Scȃnteia, august 1953 (Anul 22, nr. 2728-2754)

1953-08-01 / nr. 2728

Fag. 2 SCÂNTEIA’ Cuvântări rostite la cel de al III-lea Congres Mondial al Tineretului Publicăm în continuare cuvântările rostite la Congresul Mondial al Tinere­tului. Cuvântarea lui Gudmundur Magnusson (ISLANDA) Gudmundur Magnusson, delegat «1 Uniunii Studenţ­lor socialişti din Islanda, a înfăţişat în cuvântul său aspecte ale luptei tineretului islandez pentru­ pace şi Independenţă naţională, împotriva milita­rizării ţării, împotriva şomajului şi a mi­zeriei. Cuvântarea lui Iadamsuren (R. P. MONGOLA) In numele tuturor tinerilor din R. P. Mongolă a vorbit Iadamsuren, şeful dele­gaţiei R. P. Mongole. Referindu-se la lucrările Congresului Mondial al Tineretului, vorbitorul a arătat că tineretul Republicii Populare Mongole va­ face totul pentru a traduce în viaţă hotărîrile Congresului, luptând cu consec­venţă şi fermitate pentru cauza păcii şi prieteniei intre popoare. Cuvântarea lui Dalila Soler (PARAGUAY) In numele tineretului din Paraguay, Dalila Soler a descris condiţiile grele In care tânăra generaţie şi întreg poporul acestei ţări îşi duc existenţa. Tineretul din Paraguay — a spus vorbi­toarea — duce o luptă tenace, fiind sigur de dreptatea cauzei sale, ştiind că viitorul îi aparţine. Dalila Soler a salutat în numele tine­retului din Paraguay încheierea armisti­­ţiulu­i în Coreea. Cuvântarea lui Wolfgang Schoor (GERMANIA OCCIDENTALA) In cuvântul său, compozitorul Wolf­gang Schoor, catolic din Germania occi­dentală, a subliniat că prezenţa lui la acest Congres se datoreşte convingerilor sale şi ale multor altor creştini că odată şi odată ei vor da socoteală nu numai de ceea ce au făcut, ci şi de ceea ce au omis să facă în lupta pentru viitorul tineretului, pen­tru pace. Cuvântarea lui El Djebil­ ­ (MAROC) Vorbind în numele delegaţiei Uniunii Studenţilor Marocani, El Djebil a arătat că­ în sânul naţiunii marocane tineretul constitue elementul cel mai entuziast şi cel mai hotărât în lupta pentru cucerirea inde­pendenţei naţionale. Cuvântarea lui Kim Ki Su (R. P. D. COREEANA) Conducătorul delegaţiei coreene, Kim Ki Su, a spus in cuvântarea sa­ . Acum patru ani, întruniţi la Budapesta, am jurat toţi ca un singur om să fim curajoşi şi i hotărîţi în lupta pentru pace. Tinerii din Coreea au ţinut minte întot­deauna această promisiune pe care au fă­cut-o prietenilor dragi şi au îndeplinit-o cu cinste, fără să-şi cruţe viaţa. încheierea armistiţiului în Coreea con­stitue o victorie glorioasă a poporului co­reean. Această victorie a fost cucerită de poporul coreean cu sprijinul tuturor pop C relor iubitoare de pace, cu sângele ce­m­ai buni fii şi fiice ale sale. De aceea, nlţumesc incăodată sincer în numele ti­neretului coreean tineretului chinez care ne-a ajutat cu preţul sângelui său şi vouă care ne-aţi sprijinit. Trebue să depunem toate eforturile — a­m pus în continuare vorbitorul — pentru in­staurarea unei păci trainice şi îndelungate în lumea întreagă, trebue să obţinem În­cheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri şi admiterea R. P. Chineze în Organizaţia Naţiunilor Unite. Cuvântarea lui Michael Olymbios (CIPRU) Michael Olymbios (Cipru) a arătat că tineretul din ţara sa este pe deplin con­ştient de faptul că tineretul din întreaga lume are interese comune. Cuvântarea lui Giovanni Berlinguer Congresul a fost apoi salutat de Gio­vanni Berlinguer, secretar general al Uni­unii Internaţionale a Studenţilor, care a exprimat năzuinţa profundă