Scînteia, martie 1954 (Anul 23, nr. 2909-2934)
1954-03-02 / nr. 2909
Peg. 2 Pentru o deservire civilizată a consumatorilor! Pe marginea consfătuirii redacţiei ziarului „Scînteia“ cu lucrători din comerţ şi consumatori Spre noi succese în dezvoltarea comerţului socialist Reprezentanţii secţiei comerciale a Sfatului Popular al Capitalei au arătat în expunerile lor că ac de an a crescut şi s-a lărgit reţeaua comerţului socialist din Bucureşti. Numai în cursul anului 1953 au fost deschise un număr de 479 unităţi de desfacere, din care 310 magazine cu produse alimentare, 97 magazine cu produse industriale, 72 unităţi de alimentaţie publică. O atenţie deosebită s-a acordat deschiderii de noi unităţi comerciale în cartierele muncitoreşti şi periferice ale Capitalei. Astfel, în anul 1953 au fost deschise în cartierul 23 august, în Şoseaua Viilor, restaurante şi magazine moderne, dotate cu utilajele cele mai moderne, care permit condiţii bune de muncă salariaţilor şi o deservire la un nivel mai înalt a consumatorilor. S-au făcut amenajări şi reparaţii la un număr de 27 pieţe din Capitală. In afară de marile magazine universale, unităţi Comaliment şi restaurantele mari şi moderne unde sunt create condiţiile pentru introducerea şi perfecţionarea celor mai bune metode de desfăşurare a unui comerţ la un nivel înalt, funcţionează in Capitală o largă reţea de magazine cu produse industriale, alimentare şi de alimentaţie publică, ce aparţin diferitelor organizaţii comerciale locale, raionale şi inter-raionale subordonate Sfatului popular al Capitalei (prin Secţiunea Comercială) — ca organ conducător al economiei locale. Prin reţeaua comercială s-au desfăcut populaţiei muncitoare din Capitală, în cursul anului 1953, cu 68,8 la sută mai multe tricotaje, cu 101,6 la sută mai multe confecţii etc. faţă de 1952. Pentru a asigura o deservire rapidă a consumatorilor, pentru evitarea aglomerărilor s-au introdus în numeroase magazine noi sisteme de desfacere a mărfurilor către cumpărători. Astfel, pentru cumpărarea unor articole mult cerute se face plata direct vinzătorului, marfa ridicîndu-se pe loc. Studierea cererii de consum — sarcină de seamă a comerţului Necesitatea satisfacerii într-o măsură tot mai mare a cerinţelor consumatorilor ridică în faţa Ministerului Comerţului Interior, a conducătorilor de organizaţii comerciale şi a tuturor lucrătorilor din comerţ sarcina studierii cererii de consum, în vederea îmbunătăţirii sortimentului, a calităţii, coloritului şi desenelor mărfurilor, în vederea producerii de noi articole cerute de consumatori. Pentru aceasta, organizaţiile comerciale trebuie să studieze sistematic cererea populaţiei şi să influenţeze industria în sensul producerii de mărfuri care să fie corespunzătoare, din punct de vedere al calităţii, modelelor, etc., gustului consumatorilor. Din consfătuire a reieşit că în marile magazine universale din Capitală s-au făcut unii paşi în direcţia studierii organizate a cererii de consum a populaţiei. In acest scop, atît la magazinul universal „Victoria“ cît şi la magazinul universal „Bucureşti" au fost introduse, la fiecare raion, caiete speciale în care vînzătorii şi gestionarii înscriu zilnic cerinţele consumatorilor, observaţiile făcute de aceştia asupra unor modele, desene, culori de ţesături, confecţii etc. Periodic, aceste observaţii din caiete sunt prezentate serviciului comercial al întreprinderii. Aci, împreună cu merceologii se iau în discuţie propunerile venite şi se transmit industriei sub formă de comenzi de mărfuri. Un aport serios în