Scȃnteia, iulie 1953 (Anul 22, nr. 2701-2727)
1953-07-01 / nr. 2701
•-K. Suntem la Începutul campaniei de strângere a recoltei, de treeriş şi colectări. Odată cu începerea treerişului se va începe şi colectarea produselor agricole din recolta anului 1953. Colectările de produse agricole au o mare însemnătate în lupta pentru continua ridicare a bunei stâri materiale a poporului muncitor din ţara noastră. Ele au menirea să contribue la asigurarea aprovizionării cu alimente a oamenilor muncii dela oraşe, să asigure aprovizionarea cu materii prime a indus- triei noastre socialiste în plină dezvol- tare. Colectările constitue una din formele de seamă ale schimbului de mărfuri dintre oraş şi Sat, o expresie vie a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Clasa muncitoare acordă un sprijin per;manem aliatului ei, ţărănimea muncitoare., Mii şi mii de tractoare, maşini şi unelte agricole şi tot felul de produse industriale sunt puse la îndemâna ţărănimii muncitoare pentru a obţine recolte tot mai bogate şi a-şi făuri un viitor fericit. Răspunzând ajutorului primit din partea clasei muncitoare, din partea statului, ţărănimea muncitoare are datoria să predea la timp cotele de colectare ce se cuvin statului. In faţa comitetelor executive ale sfaturilor populare, a organelor de colectare din regiuni şi raioane. In faţa tuturor oamenilor muncii din agricultură stă sarcina, de mare răspundere de a asigura ca strânsul recoltei, treerişul şi colectările să decurgă, in anul acesta, în condiţiuni cât mai bune, că planul colectărilor la produsele agricole să se Îndeplinească la timp. Experienţe..altului trecut ne-a dovedit că acolo unde treeriştil şi colectările au fost bine organizate, unde ţărănimea muncii care a fost mobilizată de către organiza- FR. ŢAPOŞ vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole ştite de partid şi comiteteleexecutive ale sfaturilor populare pentru îndeplinirea planului de colectări, s’au obţinut rezultate ■ bune. • . Astfel, in regiunile Ploeşti, Piteşti, H.ndoara,-- Bacău, Oradea, planul de colectări la grâu în sectorul individual a fost realizat înainte de termen. Anul trecut, primele la predarea cotelor de colectare au fost gospodăriile agricole colective, încă în ziua de 2 iulie 1952, colectiviştii din Drăgăneşti, raionul Drăgăneşti, au predat la baza de recepţie cantitatea, de 6000 kg. orz, obţinând chitanţa Nr. 1 pe raion. Tot în aceeaşi zi, membrii, gospodăriei colective „6 Marile" din Stobcăneşti, regiunea Bucureşti, au predat cota de 2000 kg. orz de toamnă. In campania de treerişl colectări din anlbl trecut s'au manifestat însă şi o serie de lipsuri. Astfel, în regiunile Timişoara .şl Constanţa nu s’au organizat In mod temeitate treerişial şi colectările, nu toate cotele datorate statului au fost luate dela aici, dându-ei astfel posibilitatea unor chiaburi şi uneltelor lor să se sustragă dela predarea cotelor. Deasemeni, unele baze de recepţie au avut mari defecţiuni, mai ales in ce priveşte lipsa de personal calificat, ceea ce a avut ca urmare întârzierea preluării cotelor şi a lucrărilor de evidenţă. Anul acesta, o bună parte din organele de colectare şi din comitetele executive ale sfaturilor populare au luat din timp măsuri pentru o cât mai bună pregătire a colectărilor. Organele decolectare din regiuni şi raioane, centrele regionale de recepţionare, sfaturile populare regionale şi raionale au dat o mai mare atenţie decât în anii trecuţi pregătirii spaţiilor de inmagazinare. In cele mai multe regiuni s’au obţinut până, acum rezultate bune. Astfel, în regiunea Timişoara până la data de 20 iunie se realizase 98,10% din totalul lucrărilor de curăţire şi dezinfectare a magaziilor, iar în regiunea Craiova se realizase 100%. ...... Deasemeni, în unele regiuni s’a dat o atenţie deosebită reparaţiilor capitale privind spaţiile de înmagazinare. In regiunea Bacău, de pildă, s'a realizat 100%, iar în regiunea Stalin s’a realizat 93% din planul de reparaţii capitale. Cu toate acestea, în unele regiuni mai sunt o serie de lipsuri in direcţia pregătirilor pentru colectări. Sunt regiuni unde organele de colectare şi