Scînteia, martie 1954 (Anul 23, nr. 2909-2934)

1954-03-02 / nr. 2909

Peg. 2 Pentru o deservire civilizată a consumatorilor! Pe marginea consfătuirii redacţiei ziarului „Scînteia“ cu lucrători din comerţ şi consumatori Spre noi succese în dezvoltarea comerţului socialist Reprezentanţii secţiei comerciale a Sfat­­ului Popular al Capitalei au arătat în ex­punerile lor că ac de an a crescut şi s-a lărgit reţeaua comerţului socialist din Bucureşti. Numai în cursul anului 1953 au fost deschise un număr de 479 unităţi de desfacere, din care 310 magazine cu produse alimentare, 97 magazine cu pro­duse industriale, 72 unităţi de alimentaţie publică. O atenţie deosebită s-a acordat deschi­derii de noi unităţi comerciale în cartie­rele muncitoreşti şi periferice ale Capi­talei. Astfel, în anul 1953 au fost des­chise în cartierul 23 august, în Şoseaua Viilor, restaurante şi magazine moderne, dotate cu utilajele cele mai moderne, care permit condiţii bune de muncă salariaţi­lor şi o deservire la un nivel mai înalt a consumatorilor. S-au făcut amenajări şi reparaţii la un număr de 27 pieţe din Capitală. In afară de marile magazine universale, unităţi Comaliment şi restaurantele mari şi moderne unde sunt create condiţiile pentru introducerea şi perfecţionarea celor mai bune metode de desfăşurare a unui comerţ la un nivel înalt, funcţionează in Capi­tală o largă reţea de magazine cu produse industriale, alimentare şi de alimentaţie publică, ce aparţin diferitelor organizaţii comerciale locale, raionale şi inter-raiona­le subordonate Sfatului popular al Capitalei (prin Secţiunea Comercială) — ca organ conducător al economiei locale. Prin reţeaua comercială s-au desfăcut populaţiei muncitoare din Capitală, în cursul anului 1953, cu 68,8 la sută mai multe tricotaje, cu 101,6 la sută mai multe confecţii etc. faţă de 1952. Pentru a asigura o deservire rapidă a consumatorilor, pentru evitarea aglomeră­rilor s-au introdus în numeroase magazine noi sisteme de desfacere a mărfurilor că­tre cumpărători. Astfel, pentru cumpărarea unor articole mult cerute se face plata di­rect vinzătorului, marfa ridicîndu-se pe loc. Studierea cererii de consum­ — sarcină de seamă a comerţului Necesitatea satisfacerii într-o măsură tot mai mare a cerinţelor consuma­torilor ridică în faţa Ministerului Co­merţului Interior, a conducătorilor de organizaţii comerciale şi a tuturor lu­crătorilor din comerţ sarcina studierii ce­rerii de consum, în vederea îmbunătăţirii sortimentului, a calităţii, coloritului şi desenelor mărfurilor, în vederea produ­cerii de noi articole cerute de consuma­tori. Pentru aceasta­, organizaţiile comer­ciale trebuie să studieze sistematic cererea populaţiei şi să influenţeze industria în sen­sul producerii de mărfuri care să fie cores­punzătoare, din punct de vedere al cali­tăţii, modelelor, etc., gustului consumato­rilor. Din consfătuire a reieşit că în ma­rile magazine universale din Capitală s-au făcut unii paşi în direcţia studierii orga­nizate a cererii de consum a populaţiei. In acest scop, atît la magazinul universal „Victoria“ cît şi la magazinul universal „Bucureşti" au fost introduse, la fiecare raion, caiete speciale în care vînzătorii şi gestionarii înscriu zilnic cerinţele con­sumatorilor, observaţiile făcute de aceştia asupra unor modele, desene, culori de ţe­sături, confecţii etc. Periodic, aceste ob­servaţii din caiete sunt prezentate servi­ciului comercial al întreprinderii. Aci, îm­preună cu merceologii se iau în discuţie propunerile venite şi se transmit indus­triei sub formă de comenzi de mărfuri. Un aport serios î­n cunoaşterea gustu­lui şi cerinţelor consumatorilor şi în trans­miterea acestor cerinţe către întreprinde­rile producătoare au adus expoziţiile or­ganizate de către unele magazine. Ast­fel, magazinul universal „Victoria“ a organizat , în ultimele luni, expoziţii cu produse ale fabricii de tricotaje „Ti­nara Gardă“ din Capitală, „Atelierelor de Confecţii Bucureşti" şi fabricii de pă­lării din Timişoara. Pe baza sugestiilor consumatorilor, sugestii care au fost co­municate de către conducerea magazinului universal „Victoria" fabricilor respective, sortimentul de ţesături de bumbac şi mă­tase, coloritul şi modelele tricotajelor, rochiilor de femei, al pălăriilor, s-a îm­bunătăţit şi s-a îmbogăţit în mod simţitor. Astfel, la magazinul „Victoria" au fost aduse