Scînteia, februarie 1954 (Anul 23, nr. 2885-2908)

1954-02-02 / nr. 2885

PROLETARI DIN TOATE TARILE. IMNTTI­ VAJ Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXIII Nr. 2885 Marți 2 februarie 1954 4 PAGINI — 20 BANI Pentru o deservire civilizată în comerţ Comerţul nostru socialist are un rol de seamă în opera de construire a socialis­mului, în ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor. In perioada de trecere de la capitalism la socialism, principala forma a legăturii economice între oraş şi sat, între industrie şi agricultură, este comerţul. Comerţul socialist este o pîrghie puternică pe care statul democrat-popular îl foloseşte în scopul exercitării rolului său regulator pe piaţă, în scopul sa­tisfacerii în proporţii tot mai largi a ne­voilor mereu crescînde ale oamenilor mun­cii, în scopul aprovizionării industriei cu materii prime şi a populaţiei muncitoare cu produse alimentare, în scopul îmbună­tăţirii aprovizionării ţărănimii muncitoare cu produse industriale. Statul democrat­­popular foloseşte comerţul socialist în scopul îngrădirii elementelor speculative şi al îngrădirii elementelor capitaliste. In anii puterii populare, comerţul socia­list s-a dezvoltat şi s-a întărit. Numărul unităţilor de desfacere din cadrul Minis­terului Comerţului Interior a crescut ne­încetat ; an de an au crescut cantităţile de mărfuri distribuite populaţiei. Prevederile Hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din august 1953 în legătură cu creşterea producţiei industriei alimen­tare şi uşoare şi dezvoltarea producţiei agricole, în scopul obţinerii unei abun­dente de produse şi îmbunătăţirii condi­ţiilor de trai ale oamenilor muncii, fac să crească şi mai mult rolul şi sarcinile comerţului socialist Desfacerile prin co­­­m­erţul de stat şi cooperatist vor trebui să crească în 1954 cu 3 miliarde lei ajungînd la peste 22 miliarde, iar în 195­5 la aproape 26 miliarde, o parte mai mare a mărfurilor fiind produse alimentare. Pentru a putea face faţă cu cinste sar­cinilor puse de plenară, munca în comer­ţul nostru socialist trebuie ridicată la un nivel mai înalt. Unul dintre aspectele importante ale îmbunătăţirii muncii în co­merţul de stat şi cel cooperatist este buna deservire a consumatorilor. In numeroase unităţi comerciale s-au obţinut succese pe linia îmbunătăţirii de­servirii consumatorilor. In multe între­prinderi au loc schimburi de expe­rienţă între brigăzile de bună de­servire, se ţin cursuri speciale de bună deservire a consumatorilor, în regiunile Baia Mare, Cluj, Ploeşti, Bacău, s au ţi­nut consfătuiri ale lucrătorilor din comerţ cu consumatorii etc. Ca urmare a mun­cii depuse a crescut numărul fruntaşilor din comerţ şi în multe unităţi comerciale s-a îmbunătăţit deservirea consumatori­lor Oamenii muncii cer ca lucrătorii din comerţ să se comporte civilizat, să aibă o atitudine atentă, cuviincioasă şi bine­voitoare faţă de consumator. Comportarea atentă, plină de grijă pentru consumatori trebuie să izvorască din conştiinţa că oa­menii muncii din comerţ sunt participanţi activi la lupta pentru ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor. Numeroşi lucrători din comerţ se stră­duiesc pe toate căile să ridice nivelul de­servirii consumatorilor, să muncească în aşa fel încît oamenii muncii să găsească în ei adevăraţi tovarăşi şi prieteni pre­ocupaţi de o cît mai bună deservire a consumatorilor. Aceşti lucrători din co­merţ sunt în general lucrători modeşti care-şi iubesc profesiunea, preţuiesc titlul de cinste de lucrător în comerţul socialist, studiază experienţa multilaterală a frun­taşilor din comerţul sovietic, metodele înaintate de muncă, studiază şi folosesc tehnica nouă din comerţ Mulţi lucrători din comerţ, vînzători, ospătari, gestionari de unităţi, directori de organizaţii comer­ciale etc. printre care Ştefan G­ăvan, Marcus Estera, Gheorghe Vicol, Grigore Grădinaru, Gheorghe Dima şi alţii au