cunoaşterea gustului şi cerinţelor consumatorilor şi în transmiterea acestor cerinţe către întreprinderile producătoare au adus expoziţiile organizate de către unele magazine. Astfel, magazinul universal „Victoria“ a organizat , în ultimele luni, expoziţii cu produse ale fabricii de tricotaje „Tinara Gardă“ din Capitală, „Atelierelor de Confecţii Bucureşti" şi fabricii de pălării din Timişoara. Pe baza sugestiilor consumatorilor, sugestii care au fost comunicate de către conducerea magazinului universal „Victoria" fabricilor respective, sortimentul de ţesături de bumbac şi mătase, coloritul şi modelele tricotajelor, rochiilor de femei, al pălăriilor, s-a îmbunătăţit şi s-a îmbogăţit în mod simţitor. Astfel, la magazinul „Victoria" au fost aduse paltoane de femei de o croială şi un gen deosebit, genţi de voiaj şi sacoşe din material rezistent, haine şi manşoane confecţionate după sugestiile cumpărătorilor, de către cooperativa Muncă şi Artă sau cooperativa Blănarilor din Bucureşti, la cererea conducerii magazinului. De un real folos în studierea cererii de consum a populaţiei sunt consfătuirile organizate între lucrătorii din comerţ şi muncitorii şi tehnicienii din întreprinderile furnizoare. Astfel de consfătuiri au fost organizate de către magazinul universal „Bucureşti" cu tehnicienii şi fruntaşii în producţie din industria uşoară, de la fabrica de încălţăminte „Flacăra Roşie” şi fabrica Industria Bumbacului. Cu acest prilej, lucrătorii din comerţ au arătat obiecţiile aduse de cumpărători în ce priveşte modelele confecţiilor de damă, culorile, obiecţii în urma cărora unele fabrici au îmbunătăţit producţia. La consfătuire a reieşit că deşi în unele magazine din Capitală s-au înregistrat rezultate pozitive pe linia studierii cerinţelor populaţiei, în această privinţă există încă multe lipsuri, metodele bune nefiind popularizate şi extinse. In cele mai multe magazine din Capitală studierea cererii de consum a cumpărătorilor este neglijată sau se face cu totul sporadic. Iar observaţiile cumpărătorilor nu sunt centralizate şi nu se transmit întreprinderilor industriale producătoare de bunuri de larg consum Redacţia ziarului „Scînteia" a organizat o consfătuire la care au participat lucrători din comerţ, consumatori, membri ai colectivelor de control obştesc asupra comerţului etc. Publicăm în acest număr unele materiale privind problemele ridicate la consfătuire în legătură cu buna deservire a consumatorilor, marfa vîndută. Ei au datoria să apere interesele cumpărătorilor în ceea ce priveşte calitatea şi sortimentul mărfurilor, să nu admită pătrunderea în reţeaua comercială a mărfurilor necorespunzătoar© statului şi prevederilor contractuale. La consfătuire au ieşit îa iveală diverse aspecte în ce priveşte calitatea nesatisfăcătoare a unor mărfuri livrate de fabrici, precum şi aspecte legate de recepţionarea, decătre reţeaua comerţului socialist a unor mărfuri de calitate inferioară. Unii participanţi la consfătuire au arătat că mai sunt fabrici care livrează articole lucrate de mîntuială. Astfel, fabrica „Fumul“-Galaţi a produs finet simplu cu ţesătură rară, fabrica „Nikos Beloiannis" din Timişoara a produs şi a livrat uneori încălţăminte de proastă calitate, inestetic lucrată, încălţăminte care a fost refuzată la recepţionare. De asemenea, s-a criticat fabrica „Fraga" din Capitală care produce halva de calitate necorespunzătoare. Lupta pentru îmbunătăţirea calităţii mărfurilor destinate oamenilor muncii este o sarcină nu numai a industriei care le produce, ci şi o datorie a organizaţiilor