paltoane de femei de o croială şi un gen deosebit, genţi de voiaj şi sacoşe din material rezistent, haine şi manşoane confecţionate după sugestiile cumpărăto­rilor, de către cooperativa Muncă şi Artă sau cooperativa Blănarilor din Bucureşti, la cererea conducerii magazinului. De un real folos în studierea cererii de consum a populaţiei sunt consfătuirile or­ganizate între lucrătorii din comerţ şi muncitorii şi tehnicienii din întreprinde­rile furnizoare. Astfel de consfătuiri au fost organizate de către magazinul uni­versal „Bucureşti" cu tehnicienii şi frun­taşii în producţie din industria uşoară, de la fabrica de încălţăminte „Flacăra Roşie” şi fabrica Industria Bumbacului. Cu acest prilej, lucrătorii din comerţ au arătat obiecţiile aduse de cumpărători în ce pri­veşte modelele confecţiilor de damă, cu­­­lorile, obiecţii în urma cărora unele fa­brici au îmbunătăţit producţia. La consfătuire a reieşit că deşi în unele magazine din Capitală s-au înregistrat re­zultate pozitive pe linia studierii cerin­ţelor populaţiei, în această privinţă există încă multe lipsuri, metodele bune nefiind popularizate şi extinse. In cele mai multe magazine din Capitală studierea cererii de consum a cumpărătorilor este negli­jată sau se face cu totul sporadic. Iar ob­servaţiile cumpărătorilor nu sunt centrali­zate şi nu se transmit întreprinderilor in­dustriale producătoare de bunuri de larg consum Redacţia ziarului „Scînteia" a organi­zat o consfătuire la care au participat lucrători din comerţ, consumatori, membri ai colectivelor de control ob­ştesc asupra comerţului etc. Publicăm în acest număr unele mate­riale privind problemele ridicate la con­sfătuire în legătură cu buna deservire a consumatorilor, marfa vîndută. Ei a­u datoria să apere inte­resele cumpărătorilor în ceea ce priveşte calitatea şi sortimentul mărfurilor, să nu admită pătrunderea în reţeaua comercială a mărfurilor necorespunzătoar© statului şi prevederilor contractuale. La consfătuire au ieşit îa iveală diverse aspecte în ce priveşte calitatea nesatisfă­cătoare a unor mărfuri livrate de fabrici, precum şi aspecte legate de recepţionarea, de­­către reţeaua comerţului socialist a unor mărfuri de calitate inferioară. Unii participanţi la consfătuire au arătat că mai sunt fabrici care livrează ar­ticole lucrate de mîntuială. Astfel, fabrica „Fumul“-Galaţi a produs finet simplu cu ţesătură rară, fabrica „Nikos Beloiannis" din Timişoara a produs şi a livrat uneori încălţăminte de proastă calitate, inestetic lucrată, încălţăminte care a fost refuzată la recepţionare. De asemenea, s-a criticat fabrica „Fraga" din Capitală care produce halva de calitate necorespunzătoare. Lupta pentru îmbunătăţirea calităţii mărfurilor destinate oamenilor muncii este o sarcină nu numai a industriei care le produce, ci şi o datorie a organizaţiilor co­merciale, care sunt chemate să manifeste exigenţă faţă de calitatea mărfurilor, să nu manifeste împăciuitorism faţă de întreprin­derile care lucrează mărfuri de calitate necorespunzătoare. Trebuie spus că în activitatea de recep­ţionare a produselor industriale şi alimen­tare de către organizaţiile comerciale se manifestă o serie de lipsuri care aduc pre­judicii intereselor consumatorilor. Este ne­cesar de subliniat, in această direcţie, că merceologul are un rol mare în comerţ, fiind în măsură să aprecieze în mod just şi competent felul în care calitatea şi sorti­mentul mărfurilor livrate de industrie co­respund gustului şi cerinţelor consumatori­lor. Faptele au arătat însă că activitatea unor merceologi este nesatisfăcătoare, ceea ce are ca urmare că în reţeaua comercială pătrund o serie de mărfuri de proastă ca­litate, pe care consumatorii refuză să le cumpere. Aşa, de pildă, merceologul Geroveanu Emanoil de la O.C.L. produse industriale 1 mai—23 august, lipsit de spirit de răs­pundere şi grijă faţă de interesele consu­matorilor, printr-o recepţie de mîntuia­lă a mărfurilor a lăsat să pătrundă în reţeaua comercială a organizaţiei comerciale de mai sus o cantitate însemnată de săpun de proastă calitate, livrată de fabrica „Stela" din Bucureşti. Tot din cauza recepţionării forma­le a mărfurilor, de multe ori diferite articole cu defecte de calitate, necorespun­zătoare, au fost recepţionate şi introduse în magazine. Aşa s-a întimplat cu pasta de dinţi recepţionată de O. C. L. produse industriale