Scȃnteia, iulie 1953 (Anul 22, nr. 2701-2727)

1953-07-01 / nr. 2701

•-K. Suntem la Începutul campaniei de strân­gere a recoltei, de treeriş şi colectări. Odată cu începerea treerişului se va în­cepe şi colectarea produselor agricole din recolta anului 1953. Colectările de produse agricole au o mare însemnătate în lupta pentru continua ridicare a bunei stâri ma­teriale a poporului muncitor din ţara noa­stră. Ele au menirea să contribue la asi­gurarea aprovizionării cu alimente a oa­menilor muncii dela oraşe, să asigure aprovizionarea cu materii prime a indus-­ triei noastre socialiste în plină dezvol-­ tare. Colectările constitue una din for­mele de seamă ale schimbului de mărfuri dintre oraş şi Sat, o expresie vie a alian­ţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Clasa muncitoare acordă un sprijin per­;­manem aliatului ei, ţărănimea muncitoare., Mii şi mii de tractoare, maşini şi unelte­ agricole şi tot felul de produse industriale sunt puse la îndemâna ţărănimii munci­toare pentru a obţine recolte tot mai bo­gate şi a-şi făuri un­ viitor fericit. Răspun­zând ajutorului primit din partea clasei­ muncitoare, din partea statului, ţărănimea muncitoare are datoria să predea la timp cotele de colectare ce se cuvin statului. In faţa comitetelor executive ale sfa­turilor populare, a organelor de colectare din regiuni şi raioane. In faţa tuturor oa­menilor muncii din agricultură stă sarcina, de mare răspundere de a asigura ca strân­sul recoltei, treerişul şi colectările să de­curgă, in­ anul acesta, în condiţiuni cât mai bune, că planul colectărilor la produ­sele agricole să se Îndeplinească la timp. Experienţe..altului trecut ne-a dovedit că acolo unde treeriştil şi colectările au fost bine organizate, unde­ ţărănimea munci­­i care a fost mobilizată de către organiza- FR. ŢAPOŞ vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole ştite de partid şi comitetele­­executive ale sfaturilor populare pentru îndeplinirea pla­nului de colectări, s’au obţinut rezultate ■ bune. • . Astfel, in regiunile Ploeşti, Piteşti, H.­nd­­oara,-- Bacău, Oradea, planul de colectări la grâu în sectorul individual a­­ fost realizat înainte de termen. Anul trecut, primele la predarea cotelor de colectare au­ fost gospodăriile agricole colective, încă în ziua de 2 iulie 1952, co­lectiviştii din Drăgăneşti, raionul Drăgă­­neşti, au predat la baza­ de recepţie can­titatea, de­ 6000 kg. orz, obţinând chitanţa Nr. 1 pe raion. Tot în aceeaşi zi, mem­brii, gospodăriei colective „6 Marile" din­­ Stobcăneşti, regiunea Bucureşti, au predat cota de 2000 kg. orz de toamnă. In campania­ de treeriş­­l colectări din anlbl trecut s'au manifestat însă şi o serie de lipsuri. Astfel, în regiunile Timişoara .şl Constanţa nu s’au organizat In mod te­­m­eitate­ treerişial şi colectările, nu toate co­tele datorate statului au fost luate dela aici, dându-ei astfel posibilitatea unor chia­buri şi uneltelor lor să se sustragă dela predarea cotelor. Deasemeni, unele baze de recepţie au avut mari defecţiuni, mai ales in ce priveşte lipsa de personal ca­lificat, ceea ce a avut ca urmare întârzie­rea preluării cotelor şi a lucrărilor de evidenţă. Anul acesta, o bună parte din organele de colectare şi din comitetele­ executive ale sfaturilor populare au luat din timp mă­suri pentru o cât mai bună pregătire a co­lectărilor. Organele de­­colectare din regiuni şi ra­ioane, centrele regionale de recepţionare, sfaturile populare regionale şi raionale au dat o mai mare atenţie decât în anii tre­cuţi pregătirii spaţiilor de inmagazinare. In cele mai multe regiuni s’au obţinut până, acum rezultate bune. Astfel, în regiunea Timişoara până la data de 20 iunie se realizase 98,10% din totalul lucrărilor de curăţire şi dezinfectare a magaziilor, iar în regiunea Craiova se realizase 100%. ...... Deasemeni, în unele regiuni s’a dat o atenţie deosebită reparaţiilor capitale pri­vind spaţiile de înmagazinare. In regiunea Bacău, de pildă, s'a­ realizat 100%, iar în regiunea Stalin s’a realizat­ 93% din pla­nul de reparaţii capitale. Cu toate acestea, în unele regiuni mai sunt o serie de lipsuri in direcţia pregătirilor pentru colectări. Sunt regiuni