fost decoraţi ca semn al preţuirii pe care o acordă poporul muncitor lucrătorilor din comerţ, fruntaşi în buna deservire a con­sumatorilor. Dar sunt încă unii lucrători din comerţ care se poartă neatent, şi chiar grosolan cu consumatorii. Asemenea lu­crători din comerţ uită principalul în ac­tivitatea lor — grija pentru o cît mai bună deservire a consumatorilor. O condiţie esenţială pentru ridicarea nivelului comerţului, pentru îmbunătăţirea deservirii oamenilor muncii este studierea cererii de consum a cumpărătorilor. In acest scop trebuie folosite mijloace va­riate, ca de pildă : consfătuirile cu cum­părătorii, introducerea de caiete pentru evidenţa propunerilor cumpărătorilor, or­ganizarea de expoziţii de mărfuri etc. Din păcate însă studierea cererii consu­matorilor se face sporadic, neorganizat, chiar şi în cele mai mari magazine şi organizaţii comerciale din ţară Comen­zile făcute industriei nu reflectă decît în parte cererile reale ale consumatorilor, adeseori ele nu ţin seama de specificul re­giunii, de se­zon şi nu influenţează îndea­juns industria în ce priveşte sporirea sorti­mentelor, modelele şi culorile mărfurilor fabricate. Conducerea I.C.S. Comaliment Reşiţa a mers pînă acolo cu nepăsarea faţă de cererea consumatorilor, încît deşi avea în depozit cantităţi însemnate de pro­duse mult cerute de populaţie, ca să­pun de rufe, paste făinoase, orez, a ne­glijat punerea lor în vînzare prin maga­zinul de desfacere. Lucrătorii din comerţul socialist au o mare răspundere pentru calitatea mărfuri­lor vândute consumatorilor. Ei au datoria să nu admită pătrunderea de mărfuri de calitate inferioară în reţeaua comercială. O condiţie de bază a întăririi comerţului socialist este atitudinea plină de grijă faţă de proprietatea socialistă, de bunul obştesc al poporului muncitor. O calitate de seamă a lucrătorilor din comerţul socialist trebuie să fie cinstea, grija faţă de mărfu­rile încredinţate, atenţia faţă de buna păs­trare şi manipulare a mărfurilor. Ori, în reţeaua comerţului socialist se mai menţin încă unele elemente necinstite, pătrunse de spiritul speculei — rămăşiţă de pe timpul regimului burghezo-moşieresc, elemente care se dedau la asemenea fapte ruşinoase, ca dosirea de mărfuri, deserviri preferen­ţiale, încasarea de suprapreţ, luarea de mită etc. In reţeaua noastră comercială, mai cu seamă în cea cooperatistă, încă n-au fost stîrpite cazurile de delapidări şi furturi, de alterări de mărfuri datorită lipiei de atenţie pentru păstrarea şi manipularea lor. Orice astfel de încăl­cări şi abateri de la regulile comerţului socialist trebuie cu asprime sancţionate. Lipsurile în buna deservire a consuma­torilor reflectă în bună măsură şi atitudi­nea de dezinteres de care au dat dovadă multe din vechile comitete executive ale sfaturilor populare faţă de problemele comerţului, faţă de desfăşurarea comerţu­lui pe plan local Sfaturile populare sunt conducătoare ale econormei locale. Lor le revine sarcina ca prin secţiile comerciale să conducă întregul comerţ local, să se ocupe de reţeaua comercială, să antre­neze deputaţii, comisiile de femei în lupta pentru îmbunătăţirea deservirii consuma­torilor. O mare răspundere pentru lipsurile şi deficienţele existente încă în deservirea consumatorilor revine şi Ministerului Co­merţului interior, care n-a pus încă această problemă în centrul preocupărilor sale. La unii tovarăşi cu munci de răspundere în organele şi aparatul ministerului se manifestă chiar atitudinea de împăcare cu lipsurile privind problemele­­ bunei deserviri, de justificare a lor prin „greu­tăţile obiective“ Ministerul nu se preo­cupă în suficientă măsură nici de îmbu­nătăţirea condiţiilor de muncă ale lucră­torilor din comerţ. De asemeni există deficienţe în organi­zarea unui control temeinic din partea organelor Inspecţiei Comerciale de Stat. Lipsuri serioase există şi în munca C. C. al Sindicatului lucrătorilor din comerţ în