inter-raional T. Vladimirescu — Nicolae Bălcescu, pastă care se alterează şi se usucă repede. Din cauză că nu se acordă suficientă atenţie controlului cali­tăţii mărfurilor, la unele magazine, cum este, de pildă, unitatea „Alimentara" din şoseaua Mihai Bravu, nr. 222, s’au recep­ţionat prod­­­se alterate. Dacă în reţeaua comercială pătrund o serie de mărfuri de calitate necorespunză­toare, vinovaţi sunt conducătorii unor ase­menea organizaţii care nu instruiesc, t nu îndrumă şi nu controlează merceologii ca el să-şi îndeplinească sarcina ce le revine pe linia controlului calităţii mărfurilor re­cepţionate. Conducătorii organizaţiilor comerciale au datoria să fie fermi, să refuze cu toată hotărîrea mărfurile care nu corespund din punct de vedere al calităţii. Toată grija pentru interesele consumatorilor La consfătuire au luat cuvîntul şi con­sumatori. Tovarăşa Pitică Natalia, gospo­dină, care locuieşte in cartierul Şerban Vodă din Capitală, a arătat că la „Alimen­tara" din cartierul Şerban Vodă, macaroa­nele sînt în nenumărate cazuri fărîmiţate. Cumpărătorii sunt nevoiţi, de multe ori, să le refuze. Pentru cumpărarea unor articole, ca cerneală, creioane, peniţe, etc., cetăţenii sunt nevoiţi să meargă tocmai în centrul oraşului, deoarece in cartier nu se găsesc. In afară de aceasta, unii vînzători au atitudine necuviincioasă faţă de consumatori, aşa cum se întîmplă la magazinul de produse Industriale din Şoseaua Giurgiului nr. 75. In cuvîntul său, tov. Papadopol Gheor­­ghe a arătat că la unele magazine alimen­tare consumatorii sunt nevoiţi să ghicească ce fel de conserve cuprind cutiile din rafturi, din pricină că acestea n-au eti­chete. Alţi vorbitori au arătat o serie de ati­tudini şi practici necinstite ale unor lucră­tori din comerţ în ce priveşte deservirea consumatorilor. Astfel, la unitatea de pe strada Chiristigii nr. 48 a cooperativei „Secera şi Ciocanul" (gestionar Dragomir Ion) unele produse mult căutate de consu­matori sînt dosite; aşa s-a întîmplat în ziua de 18 ianuarie, cînd 16 kg. unt, 20 litri spirt, 8 kg. halva n-au fost puse în vîn­­zare. La restaurantul „Govora" din Calea Gri­viţei nr. 86, la un control efectuat s-au găsit 20 bucăţi şniţele care se vindeau sub greutatea prevăzută. Consumatorii care au luat cuvîntul au cerut organelor de control asupra comer­ţului să ia cele mai drastice măsuri împo­triva unor astfel de manifestări străine co­merţului socialist. Pentru intensificarea controlului maselor asupra comerţului Un rol important în asigurarea unei cît mai bune deserviri a consumatorilor îl au echipele de control obştesc organizate de sindicate. In cuvîntul său, tovarăşul Şerban Ion, preşedintele "Consiliului sindical regional, a arătat că în Bucureşti au fost alese 849 echipe de control obştesc, cuprin­zând un număr de 2.547 de muncitori, funcţionari şi gospodine, repartizaţi să con­troleze 2700 unităţi.­­Multe comitete de întreprindere, cum sunt cele de la Atelie­rele Griviţa Roşie, T. C. Giuleşti, Intreprin­­­­derile textile 7 noembrie, fabrica de în­călţăminte Nicolae Bălcescu şi altele, au acordat un sprijin efectiv acestor echipe, în vederea desfăşurării unei activităţi sus­ţinute. Nu acelaşi lucru se poate spune despre comitetele de întreprindere de la uzinele metalurgice „Mao Tze-dun", fabrica „Stea­gul Roşu", depoul I.T.B. Panduri şi altele, unde munca de organizare şi îndrumare a echipelor de control obştesc este nesatisfă­cătoare. Din această cauză, un mare număr de echipe de control obştesc există doar pe hîrtie. Responsabilii de echipe de con­trol obştesc care au participat la consfă­tuire au arătat o serie de încălcări ale re­gulilor de deservire în comerţ, precum şi modul birocratic în care unele organe în­ţeleg să rezolve sesizările făcute. Astfel, secţiile comerciale ale sfaturilor populare, precum şi Inspecţia Comercială de Stat, nu acordă atenţia cuvenită rezolvării la timp a sesizărilor echipelor de control obştesc şi tărăgănează uneori timp îndelungat luarea de măsuri efective. Bună­oară la controlul făcut de către una din echipele de control obştesc de la complexul C.F.R.