor concediilor de vară cer din partea oamenilor muncii din transporturi eforturi, iniţiativă, spirit de organizare şi simţ de răspundere. Va trebui să se asigure pe toate căile folosi­rea raţională, planificată a mijloacelor de transport. Trebue lichidată orice călcare de disciplină în planificarea operativă a transporturilor. Atât organele C.F.R cât și ministerele expeditoare de produse au datoria să ducă o luptă sistematică împo­triva cererilor exagerate de vagoane, îm­potriva anulărilor de vagoane cerute prin planul operativ de transporturi nu pot fi îngăduite cazuri de întârzieri la încăr­carea sau descărcarea vagoanelor. Din cauza depăşirii termenelor de încăr­care şi descărcare, unele întreprinderi din cadrul Ministerului Industriei Me­talurgice şi Ministerului Construcţiilor şi Industriei Materialelor de Construcţii au plătit locaţii de zeci de mii de va­­goane­ ore. Asemenea abateri de la disci­plina planului de transport sustrag va­goane circulaţiei de produse, încurcă pla­nul de transporturi şi dăunează profund economiei naţionale. Mai mult ca întotdeauna, în campania transporturilor de vară, în faţa ceferişti­lor stă sarcina de a asigura regularitatea circulaţiei prin respectarea planurilor de formare a trenurilor, prin respectarea gra­ficului de circulaţie a trenurilor, prin re­ducerea la minimum a timpilor de mane­vrare, prin lichidarea staţionărilor inutile la semnale şi a descompunerii trenurilor în staţiile de pe traseu din cauza proastei lor formări. Este de mare însemnătate ca organele Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole să ţină pe deplin seama de planul operativ de transporturi, astfel ca să nu se mai repete cazuri ca anul trecut când, din cauza întârzierii aducerii cerealelor la încărcare în porturi, vase de transport staţionau peste termen. O atenţie deosebită trebue acordată transportului combinat de cereale. Minis­terul Căilor Ferate și Ministerul Transpor­turilor Navale și Aeriene au sarcina de a coordona aducerea vagoanelor, vaselor și a altor mijloace de transport la punctele de transbordare. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare au mari răspunderi în asigurarea transportului recoltei Ele trebue să se îngrijească încă de pe acum de mobiliza­rea planificată a unui număr cât mai mare de atelaje şi mijloace de transport, de buna întreţinere a drumurilor, de funcţionarea ireproşabilă a centrelor de aprovizionare cu combustibil. Sarcini de mare răspundere revin orga­nizaţiilor de partid din unităţile de trans­porturi. Ele sunt chemate să desfăşoare o susţinută activitate politică şi organizato­rică pentru intensificarea întrecerii socia­liste în rândurile personalului ceferist, al celui din unităţile navigaţiei civile şi a transportului auto, pentru întărirea disci­plinei în muncă, pentru îndeplinirea şi depăşirea în cele mai bune condiţiuni a planului de transporturi. Sprijinite de organele Direcţiei Politice, de secţiile şi sectoarele politice C.F.R., organizaţiile de partid din unităţile transporturilor de cale ferată au sarcina să îndrume organele sindicale şi să le ajute în mod concret pentru dezvolta­rea mişcării cincisutiste, a marşratizării transporturilor, a introducerii — peste tot unde e posibil — a procesului tehnologi­c unic. Organizaţiile de partid şi organele sindicale trebue să considere ca o sarcină de cinste de a extinde în massa largă a ceferiştilor metodele de muncă ale staha­­noviştilor sovietici precum şi experienţa dobândită de stahanoviştii şi fruntaşii în producţie ai căilor noastre ferate d­in munca pentru întărirea siguranţei circulaţiei, organizaţiile de partid trebue să insufle fiecărui ceferist din serviciile executoare şi din organele de conducere şi de control conştiinţa că problema si­guranţei circulaţiei în transporturi este o condiţie de bază în îndeplinirea planu­lui de stat, o chestiune de onoare şi de mare răspundere faţă de patrie. Presa centrală şi locală, până la gaze­tele de perete — şi în special gazeta „Lupta C.F.R.