Comitetele executive ale sfaturilor populare nu au luat toate măsurile ca pregătirile pentru colectări să fie terminate la timp. In regiunile Iaşi, Cluj,, Suceava, Bacău, Oradea, lucrările de impunere au rămas în urmă. In aceste regiuni, şi în special în regiunea Oradea, „unde sa şi început secerişul orzului, trebue mobilizate toate forţele ca lucrările de impunere şi de distribuire a obligaţiilor de predare a cotelor de cereale către producătorii agricoli să se termine în timpul cel mai scurt. Datorită lipsei de preocupare a centrelor regionale de recepţionare şi a comitetelor executive ale sfaturilor populare, în regiunea Cluj şi în Regiunea Autonomă Maghiară lucrările de curăţire şi dezinfectare a mgrgaziilor,au rămas mult in urmă, faţă de ritmul stabilit, iar in alte regiuni, caOradea, reparaţiile capitale au rămas in urmă. întârzierea reparaţiilor capitale se datoreşte în bună măsură şi Direcţiei generale a recepţionării din Comitetul de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, care nu a urmărit îndeaproape felul cum se execută aceste reparaţii şi nu a luat urgent măsuri de îndreptare a lipsurilor. Rămânerea în urmă a pregătirilor pentru colectări trebue lichidată. O sarcină de seamă în această privinţă revine organelor de colectare şi comitetelor executive ale sfaturilor populare. Şi anume sarcina de a lua din vreme măsuri pentru o cât mai bună planificare şi organizare a treerişului şi colectărilor. Intre comitetele executive ale sfaturilor populare şi organele de colectare trebue să fie o permanentă şi strânsă colaborare în această privinţă , să nu se mai repete lipsurile din anul trecut,, când unele sfaturi populare raionale, cum sunt cele din Pleniţa, Târgovişte, Pucioasa şi altele, au lăsat organizarea campaniei de treeriş şi colectări numai pe seama organelor de colectare. Este deosebit de important ca treerişul şi colectările să nu se facă la întâmplare ci să se desfăşoare după un plan dinainte stabilit. Agenţii colectori comunali şi comitetele executive ale sfaturilor populare trebue să întocmească ritmul zilnic de treeriş pentru fiecare batoză în parte, în funcţie de capacitatea batozei, programând cetăţenii pe cete şi zile. Lista cetelor trebue să fie afişată din timp la sfatul popular comunal. La formarea cotelor trebue să se ţină seama ca acestea să dispună de atelajele necesare pentru transportul cotelor de colectare la baza de recepţie. In campania de treeriş şi colectare, un rol deosebit de important îl vor avea delegaţii de batoze. In, afară de faptul că trebue să se ocupe de o cât mai bună organizare a muncii la arie pentru desfăşurarea în bune condiţiuni a treerişului, el trebue să asigure preluarea cotelor obligatorii, plata muncii pentru lucrările executate de S.M.T., uiumul la batoză, etc. Tocmai de aceea ei trebue din timp pregătiţi, instruiţi temeinic, pentru a cunoaşte cât mai bine sarcinile pe care le au de îndeplinit. Io mai toate regiunile ţării delegaţii de batoze au fost recrutaţi şi s’au început cursurile pentru pregătirea lor. Acestor cursuri trebue să li se acorde o atenţie deosebită. Delegaţii de batoze au un bun prilej să ducă o intensă muncă politică în rândul ţăranilor muncitori, să stea de vorbă la arie cu fiecare ţăran muncitor in parte, să aducă o mare contribuţie la munca de lămurire a ţăranilor muncitori cu privire la importanţa şi rostul colectărilor. Deasemeni, delegaţii de batoză au un bun prilej de a duce muncă politică în rândurile ţăranilor muncitori pentru a le arăta cu exemple concrete, chiar din satele respective, ce mari avantaje vor avea ţăranii muncitori unindu-se în întovărăşiri agricole sau gospodării colective. In perioada treerişului şi colectărilor, delegaţii de batoză trebue să ţină o strânsă legătură cu organizaţia de bază din comuna în care lucrează, cu sfatul popular comunal. Sfaturile populare, sub îndrumarea organizaţiilor de bază, trebue să sprijine în muncă pe delegaţii de batoză. Pentru a asigura îndeplinirea planului de colectări integral şi in termenul stabilit, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi raionale, împreună cu împuterniciţii