-„Griviţa Roşie", la restaurantul „Griviţa" din Calea Griviţei nr. 308, s-a constatat că se serveau scursuri de bere, iar responsabilul restaurantului refuză să pună la dispoziţia consumatorilor condica de reclamaţii. Deşi a fost sesizată în scris de aceste abateri, secţia comercială a raio­nului „Griviţa Roşie" n-a luat măsuri; •echipa de control obştesc n-a primit nici un rezultat în această privinţă. Unor astfel de practici în activitatea de deservire a consumatorilor — au arătat vorbitorii — trebuie să li se pună capăt fără întîrziere. In acţiunea de control ob­ştesc este necesar să-şi dea contribuţia şi gospodinele, care trebuie antrenate în muncă de către comisiile de femei de pe lîngă Comitetul executiv al Sfatului popu­lar al Capitalei şi de pe lingă comitetele executive ale sfaturilor populare raionale. Organizaţiile de partid au datoria să in­tensifice­ controlul de partid asupra orga­nelor chemate să organizeze şi să sprijine activitatea echipelor de control obştesc asupra comerţului, pentru ca acestea să sporească, contribuţia la lupta pentru îm­bunătăţirea deservirii consumatorilor. Munca politică — chezăşie a îmbunătăţirii deservirii consumatorilor In cuvîntul său, tov. Ghimici Mari®, secretara organizaţiei de bază de la O.C.L.­­Alimentara raionul Stalin, a arătat că în centrul atenţiei acestei organizaţii de bază a stat lupta pentru îmbunătăţirea­ deser­virii consumatorilor. In acest scop, biroul organizaţiei de bază a iniţiat consfătuiri în care s-a prelucrat importanţa regulilor de deservire a consumatorilor. In adunarea generală a organizaţiei de bază s-a luat în discuţie problema brigăzi­lor de bună deservire şi s-a hotărît să se intensifice munca politică pentru îmbună­tăţirea deservirii, pentru ridicarea nivelu­lui politic-profesional al membrilor brigă­zilor. In acest scop, biroul organizaţiei de bază a îndrumat îndeaproape comitetul de întreprindere în vederea organizării schim­bului de experienţă între brigăzi, a spriji­nit cu lectori diferite cursuri pentru edu­carea profesională şi politică a lucrătorilor din cadrul întreprinderii, s-a preocupat, fo­losind variate forme de agitaţie, de popu­larizarea metodelor de muncă ale fruntaşi­lor din unităţile de desfacere. Ca urmare, numeroşi lucrători de la O.C.L.-Alimen­­tara, raionul Stalin, au devenit fruntaşi în producţie, unii dintre ei ca, de pildă, Pin­­zaru Grigore,­Ghiondea Cornelia, fiind de­coraţi cu Medalia Muncii. U­rmînd îndrumările biroului organiza­ţiei de bază, conducerea administrativă a organizat o mai atentă recepţionare a măr­furilor. Astfel, magazinul de pe Calea Vic­toriei nr. 73 a refuzat recepţionarea şi punerea în vînzare a unui butoi cu ma­giun de calitate necorespunzătoare. De asemeni e-a pus în practică hotărîrea luată de biroul organizaţiei de bază în ceea ce priveşte urmărirea şi rezol­varea, fără întîrziere, a sesizărilor oameni­lor muncii, înscrise în condicile de recla­maţii şi sugestii. In urma acestor măsuri, în multe magazine ale acestei organizaţii comerciale deservirea oamenilor muncii s-a îmbunătăţit simţitor. Să nu pătrundă în reţeaua comercială mărfuri de calitate necorespunzătoare Organizaţiile comerciale au o mare răs­pundere în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii mărfurilor furnizate de industrie. Lucrătorii din comerţ poartă nemijlocit răspunderea faţă de cumpărători pentru 5­­0­ WTET ) In lupta pentru traducerea în viaţă a Hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din­­august 1953, oamenilor muncii din comerţ le revin sarcini de răs­pundere. Ei trebuie să muncească neobosit pentru ridicarea comerţului socialist pe o treaptă mai înaltă, pentru o cît mai bună deservire a cumpărătorilor în magazinele reţelei comerţului de stat şi cooperatist. Studierea organizată a cererii de consum a populaţiei, exigenţa în recepţionarea mărfurilor livrate de industrie, respectarea regulilor comerciale de deservire, extinderea şi popularizarea meto­delor de muncă înaintate în comerţ şi desfăşurarea unei largi munci politice în rindurile lucrătorilor din comerţ ,trebuie să fie permanent în atenţia conducerilor administrative, a organizaţiilor de partid, sindicale precum şi în atenţia tuturor oamenilor muncii din întreprinderile și organizațiile comerciale. Cărţi de literatura sovietică ALEXANDR BILINOV : Metalurgîştii. In romanul său, autorul zugrăveşte frumu­seţea morală a omului sovietic construc­tor al comunismului. Acţiunea cărţii se petrece într-o uzină metalurgică din Ucrai­na, în faţa căreia se pune sarcina de a executa înainte de termen o lucrare im­portantă — un fumat sudat în întregime. Deosebit de interesant este înfăţişată lupta dusă de muncitorii înaintaţi, comu­niştii din uzină, pentru aplicarea unor noi metode de producţie. (Editura C.C.