a studenţilor din toate ţările, de toate tendinţele, de a studia, de a construi o viaţă nouă, de a lupta împotriva bolilor în calitate de me­dici, de a educa pe tineri în calitate de profesori, de a face să progreseze ştiinţa în calitate de savanţi, de a clădi noi lo­cuinţe şi de a construi noi maşini, de a mări bogăţiile lumii şi de a face viaţa omului mai frumoasă. Cuvântarea lui Ghonem Atassi (SIRIA) Ghonem Atassi (Siria) a spus printre­­altele : delegaţia siriană sprijină ideea con­vocării unei conferinţe internaţionale a ti­nerilor ţărani şi orice iniţiativă pentru or­ganizarea întâlnirilor culturale şi sportive între diverse ţări şi mai ales între ţările din Orientul Mijlociu. Cuvântarea lui Denise Latrille (AFRICA NEAGRA FRANCEZA) Denise Latrille (Africa Neagră Fran­ceză) a vorbit în numele Adunării Demo­cratice Africane şi a Uniunii Tinerelor Fete Africane din Franţa. Ea a înfăţişat în cuvântarea sa viaţa grea şi plină de mizerie a tineretului african şi în special a tinerelor fete, precum şi lupta lor pentru pace şi pentru satisfacerea revendicărilor lor. Cuvântarea lui H. K. Tan (MALAI­A) Acum mi mai este departe momentul când va triumfa dorinţa popoarelor iubi­toare de pace din întreaga lume, a spus delegatul tineretului malaez H. K. Tan. Confirmarea speranţelor de pace ale po­poarelor prin încheierea armistiţiului in Coreea înarmează tineretul cu noi forţe în lupta sa pentru un viitor fericit. Cuvântarea lui Birendra Sinha (INDIA) Birendra Sinha, şeful delegaţiei in­diene, a vorbit despre lupta pe care o desfăşoară tineretul din ţara sa pentru pace şi o viaţă mai bună. El a citat nu­meroase exemple care arată creşterea avântului de luptă al tineretului indian. Cuvântarea lui Davide Pescatori (TRIEST) Davide Pescatori, şeful delegaţiei tine­retului din Triest, a arătat că s-a realizat în prezent o colaborare între diferitele or­ganizaţii de tineret care au pornit o serie de acţiuni în folosul tinerilor şomeri şi pentru lichidarea şomajului în rândurile tineretului. Cuvântarea lui Ismail Bhoola (AFRICA DE SUD) In cuvântul său, Ismail Bhoola (Africa de Sud) a arătat că marile greutăţi şi pro­blemele complicate ale tineretului din ţara sa provin în primul rând din politica de discriminare rasială dusă în Africa de Sud. In fiecare domeniu de activitate din ţara noastră — a spus vorbitorul — există discriminare rasială. Lupta tineretului pentru o viaţă mai bună este legată de lupta întregului popor african. Cuvântarea lui Gunnar Brövig (NORVEGIA) In calitate de invitat, a spus Gunnar Brövig din Norvegia, salut Congresul şi-mi exprim satisfacţia pentru iniţiativa luată în vederea lărgirii colaborării în­tre tinerii din lumea întreagă. Vorbitorul a insistat asupra necesităţii de a se strânge mai mult legătura dintre F.M.T.D. şi tineretul ţărilor scandinave. Cuvântarea lui Luis Figueroa (CHILI) Luis Figueroa, conducătorul delegaţiei chiliene, a înfăţişat in cuvântul său dife­rite aspecte ale luptei tineretului chilian pentru pace, independenţă naţională şi o viaţă mai bună. El a subliniat creşterea unităţii tineretului, legătura­­ tot mai strânsă cu mişcarea pentru pace a între­gului popor. Cuvântarea lui Rory Westmaas (GUIANA ENGLEZA) Rory Westmaas, secretar al Comitetu­lui pentru Pace din Guiana Engleză, a subliniat în cuvântul său bucuria cu care au primit toate popoarele lumii vestea în­cheierii armistiţiului în Coreea. Delegatul a salutat apoi în numele tine­retului şi poporului Guianei marile reali­zări ale