Scȃnteia, septembrie 1953 (Anul 22, nr. 2755-2780)
1953-09-01 / nr. 2755
■M Oamenii muncii din patria noastră au primit cu o vie satisfacţie sarcinile trasate de şedinţa plenară din 19-20 August a.c. a C.C. al P.M.R. privind dezvoltarea economiei noastre naţionale şi ridicarea nivelului de trai şi de cultură al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Programul de măsuri elaborat de partid prevede printre măsurile principale sporirea fondurilor de Investiţii pentru agricultură, în scopul dezvoltării tuturor ramurilor ei de producţie. O deosebită atenţie se va da în agricultură dezvoltării creşterii vitelor. Şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. a arătat că deşi agricultura a obţinut succese însemnate sub regimul de democraţie populară, ea a rămas totuşi mult în urmă faţă de Industrie, ceea ce a avut ca urmare o creştere nesatisfăcătoare a nivelului de trai al oamenilor muncii, în raport cu dezvoltarea generală a economiei naţionale. Mult rămasă în urmă faţă de dezvoltarea celorlalte ramuri ale agriculturii este creşterea vitelor. Cu toate că şeptelul s-a refăcut treptat, ajungând în 1952 la principalele specii nivelul dinainte de război, totuşi cantitatea de carne şi de produse animale este cu totul insuficientă faţă de necesităţile crescânde de consum ale populaţiei. In scopul dezvoltării creşterii vitelor, partidul şi guvernul vor acorda o permanentă atenţie sporirii producţiei animale şi creşterii bazei furajere. Gospodăriile individuale ale ţăranilor muncitori vor primi credite ieftine pentru cumpărarea de vite, porci, cal, ajutor zootehnic în scopul măririi şeptelului şi îmbunătăţirii soiului de vite. Pentru a stimula gospodăriile individuale ale ţăranilor muncitori să crească vaci de lapte, oi cu lână fină şi porci se vor prevedea avantaje la colectări. Sistemul de contractare va fi extins şi la animale, lapte, lână. Grija principală în problema contractărilor o vor constitui contractele pentru creşterea şi îngrăşarea animalelor. Contractarea animalelor se va face plătindu-se sporul de carne la preţuri progresive. Printre măsurile iniţiate de partid şi guvern se prevede acordarea unui puternic sprijin gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole ca acestea să devină mari crescătoare de vite. Gospodăriilor agricole de stat li se trasează ca sarcină să devină gospodării agricole model, pildă de gospodărire socialistă, să asigure printre altele gospodăriilor colective, întovărăşirilor agricole şi gospodăriilor individuale ale ţăranilor muncitori animale de rasă. Zootehnia ţării noastre posedă suficiente rezerve pentru a mări în scurtă vreme şeptelul de animale. Sarcini de mare răspundere revin în acest scop ţăranilor muncitori cu gospodării individuale, conducerilor şi crescătorilor de vite din gospodăriile agricole colective. Întovărăşiri şi gospodării agricole de stat, inginerilor şi zootehnicienilor, medicilor veterinari, oamenilor de ştiinţă din institute ştiinţifice. Una din cele mai importante sarcini care stă azi în faţa oamenilor muncii din agricultură în domeniul creşterii vitelor este asigurarea bazei furajere. Pentru asigurarea bazei furajere necesară şeptelului prevăzut a fi atins în anii următori trebue ca suprafaţa cultivată cu plante furajere să atingă 1.300.000 hectare faţă de 760.000 hectare în 1952 , din care 1.100.000 hectare cultivate cu ierburi perene şi anuale faţă de 300.000 hectare în 1952. Prin măsuri agrotehnice, randamentele plantelor furajere trebue să crească până la cel puţin 4.500 kg. la hectar ierburi perene, 3000 kg. la hectar cele anuale, 23.000—24.000 kg. la ha. rădăcinoasele furajere şi de siloz. In ultimii ani, 6 au obţinut o serie de realizări în lărgirea suprafeţelor cultivate cu plante de nutreţ, care dau o producţie mai mare la hectar şi produc nutreţuri de mai bună calitate. Prin introducerea conveetului verde la unele gospodării agricole de stat şi colective s-a creat posibilitatea de a asigura animalelor nutreţul verde necesar pentru întreaga perioadă de păşunat. Pentru prima dată la noi s-a desţelenit şi cultivat cu plante de nutreţ o mare suprafaţă de izlazuri comunale, mai ales în regiunile sudice ale ţării ca Bucureşti, Craiova, Constanţa, pentru producerea unei mari cantităţi de nutreţuri la tot cursul