Ş.). F. I. PANFIOROV : Bruski — roman în 2 volume. Scris de autor intre anii 1926 — 1936, romanul este o epopee a construc­ţiei colhoznice ce se desfăşura în acea pe­rioadă în Uniunea Sovietică. Este înfăţi­şată cu măiestrie lupta îndîrjită, pe viaţă şi pe moarte, pe care au dus-o ţăranii să­raci şi mijlocaşi în frunte cu activişti ai aparatului de partid şi de stat — împotriva chiaburilor şi a uneltelor lor. (Editura Cartea Rusă). GAREGHIN SEVUNŢ: Teheran. Ro­manul tînărului scriitor armean înfăţi­şează aspecte din viaţa poporului iranian dintre anii 1930—1943 Principalele eve­nimente se petrec în anii dinaintea celui de al doilea război mondial. Descriind această perioadă, autorul scoate în evi­denţă, pe de o parte, lupta care se desfă­şura între diferite cercuri imperialiste din S.U.A., Anglia şi Germania pentru acapararea bogăţiilor Iranului, iar pe de altă parte rezistenţa din ce în ce mai pu­ternică a poporului iranian, dornic să se elibereze de sub jugul imperialiștilor străini şi al exploatatorilor autohtoni. (Edi­tura Cartea Rusă). ---------­ Pentru sănătatea ţărănimii muncitoare In ultimele luni ale anului trecut, pe lîngă dispensarul din comuna Pleşoi, re­giunea Craiova, s-a deschis un staţionar şi o casă de naştere. Cu ani în urmă, ţăranii muncitori din Pleşoi care aveau nevoie de îngrijire medicală erau siliţi să străbată cale lungă, pînă la Craiova, unde puteau găsi medici sau medicamentele necesare. Acum, în satele îndepărtate unde înainte vreme nu pătrundeau doctori, felceri sau moaşe, s-au înfiinţat dispensare, staţionare, puncte sanitare, case de naştere. Reţeaua unităţilor sanitare la sate s-a dezvoltat me­reu în anii puterii populare. Numărul dis­pensarelor de circumscripţie sanitară ru­rală a crescut acum la 2000. Şi numărul spitalelor rurale a sporit simţitor. Pe lingă dispensarele de circumscripţii rurale func­ţionează 569 staţionar© pentru adulţi. In sate îndepărtate, unde nu sunt dispensare, funcţionează acum 2109 puncte de sănă­tate, conduse de oficianţi sanitari. S-a îmbunătăţit şi situaţia sanitară a co­piilor de la sate. In cele peste 2.300 bu­cătării se prepară mîncare de dietă pentru copiii bolnavi şi debili. Este cunoscută şi situaţia din trecut a fe­­meilor-mame de la sate. Acestea năşteau de cele mai multe ori pe cîmp, fără asis­tenţă sanitară. Acum, în satele patriei noastre există peste 1.300 case de naştere, unde ţârăncile nasc în condiţii igienice, asistate de moaşe şi îngrijite cu atenţie. PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE IN „SCÎNTEIA" „Un spital prost gospodărit“ In articolul „Un spital prost gospodărit", apărut în ziarul „Scînteia" Nr. 2881 a fost criticată conducerea spitalului Colen­tina pentru proasta gospodări­re a spitalului, precum şi secţia sanitară­ a Sfatului popular al Capitalei pentru lipsa de preocupare faţă de bunul mers al aces­tui spital. In scrisoarea de răspuns adre­sate ziarului nostru de către conducerea spitalului Colentina, se arată că în urma prelucrării articolului în cadrul secţii­lor sindicale ale spitalului şi a unei analize temeinic© a lipsurilor existente în spital, organizaţia de bază, comitetul de întreprindere şi direcţia spitalului au hotă­rît să ia următoarele măsuri: trimiterea unor delegaţi ai spitalului şi ai Sfa­tului popular al Capitalei în comuna Nec­­şeşti, la gospodăria anexă, pentru a studia posibilităţile practice de valorificare mai mare a terenului; începerea unor repara­ţii generale a instalaţiilor spitalului ; su­pravegherea distribuirii alimentelor şi a ca­lităţii mesei. De asemeni secţia sanitară a Sfatului popular al Capitalei a do­tat clinicile spitalului cu încă 550 cear­ceafuri și 200 halate pentru personalul sanitar. In vederea ridicării nivelului pro­fesional al­­ personalului mediu au fost or­ganizate cursuri speciale d­in fiecare ser­viciu al spitalului. ---------O cooperativă meşteşugărească fruntaşă ORADEA (de la corespondentul nostru). Cooperativa meşteşugărească „Munca" din Oradea a luat fiinţă în anul 1949 şi avea pe atunci doar 30 de membri. La înfiinţare avea numai o singură secţie de producţie. Cu ajutorul primit din partea statului coo­perativa s-a dezvoltat an de an. Astfel, a