“, organ al Ministerului Căi­lor Ferate şi al Sindicatului muncitorilor ceferişti, „Griviţa Roşie“ şi celelalte ga­zete ale muncitorilor din transporturi au datoria să se ocupe îndeaproape de felul cum e pregătită şi se desfăşoară campania de transportare a cerealelor, să popu­larizeze experienţa pozitivă şi succesele dobândite, să critice cu tărie lipsurile sau deficienţele oricăror organe sau elemente care dăunează bunei desfăşurări a muncii. Comitetele regionale şi raionale de par­tid să nu considere nici un moment că problema organizării transportului recol­tei iese din sfera preocupărilor lor ime­diate. Ele au datoria să urmărească şi să îndrume îndeaproape munca din uni­tăţile de transporturi din raza lor de activitate, să acorde un sprijin permanent şi multilateral organizaţiilor de partid din aceste unităţi. Este un titlu de cinste pentru muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii din transporturi ca prin muncă plină de patriotism să în­deplinească în mod exemplar sarcinile de răspundere în această direcţie , contr­i­­buind cu spirit de iniţiativă şi cu toată capacitatea lor de muncă la reuşita cam­paniei de recoltare, în vederea ridicării permanente a nivelului de trai al celor ce muncesc, a dezvoltării şi întăririi patriei. Semnarea planului de munca pentru aplicarea acordului de colaborare culturală dintre R. P. R. și R. P. Chineză pe anul 1953 Intre 2—9 runile a.c. s’au desfășurat la București lucrările comisiei mixte ro­­mâno-chineze în vederea elaborării pla­nului de muncă pentru aplicarea acordu­lui de colaborare culturală dintre Repu­blica Populară Română şi Republica Popu­lară Chineză pe anul 1953 Din comisie au făcut parte delegaţia Republicii Populare Române condusă de Mihail Roşianu, Preşedintele Comitetului de Radio de pe lângă Consiliul de Mi­niştri al Republicii Populare Române şi delegaţia Republicii Populare Chineze condusă de Wan Ju-pin, Ambasadorul Extraordinar şi Ministru Plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze la Bucureşti. Comisia mixtă româno-chineză a consta­tat că schimburile culturale care au avut loc în anul 1952 între cele două ţări pe baza acordului de colaborare culturală, semnat în Decembrie 1951 la Pekin s­au Intensificat, realizându-se cu succes sarci­nile decurgând din acest acord. Lucrările pentru elaborarea planului de muncă pe anul în curs au decurs într-o at­mosferă de prietenie şi înţelegere reci­procă. Au fost de faţă la semnarea planului de muncă : Mihail Roşianu, Preşedintele Comitetu­lui de Radio de pe lângă Consiliul de Mi­niştri al Republicii Populare Române, acad. I. Murgulescu, I. Nistor, N. Cioroiu, M. Macavei, M. Barbu, Traian Şelmaru, precum şi funcţionari superiori din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Insti­tutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. Din partea chineză au fost de faţă, Yan Ju-pin, Ambasadorul extraordinar şi Mi­nistru Plenipotenţiar al Republicii Popu­lare Chineze la Bucureşti, Ciao Cen-i, se­cretar al Ambasadei, precum şi alţi membri ai Ambasadei Republicii Populare Chineze din R.P.R. Planul de muncă pentru aplicarea acor­dului de colaborare culturală dintre Repu­blica Populară Română şi Republica Popu­lară Chineză va contribui la dezvoltarea relaţiilor culturale între cele două ţări, la intensificarea schimbului de experienţă în domeniul ştiinţei, artei şi culturii, la adâncirea prieteniei dintre poporul român şi poporul chinez. (Agerpres) In interiorul ziarului. C. Prisnea — Sarcini de seamă în întreţinerea culturilor şi pregăti­­rea campaniei agricole de vară (pag. 2-a). L Lupan — Intr’un oraş din patrii noastră (pag. 2-a). SCRISORI CĂTRE „SCANTEIA“ I E. Ghişa — Mai multă grijă pentru întreţinerea Grădinii Botanice din Cluj (pag. 