verii. Demn de relevat este şi faptul că pe lângă multe sfaturi populare comunale s-au înfiinţat loturi zootehnice în scopul producerii furajelor necesare hranei reproducătorilor din staţiunile de montă. Trebue spus însă că în organizarea bazei furajere mai sunt numeroase lipsuri care frânează dezvoltarea creşterii animalelor şi ridicarea productivităţii lor. O lipsă serioasă o constitue faptul că asigurarea bazei furajere a rămas în urma creşterii şeptelului. In asigurarea bazei furajere este necesar a se acorda un sprijin puternic gospodăriilor individuale ale ţăranilor muncitori, care nu au primit până in prezent un suficient sprijin din partea organelor Ministerului Agriculturii. In satele ţării noastre sunt suficiente posibilităţi pentru mărirea bazei furajere, atât pentru asigurarea furajelor necesare staţiunilor de montă, cât şi pentru vitele aflate în proprietatea gospodăriilor ţărăneşti. Dacă gospodăriile agricole individuale ţărăneşti vor fi ajutate de către zootehnicieni şi agronomi în extinderea bazei furajere, învăţate ce plante furajere să cultive şi ce metode agrotehnice trebue să folosească în scopul sporirii producţiei lor, dacă păşunile comunale vor fi îngrijite raţional, curăţite la timp, cultivate după regulile ştiinţei, fără îndoială că vom putea avea importante stocuri de furaje care vor contribui la creşterea şi îmbunătăţirea şeptelului nostru. Este necesar însă ca Inginerii şi tehnicienii zootehnicieni şi agronomi să ducă o Intensă activitate în acest scop sub îndrumarea comitetelor executive ale sfaturilor populare, să se întocmească de către sfaturile populare comunale planuri de muncă în care să se prevadă sarcinile şi măsurile ce trebue luate în scopul măririi bazei furajere, ţinând seama de condiţiile locale, numărul de animale etc. O deosebită importanţă are deasemeni folosirea tuturor posibilităţilor existente în gospodăriile colective şi gospodăriile agricole de stat pentru mărirea bazei furajere. Până acum, la multe din gospodăriile agricole colective şi gospodăriile agricole de stat s-a manifestat tendinţa greşită de a se planifica suprafeţe cu plante de nutreţ Insuficiente pentru asigurarea bazei furajere. Iar în unele regiuni ca, de pildă, în regiunea Bucureşti şi altele, unele suprafeţe destinate producţiei de furaje au fost cultivate cu alte plante. O sarcină de mare răspundere pentru asigurarea bazei furajere la anul viitor este întocmirea din timp a balanţei furajere la care să se prevadă tot necesarul de furajere în funcţie de efective, specii şi categorii de animale, ţinând seama de producţiile planificate. In asigurarea bazei furajere un rol important îl are mărirea producţiei la ha, nu numai a plantelor de nutreţ cultivate, ci şi a păşunilor şi fâneţelor. Prin desţelenirea şi cultivarea cu plante de nutreţ a izlazurilor din regiunile de stepă se poate mări considerabil producţia de furaje, pentru asigurarea nutreţurilor la timpul iernii. frunte Deasemeni prin buna îngrijire a păşunilor şi fâneţelor, prin defrişarea de jepi, etc. a unor mari suprafeţe din regiunile de munte se pot spori considerabil suprafeţele de nutreţ ________ necesare. O sarcină de perspectivă de mare însemnătate pentru ţara noastră este Introducerea asolamentelor agro-ierboase, care pe lângă că îmbunătăţesc structura solului, mărindu-i fertilitatea, dau posibilitatea de a se obţine mari cantităţi de nutreţuri verzi di fân. Prin introducerea asolamentelor agro-lerboase nu se micşorează ci, dimpotrivă, se măreşte volumul producţiei de cereale, căci asolamentul agro-ierbos contribue la sporirea producţiei agricole. Pentru introducerea pe scară largă a asolamentelor agro-ierboase este necesar să dăm o mare atenţie organizării semincerilor de ierburi perene. Deasemeni trebue să dăm o mare atenţie producerii seminţelor pentru plantele necesare extinderii conveetului verde. Trebue să subliniem faptul că la noi s-a făcut prea puţin pentru extinderea culturilor de rădăcinoase şi plantelor pentru Însilozat. Aceste nutreţuri au un mare rol în menţinerea unei producţii ridicate a animalelor în timpul iernii şi îndeosebi în mărirea producţiei de lapte la vaci. In această perioadă este necesar să dăm toată atenţia insilozării în bune condiţiuni a unei cantităţi cât mai mari de furaje. Trebue să lichidăm