regionali şi raionali ai Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, vor stabili, pe baza planului de recoltat şi treeriş, ritmul zilnic al colectărilor pe raioane şi comune şi vor asigura zilnic transporturile în convoaie de la aici la tezele de recepţionare. Sfaturile populare trebue să şi întocmească din timp un plan privind transportul cerealelor colectate. Delegaţii de convoi trebue să fie aleşi din rândurile "celor mai harnici şi mai cinstiţi ţărani muncitori; el trebue îndrumaţi cum să prevină eventualele acţiuni de sabotaj ale chiaburilor şi ale uneltelor lor care ar încerca să sustragă sau să schimbe produsele statului. In timpul colectărilor, lucrările dela tezele derecepţie trebue să decurgă în celemai bune condiţiuni, să nu se repete lipsurile de anul trecut când lafoarte multe baze de recepţie se întârzia cu preluarea cotelor de la producători, iar lucrările de evidenţă rămâneau cu mult în urmă. Munca la bazele de recepţie trebue să fie astfel organizată, încât producătorii să primească imediat plata cotelor predate. De aceea este nevoe ca centrele regionale de recepţionare şi sfaturile populare regionale şi raionale să ia măsuri ca bazele de recepţie să aibă asigurat din timp personalul permanent şi sezonier. Organele de colectare şi comitetele executive ale sfaturilor populare vor trebui să dea o atenţie deosebită calităţii produselor ce se predau statului. Batozele trebue să fie bine reglate pentru a curăţa impurităţile aflate în cereale. Să se asigure ca la arii să existe trioare, vânturători. Iar producătorii să fie îndrumaţi pentru a folosi aceste mijloace şi a preda statului produse de cea mai bună calitate. Culturile recunoscute pentru sămânţă trebue să fie treetate şi manipulate separat. Organele de recepţionare au datoria de a da acestor produse o atenţie deosebită şi a le păstra in condiţiuni cât mai bune. Atât în privinţa organizării ariilor şi a treerişului, cât şi în privinţa achitării obligaţiilor faţă de stat, gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole colective, întovărăşirile agricole trebue să fie un bun exemplu pentru ţărănimea muncitoare. Eie na fie printre primele la predarea cotelor faţă de stat, să fie în fruntea întrecerii pentru obţinerea chitanţei Nr. 1. Organele de colectare, sfaturile populare, îndrumate şi sprijinite de organele de partid, trebue să considere campania de treeri şi colectări din anul acesta ca o sarcină de foarte mare răspundere. Mobilizând în această acţiune pe muncitorii S.M.T.-urilor, ai gospodăriilor agricole de stat, pe membrii gospodăriilor agricole colective şi al întovărăşirilor agricole şi întreaga ţărănime muncitoare, in frunte cu comuniştii, să facem ca sarcina pusă In faţa noastră de partid şi guvern să fie îndeplinită întocmai, pentru ca in felul acesta să întărim şi mai mult scumpa noastră patrie. -' - j I ' • - 11 ;; i • .________- ; ; ' •;' *; Să asigurăm succesul colectărilor de produse agricole vegetale! Pag. 2 Meetinguri de solidaritate cu lupta poporului german pentru pace şi unitate Oamenii muncii din patria noastră continuă să..înfrepeze aventura fascistă a mercenarilor străini de la Berlin urzită şi pregătită de cercurile reacţionare ale puteriilor occidentalei In cadru! adunărilor din " uzine, fabrici şi instituţii, oamenii muncii îşi exprimă odată cu protestul lor energic faţă de mercenării fascişti satisfacţia că provocarea a eşuat şi sentimentele de solidaritate cu forţele democratice ale poporului german, care luptă pentru unitatea Germaniei şi pentru pace. La adunarea colectivului întreprinderii *...Industria .Bumbacului..." din...Capitală. La sute de muncitori şi muncitoare, tehnicieni, ingineri şi funcţionari au înfierat provocarea fascistă la care s’au dedat agenţii străini la Berlin. Cu acest prilej a luat cuvântul, printre alţii, inginerul Silviu Dan, care a spus: ,,Odioasa provocare împotriva păcii şi unitaţii poporului german ne umple inimile de mânie. Iniţiatorii acestei mârşave acţiuni sunt aceleaşi :" cercuri străine care întotdeauna au încurajat şi sprijinit militarismul agresiv ger. ,man, care au adus popoarelor Europei