ce priveşte educarea lucră­torilor din comerţ în spiritul atitudinii so­cialiste faţă de muncă şi faţă de bunul obştesc. Din cauza insuficientei îndrumări şi control din partea organizaţiilor de partid, a­ comitetelor regionale sindicale şi a G.C. al Sindicatului lucrătorilor din comerţ, în numeroase unităţi comerciale întrecerea socialistă se desfăşoară formal Sarcini de mare răspundere revin orga­nelor şi organizaţiilor de partid, în legă­tură cu asigurarea unei deserviri civilizate în comerţ Este necesar ca comitetele raio­nale şi orăşeneşti de partid să ia măsuri pentru a se constitui organizaţii de bază în toate magazinele şi unităţile unde există condiţiile prevăzute de Statutul partidului Organizaţiile de partid trebuie să educe pe lucrătorii din comerţ în spiritul atitu­dinii socialiste faţă de muncă, să le lămu­rească însemnătatea sarcinii pe care o au — de a deservi conştiincios şi civilizat poporul muncitor,,de a contribui la con­struirea socialismului, la îmbunătăţirea nivelului de trai al poporului. Organizaţiile de partid şi sindicate tre­buie să dezvolte o puternică opinie publică în rîndurile lucrătorilor din comerţ împo­triva oricăror manifestări ale atitudinii înapoiate faţă de muncă, a oricăror aba­­teri de la regulile unui comerţ civilizat. Ele trebuie să ţină mereu treaza vigi­lenţa împotriva elementelor necinstite şi duşmănoase. Asigurînd conducerea politică a organi­zaţiilor de masă, organizaţiile de partid trebuie să fie motorul organizării întrecerii socialiste pentru deservirea exemplară a oamenilor muncii, să asigure, în cadrul în­trecerii, răspîndirea experienţei fruntaşilor din comerţul sovietic privind buna deser­vire şi buna manipulare a mărfurilor în depozit, generalizarea experienţei frunta­şilor din comerţul nostru. Buna desfăşurare a comerţului, deser­virea civilizată în organizaţiile comer­ciale este o cauză comună atît a lucrăto­rilor din comerţ cît şi a tuturor oamenilor muncii. De aceea, sub conducerea orga­nizaţiilor de partid, comitetele de între­prinderi care au colective de control obştiesc trebuie să urmărească îndeaproape munca acestora, să le îndrume în activi­tatea lor; colectivele de control obştesc trebuie să urmărească cu perseve­renţă dacă sesizările lor au fost luate în seamă şi dacă propunerile lor au fost puse în aplicare. Comitetele sindicale tre­buie să antreneze în munca colectivelor de control obştesc femeile muncitoare, responsabilele cu munca intre femei din organizaţiile sindicale Lucrători din comerţul socialist! Luptaţi pentru o deservire civilizată în unităţile comerciale pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Pregătirea răsadurilor de legume ORADEA (de la trimisul nostru). — Ma­joritatea serelor de la marginea oraşului Oradea produceau mai mult flori. De ait­ul acesta în aceste sere a înce­put să­­se producă şi răsaduri pentru plante legumicole Astfel pe o suprafaţă de mai multe sute metri pătraţi erau pre­gătit răsaduri de diferite legume, care să poată fi plantate un cîmp atunci cînd timpul va fi prielnic. , Sera Întreprinderii de Interes local 1 C O pregăteşte răsaduri de salată, cas­traveţi etc. De curînd s-a organizat de către sfa­tul popular orăşenesc o consfătuire cu speciali­şti­i în grădinărit, unde s-a discu­tat printre altele şi problema producerii pe o scară cît mai largă a răsadurilor. Grăbirea culturilor de legume prin pre­pararea un sere a răsadurilor va contribui la îmbunătăţirea aprovizionării oraşului. Pe întinsul patriei noastre Fabrici noi în Regiunea Autonomă Maghiară TG. MUREŞ (de la corespondentul nos­tru).