practica înapoiată de a hrăni animalele la timpul iernii numai cu nutreţuri fibroase şi concentrate. In hrana animalelor şi îndeosebi a vacilor de lapte trebue să folosim ca nutreţuri de bază rădăcinoasele şi nutreţul viscozat, aşa cum folosesc crescătorii de vite din colhozurile şi sovhozurile Uniunii Sovietice. Trebue să dăm o mai mare atenţie cultivării porumbului de siloz, care se cultivă pe suprafeţe întinse în sectorul socialist al agriculturii, fără a neglija resursele locale cum sunt frunzele de sfeclă, varză, dovleci, pepeni, etc. Este necesar ca organele de stat, inginerii şi tehnicienii, zootehnicienii şi agronomii să îndrumeze mai ales conducerile gospodăriilor agricole colective să însilozeze mari cantităţi de nutreţuri, să constitue astfel o pildă pentru producătorii agricoli individuali. Munca de îndrumare pe care o vor desfăşura Inginerii, tehnicienii zootehnicieni şi agronomii are un mare rol în ducerea la bun sfârşit a acestei importante acţiuni de asigurare a bazei furajere. Printr’o muncă politică de massa, de zi cu zi, organizaţiile de partid, trebue să ridice spiritul de răspundere al zootehnicienilor, medicilor veterinari şi agronomilor şi să antreneze pe toţi oamenii muncii de la sate în rezolvarea cu succes a problemei furajelor. Asigurarea bazei furajere — sarcină de în dezvoltarea creşterii vitelor Dr. PALAMARU EFTIMIE de la Institutul de Cercetări Zootehnice Pag. 2 Din experienţa gospodăriilor agricole colective fruntaşe Să dezvoltăm cât mai multe ramuri de producţie în gospodăriile colective Din an un an gospodăria noastră colectivă „Drum Nou“ din Zăbrani devine tot mai puternică, tot mai înfloritoare. Când am pornit pe calea gospodăriei colective am avut o singură vacă cu lapte, 4 boi şi 17 cai. Acum gospodăria noastră are ferme cu sute de animale. Acesta este rodul muncii stăruitoare a colectiviştilor sub îndrumarea organizaţiei de bază. Membrii gospodăriei noastre colective muncesc cu tragere de inimă pentru sporirea producţiei agricole şi animale, pentru dezvoltarea multilaterală a gospodăriei obşteşti, deoarece ştiu că aceasta este chezăşia ridicării nivelului lor de trai şi de cultură. SPOREŞTE RECOLTA LA HECTAR Gospodăria noastră colectivă Însămânţează anual peste 1.100 hectare de pământ cu grâu, orz, secară, porumb, floarea soarelui, ovăz, tutun, plante melifere, sfeclă de zahăr şi altele. Prin aplicarea regulilor agrotehnice obţinem de la an la an producţii tot mai mari. De la 1200 kg. grâu la hectar, cât obţineam în anii trecuţi, am reuşit anul acesta să obţinem 2100 kg. în medie la hectar de pe 460 hectare. Recoltele bune pe care le-am obţinut se datoresc şi S.M.T.-ului Neudorf care a făcut lucrări de bună calitate şi la timp. Agronomii de sector au fost mereu în mijlocul colectiviştilor îndemnându-i să aplice regulile agrotehnice. Colectiviştii noştri s’au convins ce mare Însemnătate are aplicarea regulilor agrotehnice în lupta pentru sporirea producţiei agricole. De aceea el urmează întocmai sfaturile agronomilor. Noi facem la timp arături de toamnă adânci, practicăm pe scară largă semănatul în rânduri încrucişate, îngrijim cu cea mai mare atenţie semănăturile. Desigur că acest lucru nu ar fi fost cu putinţă dacă nu am fi avut îndrumarea şi sprijinul organelor de partid şi de stat. Organizaţia de bază şi consiliul de conducere se preocupă de educarea colectiviştilor în spiritul răspunderii personale faţă de muncă şi de avutul obştesc, precum şi de însuşirea metodelor agrotehnice avansate. In gospodăria noastră colectivă se vor termina în curând lucrările pentru introducerea asolamentelor pe brigăzi. Asolamentul ne va da putinţa să sporim recolta la hectar la toate culturile agricole şi totodată să creăm o puternică bază furajeră pentru creşterea vitelor. Ne-am convins că folosirea îngrăşămintelor organice măreşte mult recolta. Anul trecut, de pildă, am folosit până la 35 tone bălegar de fiecare hectar. In viitor vom da o atenţie şi mai mare folosirii îngrăşămintelor. Brigăzile noastre sunt închegate şi trăesc o adevărată Viaţă de colectiv, întrecerea socialistă între brigăzi pentru aplicarea regulilor agrotehnice, pentru mărirea producţiei, lupta pentru ca fiecare colectivist să facă lucrări de bună calitate, au o mare însemnătate pentru desfăşurarea cu succes