cele mai grele suferinţe şi pierderi. In faţa unor astfel de provocări, avem datoria de a întări vigilenţa noastră, de a contribui ‘ cu puteri sporite la împiedicarea oricăror uneltiri ale duşmanilor păcii", ,V . întruniţi într’un mare meeting de protest, peste 1.000 muncitori şi tehnicieni , de la fabrica „Kirov" din Capitală au înfierat cu tărie provocările fasciste organizate de duşmanii păcii împotriva Repu- blicii Democrate Germane." Din mijlocul celor prezenţi a luat cuvântul un membru al Comitetului de luptă pentru pace al întreprinderii, care a spus : . ..Niciun om cinstit nu poate rămâne indiferent faţă de provocările fasciste de la Berlin, menite să împiedice realizarea unităţii Germaniei şi înfăptuirea destinderii internaţionale dorite cu atâta ardoare de popoare. O Germanie unită, democrată şi iubitoare de pace este în interesul nostru al tuturor pentru că aceasta contribue la înlăturarea primejdiei unui nou război în ■■■■ Europa şi în lume. De aceea, muncitorii din fabrica noastră se solidarizează şi salută ■ frăţeşte pe oamenii muncii din Germania, care luptă pentru unificarea Germaniei. Noi aflăm cu bucurie că majoritatea oamenilor muncii din R. D. Germană nu au urmat şi nu urmează pe pogromiştii fascişti, ci se unesc şi mai mult în jurul Partidului Socialist Unit din Germania şi al guvernului R. D. Germane, luptă pentru aplicarea noilor măsuri ale guvernului R. D. Germane, care netezesc calea spre unificarea Germaniei şi sunt menite să ridice în chip simţitor bunăstarea celor ce muncesc din republică“. Cu prilejul meetingului de la fabrica nouă de maşini din cadrul Combinatului Sovrommetal-Reşiţa, strungarul Rausch Ion a înfierat cu tărie provocările fasciste de la Berlin, făcute cu scopul de a împiedica realizarea năzuinţelor spre pace şi imitate ale poporului german şi a învenina atmosfera internaţională. ,,Noi — a spus strungarul Rausch Ion — suntem siguri că forţele democratice ale poporului german vor învinge, deoarece lupta lor se bucură de simpatia şi sprijinul tuturor popoarelor dornice de pace. Marea Uniune Sovietică a luptat şi luptă în mod consecvent pentru rezolvarea paşnică a problemei germane, potrivit cu interesele tuturor popoarelor. Forţele păcii sunt cu mult mai puternice decât forţele reacţiunii şi războiului. Au mai luat cuvântul, printre alţii, mai- Ştrul stahanovist Gheorghe Vâjdea, spunând : „Năimiţii dolarului care au organizat provocarea de la Berlin au arătat prin faptele lor că fascismul încearcă să scoată din nou capul. Aceasta cere din partea, tuturor celor ce iubesc pacea ascuţirea ii-igilenţei şi înteţirea luptei pentru pace. Muncitorii combinatului Sovromutulajpetrolifer sunt solidari cu forţele democratice ale poporului german, care au dat o ripostă energică celor care plănuesc să "împingă din" nou poporul "german într'o catastrofă". Meetinguri asemănătoare au avut loc şi în alte secţii ,la care au participat sute şi sute de muncitori, tehnicieni şi funcţionari. Intr’una din moţiuni se spune printre altele: „Noi ştim că în spatele sângeroşilor aventurieri fascişti stau, cercurile reacţionare americane şi agenţiilor din rândurile marilor monopolişti din Germania occidentală, care se tem de consolidarea forţelor democrate ale poporului german şi de rezolvarea paşnică a problemei, germane. Poporul nostru înfierează mârşava provocare a "mercenarilor străini şi a inspiratorilor lor, care au organizat aventura,de la Berlin, încercând ,să submineze, cauza,, păcii. Noi ne exprimăm solidaritatea noastră cu lupta clasei muncitoare şi a tuturor oamenilor muncii din Germania, împotriva reacţiunii“. Provocarea fascistă de la 17 iunie din sectorul democratic al Berlinului a trezit profundă indignare, şi în rândul muncitorilor,de la întreprinderea „Gh. Gheorghiu- Dej“ din oraşul Baia Mare. "La meetingul ce a avut loc în incinta întreprinderii a luat cuvântul şi stahanovistul Paul Ernyei. „Nouă, oamenilor muncii din Republica Populară Română — a spus, vorbitorul — nu ne este indiferent, dacă Germania este un stat democratic, sau, dimpotrivă, din nou un stat fascist şi agresiv. Noi ştim dintr’o amară experienţă