tineretului iubitor de pace din toate ţările şi în special din Uniunea So­vietică şi ţările de democraţie populară. Cuvântarea lui Bob Gifford (MAREA BRIT­AN­IE) Noi am simţit o mare bucurie la vestea minunată a semnării armistiţiului în Co­reea, a spus în cuvântarea sa delegatul tineretului britanic, Bob Gifford. Sperăm că acest fapt va fi un puternic imbold în lupta pentru curmarea tuturor războaielor existente. Succesul obţinut de forţele păcii prin încheierea armistiţiului din Coreea dă un mare avânt eforturilor tineretului britanic pentru îmbunătăţirea condiţiilor sale de viaţă, pentru obţinerea de drepturi. Cuvântarea lui Fleder Cabrela (URUGUAY) Fleder Cabrela (Uruguay) a prezentat o serie de aspecte din lupta dusă de tine­retul din ţara sa pentru obţinerea drep­turilor sale. Organizându-se în diferite comitete care au ca scop sprijinirea ac­ţiunilor din cadrul luptei pentru pace, tinerii din Uruguay au reuşit să strângă numeroase semnături în legătură cu pro­blema apărării şi menţinerii păcii. Cuvântarea lui István Denes (R. P. UNGARA) István Denes, şeful delegaţiei tineretu­lui maghiar, după ce a arătat că delegaţia maghiară este întrutotul de acord cu rapor­tul prezentat la Congres, a vorbit despre lupta dusă de toţi tinerii din patria sa pentru înflorirea economică şi culturală, despre marile drepturi ale tineretului din Republica Populară Ungară. Cuvântarea lui Khan-Chan-Deng (PATHET LAO) Descriind situaţia grea a tineretului patriei sale, delegatul din Paithet Lao, Khun-Chan-Deng, a arătat că tinerii au înţeles că drepturile lor sunt inseparabil legate de drepturile naţiunii, că lupta pen­tru apărarea­,acestor drepturi este lupta pentru independenţa naţională şi pacea mondială. Cuvântarea lui Gustavo Rodngues (COLUMBIA ) — Cu adâncă emoţie vreau să arăt că ti­neretul patriei mele se simte ruşinat de faptul că tinerii din ţara noastră au parti­cipat la infama aventură războinică din Coreea — a spus în intervenţia sa Gus­tavo Rodrigues (Columbia). — Eu însumi am plecat în Coreea înşelat de cei care au antrenat patria noastră într'o politică războinică. Ei au profitat de situaţia mea disperată, de lipsa mea de Informaţii şi de experienţă, au folosit tot felul de min­ciuni şi calomnii. Vorbitorul a spus în încheiere : Nu vom permite niciodată ca mâinile noastre să se mai păteze vreodată cu sângele oamenilor nevinovaţi. Cuvântarea lui Emil Otto Emil Otto, delegat al Federaţiei Sin­dicale Mondiale, luând cuvântul, a arătat că celor ce se împotrivesc păcii şi neagă dreptul tineretului la muncă, la remune­raţie justă, la cultură şi învăţătură spre a-i folosi astfel mai uşor în scopuri de război, le vine din ce în ce mai greu să ţină piept avântului forţelor păcii. F­e­­vendicările tineretului cu privire la egali­tatea în drepturi, la salariu egal pentru muncă egală, la muncă asigurată pentru toţi tinerii, la o corespunzătoare pregătire profesională şi la suficiente posibilităţi de învăţătură, cu privire la sport şi la folo­sirea tuturor realizărilor culturii — a spus vorbitorul — formează o importantă parte componentă a programului Federaţiei Sin­dicale Mondiale. Cuvântarea reprezentantului delegaţiei spaniole Gândul a sute de mii de tineri spanioli — a arătat în cuvântarea sa reprezentantul delegaţiei spaniole !