comerciale, care sunt chemate să manifeste exigenţă faţă de calitatea mărfurilor, să nu manifeste împăciuitorism faţă de întreprinderile care lucrează mărfuri de calitate necorespunzătoare. Trebuie spus că în activitatea de recepţionare a produselor industriale şi alimentare de către organizaţiile comerciale se manifestă o serie de lipsuri care aduc prejudicii intereselor consumatorilor. Este necesar de subliniat, in această direcţie, că merceologul are un rol mare în comerţ, fiind în măsură să aprecieze în mod just şi competent felul în care calitatea şi sortimentul mărfurilor livrate de industrie corespund gustului şi cerinţelor consumatorilor. Faptele au arătat însă că activitatea unor merceologi este nesatisfăcătoare, ceea ce are ca urmare că în reţeaua comercială pătrund o serie de mărfuri de proastă calitate, pe care consumatorii refuză să le cumpere. Aşa, de pildă, merceologul Geroveanu Emanoil de la O.C.L. produse industriale 1 mai—23 august, lipsit de spirit de răspundere şi grijă faţă de interesele consumatorilor, printr-o recepţie de mîntuială a mărfurilor a lăsat să pătrundă în reţeaua comercială a organizaţiei comerciale de mai sus o cantitate însemnată de săpun de proastă calitate, livrată de fabrica „Stela" din Bucureşti. Tot din cauza recepţionării formale a mărfurilor, de multe ori diferite articole cu defecte de calitate, necorespunzătoare, au fost recepţionate şi introduse în magazine. Aşa s-a întimplat cu pasta de dinţi recepţionată de O. C. L. produse industriale inter-raional T. Vladimirescu — Nicolae Bălcescu, pastă care se alterează şi se usucă repede. Din cauză că nu se acordă suficientă atenţie controlului calităţii mărfurilor, la unele magazine, cum este, de pildă, unitatea „Alimentara" din şoseaua Mihai Bravu, nr. 222, s’au recepţionat prodse alterate. Dacă în reţeaua comercială pătrund o serie de mărfuri de calitate necorespunzătoare, vinovaţi sunt conducătorii unor asemenea organizaţii care nu instruiesc, t nu îndrumă şi nu controlează merceologii ca el să-şi îndeplinească sarcina ce le revine pe linia controlului calităţii mărfurilor recepţionate. Conducătorii organizaţiilor comerciale au datoria să fie fermi, să refuze cu toată hotărîrea mărfurile care nu corespund din punct de vedere al calităţii. Toată grija pentru interesele consumatorilor La consfătuire au luat cuvîntul şi consumatori. Tovarăşa Pitică Natalia, gospodină, care locuieşte in cartierul Şerban Vodă din Capitală, a arătat că la „Alimentara" din cartierul Şerban Vodă, macaroanele sînt în nenumărate cazuri fărîmiţate. Cumpărătorii sunt nevoiţi, de multe ori, să le refuze. Pentru cumpărarea unor articole, ca cerneală, creioane, peniţe, etc., cetăţenii sunt nevoiţi să meargă tocmai în centrul oraşului, deoarece in cartier nu se găsesc. In afară de aceasta, unii vînzători au atitudine necuviincioasă faţă de consumatori, aşa cum se întîmplă la magazinul de produse Industriale din Şoseaua Giurgiului nr. 75. In cuvîntul său, tov. Papadopol Gheorghe a arătat că la unele magazine alimentare consumatorii sunt nevoiţi să ghicească ce fel de conserve cuprind cutiile din rafturi, din pricină că acestea n-au etichete. Alţi vorbitori au arătat o serie de atitudini şi practici necinstite ale unor lucrători din comerţ în ce priveşte deservirea consumatorilor. Astfel, la unitatea de pe strada Chiristigii nr. 48 a cooperativei „Secera şi Ciocanul" (gestionar Dragomir Ion) unele produse mult căutate de consumatori sînt dosite; aşa s-a întîmplat în ziua de 18 ianuarie, cînd 16 kg. unt, 20 litri spirt, 8 