2-a). V. Lupşan — Preţuirea anilor da muncă (pag. 2-a). V. Bârlădeanu — La Palatul de Cultură „Chirov“ din Leningrad (pag. 3-a). J. Weisman — Extinderea expe­rienţei înaintate — sarcină de cinste a inginerilor (pag. 3-a). Scăderea nivelului de trai al oame­nilor muncii din Franţa (pag. 3-a). Critici aduse politicii guvernului S.U.A. în domeniul prevederilor so­ciale, construcţiilor de locuinţe şi im­pozitelor fiscale (pag. 3-a). CRONICA EVENIMENTELOR IN­TERNAŢIONALE: V. Iliescu - O mare victorie a forţelor democratice ale poporului italian; Acordul cu pri­vire la prizonierii de război din Co­reea (pag. 4-a). Congresul Mondial al Femeilor (pag. 4-a). In luptă pentru sporirea producţiei agricole Secerişul rapiţei a început De curând, ţăranii muncitori din satele şi comunele raionului Deta, regiunea Ti­mişoara, au început recoltatul rapiţei. In câteva zile s’a secerat In acest raion o suprafaţă de 757 ha. rapiţă. Numai în comuna Tormac au fost exn­cerate 208 ha. de rapiţă. Comunele Şipet, Percosova, Clopodia şi Şemlac au şi terminat secerişul rapiţei. In prezent, garniturile de treer de la Sta­ţiunea de Maşini şi Tractoare Gătaia au şi sosit în comunele Tormac şi Şipet pen­tru a începe de urgenţă lucrările de tree­­riş ale rapiţei. (Agerpres) Gata pentru strângerea recoltei Ţăranii muncitori Întovărăşiţi din co­muna Grosu, regiunea Bucureşti, au termi­nat praşila întâia la toate culturile, iar la floarea soarelui şi la bumbac au făcut şi a doua praşilă. Pentru executarea lucrărilor de recoltare, treeriş şi presmiriştit comi­tetul de conducere al întovărăşirii a în­cheiat din vreme contracte cu S.M.T.­­Brânceni. In prezent, întovărăşiţii pregătesc ate­lajele pentru transportul cerealelor. Ţăranii muncitori din comună urmând exemplul întovărăşiţilor, au terminat dea­­semenea praşila întâia la culturile de po­rumb şi au început praşila a doua la cul­turile de floarea soarelui şi bumbac. Paralel cu muncile de întreţinere a cultu­rilor, ţăranii muncitori au pregătit şi maşinile pentru recoltat. Astfel, până In ziua de 9 iunie, in întreaga comună au fost reparate şi revizuite toate cele 32 de se­­cerători legători şi 5 secerători simple, precum şi 12 trioare, care au fost contro­late de comisia comunală, compusă din deputaţi şi membri de partid. In şedinţa ţinută recent cu salariaţii statului şi deputaţii comunali, s-a discutat fixarea şi dotarea ariilor de treer cu cele necesare, precum şi securitatea lor. Astfel, a început să se care nisipul, să fie procurate butoaiele pentru apă, materialul pentru chioşcul în care va func­ţiona biblioteca ; s-au luat măsuri pentru confecţionarea gazetei de perete şi a pa­noului de onoare în vederea popularizării fruntașilor campaniei de recoltare și co­lectare. Raioanele Salonta şi Oradea fruntaşe pe regiune In regiunea Oradea, până in ziua de 5 iunie, o serie de raioane au terminat lu­crările de întreţinere a culturilor. Astfel, raioanele Salonta şi Oradea au terminat complect plivitul şi au executat praşila I şi II. Cele 29 gospodării colective şi cele 32 întovărăşiri agricole din raioanele Salonta şi Oradea au terminat complect praşila I şi Ii­a la floarea soarelui, la sfecla de zahăr şi la cartofi. Tot până în ziua de 5 iunie, în întreaga regiune a fost executată praşila a doua şi a treia la sfecla de zahăr, cartofi, floarea soarelui pe o suprafaţă de 8.500 ha. Deasemeni, până la aceeaşi dată, au fost efectuate lucrările de reparaţii în proporţie de 79 la sută la batoze, 74,8 la sută la lo­comobile, 69,9 la sută la secerători-legă­­tori, 70,8 la sută la tractoare etc. Fruntaşe in muncile de reparare şi re­vizuire a inventarului agricol simt gospo­dăriile colective din raionul Oradea, care au terminat înainte de vreme repararea întregului inventar agricol şi S.M T.