ce însemnează militarismul şi fascismul german. De aceea ,noi suntem alături din toată inima de lupta poporului german, pentru realizarea unei .Germanii, unite, paşnice, democratice. In ce ne priveşte, nu vom precupeţi eforturile noastre în muncă, nevom ascuţi mereu vigilenţa pentru a zdrobi orice încercare a duşmanilor păcii şi libertăţii popoarelor, pentru a întări unitatea dintre partid, guvern şi popor, pentru a întări Republica noastră scumpă1". Numeroşi alţi vorbitori şi-au exprimat satisfacţia că aventura fascistă de la Berlin a eşuat. Ei au salutat lupta forţelor democrate din Germania, luându-şi angajamente de a contribui cu puteri înzecite la lupta pentru pace în întreaga lume. Provocarea fascistă săvârşită recent în sectorul democrat al Berlinului de către bandele de mercenari plătiţi de cercurile reacţionare potrivnice păcii a stârnit indignarea puternică a oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Iaşi. In întreprinderile şi instituţiile din oraş au avut locmeetinguri de protest în cadrul cărora oamenii muncii au înfierat mârşava acţiune îndreptată de forţelenegre ale războiului împotriva păcii. La meetingul care a avut loc la Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“, tov. Ilie Varnali, secretarul organizaţiei de partid din întreprindere, a spus :Alături de întreaga lume cinstită, ne ridicăm împotriva acelora care uneltesc contra păcii. Suntem convinşi că poporul din R. D. Germană îşi va strânge şi mai mult rândurile în jurul Partidului Socialist Unit din Germania şi al Guvernului R. D. Germane şi va lupta mai hotărît pentru unitatea patriei sale. In cuvinte energice, stahanovistul Vasile Timică a exprimat indignarea întregului colectiv al atelierelor faţă de provocările săvârşite la Berlin de mercenarii fascişti, în spatele cărora stau cercurile reacţionare din Apus. Participanţii la meeting au votat o moţiune prin care îşi manifestă solidaritatea cu poporul, german, cu cripta acestuia pentruo German Ole' uilică, independentă, democratică și iubitoare de pace. SCÂNTEIA r SCRISORI CĂTRE „SCÂNTEIA" De ce se tărăgănează terminarea clădirii laboratorului de higienă din Adjud? Spre deosebire de trecut când guvernele burghezo-moşiereşti nu se îngrijeau de starea sanitară a oamenilor muncii, astăzi, în regimul democrat-popular se dă o deosebită atomii a sănătăţii celor ce muncesc. Au fost înfiinţate numeroase spitale, policlinici, dispensare, puncte sanitare, etc. Numărul celor ce activează pe tărâm sanitar pentru ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii creşte neîncetat. Prin grija partidului şi guvernului a luat fiinţă în toamna anului 1952 în oraşul Adjud un laborator de higienă, dotat cu cele necesare. Ministerul Sănătăţii a alocat Secţiei Sănătate a Sfatului popular raional Adjud fonduri pentru terminarea unei clădiri în care să fie instalat laboratorul astfel ca acesta ■ să-şi poată duce activitatea în bune condiţii şi. Deşi,, construirea, clădirii a început acum nouă luni de zile, ea nu a fost terminată până în prezent, lucrările fiind tărăgănate de la o lună la alta. Vinovată de această tărăgănare este Secţia Sănătate a Sfatului popular regional Bârlad care, lucrând după metode birocrato-cancelariste, n’a luat măsuri pentru planificarea, din vreme a materialelor necesare acestei construcţii. La această stare de lucruri a contribuit şi Secţia Sănătate a Sfatului popular al raionului Adjud în frunte cu dr. Mihai Hâncu, şeful secţiei, care neglijează sistematic rezolvarea acestei probleme. Deşi este direct interesată, Secţia Sănătate a Sfatului popular raional Adjud ,nu întreprinde nimic şi aşteaptă ca totul să-i vină de-a gata, pară mălăiaţă. Datorită nepăsării şi atitudinii lipsite de grijă faţă de nevoile oamenilor muncii, de care dau dovadă conducerile secţiilor sănătate ale sfaturilor populare regional Bârlad şi raional Adjud, laboratorul, care este înzestrat cu tot utilajul necesar, nu-şi poate desfăşura din plin activitatea sa pentru ocrotirea sănătăţii masselor de oameni ai muncii din oraşul şi raionul Adjud. Faţă de această situaţie, se impune ca Ministerul Sănătăţii şi Comitetul