kg. halva n-au fost puse în vînzare. La restaurantul „Govora" din Calea Griviţei nr. 86, la un control efectuat s-au găsit 20 bucăţi şniţele care se vindeau sub greutatea prevăzută. Consumatorii care au luat cuvîntul au cerut organelor de control asupra comerţului să ia cele mai drastice măsuri împotriva unor astfel de manifestări străine comerţului socialist. Pentru intensificarea controlului maselor asupra comerţului Un rol important în asigurarea unei cît mai bune deserviri a consumatorilor îl au echipele de control obştesc organizate de sindicate. In cuvîntul său, tovarăşul Şerban Ion, preşedintele "Consiliului sindical regional, a arătat că în Bucureşti au fost alese 849 echipe de control obştesc, cuprinzând un număr de 2.547 de muncitori, funcţionari şi gospodine, repartizaţi să controleze 2700 unităţi.Multe comitete de întreprindere, cum sunt cele de la Atelierele Griviţa Roşie, T. C. Giuleşti, Intreprinderile textile 7 noembrie, fabrica de încălţăminte Nicolae Bălcescu şi altele, au acordat un sprijin efectiv acestor echipe, în vederea desfăşurării unei activităţi susţinute. Nu acelaşi lucru se poate spune despre comitetele de întreprindere de la uzinele metalurgice „Mao Tze-dun", fabrica „Steagul Roşu", depoul I.T.B. Panduri şi altele, unde munca de organizare şi îndrumare a echipelor de control obştesc este nesatisfăcătoare. Din această cauză, un mare număr de echipe de control obştesc există doar pe hîrtie. Responsabilii de echipe de control obştesc care au participat la consfătuire au arătat o serie de încălcări ale regulilor de deservire în comerţ, precum şi modul birocratic în care unele organe înţeleg să rezolve sesizările făcute. Astfel, secţiile comerciale ale sfaturilor populare, precum şi Inspecţia Comercială de Stat, nu acordă atenţia cuvenită rezolvării la timp a sesizărilor echipelor de control obştesc şi tărăgănează uneori timp îndelungat luarea de măsuri efective. Bunăoară la controlul făcut de către una din echipele de control obştesc de la complexul C.F.R.-„Griviţa Roşie", la restaurantul „Griviţa" din Calea Griviţei nr. 308, s-a constatat că se serveau scursuri de bere, iar responsabilul restaurantului refuză să pună la dispoziţia consumatorilor condica de reclamaţii. Deşi a fost sesizată în scris de aceste abateri, secţia comercială a raionului „Griviţa Roşie" n-a luat măsuri; •echipa de control obştesc n-a primit nici un rezultat în această privinţă. Unor astfel de practici în activitatea de deservire a consumatorilor — au arătat vorbitorii — trebuie să li se pună capăt fără întîrziere. In acţiunea de control obştesc este necesar să-şi dea contribuţia şi gospodinele, care trebuie antrenate în muncă de către comisiile de femei de pe lîngă Comitetul executiv al Sfatului popular al Capitalei şi de pe lingă comitetele executive ale sfaturilor populare raionale. Organizaţiile de partid au datoria să intensifice controlul de partid asupra organelor chemate să organizeze şi să sprijine activitatea echipelor de control obştesc asupra comerţului, pentru ca acestea să sporească, contribuţia la lupta pentru îmbunătăţirea deservirii consumatorilor. Munca politică — chezăşie a îmbunătăţirii deservirii consumatorilor In cuvîntul său, tov. Ghimici Mari®, secretara organizaţiei de bază de la O.C.L.Alimentara raionul Stalin, a arătat că în centrul atenţiei acestei organizaţii de bază a stat lupta pentru îmbunătăţirea deservirii consumatorilor. In acest scop, biroul organizaţiei de bază a iniţiat consfătuiri în care s-a prelucrat importanţa regulilor de deservire a consumatorilor. In