fost construită o clădire cores­punzătoare cu mai multe încăperi, s-a pro­curat utilaj nou cu care au fost înzestrate cele 6 secţii de producţie pe care le are astăzi cooperativa. Numărul membrilor cooperatori a crescut la peste 270. In ma­joritatea lor ei au fost calificaţi, în dife­rite meserii, la locul de producţie. Cooperativa „Munca" produce astăzi peste 50 articole de larg consum. Intensifi­­cîndu-şi eforturile în întrecerea socialistă, cooperatorii meşteşugari de aci au sporit an de an producţia bunurilor de larg con­sum. In anul 1953, colectivul cooperativei şi-a realizat planul de producţie în propor­ţie de 109%. In luna ianuarie a acestui an planul de producţie a fost de asemeni rea­lizat la toate sortimentele. In această lună s-au produs peste plan 27.137 bucăţi cata­rame de ceas, 20.500 bucăţi placheuri, 1190 duzini de nasturi, 340 geamantane, 13.000 kg. vopsele, etc. In primele două decade ale lunii fe­bruarie, planul lunar de producţie pe sor­timente a fost realizat în proporţie de 73%. Din ţara constructorilor comunismului Candidaţi ai poporului . Anul trecut am vi­zitat o fabrică tex­tilă din Timişoara. Cînd am intrat în biroul directorului, privirile mi-au fost atrase de steagul roşu de uzină fruntaşă pe ramură de producţie. Prima mea între­bare a fost, fireşte, cum au reuşit să-l obţină. — Avem 12 brigăzi Ciutkih în între­prindere — îmi spuse directorul. Ele ne-au ajutat să depăşim planul, să reducem con­siderabil procentul de rebuturi şi să îm­bunătăţim simţitor calitatea producţiei, i-am şi trim­is tovarăşului Ciutkih scrisori de mulţumire la Moscova... Mi-am adus aminte de această întîm­­plare zilele trecute, cînd, răsfoind ziarele din Moscova, am văzut o fotografie care îl înfăţişa pe Alexandr Ciutkih urmărind munca unui grup de ţesătoare. In explica­ţie scria: „Alexandr Ciutkih — candidat în alegerile pentru Sovietul Suprem". Alexandr Ciutkih este acela care, în anul 1949, a chemat la întrecere brigă­zile de muncitori de la fabricile textile din întreaga Uniune pentru obţinerea ti­tlului de brigadă a calităţii superioare. Nu numai brigada lui Ciutkih, ci şi întregul combinat „Krasnoholinsk", unde lucrează, a devenit vestit ca o întreprindere a ca­lităţii superioare . Ciutkih, iniţiatorul în­trecerii, a fost distins cu Premiul Stalin. Prin broşura sa, „Brigada calităţii supe­rioare", în care împărtăşeşte cu talent me­­todele sate de muncă, Ciutkih e cunoscut de multe milioane de muncitori O scri­soare, purtînd adresa scurtă: ,,A. Ciut­kih — Moscova" soseşte negreşit la des­­tinaţie­, Ciutkih primeşte cu sutele aseme­nea scrisori nu numai de la muncitorii din Uniunea Sovietică ci şi de la cei din co­lectivele combinatelor de mătase din Chi­na, ale fabricilor textile din Cehoslovacia, Polonia, R.P.R... Textilistul Ciutkih a fost deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. și pînă în pre­zent. Rodnica activitate obștească pe care a depus-o i-a determinat pe alegători să-l pro­pună din nou candidat. Deseori, în maga­zinele care vînd ţesături, tricotaje şi alte produse de larg consum,­­ Ciutkih poate fi văzut interesîndu-se de calitatea pro­duselor, a­scultînd cu atenţie părerile cum­părătorilor. Mulţi dintre alegătorii săi din circumscripţia electorală Kirov l-au vizitat adesea. Numeroşi Inovatori ,i s-au sfătuit cu el în legătură cu profec­­tele şi propunerile lor, conducători de întreprinderi i-au cerut sfatul în ce pri­veşte organizarea muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor, cetăţenii i-au adresat cereri cu privire la înfiinţarea­, în raion, a unor magazine noi, cluburi noi, biblio­teci, ateliere şi multe altele. De fiecare dată, deputatul Ciutkih le-a acordat tot aju­torul necesar. In acest fel, el a reuşit să-şi cîştige dragostea cetăţenilor, să devină cu adevărat un deputat al poporului. Cunoscînd viaţa şi activitatea lui Ciut­kih, ca şi a celorlalţi candidaţi pentru lo­cul de deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S., simţi şi mai puternic adîncul de­mocratism al orînduirii sovietice, care cheamă la conducerea treburilor obşteşti pe cei mai buni dintre fiii săi. ★ De mulgătoarea fruntaşă Evdokia Anto­novna Kiricenko din colhozul „Bolșevik", regiunea Cerkassk, am auzit pentru prima dată în­ toamna anului trecut, în timpul că­lătoriei pe care o făceam la Kiev. Faima Evdokiei Antonovna, Eroină