-urile care au realizat planul de reparaţii în pro­porţie de 96,9 la sută. (Agerpres) Angajamente noi în întrecerea socialistă GALAŢI (de la corespondentul nostru) Urmând Iniţiativa muncitorilor, tehnicieni­lor şi funcţionarilor de la gospodăria de stat din Gherla, regiunea Cluj în aplicarea Hotărîrii guvernului şi partidului cu pri­vire la executarea campaniei agricole de vară, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii gospodăriei de stat „Justin Georgescu“ din raionul Călmăţui au ho­tărît într-o adunare ţinută zilele trecute să desfăşoare larg întrecerea socialistă în cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor şi a zilei de 23 August. In cadrul acestei adunări, ei şi-au luat angajamentul să mecanizeze în proporţie de 95% muncile de întreţinere a culturi­lor, să termine recoltarea cerealelor cu 5 zile înainte de termen cu ajutorul maşini­lor agricole şi a combinelor. Deasemeni, muncitorii s’au mai angajat să termine în­treaga suprafaţă de desmiriştit după re­gulile agrotehnice la 3 zile după seceriş, organizând munca în acest scop în 2 schimburi şi aplicând la 8 tractoare me­toda sovietică a graficului­­orar. Pentru a termina treetatul cu 5 zile înainte da termen, muncitorii s’au angajat să orga­nizeze două schimburi şi să folosească metoda graficului orar a stahanovistului sovietic Nicolai Brediuc la toate cele 4 batoze. In acel­aş timp vor lupta pentru Înlăturarea risipei de boabe şi spice în pleavă şi paie, reducând procentul de boabe sparte cu 7% şi al corpurilor stră­ine cu 3%. In timpul campaniei de între­ţinere, recoltare, desmiriştit şi treeriş, vor face economii la carburanţi cu 25%, iar la piese de schimb cu 60°/o şi vor strânge şi trimite la rafinărie un­ el ars in procent de 75% din consum. In această campanie vor califica la locul de muncă 7, munci­tori în diferite profesii. * Zilele trecute, în cadrul unei adunări generale, mecanizatorii de la S.M.T.-Nicu­­lești Jianu au citit angajamentele munci­torilor, tehnicienilor și colectivului din S.M.T.-Segarcea pentru intensificarea în­trecerii socialiste în campania de vară. Cu acest prilej, întreg colectivul S.M.T.­­Niculeşti Jianu şi-a luat angajamente spo­rite în muncă. Printre altele, colectivul staţiunii s-a angajat să îndeplinească cu 3 zile înainte de termen sarcina de plan la recoltat, treeriş şi desmiriştit, la toate gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole pe care le deserveşte S.M.T.-ul, sprijinindu-le temeinic în aplicarea regulilor agroteh­nice, să reducă preţul de cost per c­han­­tru cu 7% faţă de cel planificat, să rea­lizeze economii la carburanţi în propor­ţie de 4% faţă de plan, iar la piese de schimb în proporţie de 8%% faţă de plan, etc. Pentru realizarea acestor obiective co­lectivul a luat importante măsuri­ tehnico­­organizatorice ca: folosirea metodei gra­ficului orar la seceriş şi desmiriştit la un număr de 20 tractoare ; folosirea metodei Brediuc la un număr de 4 batoze ; pre­gătirea unui număr de trei cupluri de se­­cerători-legători, etc. Colectivul s’a angajat deasemenea să termine până la 23 August a.c. în proporţie de 90%, construcţiile ce se fac în S.M.T. Lucrez după metoda Râjcov Planul de stat pe anul 1953 — anul hotărîtor al cincina­lului — a pus în faţa­­ întregului nostru popor muncitor şi deci şi în faţa colectivului uzinelor Vulcan, unde lucrez şi eu, sarcini cantitative şi calitative importante. Multă vreme eu, ca şi ceilalţi strungari, am întâmpinat greutăţi în­ ceea ce priveşte obţinerea unei bune calităţi a suprafeţelor la piesele prelucrate la strung. Una din aceste greutăţi era aceea că în timpul strunjirii metalelor şi în anumite condiţii de funcţionare se produceau vibraţii pu­ternice, atât în piesa pe care o prelucram cât şi în cuţit şi in maşină. Se ştie că aceste vibraţii îngreunează regimul nor­mal de aşchiere, reduc durabilitatea cu­­ţitului, produc uza­rea cuţitelor cu plă­cuţe din aliaj dur, scurtează viaţa u.N­a- Julul duc la rebuturi în cazul