unde organele de colectare şi Comitetele executive ale sfaturilor populare nu au luat toate măsurile ca pregătirile pentru colec­tări să fie terminate la timp. In regiunile Iaşi, Cluj,, Suceava, Bacău, Oradea, lucrările de impunere au rămas în urmă. In aceste regiuni, şi în special în regiunea Oradea, „unde sa şi început secerişul or­zului, trebue mobilizate toate forţele ca lu­crările de impunere şi de distribuire a obligaţiilor de predare a cotelor de cereale către producătorii agricoli să se termine în timpul cel mai scurt. Datorită lipsei de preocupare a cen­trelor regionale de recepţionare şi a comitetelor executive ale sfaturilor popu­lare, în regiunea Cluj şi în Regiunea Autonomă Maghiară lucrările de curăţire şi dezinfectare a mgrgaz­iilor,au rămas mult in urmă, faţă de ritmul stabilit, iar in alte regiuni, ca­­Oradea, reparaţiile capitale au rămas in urmă. întârzierea reparaţiilor capitale se da­­toreşte în bună măsură şi Direcţiei gene­rale a recepţionării din Comitetul de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, care nu a urmărit îndeaproape felul cum se execută aceste reparaţii şi nu a luat ur­gent măsuri de îndreptare a lipsurilor. Rămânerea în urmă a pregătirilor pen­tru colectări trebue lichidată. O sarcină de seamă în această privinţă revine organelor de colectare şi comite­telor executive ale sfaturilor populare. Şi anume sarcina de a lua din vreme măsuri pentru o cât mai bună planificare şi organi­zare a treerişului şi colectărilor. Intre comi­tetele executive ale sfaturilor populare şi organele de colectare trebue să fie o per­manentă şi strânsă colaborare în această privinţă , să nu se mai repete lipsurile din anul trecut,, când unele sfaturi populare raionale, cum sunt cele din Pleniţa, Târ­­govişte, Pucioasa şi altele, au lăsat orga­nizarea campaniei de treeriş şi colectări numai pe seama organelor de colectare. Este deosebit de important ca treerişul şi colectările să nu se facă la întâmplare ci să se desfăşoare după un plan dinainte stabilit. Agenţii colectori comunali şi co­mitetele executive ale sfaturilor populare trebue să întocmească ritmul zilnic de tree­riş pentru fiecare batoză în parte, în func­ţie de capacitatea batozei, programând cetăţenii pe cete şi zile. Lista cete­lor trebue să fie afişată din timp la sfatul popular comunal. La formarea cotelor tre­bue să se ţină seama ca acestea să dispună de atelajele necesare pentru transportul cotelor de colectare la baza de recepţie. In campania de treeriş şi colectare, un rol deosebit de important îl vor avea de­legaţii de batoze. In, afară de faptul că trebue să se ocupe de o cât mai bună or­ganizare a muncii la arie pentru desfăşu­rarea în bune condiţiuni a treerişului, el trebue să asigure preluarea cotelor obliga­torii, plata muncii pentru lucrările execu­tate de S.M.T., uiumul la batoză, etc. Toc­mai de aceea ei trebue din timp pregătiţi, instruiţi temeinic, pentru a cunoaşte cât mai bine sarcinile pe care le au de înde­plinit. Io mai toate regiunile ţării delegaţii de batoze au fost recrutaţi şi s’au început cursurile pentru pregătirea lor. Acestor cursuri trebue să li se acorde o atenţie deosebită. Delegaţii de batoze au un bun prilej să ducă o intensă muncă politică în rândul ţăranilor muncitori, să stea de vorbă la arie cu fiecare ţăran muncitor in parte, să aducă o mare contribuţie la munca de lă­murire a ţăranilor muncitori cu privire la importanţa şi rostul colectărilor. Dease­­meni, delegaţii de batoză au un bun prilej de a duce muncă politică în rândurile ţă­ranilor muncitori pentru a le arăta cu exemple concrete, chiar din satele respec­tive, ce mari avantaje vor avea ţăranii muncitori unindu-se în întovărăşiri agri­cole sau gospodării colective. In perioada treerişului şi colectărilor, delegaţii de batoză trebue să ţină o strânsă legătură cu organizaţia de bază din co­muna în care lucrează, cu sfatul popular comunal. Sfaturile populare, sub îndru­marea organizaţiilor de bază, trebue să sprijine în muncă pe delegaţii de batoză. Pentru a asigura îndeplinirea planului de colectări integral şi in termenul stabi­lit, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi raionale, împreună cu împuterniciţii regionali şi raionali ai Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, vor stabili, pe baza planului de recoltat şi treeriş, ritmul zilnic al colectărilor pe raioane şi comune şi vor asigura zilnic transporturile în convoaie de la aici la tezele de recepţionare. Sfatu­rile populare trebue­ să şi întocmească din timp un­ plan privind transportul cereale­lor colectate. Delegaţii de convoi trebue să fie aleşi din rândurile "celor mai harnici şi mai cin­stiţi ţărani muncitori; el­ trebue îndrumaţi cum să prevină eventualele acţiuni­ de sa­botaj ale chiaburilor şi ale uneltelor lor care ar încerca să sustragă sau să schimbe produsele statului. In timpul colectărilor, lucrările dela tezele de­­recepţie trebue să decurgă în cele­­mai bune condiţiuni, să nu se repete lipsurile de anul trecut când la­­foarte multe baze de recepţie se întârzia cu pre­luarea cotelor de la producători, iar lucră­rile de evidenţă rămâneau cu mult în urmă. Munca la bazele de recepţie trebue să fie astfel organizată, încât producătorii să primească imediat plata cotelor pre­date. De aceea este nevoe ca centrele re­gionale de recepţionare şi sfaturile popu­lare regionale şi raionale să ia măsuri ca bazele de recepţie să aibă asigurat din timp personalul permanent şi sezonier. Organele de colectare şi comitetele executive ale sfaturilor populare vor tre­bui să dea o atenţie deosebită calităţii pro­duselor ce se predau statului. Batozele tre­bue să fie bine reglate pentru a curăţa im­purităţile aflate în cereale. Să se asigure ca la arii să existe trioare, vânturători. Iar producătorii să fie îndrumaţi pentru a folosi aceste mijloace şi a preda statului produse de cea mai bună calitate. Culturile recunoscute pentru sămânţă trebue să fie treetate şi manipulate sepa­rat. Organele de recepţionare au datoria de a da acestor produse o atenţie deose­bită şi a le păstra in condiţiuni cât mai bune. Atât în privinţa organizării ariilor şi a treerişului, cât şi în privinţa achitării obli­gaţiilor faţă de stat, gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole colective, în­tovărăşirile agricole trebue să fie un bun exemplu pentru ţărănimea muncitoare. Eie na fie printre primele la predarea cotelor faţă de stat, să fie în fruntea întrecerii pentru obţinerea chitanţei Nr. 1. Organele de colectare, sfaturile popu­lare, îndrumate şi sprijinite de organele de partid, trebue să considere campania de treeri ş­­i colectări din anul acesta ca o sarcină de foarte mare răspundere. Mobili­zând în această acţiune pe muncitorii S.M.T.-urilor, ai gospodăriilor agricole de stat, pe membrii gospodăriilor agricole co­lective şi al întovărăşirilor agricole şi în­treaga ţărănime muncitoare, in frunte cu comuniştii, să facem ca sarcina pusă In faţa noastră de partid şi guvern să fie în­deplinită întocmai, pentru ca in felul ace­sta să întărim şi mai mult scumpa noastră patrie. -' - j I ' • - 11 ;; i • .________- ; ; ' •;' *; Să asigurăm succesul colectărilor de produse agricole vegetale! Pag. 2 Meetinguri de solidaritate cu lupta poporului german pentru pace şi unitate Oamenii muncii din patria noastră con­­tinuă să..înfrepeze aventura fascistă a mer­cenarilor străini de la Berlin urzită şi pre­gătită de cercurile reacţionare ale pute­­r­iilor occidentalei In­ cadru! adunărilor din " uzine, fabrici şi instituţii, oamenii muncii îşi exprimă odată cu protestul lor ener­gic faţă­­ de mercenării fascişti satisfacţia că provocarea a eşuat şi sentimentele de solidaritate cu forţele democratice ale po­porului german, care luptă pentru unitatea Germaniei şi pentru pace. La adunarea colectivului întreprinderii *.