executiv al Sfatului popular regional Bârlad să ia măsuri urgente pentru terminarea clădirii laboratorului şi sancţionarea celor ce se fac vinovaţi de tărăgănarea acestor lucrări. DUMITRU CROITORU corespondent voluntar Eleşteul de peşte din satul Vâjâitoarea In trecut, pe Islazul satului Vâjâitoarea se scurgea un firicel de apă căruia oamenii îi ziceau Viroaga. Odată cu seceta de vară Viroaga seca, iar pe islazul pârjolit de razele fierbinţi ale soarelui vitele slăbite răbdau de foame, şi de sete. Aşa a fost cu mulţi ani in urmă. Ţăranii muncitori din acestsat au încercat de multe ori sub stăpânirea burghezo-moşierească să oprească această apă printr’un dig, să creeze un eleşteu de peşte şi totodată să asigură pe timpul verii apa necesară vitelor. Ei n’au cerut decât învoire să facă singuri digul, dar chiaburul Tudorache Caloianu, care era primar pe atunci, le-a interzis să-l construiască. In zadar s’au adresat oamenii prefectului din Râmnicu- Sărat și conducerii de atunci a Ministerului Agriculturii. Răspunsul na venit niciodată. La începutul acestui an, în comiia Mărtineşti a luat fiinţă o gospodărie agricolă colectivă cu numele de „Zorile Socialismului“. După inaugurarea gospodăriei, colective, secretarul organizaţiei de haz, tov. Radu I. Ion, a convocat o adunare a organizaţiei în care s-a discutat problema creării eleşteului de peşte. Propunerile comuniştilor au fost discutate apoi în adunarea generală a membrilor gospodăriei. Comuniştii Ilie St. Ion şi alţii au arătat colectiviştilor că astăzi, datorită ajutorului dat de partid, ei pot realiza ceea ce au năzuit ani dearândul. Colectiviştii au primit cu bucurie propunerile comuniştilor şi au pornit la muncă. Cu materialele procurate din posibilităţi locale, ei au construit deacurmezişul Viroagei un dig înalt de 4 m. şi lat de 6m., " stăvilind" apa care s'a ridicat la o înălţime de peste 2 m., pe o suprafaţă de peste 25.000 m.p. Totodată, colectiviştii au făcut şi un canal de scurgere a apei în caz de ploaie. Luna trecută, când totul părea că este gata, au venit ploile, iar apa care crescuse în eleşteu nu putea să se scurgă pe singurul canal îngust săpat în acest scop. In noaptea de 9 Mai cerul era acoperit de nori negri şi ploua de parcă ar fi turnat cu găleata. Apele adunate în eleşteu s'au ridicat la nivelul digului. In ciuda ploii, toţi colectiviştii, dela mic până la mare, tineri şi bătrâni, femei şi bărbaţi, s'au adunat cu căruţe, lopeţi, sape, etc. A venit şi moş Ioniţă St. Ion în vârstă de 70 de ani, care a muncit cot la cot cu tov. Vasile Petrache, secretarul organizaţiei de bază U.T.M. Colectivişti ca Radu G. Constantin, Bucur Moldoveanu şi alţii au cărat primele căruţe cu pământ pe dig. Roţile carelor se înfundau până la butuci în pământul argilos, iar caii se scufundau şi ei. Apa se infiltrase peste tot. Dar până la urmă digul a fost întărit, iar primejdia înlăturată. Când au început să scadă apele în văzul tuturor un centimetru... doi... zece... colectiviştii au respirat uşuraţi de parcă li s’ar fi luat o greutate de pe umeri. Femeile au început să bată din palme. Un puternic ura... a răsunat în văzduh. Cu inimile pline de bucurie discutau colectiviştii despre peştele pe care-l vor creşte în eleşteu, despre vitele lor care nu vor mai suferi de sete, despre viaţa fericită spre care-i îndrumă partidul. Copiii colectiviştilor au plantat pe marginea eleşteului ramuri de plopi şi salcie care vor întări şi vor înfrumuseţa malurile. E. NICOLAEV corespondent al „Scânteii" pentru regiunea Galaţi Vizite ale delegaţiei de femei de peste hotare Luni dimineaţa Elisa Bnanco, laureată a Premiului Internaţional Stalin „Pentru intărirea păcii între popoare", şi celelalte delegate ale femeilor de peste hotare, care se află în ţara noastră, au vizitat gospodăria agricolă colectivă din comuna Harman, regiunea Stalin. In aceeaşi zi, membrele delegaţiei au vizitat centrul şcolar profesional metalurgic din Oraşul Stalin, unde din mare număr de tineri se califică în diferite meserii. Secţiile centrului şcolar, dormitoarele, cantina şi sala de spectacole, parcurile care înconjoară clădirea au produs