lucrărilor de finisare şi, adeseori, limitează îmbunătă­ţirea regimurilor de tăiere. De aci rezultă că înlăturarea vibra­ţiilor ce se produc în timpul aşchierii meta­­lelor are o mare im­portanţă practică în­deosebi pentru regi­murile înalte de tăie­re. Multă vreme ne am gândit — atât eu cât şi tovarăşii mei de muncă — cum să înlăturăm aceste piedici. Răspunsul la întrebările care s-au ivit l-am găsit în ar­ticolul tehnicianului sovietic D. Râjcov, publicat în ziarul „Pravda" din 8 Apri­lie şi reprodus de zia­rul „Viaţa Capitalei". Aprofundarea metodei sovietice de lucru Râjcov a constituit pentru noi un uriaş izvor de învăţătură în lupta pentru spo­rirea necontenită a producţiei şi produc­tivităţii muncii, pentru îmbunătăţirea cali­tăţii pieselor prelucrate la strung şi pentru reducerea sistematică a preţului de cost. In revista sovietică ,,Stanchi instruments" am găsit apoi elementele de detaliu şi de­senele amortizorului de vibraţii conceput de tehnicianul sovietic D. Râjcov. Cu spri­jinul cercului ASIT din întreprindere au­ fost întocmite desenele după care noi am construit aceste­­dispozitive pentru 7 mă­rimi de cuţite de strung. Stimulat puternic de comitetul de partid al uzinei­, în luna Mai am făcut primele experimentări la prelucrarea axelor pentru poduri rulante, combinând metoda Râjcov cu metoda Colesov, de tăiere intensivă a metalelor. Rezultatele au fost peste aștep­tări. Chiar de la prima operaţie de aşchiere am constatat că greutăţile care mai înainte proveneau din cauza vibraţiilor strungului, ale piesei şi cuţitului sunt pe deplin înlă­turate. Datorită aplicării minunatei metode Râjcov, mărind viteza la strung de la 475 ture pe minut la 600 ture pe minut, eu am reuşit să depăşesc norma cu 235%, îmbunătăţind în acelaş timp cu mult cali­tatea suprafeţei la piesele prelucrate. Primele realizări au dovedit cu priso­sinţă că la fiecare loc de muncă, la fiecare maşină există importante rezerve interne şi că prin aplicarea metodelor sovietice, noi avem posibilitatea să scoatem la iveală aceste rezerve, să le valorificăm, sporind astfel producţia, productivitatea muncii şi câştigurile. încurajat de primele rezu­ltate, am fă­­cut noi experimentări, dobândind rezultate tot mai însemnate. Astfel, am experimen­tat această minunată metodă la piese din diferite metale şi am reuşit să obţin re­zultate din ce în ce mai bune. înainte de aplica­rea metodei Râjcov, lucrând la strunjirea unor piese de fontă de înaltă precizie, pe suprafeţele strunjite apăreau diferite rizuri pe care cu greu 13 puteam înlătura. Spre a realiza aceste piese în bune condiţiuni, trebuia să ascut cuţitul de cel puţin patru ori pe zi, pier­zând de fiecare dată câte 10 minute, timp în care aş fi putut strunji, dacă luăm ca exemplu piesele de fontă, cel puţin încă o piesă pe zi. Datorită aplicării metodei Râjcov la strunjirea piesei de fontă, am realizat o depăşire a normei de peste 300% faţă de 140% cât obţineam mai înainte. Suprafaţa acestor piese nu prezintă rizuri, iar cuţitul de strung îl ascut acum odată la două zile. In vederea extinde­rii sistematice a noii metode de lucru, con­­ducerea administra­tivă şi comitetul de întreprindere, la pro­punerea comitetului de partid, şi-au alcă­tuit un plan concret de muncă. Planul prevede întocmirea unui instructaj in cadrul şcolilor staha­­noviste şi de califi­care din Întreprin­dere, asigurarea dis­pozitivelor necesare, etc. Tot în cadrul acestui plan de ex­tindere a metodei Râjcov am fost invi­tat să fac demonstra­ţii practice asupra felului cum aplic noua metodă. Comitetul de partid din întreprindere an­trenând comitetul de întreprindere, orga­nizaţia U.T.M., cer­cul ASIT a dus şi continuă să ducă o temeinică muncă politică în rându­rile muncitorilor şi tehnicienilor in vederea extinderii acestei metode. Maiştrii I Rădulescu şi O. Enceanu au confecţio­nat, pe baza documentaţiei