­­­­..Industria .Bumbacului..." din...Capitală. La sute de muncitori şi muncitoare, tehnicieni, ingineri şi funcţionari au înfierat provo­carea fascistă la care s’au dedat agenţii străini la Berlin. Cu acest prilej a luat cuvântul, printre alţii, inginerul Silviu Dan, care a spus: ,,Odioasa provocare îm­­potriva păcii şi unitaţii poporului german ne umple inimile de mânie. Iniţiatorii acestei mârşave acţiuni sunt aceleaşi :" cercuri străine care întotdeauna au încu­rajat şi sprijinit militarismul agresiv ger­­. ,­man, care au adus popoarelor Europei cele mai grele suferinţe şi pierderi. In faţa unor astfel de provocări, avem datoria de a întări vigilenţa noastră, de a contribui ‘ cu puteri sporite la împiedicarea oricăror uneltiri ale duşmanilor păcii", ,V . întruniţi într’un mare meeting de pro­test, peste­ 1.000 muncitori şi tehnicieni , de la fabrica „Kirov" din Capitală au în­­­­fierat cu tărie provocările fasciste orga­nizate de duşmanii păcii împotriva Repu-­­ blicii Democrate Germane." Din mijlocul celor prezenţi a luat cu­vântul un membru al Comitetului de luptă pentru pace al întreprinderii, care a spus : . ..Niciun om cinstit nu poate rămâne indi­­ferent faţă de provocările fasciste de la Berlin, menite să împiedice realizarea uni­tăţii Germaniei şi înfăptuirea destinderii internaţionale dorite cu atâta ardoare de popoare. O Germanie unită, democrată şi­­ iubitoare de pace este în interesul nostru al tuturor pentru că aceasta contribue la în­lăturarea primejdiei unui nou război în ■■■■­ Europa şi în lume. De aceea, muncitorii din fabrica noastră se solidarizează şi salută ■ frăţeşte pe oamenii muncii din Germania, care luptă pentru unificarea Germaniei. Noi aflăm cu bucurie că majoritatea oame­nilor muncii din R. D. Germană nu au urmat şi nu urmează pe pogromiştii fas­cişti, ci se unesc şi mai mult în jurul Par­tidului Socialist Unit din Germania şi al guvernului R. D. Germane, luptă pentru­­ aplicarea noilor măsuri ale guvernului R. D. Germane, care netezesc calea spre uni­ficarea Germaniei şi sunt menite să ridice în chip simţitor bunăstarea celor ce mun­cesc din republică“. Cu prilejul meetingului de la fabrica nouă de maşini din cadrul Combinatului Sovrommetal-Reşiţa, strungarul Rausch Ion a înfierat cu tărie provocările fasciste de la Berlin, făcute cu scopul de a împie­dica realizarea năzuinţelor spre pace şi imitate ale poporului german şi a învenina atmosfera internaţională. ,,Noi — a spus strungarul Rausch Ion — suntem siguri că forţele democratice ale poporului german­­ vor învinge, deoarece lupta lor se bucură de simpatia şi sprijinul tuturor popoarelor dornice de pace. Marea Uniune Sovietică a luptat şi luptă în mod consecvent pentru rezolvarea paşnică a problemei germane, potrivit cu interesele tuturor popoarelor. Forţele păcii sunt cu mult mai puternice decât forţele reacţiunii şi războiului. Au mai luat cuvântul, printre alţii, mai- Ştrul stahanovist Gheorghe Vâjdea, spu­nând : „Năimiţii dolarului care au orga­nizat provocarea de la Berlin au arătat prin faptele lor că fascismul încearcă să scoată din nou capul. Aceasta cere din partea, tuturor celor ce iubesc pacea ascuţirea ii-i­­gilenţei şi înteţirea luptei pentru pace. Muncitorii combinatului Sovromutulaj­­petrolifer sunt solidari cu forţele demo­cratice ale poporului german, care au dat o ripostă energică celor care plănuesc să "împingă din" nou poporul "german într'o catastrofă". Meetinguri asemănătoare au avut loc şi în alte secţii ,la care­ au participat sute şi sute de muncitori, tehnicieni şi funcţionari. Intr’una din moţiuni se spune printre altele: „Noi ştim că în spatele sângeroşilor aven­turieri fascişti stau, cercurile reacţionare americane şi agenţii­­lor din­ rândurile ma­rilor monopolişti din Germania occiden­tală, care se tem de consolidarea forţelor democrate ale poporului german şi de re­zolvarea paşnică a problemei, germane. Po­porul­ nostru înfierează mârşava provocare a "mercenarilor străini şi a inspiratorilor lor, care au organizat aventura,de la Berlin, încercând ,să submineze, cauza,, păcii. Noi ne exprimăm solidaritatea noastră cu lupta clasei muncitoare şi a tuturor oamenilor muncii din Germania, împotriva reac­­ţiunii“. Provocarea fascistă de la 17 iunie din sectorul democratic al Berlinului a trezit profundă indignare, şi în­ rândul muncito­rilor,de la întreprinderea „Gh. Gheorghiu- Dej“ din oraşul­ Baia Mare. "La­ meetingul ce a avut loc în incinta întreprinderii a luat cuvântul şi stahanovistul Paul Ernyei. „Nouă, oamenilor muncii din Republica Populară Română — a spus, vorbitorul — nu ne este indiferent, dacă Germania este un stat democratic, sau,­ dimpotrivă, din nou un stat