o frumoasă impresie vizitatoarelor, cărora elevii le-au făcut o primire călduroasă. In după amiaza zilei de Luni, membrele delegaţiei au vizitat spitalul unificat de obstetrică şi chirurgie din Oraşul Stalin, iar apoi Biserica Neagră, unde au ascultat un concert din lucrări pentru orgă de Bach, Haendel, Franck. (Agerpres) PE URMELE SCRISORILOR NEPUBLICATE Pentru desfăşurarea largă a criticii de jos în cooperaţia meşteşugărească! Corespondentul voluntar M. Florescu, muncitor la cooperativa meşteşugărească „Muncă şi Artă" din cadrul Uniunii Prestări-Servicii a sesizat ziarul nostru în câteva rânduri despre unele abuzuri şi lipsuri de la această cooperativă. El ne scria că Aurel Maiotac, şeful Secţiei Imprimerie, pretinde de la muncitori sperţuri pentru procurarea comenzilor şi împarte lucrul în secţie „pe sprânceană“. Din cauza aceasta, câteva muncitoare recent calificate din Geoţia Imprimerie aveau mai puţin de lucru şi câştigau mai puţin. Aurel Martac, element duşmănos, e ţinut în braţe de preşedintele N. Boni pe motiv că e bun „specialist", împreună cu acest Martac şi responsabila de cadre Aurica Mazilu — ne scria corespondentul voluntar — preşedintele N. Boni a transformat cooperativa într’o moşie proprie. Sesizările corespondentului voluntar au fost înaintate la UCECOM (Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti) spre cercetare şi rezolvare. Cercetările au fost făcute de tov. Zibalis din Corpul Special de Control al UCECOM, tov. Ion Ionescu, şeful secţiei de cadre al Uniunii Prestări- Servicii de care depindea cooperativa şi Ilie Bumbac, preşedintele Uniunii Prestări-Servicii. Rezultatul ? Aurel Martac, element duşmănos şi afacerist, a rămas mai departe la conducerea secţiei Imprimerie, Aurica Mazilu — ulterior identificată şi ea ca element chiaburesc — a rămas mai departe responsabilă cu cadrele iar corespondentul voluntar M. Florescu a fost transferat la altă secţie ca să „se înveţe minte“ să mai critice lipsurile şi hoţiile din cooperativă. , Pe scrisorile de sesizare ale corespondentului voluntar s'au pus trei referate grele ca trei lespezi de mormânt. In referatul său, tov. Zibalis, din corpul de inspectori al UCECOM, scria: „Cred că el (corespondentul voluntar — n. n.) ar trebui să fie mutat la altă cooperativă ca avertisment !“ Avertisment pentru că a criticat I in referatul său, tov. Ion Ionescu, şef de cadre la Uniunea Prestări-Servicii, scria : „Am hotărît mutarea în altă secţie a tov. M. Florescu... pentru motivul că... s’a transformat un vânător de greşeli“... In vânător al „greşelilor“ unui element duşmănos strecurat in funcţia de responsabil de cadre, ale altui element duşmănos, şef de secţie şi ale preşedintelui care făcea casă bună cu dânşii. Şi, pentru că unirea tree puterea, Ilie Bumbac, preşedintele Uniunii Prestări- Servicii, semnează şi el un referat cu concluzii de transferare întărind poziţia afaceriştilor care au pedepsit pe corespondentul voluntar vinovat de faptul că s-a făcut purtător de cuvânt al oamenilor cinstiţi, că a îndrăznit să-şi spună deschis părerea asupra unor lipsuri şi abuzuri. In cursul lunii Martie, redacţia ziarului nostru a făcut o anchetă care a stabilit că sesizările corespondentului voluntar erau întemeiate şi că este persecutat pentru că a îndrăznit să critice conducerea cooperativei. A ieşit la iveală faptul că Ilie Bumbac, preşedintele Uniunii Prestări-Servicii, minimalizează şi cocoloşeşte lipsurile din cooperativă acoperindu-l pe preşedintele N. Boni. Deasemeni, a ieşit cu putere la iveală faptul că muncitorii din cooperativă nu cutează să critice lipsurile sau hoţiile de teamă să nu fie daţi afară, mutaţi sau transferaţi in alte cooperative. La plenara de producţie din 20 Ianuarie a. c. din cei peste 200 participanţi n'au îndrăznit să ia cuvântul decât 9 cooperatori. O muncitoare luând cuvântul a spus, că „mulţi ar vrea să vorbească dar le este frică că îşi pierd pâinea''. Pentru că a îndrăznit să spună acest lucru, muncitoarea a fost mutată la scurt timp din cooperativă. După ce corespondentul voluntar M. Florescu a fost transferat, de câte ori se ridica vreun tovarăș