— se îndreaptă acum cu bucurie spre tinerii din toate ţările, cu idei şi credinţe din cele mai diferite care s-au întrunit la Bucureşti pentru a-şi da mâinile şi a-şi uni eforturile pentru făurirea unei vieţi mai drepte şi mai feri­cite într-o lume a păcii. Cuvântarea lui Luis Jorge (ARGENTINA) Tineretul catolic iubeşte pacea, a spus Luis Jorge, delegat catolic din Argentina. Noi am venit la acest Congres — a spus în continuare delegatul — pentru a strânge mâinile tinerilor socialişti, pro­testanţi, liberali, comunişti, musulmani, ale tinerilor de toate ideile politice, de toate religiile, de toate tendinţele intelec­tuale, pentru a le spune că noi nu suntem în dezacord cu nimeni atunci când luptăm pentru pace, pentru Independenţă, pentru drepturile omului, pentru o viaţă mai bună. Cuvântarea lui Rav Winning (AUSTRALIA) Ray Winning, reprezentant al delega­ţiei australiene, a arătat că forţa mişcării tineretului trebue să ducă la mobilizarea întregului tineret din Australia în apăra­rea păcii mondiale. Cântecele şi dansurile delegaţiei germane la marea sărbătoare­ ­ Tineretul german are minunate amintiri­­de la Festivalul ţinut acum doi ani la Berlin. El a căutat să se pregătească cât mai bine pentru Festivalul de la Bucureşti. Tineretul nostru a căutat să înfrângă greutăţile create de aceia care nu văd cu ochi buni prietenia dintre tinerii ger­mani din Apus şi din Răsărit ; el se pre­zintă ca o delegaţie strâns unită, simbol al aspiraţiilor sale spre o Germanie unită. Au fost însă unele greutăţi, din pricină că în Apusul Germaniei echipele artistice nu­ au condiţii bune de dezvoltare. In R. D. Germană, sindicatele şi Uniunea Ti­neretului Liber German (U.T.L.G.) au or­ganizat concursuri în vederea Festiva­lului. Pe primul loc s-a situat ansam­blul U.T.L.G. al şcolii superioare pedago­gice din Potsdam. Mulţi dintre artiştii amatori şi-au încheiat examenele de sfâr­şit de semestru cu nota cea mai mare la toate disciplinele. Studenta Vera Wicke, de pildă, membră a grupei de dansuri a ansamblului, a fost înainte muncitoare agri­colă, la moşieri. Abia după eliberare a avut ocazia să absolve facultatea muncito­­rească-ţărănească, unde şi-a însuşit pregă­tirea necesară pentru a putea urma o şcoală superioară. Când a fost întrebată dacă participarea la ansamblu nu o împie­dică la învăţătură, ea a răspuns râzând : „Dăcă nu aş dansa în ansamblu, aş fi nu­mai jumătate de om". In cadrul ansamblului se remarcă în mod deosebit corul. Conducătorul lui este do­centul de muzică Manfred Grüttner, în vârstă de 25 de ani. Realizările acestuia în domeniul muzicii au făcut să fie propus pentru Premiul Naţional. De doi ani, corul a participat mereu printre primele la toate concursurile de artă populară din repu­blică. Iar acum, membrii acestui cor şi-au cucerit cu arta lor biletele spre Bucureşti. In programul ansamblului, printre pie­sele cele mai frumoase din moştenirea cla­sică este „Corul Libertăţii“ din oratoriul „Joseph“ de Händel. Corul le stăpâ­neşte cu măestrie de la cel mai fin piano până la puternicele tacte finale, care cer folosirea tuturor posibilităţilor. Deosebit de popular este un cântec mic, simplu, care a luat naştere la uzinele „Leuna“, în 1923. Cântecul se cheamă „Micul trompetist" şi vorbeşte despre un tânăr erou. Grupa de dansuri aduce alături de dan­suri din Germania întreagă şi o suită co­regrafică din ţinutul de origină al ansam­blului. Centrul acestei suite îl formează aşazisul „dans al morţilor". După nume pare să fie un dans trist, însă de fapt e de KARL-HEINZ SCHLEINITZ redactor al ziarului „Tägliche-Rundschau“ Berlin foarte vesel. Dansul acesta este cunoscut la noi din vremuri imemorabile, s-au găsit note despre el care