— In raionul Gheorghieni cultura vnu­lui ocupă suprafeţe importante. Gospodă­riile agricole colective şi ţăranii munci­tori cu gospodărie individuală din acest raion realizează în fiecare an recolte spo­rite de in. In scopul valorificării acestei bogăţii naturale, se construieşte în comuna Joseni o topitorie de in. Pe şantier au fost aduse maşini perfecţionate, care accelerează mersul lucrărilor. Topitoria de in din comuna Joseni va fi utilată cu maşini moderne sosite din Uniunea Sovietică. Pe şantierul fabricii au sosit cazane, pieptănători şi­ diferite alte maşini necesare pentru prelucrarea inului. In clădirea principală, muncitorii insta­latori şi tehnicieni sosiţi din Uniunea So­vietică lucrează alături de muncitorii din comunele secuieşti la instalarea maşinilor. Paralel cu construirea topitoriei de in, lîngă Gheorghieni s-a trecut la construi­rea unei torcătorii de in, care va da fire de calitate fabricilor de ţesături. Tot în raionul Gheorghieni sînt terenuri foarte bune de păşunat, ceea ce a făcut po­sibilă creşterea vacilor ce dau lapte mult şi de bună calitate. Pentru prelucrarea laptelui, la Remetea a început construirea unei fabrici de praf de lapte. Sute de teh­nicieni şi muncitori lucrează pe şantierul fabricii. Zilnic sosesc aici vagoane cu materiale de construcţii sau maşini spe­ciale aduse din Uniunea Sovietică. Constructorii fabricii de praf de lapte au început să pregătească de pe acum pla­nurile de construcţii ale locuinţelor mun­citoreşti şi ale aşezămintelor cu caracter soci­al-cult­ural, care urmează a fi ridicate în preajma fabricii. Construirea acestor fabrici în Regiunea Autonomă Maghiară oglindeşte grija par­tidului şi guvernului pentru ridicarea eco­nomică a acestei regiuni, pentru îmbună­tăţirea continuă a aprovizionării oameni­lor muncii cu produse de consum popular. Lupta pentru folosirea raţională a mate­riei prime în scopul sporirii producţiei de bunuri de larg consum, capătă o amploare din ce în ce mai mare în rîndurile texti­­liştilor de la fabrica „Proletarul“ din oraşul Bacău. Urmînd exemplul tov. N. Militaru de la fabrica „N. Bălcescu“ din Capitală, care a reuşit să economisească însemnate cantităţi de piele din care s-au putut confecţiona sute şi sute de perechi de încălţăminte în plus, tov. Fodor S. Gheorghe, unul din fruntaşii întrecerii socialiste din secţia torcătorie, a studiat temeinic posibilităţile secţiei de sporire a producţiei de fire fo­losind aceeaşi cantitate de materii prime. El a propus în acest scop conducerii în­treprinderii să ia o serie de măsuri teh­­nico-organizatorice concrete. Printre altele tov. Fodor S. Gheorghe a arătat că la selfactoarele din secţia torcă­­torie, din cauza unor deficienţe de ordin tehnico-organizatoric, sunt peste 126 fuse­tieutilizate. Dacă ele ar fi folosite s-ar pu­tea produce în plus, în cursul unei singure luni, circa 400 kg. fire, din prelucrarea cărora s-ar realiza 736 m. ţesături. Studiind cu atenţie propunerea tov. Fo­dor S. Gheorghe, conducerea administra­tivă a întocmit un plan de măsuri tehnico­­organizatorice care să p­ermită desfăşura­rea cu succes a luptei pentru folosirea ra­ţională a materiei prime. Printre măsurile pe care conducerea administrativă le va lua se numără : montarea unui ceai la contenta (maşina de dărăcit) nr. 8, pentru evidenţa pretoriului, prelucrarea valurilor de pretori pînă la capăt, utilizarea tutu­ror vaselor de la Gelfactoare etc. Pentru a da posibilitate muncitorilor din fabrică să cunoască temeinic metodele de folosire raţională a materiei prime şi, pe această bază, să sporească producţia de fire şi de ţesături, la cabinetul tehnic s-a orga­­nizat în ziua­ de 29 ianuarie o consfătuire de producţie. Cu acest prilej, serviciul teh­nic a prezentat un referat din care a reieşit că economisirea materiei prime constituie una din cele mai importante rezerve In­terne ale întreprinderii. Luîmd cuvîntul la această consfătuire, tov. Fodor S. Gheorghe a explicat în mod practic cum se poate întrebuinţa mai cu folos materia primă pentru a se putea pro­duce din ea cantităţi sporite de fire. Tot­odată el s-a angajat să realizeze zilnic la maşina la care lucrează economii de ma­terie primă din care să se poată produce fire pentru 1,60 m. ţesături. El a