să critice, oamenii exclamau cu compătimire : „Alt Florescu“. Aurel Martac plafona câştigurile muncitorilor din secţie, întocmind un tatel de câştigurile permise fiecăruia. Numai lui nu şi le limita ! Când muncitorii s-au plâns preşedintelui, acesta i-a ameninţat că îi mută „dacă nu-şi văd de treabă". Preşedintele a avut tot timpul o atitudine de cocoloşiră a abuzurilor şi faptelor necinstite ale lui Aurel Martac, iar când acesta a mers până acolo că l-a transferat pe corespondentul voluntar, preşedintele Boni a fost mulţumit că, în sfârşit, „s'a făcut linişte''. Cât despre Aurica Mazilu, dovedită element chiaburesc, a fost scoasă, din munca cu cadrele din cooperativă, dar aceasta nu din iniţiativa UCECOM-ului ci a organelor de partid. La ancheta făcută de redacţia ziarului nostru a luat parte şi un delegat din partea secretariatului UCECOM. Au trecut două luni şi totuşi conducerea UCECOM-ului (preşedinte tov. Ilie David) n’a luat niciun fel de măsuri pentru eliminarea elementelor duşmănoase şi necinstite din cooperativă şi pentru sancţionarea gâtuitorilor criticii ; ea a tolerat astfel să se continue cu persecutarea şi prigonirea celor care critică, să se continue acţiunile de intimidare a cooperatorilor care îndrăzneau să semnaleze lipsurile şi să demaşte elementele corupte şi duşmănoase. In loc să considere sesizările corespondentului voluntar ca un ajutor în munca sa pentru aplicarea Hotărîrii Consiliului de Miniştri al R.P.R şi a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român cu privire la îmbunătăţirea activităţii cooperaţiei meşteşugăreşti, tov, preşedinte Iile David s'a pus în coada acelor elemente interesate să scornească fel de fel de motive pentru a împiedica ancheta dusă în apărarea corespondentului voluntar. Mai mult încă, tov. Ilie David, când a fost sesizat de ziar despre persecutarea corespondentului voluntar nu a luat nicio măsură ci dimpotrivă, a căutat să demonstreze că tot „hoţul de păgubaş" este vinovat. Documentele Congresului al XIX-lea al P.C.U.S. arată că critică de jos poate să se dezvolte şi să se lărgească numai cu condiţia ca orice om ce face o critică sănătoasă să fie convins că va găsi sprijin în organizaţiile noastre şi că lipsurile arătate de el vor fi efectiv înlăturate. Nedând atenţie criticii masselor şi neluând măsuri pentru apărarea cooperatorilor cinstiţi ameninţaţi cu represalii sau prigoniţi pentru critică, conducerea UCECOM-ului se lipseşte de ajutorul preţios al masselor în îmbunătăţirea activităţii cooperaţiei meşteşugăreşti, de sprijinul lor în lupta pentru demascarea şi înlăturarea elementelor duşmănoase şi afaceriste. Tocmai din cauză că critica şi autocritica nu erau încurajate, in unele cooperative meşteşugăreşti s'au putut cuibări ele-, mente exploatatoare sub forma de „specialişti“ care continuau să saboteze şi s'au putut petrece abuzuri şi hoţii pa spatele cooperatorilor cinstiţi şi consumatorilor. Lipsurile semnalate de corespondentul voluntar continuând să dăinuiască, redacţia ziarului nostru a făcut o a doua anchetă în luna iunie care a întărit concluziile primei anchete, in urma celei de a doua anchete Direcţia cadrelor din UCECOM prin adresa nr. 1124 ne face cunoscut, în sfârşit, că a luat următoarele măsuri: Aurel Martac, şef de secţie la cooperativa „Muncă şi Artă“ a fost exclus din cooperativă. N. Boni a fost scos din munca de preşedinte al cooperativei şi trimis în producţie. S-a propus deasemeni organelor in drept scoaterea din munca de responsabil cu cadrele la Uniunea „Prestări- Servicii“ a tov. Ion Ionescu care a contribuit la gâtuirea criticii. Măsurile nu trebue să se oprească aici. Iile Bumbac, fostul preşedinte al Uniunii „Prestări-Servicii“ care a patronat gâtuirea criticii în această cooperativă şi a căutat să acopere lipsurile existente, trebue tras la răspundere Conducerea UCECOM are datoria să analizeze în spirit critic şi autocritic atitudinea sa faţă de sesizările oamenilor muncii, să ia măsuri severe împotriva celor care înăbuşe critica de jos şi să creeze condiţii favorabile pentru dezvoltarea legăturilor sale cu massele de cooperatori cinstiţi. lír. Erői