a Muncii So­cialiste, depăşise de multă vreme hotarele colhozului său. De curind, ea a fost propusă candidată pentru locul de deputat în Sovietul Su­prem. In sala clubului din satul Vasluţinţî, unde la întîlnirea alegătorilor se aduna­seră peste 500 oameni, s-au spus multe cu­vinte calde despre această femeie simplă, care, prin munca ei devotată, a contribuit la refacerea colhozului distrus de fascişti în timpul războiului, la dezvoltarea şi în­florirea lui de astăzi. Şi dacă colhozul a ajuns un colhoz milionar, cu un venit­ de peste 5 milioane ruble anual, dintre care peste 1,5 milioane de pe urma creşterii vi­telor, aceasta se datoreşte, într-o anumită măsură, şi ei. Acum cîteva zile, ziarul „Pravda" a pu­blicat la loc de cinste cele spuse de Ev­dokia Kiricenko la această întâlnire. Mulţumind din suflet pentru marea în­credere ce i-o acordă poporul şi care — a subliniat ea — este lucrul cel mai de preţ pentru omul sovietic, Evdokia Antonovna Kiricenko a arătat că se va strădui s-o în­dreptăţească şi să-şi dovedească, în acest fel, recunoştinţa faţă de partidul comunist, faţă de puterea sovietică. Fiică de ţăran sărac, simplă păstorită la turmele moşierului înainte de Revoluţie, ea a ajuns­­astăzi un om de seamă in col­hoz, membru în conducerea acestuia. Cu un sentiment de nobilă mîndrie a vorbit Evdokia Antonovna despre noile clădiri, despre mecanizarea muncii la ferme, des­­re şcoala medie, magazinele, spitalul, elu­­ul, postul de radio amplificare, hidrocen­trala, despre toate cele care au luat fiinţă în ultimii ani în satul ei­ Despre ea însăşi, Evdokia Kiricenko po­vesteşte cu zgîrcenie doar cîteva amănunte, dar ele întregesc portretul acestei femei energice şi devotate poporului. — Lucrez de peste 22 ani ca mulgă­toare — spunerea. N-a fost an în care să nu-mi fi îndeplinit angajamentul. In 1950, am obţinut, de la fiecare vacă ce mi-a fost dată în îngrijire, cite 3821 litri lapte... iar anul trecut — cite 7585 litri lapte. Anul acesta, mi-am luat angajamentul să obţin, de la fiecare vacă, cite 7.600 litri şi o să-mi îndeplinesc angajamentul Toţi cei care o ascultau aveau deplin temei să nu se îndoiască de adevărul ce­lor spuse. * Artista Alla Konstantinovna Tarasova a creat pe scena Teatrului Academic de Artă din Moscova personaje care rămîn veşnic vii în memoria spectatorilor. Care locuitor al Moscovei n-a văzut pe Tara­sova în rolul Anei Karenina, al Katiuşei Maslova din „învierea" lui L. Tolstoi, sau al Măriei din „Trei surori“ a lui Cehov ? Cu mare forţă interpretează Tarasova rolurile din repertoriul sovietic. In nenu­măratele piese în care a jucat, ca, de pildă, „Trenul blindat 14—69“ de Vs. Ivanov sau „Cale liberă“ de A. Surov, ea a înfă­ţişat spectatorului figuri luminoase de fe­mei sovietice, cu bogăţia vieţii lor lăun­trice, cu idealurile lor înalte, cu mîndria şi bucuria lor de a lupta pentru fericirea poporului. Activitatea creatoare a Altei Tarasova nu se limitează la teatru. Ea joacă şi în filme, apare în faţa microfonului la radio ca şi pe ecranul televizorului. De aceea, în cele mai îndepărtate localităţi ale Ţă­rii Sovietelor, ca­ şi în multe alte ţări, nu­mele ei este cunoscut şi îndrăgit. Cui nu i-a rămas vie în minte imaginea Katerinei din filmul „Furtuna", al Krucininei din „Vinovaţi fără vină" şi al altor eroine ju­cate cu atîta simţ al adevărului! Toţi cei care au ascultat-o la radio Interpretind ro­lul Nilovnei din „Mama" de Gorki au sim­ţit o adîncă admiraţie pentru deosebita artă cu care şi-a interpretat rolul. In anii Marelui Război, Alla Tarasova a jucat, nu odată, pe front, şi versurile pe care le recita, rolurile pe care le inter­preta erau întotdeauna primite cu entu­ziasm de ostaşii şi ofiţerii sovietici. Statul şi poporul sovietic o preţuiesc mult pe această mare artistă, încă în 1937 i s-a decernat titlul de cinste de artistă a poporului a U.R.S.S. Decorată cu Ordinul „Lenin“ şi cu Steagul Roşu al Muncii, de 5 ori laureată a Premiului Stalin, în 1950 a fost aleasă pentru întîia oară deputată în Sovietul Suprem al U.R.S.S. Faptul că în prezent a fost propusă din nou să candideze pentru Sovietul Suprem dovedeşte marea încredere pe care şi-a cîştigat-o, atît ca mare artistă cit şi ca ac­tivistă pe tărîm social. * Iată trei candidaţi ai poporului: Ale­xandr Stepanovici Ciutkih — textilist, Evdokia Antonovna Kiricenko — mulgă­toare, Alla Konstantinovna Tarasova — ar­tistă. Sunt oameni cu preocupări diferite, de vîrste diferite, dar uniţi de un ţel co­mun, acela de a-şi închina toate forţele şi talentele tot poporului. Asemenea oameni sunt propuşi de poporul sovietic pentru a-l reprezenta în organul suprem al statului. AL. CIMPEANU (De la corespondentul nostru la Moscova) RECENZIE „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!