a muncilor în gospodăria colectivă. Brigada I condusă de Miculiţ Mihai a întrecut, celelalte brigăzi primind drapelul de brigadă fruntaşă. Şi brigada IlI-a condusă de Dobre Gheorghe obţine rezultate bune. Ea este acum una din brigăzile fruntaşe care luptă pentru calitatea lucrărilor. In gospodăria noastră brigăzile sunt permanente şi au în primire clădiri, teren, atelaje şi inventarul necesar. In fiecare seară brigadierul discută cu şefii de echipă asupra desfăşurării muncii în ziua respectivă, arată lipsurile constatate pe teren, apoi repartizează colectiviştii pentru muncile din ziua următoare. In felul acesta se poate ţine o evidenţă clară a muncii fiecărui colectivist şi lipsurile se pot înlătura la timp. ION GHERMAN preşedintele gospodăriei agricole colective „Drum Nou“ comuna Zăbrani, regiunea Arad, deputat în Marea Adunare Naţională O mare Însemnătate pentru sporirea producţiei agricole la hectar o are întărirea colaborării între brigăzile de câmp şi brigada de tractorişti de la S.M.T. Trebue să spunem că mai înainte S.M.T.-Neudorf nu îşi îndeplinea cu răspundere obligaţiile înscrise în contract. Mulţi dintre tractorişti alergau după cantitate şi pierdeau din vedere calitatea lucrărilor. Acum, situaţia s-a schimbat. Am stabilit un control serios al lucrărilor făcute de tractorişti. Colectiviştii şi mecanizatorii de la S M.T.Neudorf se sprijină acum unii pe alţii pentru aplicarea metodelor agrotehnice şi creşterea necontenită a producţiei la hectar. DEZVOLTAREA FERMELOR DE VITE IZVOR DE VENITURI Pentru toţi colectiviştii, dezvoltarea sectorului zootehnic este o preocupare de seamă. Din an în an se măreşte numărul de vaci cu lapte, al porcilor, oilor, păsărilor, etc. De la o vacă cu lapte, 17 cai şi 4 boi noi am ajuns ca până în prezent să avem un sector zootehnic de 106 cai, 46 vaci şi boi, 181 porci, 463 oi, 1656 păsări, 61 de familii stupi de albine, iepuri de casă, etc. Fermele noastre de vite şi păsări sunt în creştere. Ele ne vor aduce venituri mari, care vor ridica valoarea zilei-muncă. Până în prezent, din vânzarea porcilor, gospodăria noastră a câştigat 26.000 lei, din vânzarea ouălor 15.200 lei, iar a laptelui şi a altor produse — 56.810 lei. Pe măsură ce vom dezvolta fermele de vite şi păsări va creşte şi venitul gospodăriei noastre colective şi odată cu aceasta veniturile colectiviştilor. In acest scop ne îngrijim în primul rând de asigurarea bazei furajere. Noi aplicăm pe scară largă cultivarea ierburilor, a plantelor pentru siloz. Silozul nostru este mereu plin cu sfeclă şi cu porumb. Cu toate că anul trecut unele unităţi agricole nu au avut asigurată baza furajeră, gospodăria noastră a avut furaje deajuns până la noua recoltă. Noi ne-am dat toată silinţa să recoltăm la timp furajele, le-am depozitat în condiţii bune, încât nu am avut pierderi. Pe lângă aceasta o mare parte de nutreţuri le-am pus la însilozat, în bazinul pe care l-am construit. Brigadierii şi colectiviştii îngrijitori de animale dau o mare importanţă hranei animalelor. Ei potrivesc hrana după cantitatea de lapte şi după greutatea fiecărui animal. Cele 10 vaci aflate în grija colectivistului Marian Ion, de pildă, sunt mai bine îngrijite decât celelalte. Tov. Marian a obţinut astfel în mijlociu câte 10—12 litri de lapte pe zi de la fiecare vacă. Exemplul lui a fost urmat şi de ceilalţi îngrijitori de animale. Ei şi-au dat seama că printr-o bună îngrijire şi hrănire a animalelor, producţia de lapte va creşte mereu. Consiliul de conducere a calculat încă de pe acum necesarul de furaje pentru anul viitor, în funcţie de numărul de animale existente, precum şi de dezvoltarea ce o va lua acest sector. In ce priveşte Creşterea animalelor, noi n’am făcut încă totul. Va trebui să introducem conveetul verde spre a asigura massa verde necesară hrănirii vacilor în vederea sporirii producţiei de lapte. In gospodăria noastră sunt şi alte posibilităţi de sporire a producţiei şi avuţiei obşteşti. Astfel noi am fi putut construi lesne un eleşteu de peşte, dar am tărăgănat treaba aceasta vreme îndelungată. Suntem hotărîţi ca în anul acesta să facem acest eleşteu. Peştele pe care-l vom obţine va aduce gospodăriei noi venituri. Vrem deasemeni să ridicăm noi construcţii. Până în prezent am construit 4 coteţe pentru păsări, o sală pentru