chemat la întrecere pe muncitorii­­ din schimbul I şi II pentru a pune la îndemîna po­porului muncitor tot mai multe produse textile. In acelaşi timp, el l-a chemat la întrecere pe stahanovistul filator Alex. Ştefănescu de la fabrica Buhuşi. Această chemare la întrecere a însufleţit întregul colectiv al secţiei în lupta pentru a pune la îndemîna poporului muncitor tot mai multe produse textile. ION SANDULESCU corespondent voluntar Mai multe fire prin folosirea raţională a materiei prime Magazinul universal din Cluj La magazinul universal din Cluj vin zilnic numeroşi oameni ai muncii pentru diferite cumpărături. Modul civilizat în care sunt deserviţi cetăţenii în cele 6 ra­­ioane ale magazinului, Varietatea produse­lor expuse, a făcut să crească numărul cumpărătorilor la peste 10.000 în decem­brie 1953. Datorită preocupării conducerii magazinului şi a colectivului de vînzători pentru aprovizionarea continuă a magazi­nului şi deservirea rapidă a cumpărători­lor, s-a reuşit ca în trimestrul IV al anului 1953, încasările să crească cu peste 55% faţă de acelaşi trimestru al anului 1952. Unii vînzători ca Ioan Vereş, Viorica Ballag au primit diplome de fruntaşi in muncă. Magazinul are două anexe, una cu arti­cole de menaj şi alta cu încălţăminte, con­fecţii, galanterie. Se prevede mărirea ma­gazinului universal cu încă un etaj, pre­cum şi deschiderea în Piaţa Libertăţii a unui magazin­­ universal pentru copii. In interiorul ziarului: Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la îmbunătăţirea sis­temului de contractare a legumelor, seminţelor de legume, fructelor şi stru­gurilor de masă — (Text prescurtat) (pag. 2-a). Memorandumul guvernului R. D. Germane către conferinţa de la Berlin a miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri (pag. 2-a). Rezultatele îndeplinirii planului de stat de dezvoltare a economiei naţio­nale a U.R.S.S. pe anul 1953 — Co­municatul Direcţiei Centrale de Sta­tistică de pe lîngă Consiliul de Mi­niştri al U.R.S.S. (pag. 3-a). Intîlnirea lui V. M. Molotov cu J. F. Dulles (pag. 4-a). B. Stoian — La noul sediu al con­ferinţei de la Berlin (pag. 4-a). Conferinţa­ de la Berlin a miniştri­lor afacerilor externe ai celor patru puteri (pag. 4-a). Conducătorii P.C.U.S. ,şi ai guver­­­nului sovietic propuşi candidaţi pen­tru Sovietul Suprem al U.R.S.S.­­(pag. 4-a). Cu privire la relaţiile comerciale dintre U.R.S.S. şi uniunea economică belgo-luxemburgheză (pag. 4-a). Condiţiuni tot mai bune de învăţătură ORAŞUL STALIN (de la coresponden­tul nostru). — Pentru copiii cetăţenilor din rîndul minorităţilor naţionale din cuprin­sul raionului Stalin s-au înfiinţat numeroase şcoli la sate. Din 1948 şi pînă în 1953 au fost înfiinţate 23 de şcoli de 7 ani cu lim­bile de predare maghiară şi germană. Deasemeni, au mai fost înfiinţate 2 secţii cu limba de predare maghiară pe lîngă şcolile romîneşti. Sfatul popular raional a repartizat un număr de 225 cadre didactice care să predea la şcolile cu limba de predare maghiară şi germană. Totodată, sfatul popular raional a distribuit în acest an şcolar, în mod gratuit, prin secţia de în­­văţămînt, cărţi şcolare şi rechizite în va­loare de aproape 10.000 lei. De asemenea s-au creat, pînă în prezent, 6 internate mixte pentru copiii care lo­cuiesc departe de şcoală. In Internatul din comuna Crizbav sunt găzduiţi 60 de şco­lari maghiari, iar în internatele din comu­nele Prejmer şi Teliu 70 de elevi. Anul acesta numeroşi elevi au primit burse în bani şi în îmbrăcăminte. In în­treg raionul i-au acordat burse în bani unui număr de peste 230 elevi, iar 64 elevi au primit burse în îmbrăcăminte. o cooperativă cu activitate rodnică PITEŞTI (de la corespondentul­­nostru). In comuna Pribo­eni, raionul Topoloveni, ţăranii muncitori au cumpărat într-o pe­rioadă de 5 luni peste 29.000 m. ţesături de bumbac, lînă şi mătase, 1627 perechi încălţăminte, numeroase unelte, obiecte de uz casnic şi