adunarea generală a organizaţiei de bază s-a luat în discuţie problema brigăzilor de bună deservire şi s-a hotărît să se intensifice munca politică pentru îmbunătăţirea deservirii, pentru ridicarea nivelului politic-profesional al membrilor brigăzilor. In acest scop, biroul organizaţiei de bază a îndrumat îndeaproape comitetul de întreprindere în vederea organizării schimbului de experienţă între brigăzi, a sprijinit cu lectori diferite cursuri pentru educarea profesională şi politică a lucrătorilor din cadrul întreprinderii, s-a preocupat, folosind variate forme de agitaţie, de popularizarea metodelor de muncă ale fruntaşilor din unităţile de desfacere. Ca urmare, numeroşi lucrători de la O.C.L.-Alimentara, raionul Stalin, au devenit fruntaşi în producţie, unii dintre ei ca, de pildă, Pinzaru Grigore,Ghiondea Cornelia, fiind decoraţi cu Medalia Muncii. Urmînd îndrumările biroului organizaţiei de bază, conducerea administrativă a organizat o mai atentă recepţionare a mărfurilor. Astfel, magazinul de pe Calea Victoriei nr. 73 a refuzat recepţionarea şi punerea în vînzare a unui butoi cu magiun de calitate necorespunzătoare. De asemeni e-a pus în practică hotărîrea luată de biroul organizaţiei de bază în ceea ce priveşte urmărirea şi rezolvarea, fără întîrziere, a sesizărilor oamenilor muncii, înscrise în condicile de reclamaţii şi sugestii. In urma acestor măsuri, în multe magazine ale acestei organizaţii comerciale deservirea oamenilor muncii s-a îmbunătăţit simţitor. Să nu pătrundă în reţeaua comercială mărfuri de calitate necorespunzătoare Organizaţiile comerciale au o mare răspundere în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii mărfurilor furnizate de industrie. Lucrătorii din comerţ poartă nemijlocit răspunderea faţă de cumpărători pentru 50 WTET ) In lupta pentru traducerea în viaţă a Hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. dinaugust 1953, oamenilor muncii din comerţ le revin sarcini de răspundere. Ei trebuie să muncească neobosit pentru ridicarea comerţului socialist pe o treaptă mai înaltă, pentru o cît mai bună deservire a cumpărătorilor în magazinele reţelei comerţului de stat şi cooperatist. Studierea organizată a cererii de consum a populaţiei, exigenţa în recepţionarea mărfurilor livrate de industrie, respectarea regulilor comerciale de deservire, extinderea şi popularizarea metodelor de muncă înaintate în comerţ şi desfăşurarea unei largi munci politice în rindurile lucrătorilor din comerţ ,trebuie să fie permanent în atenţia conducerilor administrative, a organizaţiilor de partid, sindicale precum şi în atenţia tuturor oamenilor muncii din întreprinderile și organizațiile comerciale. Cărţi de literatura sovietică ALEXANDR BILINOV : Metalurgîştii. In romanul său, autorul zugrăveşte frumuseţea morală a omului sovietic constructor al comunismului. Acţiunea cărţii se petrece într-o uzină metalurgică din Ucraina, în faţa căreia se pune sarcina de a executa înainte de termen o lucrare importantă — un fumat sudat în întregime. Deosebit de interesant este înfăţişată lupta dusă de muncitorii înaintaţi, comuniştii din uzină, pentru aplicarea unor noi metode de producţie. (Editura C.C.