incubatoare şi o magazie. Atelierele până mai ieri erau împrăştiate. Acum am amenajat o clădire unde am făcut un atelier unificat de mecanică, tâmplărie, fierărie, lemnărie şi cândărie. Dacă vom îndeplini sarcinile pe care ni le-am luat. In câţiva ani gospodăria noastră colectivă va obţine venituri de milioane de lei. SA DEZVOLTAM ŞI ALTE RAMURI DE PRODUCŢIE In afară de cultura plantelor de câmp şi creşterea vitelor, gospodăria noastră mai are grădină de legume şi zarzavaturi, livadă de pomi. Trebue ca fiecare ramură a gospodăriei noastre colective să dea o producţie mare. De la 5 ha. în 1949, grădina noastră de zarzavat are acum 30 ha Anul trecut cu toate că recolta a fost cam slabă din cauza secetei noi am avut un venit de 88.980 lei, iar anul acesta până în prezent am valorificat legume și zarzavaturi în valoare de 24.480 lei. Livada noastră de 14 ha. ne aduce deasemeni venituri mari. O parte din fructe le vom valorifica, iar o parte o vom împărţi colectiviştilor. Până acum s au dat colectiviştilor prune pentru compot, pentru uscat, după zilele-muncă efectuate. O ramură importantă care e în plină dezvoltare este crescătoria de raţe. Gospodăria colectivă a amenajat un iaz lângă livada de pomi pentru cele 230 raţe pe care le avem. Suntem hotărîţi ca să dezvoltăm cât mai mult această crescătorie deoarece e foarte rentabilă. Până în prezent noi am valorificat de la raţe peste 2700 ouă. Veniturile pe care Ie vom obţine de pe urma ramurilor de producţie ne vor permite să sporim mereu fondurile indivizibile, să facem cheltueli pentru construcţii capitale, să cumpărăm maşini şi vite de rasă. CREŞTE NIVELUL DE TRAI AL COLECTIVIŞTILOR Dezvoltarea continuă a gospodăriei obşteşti este baza Creşterii buhelstări a colectiviştilor. Anul trecut la noi a fost timp secetos. Totuşi, pentru fiecare zimuncă colectiviştii au primit 1.800 kg. grâu, 1,26 lei, 1 kg. porumb, 1,5 kg. sfeclă furajeră şi altele. Anul acesta după socotelile făcute până acum rezultă că de fiecare zi muncă se vor repartiza de patru sau de cinci ori mai multe produse şi bani. Satul nostru şi-a schimbat înfăţişarea. Avem lumină electrică, pe străzi sunt instalate difuzoare. Gospodăria colectivă are un club frumos în care se află o bibliotecă care conţine aproape 4000 volume de literatură politică, ştiinţifică-populară, etc. scrise în limbile română, germană şi maghiară. Avem deasemeni cinematograf, şcoală, grădiniţă de copii şi o cneşă. Odată cu creşterea continuă a producţiei, cu sporirea veniturilor obşteşti se deschid noi perspective de ridicare a nivelului de trai material şi cultural al colectiviştilor. Mulţi colectivişti şi-au cumpărat aparate de radio, biciclete, mobilă. Aşa, de pildă, colectivistul Vasi Florea şi-a cumpărat mobilă şi bicicletă. Gospodăria noastră colectivă păşeşte cu paşi siguri înainte. Colectiviştii sunt hotărîţi ca să nu precupeţească niciun efort pentru crearea unui belşug de produse agricole pentru un trai mai bun al lor şi al tuturor oamenilor muncii din ţara noastră. SCÂNTEIA Examenele de admitere la facultăţile unde sunt cursuri fără frecvenţă şi serale începând din anul şcolar 1953-54 recrutarea studenţilor pentru cursurile fără frecvenţă în învăţământul superior se va face pe baza examenului de admitere. Examenele de admitere la aceste cursuri vor avea loc în ziua de 13 Septembrie a.c. Se pot înscrie la aceste examene cetăţeni din R.P.R. care se găsesc în câmpul muncii şi care au absolvit învăţământul mediu, precum şi absolvenţi ai facultăţilor muncitoreşti de 2 ani (curs de zi şi seral). Cererile de înscriere vor fi înaintate până la 5 Septembrie a.c. Instituţiilor de învăţământ superior, care au secţii fără frecvenţă, la care candidaţii doresc să se înscrie. Examenul de admitere va avea loc nu numai în centre universitare, ci şi în alte localităţi care vor fi comunicate candidaţilor la timp. Examenul de admitere va consta din următoarele probe : — O probă scrisă la limba română pentru candidaţii tuturor facultăţilor, compoziţie literă. — O probă scrisă la matematici pentru facultăţile Matematică Fizică şi Economice, precum şi pentru toate facultăţile de Ştiinţe Tehnice. Aceeaşi probă o vor da candidaţii pentru facultatea de Mecanizarea Agriculturii de la Institutul Agronomic. Proba se va da asupra cunoştinţelor