multe altele. La rîndul lor, ţăranii muncitori din Pri­­boieni au valorificat prin cooperativă 736.389 kg. fructe, 31 000 bucăţi ouă, precum şi unu ,mare număr de păsări. Întă­rirea necontenită a cooperativei constituie o preocupare permanentă a ţăranilor mun­citori. De aceea peste 1500 ţărani munci­tori din Priboieni şi-au achitat în între­gime părţile sociale subscrise. La propunerea membrilor s-au înfiinţat pe lângă cooperativă două secţii de pro­ducţie, una de rotărie şi alta de fierărie, aşa că acum în aceste secţii se pot con­fecţiona căruţe, juguri, sănii etc. Ţăranii muncitori, ca Ion T. Dinu, Ion Iliescu, N. Duţă, au transportat materialul lemnos pentru secţia de rotărie de la 25 km. de­părtare. Ţăranii muncitori din comuna Pribo­eni încheie contracte pentru livrarea de ani­male şi produse animale. Aşa, de pildă, Gheorghe Ticulescu şi Constantin Ticu­­lescu au încheiat contracte cu cooperativa să îngraşe fiecare cite un bou, iar Gheor­ghe N. Iliescu, preşedintele întovărăşirii, a încheiat contract pentru îngrăşarea şi vînzarea unei perechi de bot. O zi de muncă în gospodăria colectivă ALBA IULIA (de la corespondentul nostru). —■ Zăpada şi gerul iernii nu îm­piedică pe membrii gospodăriei colective „Partizanii păcii“ din satul Cistei, raionul Alba, să desfăşoare intens muncile pentru pregătirea campaniei agricole de primă­vară. Cei dinţii care­­vin la lucru în fie­care dimineaţă sunt îngrijitorii de ani­male. Ei curăţă grajdul şi animalele, pre­gătesc hrana. Ca de obicei, preşedintele gospodăriei agricole colective,­ Mihai Do­­bîrtă, controlează dacă vitele sunt curăţate, hrănite şi adăpate la timp. La sediul gospodăriei, încep să vină apoi ceilalţi colectivişti. Astăzi, printre primii ce au venit la lucru, au fost co­lectiviştii Man Stoica, Bot Aurel, Sîn­­timbrean Vian. După ei, au venit şi co­lectiviştii Ciortea Cornel, Cîrnat Du­mitru şi alţii, care lucrează la amenajarea răsadniţelor. Ei construiesc rame noi şi repară pe cele vechi, in acest an colecti­viştii vor mări cu 5 hectare suprafaţa cultivată cu legume. Colectiviştii Aldea Ion, Cîrnat Vasile şi Aldea Pamfil lu­crează la selecţionarea seminţelor. O deosebită atenţie se dă îngrăşării ogoarelor. Cele 4 căruţe ale gospodăriei, transportă zilnic gunoiul la cîmp. Şi colectivistele muncesc de zor. Do­­bîrta Maria, Cîrat Floarea, Ciortea Sil­via, Noghi Maria şi altele împletesc ro­gojini pentru acoperirea răsadniţelor, iar Silvăşan Florica, Frăţilă Veronica şi altele lucrează la pregătirea sacilor. Seara, după terminarea lucrului, colec­tiviştii se adună într-una din încăperile se­diului gospodăriei colective. Aci se ţin lecţiile cursului agrotehnic. Astăzi ei au ascultat lecţia despre folosirea îngrăşămin­telor. După terminarea orelor de curs, mulţi dintre colectivişti şi-au luat cărţi de la biblioteca gospodăriei spre a le citi acasă. „Atenţiune, începem emisiunea...“ „Astă seară, staţia de radioamplificare Dodeni a hidrocentralei „V. I. Lenin“ din Bicaz transmite emisiunea pentru copii“. Cîţiva trecători se opresc miraţi; din difuzor răsună glasuri cunoscute: sunt vocile copiilor lor. Pionieri, copii ai constructorilor, vin în faţa microfonului, recită poezii şi pre­zintă piese pentru cei de o vîrstă cu el. Străduindu-se să satisfacă dorinţele oa­menilor muncii de pe acest şantier, colec­tivul staţiei de radioamplificare Dodeni a întocmit un program variat de emisiuni. In fiecare seară, staţia are o emisiune de o oră. Se difuzează un jurnal al întrecerii socialiste de pe şantiere, ştiri despre rea­lizările tinerilor brigadieri, se fac cunos­cute ultimele inovaţii şi metode înaintate ; ele sunt expuse la microfon chiar de către iniţiatorii lor ; se împărtăşesc ultimele ştiri sportive din ţară, de peste hotare şi din localitate. In cadrul unei emisiuni intitulate „De ce?