datează chiar din Evul Mediu. Un băiat se găseşte în mijlocul gru­pului şi priveşte jalnic spre fetele, care — după reguli anumite — dansează cu ceilalţi băieţi în jurul lui. Apoi băiatul e salvat de o fată mai curajoasă, iar în locul lui rămâne altul, amărît şi abandonat. In mijlocul cercului, acesta aşteaptă la rân­dul său să fie îndrăgit de una dintre fete. Delegaţia culturală germană cuprinde şi Ansamblul de cântece şi dansuri al Uniunii sindicale libere germane şi gru­pul de dansuri al Ansamblului de stat al artei populare al R.D.G. şi Ansamblul de pionieri „Thälmann“, din micul sat All­­mi­geln de lângă Lipsea, precum şi unii solişti cunoscuţi din concursuri interna­ţionale. 70 la sută din membrii ansamblului sindical sunt oameni ai muncii care până de curând lucrau în producţie , în fabrici, la ţară, etc. şi nu aveau educaţie artistică. Acum ansamblul este unul din cele mai bune din ţară. Coralul „Trezeşte-te” din opera „Maeştrii cântă­reţi din Nürenberg“ de Richard Wagner, executat de cor şi orchestră — exercită o puternică impresie asupra publicului. Gru­pul de dansuri are în programul său un dans popular din Germania de Sud „Mana capricioasa”. In acest dans, frumoasa sa­tului dansează în faţa unui şir de băieţi, căutându-şi un mire pe plac. Ea se opreşte în faţa fiecăruia, se lasă curtată, dar când află că respectivul e homar, sau cizmar, sau are altă asemenea profesie, dă din nas şi-şi caută pe altul. Aceasta durează până ce băeţii o prind pe Maria capricioasa şi o duc în rândurile fetelor bătrâne. Grupa de dansuri a ansamblului de stat al artei populare al R. D. Germane este condusă de Ana Goldschmidt, laureate a Premiului Naţional. Acest ansamblu pune un accent deosebit pe respectarea stilului, în redarea tradiţiilor coregrafice germane din toate laendereie. Ansamblul ne pre­zintă înainte de toate dansuri din Germa­nia occidentală. Ansamblul de pionieri „Thälmann“ va dansa „dansul dulgherilor” şi multe alte dansuri şi cântece pline de prospeţime. Numeroşi reprezentanţi ai artei populare germane vor apare atât într’un program naţional comun, cât şi în diferite programe izolate. Pentru programele mari, artiştii noştri şi-au adus Cortina lor proprie, fă­cută din dantelă. Arta dantelelor se cul­tivă de multe secole în unele regiuni ale Germaniei. In ce priveşte arta plastică o parte din lucrările germane aduse la Bucureşti au fost expuse în primăvara acestui an la Dresda, la Expoziţia de Artă pe Germania întreagă. Un număr de artişti au compus, special pentru Expoziţia Internaţională a Festivalului, care se va deschide la Bucu­reşti, o serie de opere. Cele mai bune dintre aceste lucrări vor putea fi văzute la Bucureşti. Cităm, de pildat, un tablou din Germania occidentală al pretorului Willy Colberg din Hamburg. Tabloul înfăţişează un aspect convingător al luptei oamenilor muncii din Hamburg pentru o viaţă mai bună. Tânărul pictor Heinz Wagner din Lipsea a creat tabloul „Ucenicii lăcătuşi Zlina şi Glasenapp în Martie 1848“. Acest tablou înfăţişează o scenă a luptelor de baricadă, în timpul revoluţiei din 1848, când cei doi tineri patrioţi au căzut, apărând ultma baricadă de asaltul soldaţilor regelui Pru­siei, atât de urît de popor. Tabloul acesta, cu un bogat conţinut de idei, a fost dis­tins în Germania cu premiul celei mai bune lucrări de artă destinate educaţiei patriotice. Un alt tânăr pictor din R. D. Germană a pictat colectivul strungarului Wirth, care a fost distins cu Premiul Naţional pentru aplicarea