corespunzătoare din învăţământul mediu după manualele unice pentru clasele V—XI-a. — O probă scrisă la Ştiinţele Naturii pentru Institutul Agronomic (Facultatea de Zootehnie şi Facultatea de Agricultură) Institutul de Silvicultură (Facultatea de Cultura Pădurilor şi Facultatea de Amelioraţiuni Silvice), precum şi pentru Secţia de Ştiinţe Naturale de la Institutul Pedagogic de 2 ani. Proba se va face asupra cunoştinţelor corespunzătoare din Învăţământul mediu după manualele unice de Botanică şi Zoologie pentru clasele V—VII şi Bazele Darwinismului pentru clasa IX. — O probă scrisă la Istoria R.P.R. pentru toate facultăţile de Ştiinţe Juridice §i Româno-Istorie asupra cunoştinţelor din manualul unic de Istoria R.P.R. Ediţia 1953. — Probe practice de atletism, gimnastică şi Jocuri sportive pentru candidaţii de la Institutul de Cultură Fizică şi Sport. — O probă scrisă le limba rusă după manualele din Învăţământul mediu pentru clasele VIII—XI pentru candidaţii dela Institutul Maxim Gorehl. — O probă scrisă pentru una din limbile engleză, germană şi franceză după manualele Unice din învăţământul mediu pentru clasele VÎII—XI pentru candidaţii dela Institutul de Limbi Străine. Examenele de admitere la cursurile serale din învăţământul superior vor avea loc între 1—10 Septembrie a.c. Condiţiile de admitere sunt aceleaşi prevăzute pentru cursurile fără frecvenţă. Candidaţii înscrişi la examenul de admitere pentru cursurile serale din învăţământul superior nu vor da examenul de limba rusă cu excepţia candidaţilor înscrişi la Institutul Maxim Gorehi. Cererile de înscriere pentru examenele de admitere vor fi adresate direct Instituţiilor de învăţământ superior respective, numai pentru facultăţile, specialităţile şi grupele de specializare unde sunt cursuri fără frecvenţă sau serale. Intr’un număr viitor vom publica lista instituţiilor de învăţământ superior şi a facultăţilor unde sunt cursuri fără frecvenţă şi serale. SCRISORI CĂTRE „SCÂNTEIA" Lipsesc la cooperativă mărfurile de care avem mai multă nevoie Ziarele în care era tipărită cuvântarea rostită de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej cu ocazia celei de a 9-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist au trecut din mână în mână şi au fost citite şi răscitite cu bucurie de ţăranii muncitori din comună. Noi am simţit prin fapte grija partidului şi guvernului pentru ţărănimea muncitoare. Datorită sprijinului frăţesc al clasei muncitoare am scăpat de jugul moşieresc, iar acum trăim mai bine, ne îmbrăcăm mai bine şi mâncăm mai bine decât în trecut. Cooperativa din comuna noastră aduce din ce în ce mai multe mărfuri industriale, scutindu-ne să mai batem drumul până la oraş. La rândul nostru, am vândut cooperativei produse agricole care au fost trimise muncitorilor din fabrici şi uzine. Totuşi cooperativa din comuna noastră, precum şi cele din comunele de prin împrejurimi, nu merg încă aşa cum ar trebui. Unele mărfuri care ne sunt strict necesare lipsesc cu desăvârşire sau sosesc în cantităţi foarte mici. Avem nevoie, de pildă, de pânză albită pentru cămăşi, de stofă pentru haine. Astfel de mărfuri le găsim rar la cooperativă. Deunăzi am vrut să cumpăr o pereche de ghete dar n’am găsit decât numere până la 39. Zilnic vin la cooperativă ţărani muncitori care caută opinci şi sandale de cauciuc cum se poartă pe la noi, plite, burlane de sobă şi uşi de fontă pentru sobe. Nu mai vorbim de sârmă, diferite şuruburi pentru căruţe, bazine de lampă Nr. 8, ligheane smălţuite, căldări, agrafe de păr şi altele. Astfel de mărfuri lipsesc la cooperativa noastră. Apoi, fiecare ţăran muncitor vrea acum, după ce a terminat treeratul, să mai repare o magazie, un grajd, dar fee lasă păgubaş din cauză că nu se găsesc cuie de niciun fel. Dacă astfel de mărfuri atât de necesare gospodăriilor noastre lipsesc, în schimb au sosit de curând la cooperativa noastră peste 200 deceri și un număr destul de mare de coase taman când le-a trecut sezonul După cum am auzit, in magazia Uniunii se află în cantităţi îndestulătoare nasturi pentru cămăşi, agrafe, bazine de lampă şi multe altele, dar cei care trebue să le repartizeze la cooperative socotesc pesemne că aceasta se mai poate tărăgăna. Uniunea cooperativelor de aprovizionare şi desfacere din raionul nostru