fascist şi agresiv. Noi ştim dintr’o amară experienţă ce însemnează militarismul şi fascismul german. De aceea ,noi suntem alături din toată inima de lupta poporului german, pentru realizarea unei .Germanii, unite, paşnice, democratice. In ce ne priveşte, nu vom precupeţi efor­turile noastre în muncă, ne­­vom ascuţi mereu­ vigilenţa pentru a zdrobi orice în­cercare a duşmanilor păcii şi libertăţii popoarelor, pentru a întări unitatea din­tre partid, guvern şi popor, pentru a în­tări Republica noastră scumpă1". Numeroşi alţi vorbitori şi-au exprimat satisfacţia că aventura fascistă de la Berlin a eşuat. Ei au salutat lupta forţelor demo­crate din Germania, luându-şi angajamen­te de a contribui cu puteri­ înzecite la lupta pentru pace în întreaga lume. Provocarea fascistă săvârşită recent în sectorul­ democrat al Berlinului de către bandele de mercenari plătiţi de cercurile reacţionare potrivnice păcii a stârnit in­dignarea puternică a oamenilor muncii din oraşul şi regiunea Iaşi. In întreprinderile şi instituţiile din oraş au avut loc­­meetinguri de protest în ca­drul cărora oamenii muncii au­ înfierat mârşava acţiune îndreptată de forţele­­negre ale războiului împotriva păcii. La meetingul care a avut loc la Atelie­rele C.F.R. „Ilie Pintilie“, tov. Ilie Var­­nali, secretarul organizaţiei de partid din întreprindere, a spus :­­Alături de întreaga lume cinstită, ne ri­dicăm împotriva acelora care uneltesc con­tra păcii. Suntem convinşi că poporul din R. D. Germană îşi va strânge şi mai mult rândurile în jurul Partidului Socialist Unit din Germania şi al Guvernului R. D. Ger­mane şi va lupta mai hotărît pentru unita­tea patriei sale. In cuvinte­ energice, stahanovistul Va­­sile Timică a exprimat indignarea între­gului colectiv al atelierelor faţă de provocările săvârşite la Berlin de merce­narii fascişti, în spatele cărora stau cercu­rile reacţionare din Apus. Participanţii la meeting au votat o mo­ţiune prin care îşi manifestă solidaritatea cu poporul, german, cu cripta acestuia pen­tru­­o Germ­an Ole' uilică, independentă, de­mocratică și iubitoare de pace. SCÂNTEIA r SCRISORI CĂTRE „SCÂNTEIA" De ce se tărăgănează terminarea clădirii laboratorului de higienă din Adjud? Spre deosebire de trecut când guver­nele burghezo-moşiereşti nu se îngrijeau de starea­ sanitară a oamenilor muncii, astăzi, în regimul democrat-popular se dă o deosebi­tă atomii a­ sănătăţii celor ce mun­cesc. Au fost înfiinţate numeroase spitale, policlinici, dispensare, puncte sanitare, etc. Numărul celor ce activează pe tărâm sanitar pentru ocrotirea sănătăţii oame­nilor muncii creşte neîncetat. Prin grija partidului şi guvernului a luat fiinţă în toamna anului 1952 în ora­şul Adjud un laborator de higienă, dotat cu cele necesare. Ministerul Sănătăţii a alocat Secţiei Să­nătate a Sfatului popular raional Adjud fonduri pentru terminarea unei clădiri în care să fie­ instalat laboratorul astfel ca acesta ■ să-şi poată duce activitatea în bune condiţii şi. Deşi,, construirea, clă­dirii a început acum nouă luni de zile, ea nu­­ a fost terminată până în prezent, lucrările fiind tărăgănate de la o lună la alta. Vinovată de această tărăgănare este Secţia Sănătate a Sfatului popular regional Bârlad care, lucrând după metode biro­crato-cancelariste, n’a luat măsuri pentru planificarea, din vreme a materialelor ne­cesare acestei construcţii. La această stare de lucruri a contribuit şi Secţia Sănătate a Sfatului popular al raionului Adjud în frunte cu dr. Mihai Hâncu,­ şeful secţiei, care neglijează sistematic rezolvarea aces­tei probleme. Deşi este direct interesată, Secţia Sănătate a Sfatului popular raional Adjud ,nu întreprinde nimic şi aşteaptă ca totul să-i vină de-a gata, pară mălăiaţă. Datorită nepăsării şi atitudinii lipsite de grijă faţă de nevoile oamenilor muncii, de care dau dovadă conducerile secţiilor sănătate ale sfaturilor populare regional Bârlad şi raional Adjud, laboratorul, care este înzestrat cu tot utilajul necesar, nu-şi poate desfăşura din plin activitatea sa pentru ocrotirea sănătăţii masselor de oameni ai muncii din oraşul şi raionul Adjud. Faţă de această situaţie, se impune ca Ministerul Sănătăţii