metodelor de tăiere rapidă a me­talelor. Un tablou al pictorului Bade îl re­prezintă pe cel mai mare dintre germani, pe Karl Marx. Profesorul Willi Lammert, membru al Academiei Germane de Artă, i-a dedicat şi el o lucrare sculpturală, de mari proporţii. Printre tablouri se mai găsesc multe care înfăţişează peisagii din Germania, frumuseţile naturii patriei noa­stre. Merită să fie relevată frumoasa lu­crare sculpturală a lui Hans Ries, care re­prezintă pe fiul său ca pionier în organiza­ţia „Thälmann“. Însufleţiţi de o puternică dragoste de patrie, oamenii muncii şi artiştii din Ger­mania au adus la Bucureşti, pentru ti­neretul din lumea întreagă comori din­tre cele mai frumoase ale culturii lor. Ei doresc din suflet ca prin aportul lor să asigure un mare succes măreţei sărbători a păcii şi prieteniei. Ei vor privi cu mare dragoste şi interes realizările artistice ale tineretului din celelalte ţări, între care şi tineretul ţării-gazde, frumoasa Repu­blică Populară Română. Expoziţia internaţională de artă plastică din cadrul Festivalului „Bucureşti, pentru Festivalul Tineretu­lui”. Scrisă în felurite limbi, această a­­dresă indică destinaţia sutelor de lăzi şi pachete în care sunt ambalate obiectele de artă — picturi, sculpturi, tapiserii, gra­vuri, etc., trimise din toate colţurile lumii în vederea concursului Internaţional şi a Expoziţiei Internaţionale de artă plastică organizate cu prilejul Festivalului Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor. Expoziţia internaţională de artă plas­tică, care se v­a deschide în primele zile ale Festivalului, va cuprinde opere ale ar­tiştilor din zeci de ţări — din Germania, Finlanda, Anglia, Cehoslovacia, Polonia, România, Japonia, Elveţia, Liban, Siria şi din alte ţări Amploarea deosebită a expoziţiei făcea cu neputinţă ca obiectele de artă să fie expuse într-o singură sală. Expoziţia va avea loc în două săli, şi anume în localul Muzeului Simu şi in sala Dalles, lucră­rile fiind împărţite, după ordinea alfabe­tică a ţărilor din care au sosit. In prezent, aceste lucrări sunt examinate de un juriu internaţional din care fac parte artişti şi critici de artă cunoscuţi ca Ho­­wermans (Olanda), Venitien (Franţa), Mir­­cev (Bulgaria), Szentgyorgyi (Ungaria), pictoriţa Ligia Macovei (R.P.R.), ş.a. cele mai valoroase dintre lucrări urmând a fi premiate. ------------ 534 arbitri pentru concursurile sportive ale Festivalului Pentru buna desfăşurare a competiţiilor festive din cadrul Festivalului au fost or­ganizate o serie de cursuri de perfecţionare a arbitrilor ce vor conduce diferitele în­treceri sportive. Cursurile, pe ramuri de sport, au fost urmate de cei mai buni ar­bitri din ţara noastră. Programele au aju­tat pe fiecare cursant să-şi adâncească şi să-şi împrospăteze cunoştinţele de specia­li­tate cu ultimele modificări făcute regu­lamentelor internaţionale de jocuri. In afară de lecţii teoretice, arbitrii au con­dus diferite partide pe teren, pentru a pune în aplicare cele învăţate. Cursurile de perfecţionare au fost­ urmate, de 534 de­ arbitri. Astfel, pentru probele de atle­tism s-au pregătit 160 arbitri, pentru na­­taţie şi gimnastică câte 70 arbitri, pentru baschet , 50 arbitri, pentru fotbal 15, pentru ciclism 27, etc. In afară de arbitrii din ţara noastră, au mai fost invitaţi şi arbitri din ţările par­ticipante la Festival. Nr. 2728 Fruntaşi In lupta pentru calitatea bunurilor de larg consum­ Partidul­ şi guvernul, preocupându-se de realizarea unei serioase ridicări a