nu, ţine seamă de cerinţele noastre şi ne trimite de multe ori mărfuri care nu ne sunt de trebuinţă. „ Ţăranii muncitori îşi valorifică tot mai mult prin cooperativă produsele agricole care le prisosesc, dar e necesar ca şi organele la drept să aprovizioneze cooperativele cu mărfurile de care avem nevoie. GH. ROBEA }ăran muncitor, comuna Cosâmbeşti raionul Slobozia, regiunea Bucureşti NOTA REDACŢIEI. Redacţia ziarului nostru a primit şi alte scrisori în care ni se semnalează faptul că organele Cooperaţiei se ocupă prea puţin să aducă în cantităţi îndestulătoare mărfuri de larg consum necesare ţăranilor muncitori. Ministerul Industriei Uşoare, Ministerul Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale, Centrocoopul, Uniunea Centrală a Cooperativei" Meşteşugăreşti au datoria să lichideze atitudinea lor de desconsiderare a cererilor îndreptăţite ale ţăranilor muncitori şi să ia măsuri pentru a asigura aprovizionarea cooperativelor de aprovizionare şi desfacere într-o măsură tot mai mare şi mai satisfăcătoare cu produse de larg consum. Ele trebue să studieze cu toată atenţia cererile de mărfuri de la sate şi să manifeste o grijă permanentă pentru sporirea continuă a sortimentelor şi a cantităţilor de mărfuri destinate gospodăriilor ţăranilor muncitori. Lucru de mântuială Luna trecută, am avut treabă pentru câteva zile în provincie. Cum nu aveam decât o valiză mare, m’am gândit să-mi cumpăr una mai mică. Am intrat la magazinul „București“ de pe strada Lipscani. După ce am încercat vreo 10 valize, am găsit una care părea mai bună. M’am dus repede acasă, am împachetat la valiza mea nouă-nouţă câteva lucruri şi am pornit-o la drum. Dar nici n’am ieşit bine pe poartă când m’am pomenit cu valiza deschisă şi cu lucrurile rostogolite în drum. M’am gândit că nu am închis-o cum trebue. Mi-am adunat lucrurile din nou în valiză. De data aceasta, am apăsat bine capacul ca să se închidă ca lumea (cu ocazia aceasta am reuşit să-l şi sparg). Am pornit din nou la drum. După câţiva paşi, valiza s’a deschis iarăşi. N’am mai avut încotro, a trebuit s’o leg cu o sfoară. M’am socotit totuşi un om cu noroc. Mânerul dela valiză mi s’a desfăcut abia în tren când am urcat valiza la plasă. Ce mă făceam dacă se desprindea și mânerul pedrum ? , m’am intons in Capitală mi-am cumpărat altă valiză, dela librăria de pe strada Lipscani. In magazin — ce-i drept — am reușit să o incul, dar acasă — degeaba... M’am uitat la valizele cumpărate şi m’am întrebat : — Cum de se poate să existe oameni atât de nepăsători faţă de nevoile noastre şi să facă lucruri aşa de proaste ? Să nu credeţi însă că cele două valize cumpărate de mine constitue cumva excepţii. Intraţi într’unul din magazinele care vând valize, luaţi câteva la întâmplare şi încărcaţi-ie. Veţi vedea că, de multe ori, calitatea lor lasă de dorit. Mai am încă o valiză. Am cumpărat-o acum trei ani la magazinul de stat „Victoria". Este o valiză mare, cu care am făcut mai multe drumuri, cu încărcătură destul de serioasă. Totuşi valiza aceea este şi acum în stare bună. Ea a fost lucrată tot la noi in ţară. Dar a fost lucrată de oameni conştienţi şi pusă în vânzare după ce s’a controlat bine calitatea lucrului făcut. Ce are de zis de calitatea valizelor conducerea fabricii „Stăruinţa“ din Bucureşti care lasă să iasă pe porţile ei asemenea produse . Cum tolerează organele de recepţionare din comerţul de stat să se desfacă prin magazine asemenea mărfuri de proastă calitate? Nu se gândesc oare că cumpărătorii au tot dreptul să fie indignaţi de faptul că dau 60 lei pentru o valiză care nu poate fi folosită ? Organele de resort ale Ministerului Industriei Lemnului, Hârtiei și Celulozei trebue să viziteze mai des magazinele, să se intereseze de calitatea unor mărfuri de larg consum produse de întreprinderile care depind de acest minister și să ia măsuri pentru a înlătura lipsurile semnalate de cumpărători. VASILE PALACEANU București Ni se semnalează că... La Sângeorgiu de Mureş este o secţie a Gospodăriei Agricole de Stat „1 Mai“ din Tg. Mureş. Conform contractului colectiv, muncitorii şi tractoriştii acestei secţii ar fi trebuit să primească încă din luna iunie salopete şi cisme de cauciuc. Deşi tovarăşul Sicu, Inginer la secţia Sângiorgiul de Mureş, a stăruit pe lângă Virgil Chibeleanu. Inginerul