şi Comitetul execu­tiv al Sfatului popular regional Bârlad să ia măsuri urgente pentru terminarea clădirii laboratorului şi sancţionarea celor ce se fac vinovaţi de tărăgănarea acestor lucrări. DUMITRU CROITORU corespondent voluntar Eleşteul de peşte din satul Vâjâitoarea In trecut, pe Islazul satului Vâjâitoarea se scurgea un firicel de apă căruia oamenii îi ziceau Viroaga. Odată cu seceta de vară Viroaga seca, iar pe islazul pârjolit de razele fierbinţi ale soarelui vitele slă­bite răbdau de foame, şi de sete. Aşa a fost cu mulţi ani in urmă. Ţăranii muncitori din­ acest­­sat au încercat de multe ori sub stăpânirea burghezo-moşie­­rească să oprească­ această apă printr’un dig, să creeze un eleşteu de peşte şi tot­odată să asigură pe timpul verii apa nece­sară vitelor. Ei n’au cerut decât învoire să facă singuri digul, dar chiaburul Tudo­­rache Caloianu, care era primar pe atunci, le-a interzis să-l construiască. In zadar s’au adresat oamenii prefectului din Râmnicu- Sărat și conducerii de atunci a Ministe­rului Agriculturii. Răspunsul na venit niciodată. La începutul acestui an, în com­ii­­a Măr­­tineşti a luat fiinţă o gospodărie agricolă colectivă cu numele de „Zorile Socialismu­lui“. După inaugurarea gospodăriei, colec­tive, secretarul organizaţiei de haz­, tov. Radu I. Ion, a convocat o adunare a orga­nizaţiei în care s-a discutat problema creă­rii eleşteului de peşte. Propunerile comu­niştilor au fost discutate apoi în adunarea generală a membrilor gospodăriei. Comuniştii Ilie St. Ion şi alţii au arătat colectiviştilor că astăzi, datorită ajutoru­lui dat de partid, ei pot realiza ceea ce au năzuit ani dearândul. Colectiviştii au pri­mit cu bucurie propunerile comuniştilor şi au pornit la muncă. Cu materialele procu­rate din posibilităţi locale, ei au construit deacurmezişul Viroagei un dig înalt de 4 m. şi lat de 6­­m., " stăvilind" apa care­ s'a ridicat la o înălţime de peste 2 m., pe o suprafaţă de peste 25.000 m.p. Toto­dată, colectiviştii au făcut şi un canal de scurgere a apei în caz de ploaie. Luna trecută, când totul părea că este gata, au venit ploile, iar apa care crescuse în eleşteu nu putea să se scurgă pe singu­rul canal îngust săpat în acest scop. In noaptea de 9 Mai cerul era acoperit de nori negri şi ploua de parcă ar fi turnat cu găleata. Apele adunate în eleşteu s'au ridicat la nivelul digului. In ciuda ploii, toţi colectiviştii, dela mic până la mare, tineri şi bătrâni, femei şi bărbaţi, s'au adunat cu căruţe, lopeţi, sape, etc. A venit şi moş Ion­iţă St. Ion în vârstă de 70 de ani, care a­ muncit cot la cot cu tov. Vasi­le Petrache, secre­tarul organizaţiei de bază U.T.M. Colec­tivişti ca Radu G. Constantin, Bucur Mol­­doveanu şi alţii au cărat primele căruţe cu pământ pe dig. Roţile carelor se înfundau până la butuci în pământul argilos, iar caii se scufundau şi ei. Apa se infiltrase peste tot. Dar până la urmă digul a fost întărit, iar primejdia înlăturată. Când au început să scadă apele în văzul tuturor un centimetru... doi... zece... colec­tiviştii au respirat uşuraţi de parcă li s’ar fi luat o greutate de pe umeri. Femeile au început să bată din palme. Un puter­nic ura... a răsunat în văzduh. Cu inimile pline de bucurie discutau colectiviştii des­pre peştele pe care-l vor creşte în eleşteu, despre vitele lor care nu vor mai suferi de sete, despre viaţa fericită spre care-i îndrumă partidul. Copiii colectiviştilor au plantat pe mar­ginea eleşteului ramuri de plopi şi salcie care vor întări şi vor înfrumuseţa malu­rile. E. NICOLAEV corespondent al „Scânteii" pentru regiunea Galaţi Vizite ale delegaţiei de femei de peste hotare Luni dimineaţa Elisa Bnanco, laureată a Premiului Internaţional Stalin „Pentru in­tărirea­­ păcii între popoare", şi celelalte delegate ale femeilor de peste hotare, care se află în ţara noastră, au vizitat gospodă­ria agricolă colectivă din comuna Harman, regiunea Stalin. In aceeaşi zi, membrele delegaţiei au vizitat centrul şcolar profesional metalur­gic din Oraşul Stalin, unde din mare număr de tineri se califică în diferite meserii. Secţiile centrului şcolar, dormitoarele, cantina şi sala de spectacole, parcurile care înconjoară