“ nr. 9 (277) La 26 februarie a apărut la Bucureşti numărul 9 (277) al ziarului „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!", organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti. Articolul de fond, intitulat „Pentru slă­birea continuă a încordării internaţionale", este consacrat rezultatelor conferinţei de la Berlin a miniştrilor afacerilor­ externe ai celor patru puteri. In articol se subliniază că la conferinţa de la Berlin s-a căzut de acord să­­ con­voace la Geneva la 26 aprilie 1954 o con­ferinţă pentru problemele Coreei şi Indo­­chinei, la care să participe reprezentanţii S.U.A., Franţei, Marii Britanii, Uniunii Sovietice, Republicii Populare Chineze, precum şi ai ţărilor direct interesate în problemele respective. S-a hotărît de ase­menea că între guvernele S.U.A., Franţei, Marii Britanii şi Uniunii Sovietice va con­tinua în viitor schimbul de păreri în ceea ce priveşte rezolvarea problemei dezarmă­rii sau cel puţin a unei reduceri însemnate a înarmărilor. Articolul de fond relevă lupta perseve­rentă a delegaţiei U.R.S.S. pentru slăbirea încordării internaţionale, pentru rezolvarea problemei germane şi asigurarea securită­ţii europene, pentru reglementarea pro­blemei Austriei. Propunerile U.R.S.S., care exprimă ideile şi năzuinţele tuturor popoarelor iubitoare de pace, au fost res­pinse de miniştrii puterilor occidentale. In încheiere, articol­ul de fond arată că popoarele din terate ţările globului, vital interesate în destinderea încordării inter­naţionale şi în întărirea păcii, aprobă cu căldură politica externă consecventă de pace a Uniunii Sovietice, programul con­cret de luptă pentru pace şi securitatea­­ popoarelor tuturor ţărilor, prezentat de­­U.R.S.S la conferinţa de la Berlin. Ziarul publică de asemeni declaraţia lui V. M. Molotov la şedinţa de închidere a conferinţei de la Berlin a miniştrilor afa­cerilor externe ai celor patru puteri din 18 februarie 1954. In articolul „După conferinţa de la Berlin", de Yvonne Dumont, membră a Comitetului Central al Partidului Comunist Francez, publicat în ziar, ce vorbeşte des­pre lupta poporului francez împotriva „co­munităţii defensive europene", împotriva reînvierii militarismului german. Autorul subliniază că în afară de rezultatele con­crete obţinute de conferinţa de la Ber­lin, ea a aj­utat pe mulţi oameni să înţe­leagă ce factor hotărîtor în viaţa interna­ţională este lupta partizanilor păcii din lumea­ întreagă. Informaţiile din Germania, Austria şi Olanda, publicate în acest număr al ziaru­lui, vorbesc despre faptul că cercurile largi din aceste ţări se pronunţă împotriva „co­munităţii defensive europene" şi a reînvie­rii militarismului german şi aprobă propu­nerile guvernului U.R.S.S. privitoare la încheierea unui tratat de pace cu Germa­nia şi la crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa. Pe prima pagină ziarul publică o infor­maţie despre deschiderea Congresului al Vl-lea al Partidului Comunist din Bulga­ria. Aceeaşi pagină mai cuprinde informa­ţii cu privire la sărbătorirea celei de a 36-a aniversări a Armatei Sovietice şi a Flotei Maritime Militare a U R.S.S., cit şi cu privire la valorificarea pămînturilor virgine şi înţelenite din U R.S.S Ziarul mai publică o informaţie despre a 4-a Plenară a C.C al­­Partidului Comunist Chinez şi un rezumat al raportului ţinut la această plenară de Lin Sao-ti, secretar al C.C al P C. Chinez In acelaşi număr al ziarului este publi­cat proiectul de program al Partidului Co­munist d­in Brazilia, adoptat de Plenara C.C. al Partidului Comunist din Brazilia, care a avut loc în decembrie 1953. „In întîmpinarea Zilei Internaţionale a femeii" — astfel se intituleaz­ă articolul lui Lina Fibbi, membru supleant 61 CC. al Partidului Comunist italian, care vor­beşte despre lupta plina de abnegaţie a femeilor din Italia Acest număr cuprinde și un foileton — „Cuvinte interzise" — de John Smith, precum și diferite Informații. . Hr. 2909

Next