nivelului de trai al celor ce muncesc, acordă o mare atenţie lărgirii şi îmbună­tăţirii producţiei de mărfuri de larg consum destinate populaţiei. Răspunzând chemării partidului, de a se pune la dispoziţia oamenilor muncii tot mai multe bunuri de larg consum, de bună calitate, un număr tot mai mare de muncitori dobândesc o experienţă bogată în lupta pentru sporirea producţiei şi productivi­tăţii muncii, pentru îmbunătăţirea necontenită a calităţii produselor. Publicăm mai jos cuvântul unor fruntaşi ai luptei pentru calitatea bunurilor de larg consum. Anul acesta avem o recoltă bogată, care va face să se îmbunătăţească a­­provizionarea oame­nilor muncii cu pâi­ne şi diferite alte produse făinoase. Noi ştim însă că nu-i su­ficient ca produsele alimentare să se gă­sească în cantităţi în­destulătoare ; ele tre­bue să fie şi de o ca­litate superioară. Brigada pe care o conduc, în dorinţa de a contribui la îmbunătăţirea calităţii pro­duselor, a început să acorde o mare atenţie aşaziselor „lucruri mărunte” care la prima vedere par lipsite de prea mulă importanţă. Un asemenea „lucru mărunt” este calitatea maielei de frământat. In bri­gada noastră s'a încetăţenit obiceiul de a nu introduce niciodată la frământat o maia care nu a fermentat destul, de a verifica cu atenţie dacă maiaua a atins gradul de aciditate corespunzător procesului de fabricaţie. După ce aluatul a fost frământat ,­ lăsăm să se afâneze puţin şi abia apoi tre­cem la modelatul pâinii. Facem aceasta pentru ca pâinea să dospească şi să poată avea deci un gust cât mai plăcut. Acordăm o atenţie deosebită verificării temperaturii cuptorului, pentru a avea ga­ranţia că pâinea se dezvoltă în mod nor­mal, că nu se arde pe margini sau rămâne crudă la mijloc. îmbunătăţirea calităţii pâinii depinde in mare măsură de curăţenia locului de muncă. Menţinând într’o stare de per­fectă curăţenie cazanele de aluat, noi asigurăm pâinii o calitate bună, deoarece resturile de aluat vechi care rămân pe pereţii cazanului duc la oprirea aluatului, la o calitate necorespunzătoare. Dând o mare atenţie fiecărui „lucru mărunt” care ar putea influenţa calitatea pâinii, brigada noastră a obţinut titlul de cinste de brigadă de calitate reuşind ca 93% din pâinea pe care o fabricăm să fie de calitatea I-a. ION PANA meşter — fabrica de pâine „Avram Iancu“ Bucureşti ★ La cele două răz­boaie la care lucrez, ţes mătase pe care vor fi imprimate de­sene noi, în culori vii, atrăgătoare. In ultima vreme, în fa­brica noastră au fost create 16 desene noi — modele căutate şi apreciate de cumpă­rători. Fiecare dintre mun­citorii fabricii noa­stre munceşte însu­fleţit de dorinţa de a lucra cât mai bine, de a produce ţesături frumoase şi de bună calitate, care să încânte ochiul, să bucure şi să fie purtate cu plăcere de oamenii muncii. De un preţios ajutor în efortul de a îmbunătăţi calitatea ţesăturilor mi-a fost studierea şi aplicarea metodelor sovie­tice de lucru. De la biblioteca fabricii am citit diferite cărţi care redau ex­perienţa neîntrecută a ţesătoarelor so­vietice în lupta pentru îmbunătăţirea calităţii. Din aceste cărţi am învăţat, de pildă, cum să fixez ţeava pe fus înainte de introducerea ei în suveică pentru ca acea­sta să nu joace şi să agaţe firele producând defecte în ţesătură , am­ învăţat cum să efectuez operaţiunea de legare a firelor din urzeală, cum să execut mai bine ope­raţiile de schimbare a suveicii, etc. In munca mea acord o mare atenţie îngrijirii şi curăţirii la timp a maşinilor. Am