clădirea au produs o frumoasă impresie vizitatoarelor, cărora elevii le-au făcut o primire călduroasă. In după amiaza zilei de Luni, membrele delegaţiei au vizitat spitalul unificat de obstetrică şi chirurgie din Oraşul Stalin, iar apoi Biserica Neagră, unde au ascultat un concert din lucrări pentru orgă de Bach, Haendel, Franck. (Agerpres) PE URMELE SCRISORILOR NEPUBLICATE Pentru des­făşurarea largă a criticii de jos în cooperaţia meşteşugărească! Corespondentul volu­ntar M. Florescu, muncitor la cooperativa­­ meşteşugărească „Muncă şi Artă" din cadrul Uniunii Prestări-Servicii a sesi­­zat ziarul nostru în­ câteva rânduri des­pre unele abu­zuri şi lipsuri de la ace­astă cooperativă. El ne scria că Aurel Mai­otac, şeful Secţiei Imprimerie, pretinde de la muncitori sper­­ţuri pentru procurarea comenzilor şi îm­parte lucrul în secţie „pe sprânceană“. Din cauza aceasta, câteva muncitoare re­cent calificate din Geoţia Imprimerie a­­veau mai puţin de lucru şi câştigau mai puţin. Aurel Martac, element duşmănos, e ţinut în braţe de preşedintele N. Boni pe motiv că e bun „specialist", împreună cu acest Martac şi responsabila de cadre Aurica Mazilu — ne scria corespondentul voluntar — preşedintele N. Boni a trans­format cooperativa într’o moşie proprie. Sesizările corespondentului voluntar au fost înaintate la UCECOM (Uniunea Cen­trală a Cooperativelor Meşteşugăreşti) spre cercetare şi rezolvare. Cercetările au fost făcute de tov. Zibalis din Corpul Special de Control al UCECOM, tov. Ion Ionescu, şeful secţiei de cadre al Uniunii Prestări- Servicii de care depindea cooperativa şi Ilie Bumbac, preşedintele Uniunii Pres­tări-Servicii. Rezultatul ? Aurel Martac, element duşmănos şi afacerist, a rămas mai departe la conducerea secţiei Impri­merie, Aurica Mazilu — ulterior identifi­cată şi ea ca element chiaburesc — a rămas mai departe responsabilă cu cadrele iar corespondentul voluntar M. Florescu a fost transferat la altă secţie ca să „se înveţe minte“ să mai critice lipsurile şi hoţiile din cooperativă. , Pe scrisorile de sesizare ale corespon­dentului voluntar s'au pus trei referate grele ca trei lespezi de mormânt. In referatul său, tov. Zibalis, din corpul de inspectori al UCECOM, scria: „Cred că el (corespondentul voluntar — n. n.) ar trebui să fie mutat la altă coope­rativă ca avertisment !“ Avertisment pen­tru că a criticat I in referatul său, tov. Ion Ionescu, şef de cadre la Uniunea Prestări-Servicii, scria : „Am hotărît mutarea în altă secţie a tov. M. Florescu... pentru motivul că... s’a transformat un vânător de greşeli“... In vânător al „greşelilor“ unui element duş­mănos strecurat in funcţia de responsabil de cadre, ale altui element duşmănos, şef de secţie şi ale preşedintelui care făcea casă bună cu dânşii. Şi, pentru că unirea tree puterea, Ilie Bumbac, preşedintele Uniunii Prestări- Servicii, semnea­ză şi el un referat cu concluzii de transferare întărind poziţia afaceriştilor care au pedepsit pe corespon­dentul voluntar vinovat de faptul că s-a făcut purtător de cuvânt al oamenilor cinstiţi, că a îndrăznit să-şi spună des­chis părerea asupra unor lipsuri şi abuzuri. In cursul lunii Martie, redacţia ziarului nostru a făcut o anchetă care a stabilit că sesizările corespondentului voluntar erau întemeiate şi că este persecutat pentru că a îndrăznit să critice conducerea coopera­tivei. A ieşit la iveală faptul că Ilie Bum­bac, preşedintele Uniunii Prestări-Servicii,­ minimalizează şi cocoloşeşte lipsurile din cooperativă acoperindu-l pe preşedintele N. Boni. Deasemeni, a ieşit cu putere la iveală faptul că muncitorii din cooperativă nu cutează să critice lipsurile sau hoţiile de teamă să nu fie daţi afară, mutaţi sau transferaţi in alte cooperative. La plenara de producţie din 20 Ianuarie a. c. din cei peste 200 participanţi n'au îndrăznit să ia cuvântul decât 9 cooperatori. O munci­toare luând cuvântul a spus, că „mulţi ar vrea să vorbească dar le este frică că îşi pierd pâinea''. Pentru că a îndrăznit să spună acest lucru, muncitoarea a fost mu­tată la scurt timp din cooperativă. După ce corespondentul voluntar M. Florescu a fost transferat, de câte ori se ridica vreun tovarăș să