“ , sunt criticate lipsurile în produc­ţie, în activitatea gospodărească de pe şan­tier sau în activitatea culturală. La staţia de radioamplificare lucrează voluntar 13 redactori şi 10 crainici, aju­taţi de cei 33 de corespondenţi permanenţi de pe şantierele hidrocentralei. Grija faţă de maşini şi tractoare — datorie de cinste a fiecărui mecanizator Partidul şi guvernul pun în faţa meca­nizatorilor din agricultură sarcina de mare răspundere de a lupta pentru mărirea pro­ducţiei la hectar pe terenurile gospodării­lor colective, ale întovărăşirilor agricole şi ale ţăranilor muncitori cu gospodării individuale, în vederea obţinerii unor can­tităţi sporite de cereale, legume, plante tehnice, furajere. O însemnătate deosebit de mare pen­tru îndeplinirea acestei sarcini are func­ţionarea în cele mai bune condiţii şi justa folosire a tractoarelor şi maşinilor agri­cole pe care ni le-a încredinţat statul no­stru Din experienţa mea de şef de brigadă de tractoare la S.M T.­Sînnicolaul Mare, regiunea Arad, m-am convins că con­structorii de tractoare din ţara noastră fău­resc maşini bune, cu care putem da un ajutor puternic ţărănimii muncitoare în lupta pentru recolte bogate. Dar maşina este ca şi o fiinţă vie, ea are nevoie de cea mai­ atentă îngrijire Numai în acest fel ea va dura mult şi va da rezultate bune Una din condiţiile principale pentru ca tractorul să funcţioneze vreme îndelungată, fără reparaţii, este respectarea întocmai a­­regulilor de îngrijiri tehnice. Brigada noastră este formată din 5 trac­toare KD-35 cu care am început să lucrăm în primăvara anului 1953 Cînd am luat în primire tractoarele, acum un an, am primit şi notiţa tehnică împreună cu trac­toriştii din brigadă, am studiat temeinic părţile componente ale tractorului, princi­piul de funcţionare şi regulile de îngrijire tehnică In notiţa tehnică noi a­m citit că durata de funcţionare fără reparaţii a trac­torului KD-35 este de 6 luni Alţi tracto­rişti din staţiunea noastră care au lucrat în anul 1952 pe tractoare KD-35 — de exemplu tractoristul Baghi Fra­ncisc — spuneau că tractorul KD-35 nu merge 6 luni fără reparaţii N-am dat crezare aces­tor păreri şi ne-am hotărît să facem totul pentru ca fiecare tractorist să respecte cu stricteţe regulile de îngrijire tehnică, aşa cum sunt prevăzute în normativ. Da­torită acestui fapt, tractoarele din brigada noastră au lucrat fără repparaţii nu 6 luni, ci 11 luni dar nu numai atît. In loc să efectuăm în acest timp 2325 hantri cît prevede planul, noi am realizat 5 999 hantri, adică am depăşit planul cu 157%. Trebuie spus că noi am depăşit sarcina de plan în toate cele 3 campanii agricole: în primăvară cu 356%, în vară cu 77% şi în toamnă cu 170%. Cum am lucrat pentru a obţine aceste rezultate ? In fiecare dimineaţă, înainte de a începe lucrul, arătam fiecă­rui tractorist ce are de făcut. După aceea urmăream şi contro­lam cu atenţie felul cum se executau de către tractorişti îngri­jirile tehnice, alimen­tarea, gresajul etc. După executarea în­grijirii tehnice, veri­ficam personal fie­care tractor. Dacă unul din tractorişti nu executa bine o a­­numită lucrare de în­grijire, îl puneam s-o facă din nou. Aceeaşi atenţie am acordat-o şi Îngrijirii tehnice a maşinilor agricole in felul acesta trac­toriştii s-au obişnuit să facă în mod con­ştiincios lucrările de îngrijire. Cînd s-a întîmplat cu tracto­riştii Koktay Ion şi Cosma Nicolae să nu greseze suficient ambreiajul principal şi ambreiajul de bord, din care cauză s-au gripat rulmenţii, ceilalţi tractorişti l-au criticat cu asprime atît verbal cît şi în gazeta de perete Seara, la predarea tractoarelor către schimbul de noapte, analizam împreună cu toţi tractoriştii munca de peste zi, greută­ţile şi defectele ivite şi stabileam măsuri pentru înlăturarea lor. Datorită respec­tării stricte a îngrijirilor tehnice, brigada a asigurat continua funcţionare a tractoa­relor, economii de piese de sch­imb şi de carburanţi. O mare atenţie s-a dat justei folosiri a puterii tractoarelor. Folosind