tehnice sovie­tice, un mare număr de dispozitive Râjcov, creându-se, astfel chiar de la început con­diţii prielnice ca un număr tot, mai mare de strungari să treacă să lucreze după noua metodă. Astăzi, 18 strungari din secţia me­canică, aplicând metodă Râjcov, au sporit considerabil productivitatea muncii. Aplicarea dispozitivului Râjcov dă re­zultate foarte bune nu numai in cazul me­todei Colesov ci şi în cazul metodei Bâkov-Bortchevici şi, in mod deosebit, la cuţitele cu unghiu de degajare negativ care, de obicei, produc vibraţii. îndrumat de Comitetul orăşenesc de partid Bucureşti şi C.C . , Consiliul Sindi­cal Regional a organizat două demonstraţii practice în întreprinderea noastră şi o consfătuire la care au participat numeroşi strungari stahanovişti, tehnicieni şi ingi­neri din întreprinderile metalurgice şi electrotehnice din Capitală. Cu acest pri­lej, noi am arătat practic în ce constă noua metodă, cum se aplică şi ce realizări obţinem. Pentru a sprijini extinderea metodei Râjcov şi în celelalte întreprinderi din Capitală conducerea uzinei noastre a luat măsuri pentru confecţionarea a 30 dispozi­tive tip Râjcov. Acestea au fost distribuite strungarilor altor întreprinderi, care şi-au exprimat dorinţa să lucreze după noua metodă. Succesele dobândite până acum dove­desc cu prisosinţă că, învăţând din bogata experienţă sovietică, folosind din plin capacitatea de producţie a maşinilor, luptând în cadrul întrecerii socialiste pen­tru descoperirea și folosirea rezervelor interne ale întreprinderii, asigurăm înde­plinirea cu succes a sarcinii trasate de partid — realizarea cincinalului in 4 ani. COSMA VALERIAN strungar stahanovist, uzinele „Vulcan“ Pe unul din şantierele Festivalului Capitala patriei noastre se pregăteşte să găzduiască marile competiţii sportive şi manifestările cultural-artistice care se vor desfăşura în cadrul celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. In clişeu : Un colţ al Stadionului din „Parcul de Cultură şi Sport 23 August“ care va putea cuprinde 80.000 spectatori. Intr’un ritm tot mai viu se desfășoară montarea graderelor la tribune. Mai mult petrol patriei MO­IN­EŞTI (de la corespondentul no­stru).— In schelele petrolifere din Moldova, în­trecerea socialistă a cuprins numeroşi muncitori şi tehnicieni Metodele de lucru ale stahanoviştilor sovietici sunt larg popularizate de către organizaţiile de bază din aceste schele printr o vie agitaţie po­litică de massă. La trestu 1­a producţie Moi­­neşti, de pildă, datorită muncii politice desfăşurate, un mare număr de sondori aplică metodele înaintate de lucru. Datorită aplicării metodelor înaintate de lucru, prevederile planului de producţie pe luna Mai au fost îndeplinite cu succes. In fruntea întrecerii socialiste se si­tuează schela nr 2 Moineşti. Colectivul acestei schele se mândreşte cu muncitori de nădejde ca Lichi Petru, şeful secţiei a treia Lucăceşti, ca briga­dierul Vasile Capătă sondoriţa Ana Pa­pară şi alţii care şi-au depăşit sarcinile de plan în ultima lună cu peste 14%. Datorită mai bunei folosiri a rezervelor Interne, muncitorii trestului , producţie Moineşti au economisit în luna Mai ma­teriale în valoare de peste 52.000 lei. Şi muncitorii şi tehnicienii din cadrul trestului de foraj Moldova au obţinut, în ultimul timp, succese de seamă in produc­ţie şi au îndeplinit plante de foraj pe luna Mai în proporţie de 100,1%. Mari realizări au obţinut sondorii care forează cu turbine La oficiul 4 turbo-fo­­raj, sarcinile planului de foraj pe luna Mai au fost depăşite cu 8,2%. Sondorii conduşi de brigadierul Gheorghe St. Mo­raru­ şi-au depăşit planul de foraj cu 291%. Lucrând după metode înaintate sondorii işi sporesc mereu câştigurile. Aşa de pildă, maistrul sondor Gheorghe V. Niţă a câştigat în luna Mai 2862 lei în loc de 905 lei cât a câştigat în luna Aprilie când nu aplica metodele înaintate.

Next