critice, oamenii exclamau cu compătimire : „Alt Florescu“. Aurel Martac plafona câştigurile mun­citorilor din secţie, întocmind un tatel de câştigurile permise fiecăruia. Numai lui nu şi le limita ! Când muncitorii s-au plâns preşedintelui, acesta i-a ameninţat că îi mută „dacă nu-şi văd de treabă". Preşedintele a avut tot timpul o ati­tudine de cocoloşiră a abuzurilor şi fap­telor necinstite ale lui Aurel Martac, iar când acesta a mers până acolo că l-a trans­ferat pe corespondentul voluntar, preşedin­tele Boni a fost mulţumit că, în sfârşit, „s'a făcut linişte''. Cât despre Aurica Mazilu, dovedită ele­ment chiaburesc, a fost scoasă, din munca cu cadrele din cooperativă, dar aceasta nu din iniţiativa UCECOM-ului ci a orga­nelor de partid. La ancheta făcută de redacţia ziarului nostru a luat parte şi un delegat din par­tea secretariatului UCECOM. Au trecut două luni şi totuşi condu­cerea UCECOM-ului (preşedinte tov. Ilie David) n’a luat niciun fel de măsuri pentru eliminarea elementelor duşmănoase şi necinstite din cooperativă şi pentru sanc­ţionarea gâtuitorilor criticii ; ea a tolerat astfel să se continue cu persecutarea şi prigonirea celor care critică, să se con­tinue acţiunile de intimidare a cooperato­rilor care îndrăzneau să semnaleze lipsu­rile şi să demaşte elementele corupte şi duşmănoase. In loc să considere sesizările corespon­dentului voluntar ca un ajutor în munca sa pentru aplicarea Hotărîrii Consiliului de Miniştri al R.P.R şi a Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român cu privire la îmbunătăţirea activităţii coope­raţiei meşteşugăreşti, tov, preşedinte Iile David s'a pus în coada acelor elemente interesate să scornească fel de fel de mo­tive pentru a împiedica ancheta dusă în apărarea corespondentului voluntar. Mai mult încă, tov. Ilie David, când a fost sesizat de ziar despre persecutarea corespondentului voluntar nu a luat nicio măsură ci dimpotrivă, a căutat să demon­streze că tot „hoţul de păgubaş" este vinovat. Documentele Congresului al XIX-lea al P.C.U.S. arată că critică de jos poate să se dezvolte şi să se lărgească numai cu condiţia ca orice om ce face o critică sănă­toasă să fie convins că va găsi sprijin în organizaţiile noastre şi că lipsurile arătate de el vor fi efectiv înlăturate. Nedând atenţie criticii masselor şi neluând măsuri pentru apărarea coopera­torilor cinstiţi ameninţaţi cu represalii sau prigoniţi pentru critică, conducerea UCECOM-ului se lipseşte de ajutorul preţios al masselor în îmbunătăţirea ac­tivităţii cooperaţiei meşteşugăreşti, de sprijinul lor în lupta pentru demascarea şi înlăturarea elementelor duşmănoase şi afaceriste. Tocmai din cauză că critica şi autocri­tica nu erau încurajate, in unele coopera­tive meşteşugăreşti s'au putut cuibări ele-, mente exploatatoare sub forma de „spe­cialişti“ care­ continuau să saboteze şi s'au putut petrece abuzuri şi hoţii pa spatele cooperatorilor cinstiţi şi consumatorilor. Lipsurile semnalate de corespondentul voluntar continuând să dăinuiască, redac­ţia ziarului nostru a făcut o a doua anchetă în luna iunie care a întărit conclu­ziile primei anchete, in urma cel­ei de a doua anchete Direcţia cadrelor din UCECOM prin adresa nr. 1124 ne face cunoscut, în sfârşit, că a luat următoarele măsuri: Aurel Martac, şef de secţie la coopera­tiva „Muncă şi Artă“ a fost exclus din cooperativă. N. Boni a fost scos din munca de preşedinte al cooperativei şi trimis în producţie. S-a propus deasem­eni organe­lor in drept scoaterea din munca de res­ponsabil cu cadrele la Uniunea „Prestări- Servicii“ a tov. Ion Ionescu care a­ con­tribuit la gâtuirea criticii. Măsurile nu trebue să se oprească aici. Iile Bumbac, fostul preşedinte al Uniunii „Prestări-Servicii“ care a patronat gâtui­rea criticii în această cooperativă şi a căutat să­ acopere lipsurile existente, tre­bue tras la răspundere Conducerea UCECOM are datoria să analizeze în spirit critic şi autocritic ati­tudinea sa faţă de sesizările oamenilor muncii, să ia măsuri severe împotriva ce­lor care înăbuşe critica de jos şi să creeze condiţii favorabile pentru dezvoltarea legăturilor sale cu massele de coopera­tori cinstiţi. lír. Erői

Next