sexierăto­rile-legători ale gospodăriei colective „Ştefan Plavăţ" din comuna Cenadul Mare, unde am lucrat, s-au făcut cu­plaje de cite 2 secerători-legători la un tractor. In felul acesta, tractoriştii realizau cste 12—14 ha. secerate pe zi, în loc de 6 ha. La toate plugurile „Ilie Pintilie" am adaptat a 4-a trupiţă, obţinînd un randa­ment ridicat al tractoarelor.. La timpul planificat pentru executarea îngrijirilor tehnice şi a reparaţiilor — în funcţie de numărul de hantri executaţi notat pe grafic — noi am verificat minu­ţios tractoarele, exe­­cutînd toate îngriji­rile stabilite. Dato­rită îngrijirii temei­nice de zi cu zi a tractoarelor n-a mai fost nevoie să schim­băm piesele care de­­obicei se uzează după un anumit număr de hantri. Deşi faţă de numărul de bantri executaţi în decurs de un an, trebuia să fa­cem la cele 5 tractoa­re KD-35 un număr de 29 îngrijiri nr. 5, 15 îngrijiri nr. 6, 10 reparaţii curente, 3­ reparaţii capitale— datorită îngrijirii bu­ne a tractoarelor n-au fost necesare decît 5 îngrijiri nr. 6. Prin aceasta noi am realizat o economie de piese de schimb pe brigadă în valoare de 195 111 lei ; deasemeni, am realiză o eco­nomie de 25 684 kg. motorină. Tractoris­tul Disk­i Slavco, de pildă, n-a executat în timpul anului 1953 (în cele 3 campanii agricole), nici o reparaţie la tractorul său. El a realizat o economie de 2806 kg. mo­torina şi piese de schimb în valoare de 47.148 lei La obţinerea acestor rezultate a contri­buit în mare măsură munca de educare a tractoriştilor desfăşurată de conducerea S.M.T., organizaţia de bază şi comitetul de întreprindere Succesele noastre au fost popularizate în foaia volantă a S.M.T., la panoul de onoare al fruntaşilor şi la ga­zeta de perete a staţiunii In şedinţele de producţie am fost evidenţiaţi pentru succesele dobîndite în muncă şi am fost criticaţi atunci cînd am avut lipsuri. Organizaţia de bază şi secţia politică ne-au îndrumat permanent să muncim mai bine, să ne îndeplinim cu cinste sarcinile de organizatori ai producţiei în gos­podăriile colective, popularizînd metodele bune de muncă, avantajele pe care le obţinem prin îndeplinirea sarcinilor de plan. In timpul liber, tractoriştii noştri citesc broşuri, lucrări literare, ziare etc. pentru a-şi ridica nivelul cultural şi politic. Noi ne-am cumpărat, deasemeni, un aparat de radio pe care-l avem la brigadă. In urma rezultatelor obţinute­­în cam­pania agricolă din primăvara anului 1953, brigada noastră a fost confirmată brigadă stahanovista, iar tractoriştii Gheorghe Bogdan, Disici Slavco, Kokay Ion, Cosma Nicolae şi Turcan Gheorghe au fost con­firmaţi stahanovişti. Îndeplinirea şi de­păşirea normelor de producţie au făcut ca şi salariul nostru să crească simţitor. Ast­fel, tractoristul Turcan Gheorghe a primit în ultimele 4 luni ale anului 1953 un sa­lariu mediu lunar de 1186 lei, tractoristul Bogdan Gheorghe — un salariu mediu lu­nar de 1059 lei etc. Eu am avut în septem­brie un salariu de 1137 lei, în octombrie 2650 lei, în noembrie 1032 lei, in de­cembrie 1306 lei. Am mai primit 274 kg. grîu, în afară de 700 kg. grîu pentru care voi primi bani. Pentru economiile realizate vom căpăta premii. Sîntem convinși că succesele noastre ar fi putut fi cu mult mai mari dacă am fi colaborat mai strîns cu brigăzile de cîmp ale gospodăriei colective din Cenadul Mare, determinîndu-le să elibereze mai repede terenul pe care trebuia­ să lucrăm. In staţiunea noastră munca de reparaţii este organizată după metoda sovietică pe ansamble Pînă acum la cele 5 tractoare din brigada noastră, două au fost reparate, iar 3 sunt reparate în proporţie de 50%. Succesele ca şi lipsurile din anul 1953 constituie o învăţătură pentru noi. In cam­pania de primăvară ce se apropie suntem hotărîţi să muncim mai bine, ajutindu-i pe colectivişti să obţină recolte şi mai bo­gate. VASILE VOICHIŢA stahanov­ist, şeful brigăzii a 6-a de la S.M.T. Sînnicolaul Mare-Arad

Next