grijă ca la locul meu de muncă să existe o cu­răţenie exemplară pentru a putea preveni astfel eventualele pătări sau alte defecte ale ţesăturii. In ultima lună am reuşit ca 95% din ţesăturile pe care le lucrez să fie nu­mai de calitatea I-a Sunt hotărîtă să-mi ridic necontenit nivelul tehnic şi profesio­nal, pentru a putea să îmbunătăţesc şi mai mult calitatea ţesăturilor pe care le lucrez cu drag pentru oamenii muncii. MARIA FORSEA stahanovistă, fabrica „Flamura Roşie“ Bucureşti * Pentru a îmbună­tăţi calitatea încălţă­mintei pe care o fa­bricăm, am studiat împreună cu brigada pe care o conduc o serie de metode so­vietice, precum şi metode ale stahano­­viştilor noştri. De fiecare dată când încep să lucrez, am grijă să sortez cu atenţie materialul pe categorii,, să fi­xez dinainte din care parte a pielei voi croi carâmbii, feţele etc., potrivit ca­racteristicilor pe care le prezintă pie­lea ce trebue croită. Apoi îmi curăţ bine scândura pe care croiesc şi încep lucrul. Tot timpul cercetez cu atenţie pie­lea pentru a scoate afară orice urmă de tăietură care ar putea să facă să plesnească faţa pantofului. In timpul lucrului am grijă ca tiparul după care croiesc să fie bine fixat, pentru a croi exact şi uniform, ca nu cumva pantofii de azel.aş număr să fie inegali din cauza defectelor de croială. Faptul că în prezent dau peste 76% pro­duse de calitatea I­e nu mă mulţumeşte încă. Pentru a răspunde exigenţelor cres­cânde ale oamenilor muncii, trebue să îmbunătăţesc şi mai mult calitatea produ­selor. Voi căuta să-mi perfecţionez mereu metodele de muncă, învăţând din expe­rienţa înaintată. NICOLAE FLOREA stahanovist — uzinele „Kirov“ Bucureşti Pentru ocrotirea sănătăţii muncitorilor­­ din uzină Zilele trecute, în cadrul policlinicii uzinei de reparat utilaj petrolifer­ Poiana-Câmpina, s a deschis o secţia de balneologie şi fizioterapie pentru mun­citorii acestei întreprinderi. Această secţie face parte dintr-un complex întreg de realizări sociale, înfăptuite în ultima vreme în această întreprindere din fon­dul directorial. Punerea în funcţiune a secţiei de balneo-fizioterapie — care are o capa­citate de circa 150 băi zilnic fiind prevăzută cu instalaţii moderne de hidro­­terapie şi electroterapie — va da muncitorilor posibilitatea să-şi facă în tot timpul anului tratamentele balneare de care au nevoie, întocmai ca în staţiunile balneare. Se vor putea face aci băi şi aplicaţiuni cu nămol adus de la Amara, băi sărate, băi de acid carbonic, băi de lumină, ionizări, băi galvanice, raze infraroşii şi ultraviolete. Policlinica în care funcţionează secţia de balneologie şi fizioterapie este prevăzută cu cabinete medicale moderne, farmacie şi un staţionar cu 24 de paturi. In faţa policlinicii s’a amenajat o frumoasă grădină cu flori, în mijlocul căreia se afală o fântână arteziană în clişeu , Secţia de balneologie şi fizioterapie din cadrul policlinicii uzinei de reparat utilaj petrolifer-Poiana-Câmpina. Tricotaje pentru copii CLUJ (de la corespondentul nostru). Fabrica de tricotaje „Varga Catalina“, din Cluj, produce în prezent pentru copil Intre 1—10 ani numeroase feluri de trico­taje, în 6 mărimi, de diferite culori. In cinstea zilei de 23 August, colecti­vul acestei fabrici a creat un număr de încă 12 articole noi de tricotaje. In cadrul întrecerii socialiste numeroşi muncitori luptă să-şi depăşească normele de lucru şi să folosească cu chibzuială materialele pentru a putea confecţiona tot mai multe tricotaje pentru copii.

Next