şef al acestei gospodării de stat, arătându-i că muncitorii au neapărată nevoie de aceste haine de protecţie, n’a reuşit să-l înduplece. El continuă să ţină hainele de protecţie în magazie în loc să le distribue muncitorilor. Mult timp oare, organele sindicale şi conducerea administrativă a gospodăriei de stat se vor desinteresa de aplicarea contractului colectiv ? AUREL BOTESCU coresp. * Mulţi muncitori din Ibăneşti Reghin lucrează la exploatările forestiere din creierul munţilor. Şi el, ca şi ceilalţi muncitori din ţara noastră, sunt dornici să citească presa partidului nostru, să cunoască ultimele evenimente interne şi internaţionale. Dar la întreprinderea I.F.E.T. din comuna Ibăneşti difuzarea presei nu este organizată cum trebuie. Tov. Bortei Marta care are sarcina să distribue ziarele la gurile de exploatare din pădure dă dovadă de neînţelegere a acestei importante sarcini politice. Ziarele ajung în mâinile muncitorilor din pădure cu câte 5 zile întârziere şi de multe ori până la mijlocul lunii abonatul primeşte doar două sau trei numere de ziar. De nepăsare şi subapreciere a difuzării ziarelor dau dovadă şi tovarăşii de la Comitetele executive ale Sfaturilor populare din comunele Ideciul de Jos şi Iernuţeni din acest raion care ţin ziarele zile dearândul la sediile sfaturilor populare, mulțumindu-se să le distribue abonaților odată sau cel mult de două ori pe săptămână. TEODOR CETERAȘ coresp. RECENZIE „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!“ A apărut Nr. 35 (251) al ziarului „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!“ in articolul de fond intitulat „Sarcina istorică a poporului german" se arată că Germania trece acum prin etapa cea mai de răspundere din istoria sa. Sarcina istorică a poporului german este să zădărnicească planurile forţelor agresive, să restabilească unitatea sa naţională, să transforme Germania într’un stat iubitor de pace, democrat. Numai dezvoltarea paşnică va aduce Germaniei unitatea, independenţa şi renaşterea naţională. Mergând pe urmele hitleriştilor, guvernanţii de la Bonn, purtătorii de cuvânt, iresponsabili şi vânduţi ai celor mai înrăiţi naţionalişti şi revanşarzi germani, încearcă să îndrepte Germania pe calea militarismului şi a aventurilor militare. Există oare la Germania forţe capabile să preîntâmpine o nouă catastrofă naţională . O asemenea forţă se arată la articolul de fond — poate şi trebue să devină însuşi poporul german. Bastionul luptei poporului german pentru o Germanie unită, Iubitoare de pace şi democrată este Republica Democrată Germană. Ziarul subliniază importanţa faptului că în lupta sa pentru unificarea ţării pe baze democratice, Republica Democrată Germană se bizite pe sprijinul permanent, pe ajutorul dezinteresat şi generos al marii Uniuni Sovietice. Ziarul publică la foc de frunte Informaţii cu privire la tratativele care au avut loc între guvernul sovietic şi delegaţia guvernamentală a Republicii Democrate Germane în zilele de 20—22 August la Moscova şi cuvântările rostite de preşedintele Consiliului de Miniştri al UR.S.S., G. M. Malencov, şi de preşedintele Consiliului de Miniştri al R. D. G. Otto Grotewohl, cu ocazia prânzului oferit la Gremlin, precum şi numeroase ecouri. Ziarul publică textul prescurtat al expunerii prezentate de secretarul general al C.C. al P.M.R., Gh. Gheorghiu-Dej la adunarea festivă din Bucureşti consacrată celei de a 9-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist de către Armata Sovietică. Ziarul publică articolul lui Mauro Scoccomarro, secretar al Partidului Comunist Italian, care analizează profund situaţia politică din Italia în legătură cu criza guvernamentală. In articol se subliniază că principala condiţie pentru învingerea acestei crize şi înlăturarea grelelor urmări cu care ameninţă ea este unitatea şi colaborarea tuturor forţelor populare. Sub titlul „Şomajul şi mizeria — însoţitori inevitabili ai politicii economice de la Bonn“ ziarul publică revista presei germane consacrată situaţiei economice din Germania occidentală. Ziarul mai publică schiţa „Un oraş al petrolului în deşertul Gobi“ — de scriitorul chinez Li Ci, comunicatul cu privire la cea de a 3-a sesiune a Sovietului Suprem al R.S.F.S.R., „Nota Politico“ de Jan Marek şi diferite informaţii* A Hr. 2755