Ş.). F. I. PANFIOROV : Bruski — roman în 2 volume. Scris de autor intre anii 1926 — 1936, romanul este o epopee a construcţiei colhoznice ce se desfăşura în acea perioadă în Uniunea Sovietică. Este înfăţişată cu măiestrie lupta îndîrjită, pe viaţă şi pe moarte, pe care au dus-o ţăranii săraci şi mijlocaşi în frunte cu activişti ai aparatului de partid şi de stat — împotriva chiaburilor şi a uneltelor lor. (Editura Cartea Rusă). GAREGHIN SEVUNŢ: Teheran. Romanul tînărului scriitor armean înfăţişează aspecte din viaţa poporului iranian dintre anii 1930—1943 Principalele evenimente se petrec în anii dinaintea celui de al doilea război mondial. Descriind această perioadă, autorul scoate în evidenţă, pe de o parte, lupta care se desfăşura între diferite cercuri imperialiste din S.U.A., Anglia şi Germania pentru acapararea bogăţiilor Iranului, iar pe de altă parte rezistenţa din ce în ce mai puternică a poporului iranian, dornic să se elibereze de sub jugul imperialiștilor străini şi al exploatatorilor autohtoni. (Editura Cartea Rusă). --------- Pentru sănătatea ţărănimii muncitoare In ultimele luni ale anului trecut, pe lîngă dispensarul din comuna Pleşoi, regiunea Craiova, s-a deschis un staţionar şi o casă de naştere. Cu ani în urmă, ţăranii muncitori din Pleşoi care aveau nevoie de îngrijire medicală erau siliţi să străbată cale lungă, pînă la Craiova, unde puteau găsi medici sau medicamentele necesare. Acum, în satele îndepărtate unde înainte vreme nu pătrundeau doctori, felceri sau moaşe, s-au înfiinţat dispensare, staţionare, puncte sanitare, case de naştere. Reţeaua unităţilor sanitare la sate s-a dezvoltat mereu în anii puterii populare. Numărul dispensarelor de circumscripţie sanitară rurală a crescut acum la 2000. Şi numărul spitalelor rurale a sporit simţitor. Pe lingă dispensarele de circumscripţii rurale funcţionează 569 staţionar© pentru adulţi. In sate îndepărtate, unde nu sunt dispensare, funcţionează acum 2109 puncte de sănătate, conduse de oficianţi sanitari. S-a îmbunătăţit şi situaţia sanitară a copiilor de la sate. In cele peste 2.300 bucătării se prepară mîncare de dietă pentru copiii bolnavi şi debili. Este cunoscută şi situaţia din trecut a femeilor-mame de la sate. Acestea năşteau de cele mai multe ori pe cîmp, fără asistenţă sanitară. Acum, în satele patriei noastre există peste 1.300 case de naştere, unde ţârăncile nasc în condiţii igienice, asistate de moaşe şi îngrijite cu atenţie. PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE IN „SCÎNTEIA" „Un spital prost gospodărit“ In articolul „Un spital prost gospodărit", apărut în ziarul „Scînteia" Nr. 2881 a fost criticată conducerea spitalului Colentina pentru proasta gospodărire a spitalului, precum şi secţia sanitară a Sfatului popular al Capitalei pentru lipsa de preocupare faţă de bunul mers al acestui spital. In scrisoarea de răspuns adresate ziarului nostru de către conducerea spitalului Colentina, se arată că în urma prelucrării articolului în cadrul secţiilor sindicale ale spitalului şi a unei analize temeinic© a lipsurilor existente în spital, organizaţia de bază, comitetul de întreprindere şi direcţia spitalului au hotărît să ia următoarele măsuri: trimiterea unor delegaţi ai spitalului şi ai Sfatului popular al Capitalei în comuna Necşeşti, la gospodăria anexă, pentru a studia posibilităţile practice de valorificare mai mare a terenului; începerea unor reparaţii generale a instalaţiilor spitalului ; supravegherea distribuirii alimentelor şi a calităţii mesei. De asemeni secţia sanitară a Sfatului popular al Capitalei a dotat clinicile spitalului cu încă 550 cearceafuri și 200 halate pentru personalul sanitar. In vederea ridicării nivelului profesional al personalului mediu au fost organizate cursuri speciale din fiecare serviciu al spitalului. ---------O cooperativă meşteşugărească fruntaşă ORADEA (de la corespondentul nostru). Cooperativa meşteşugărească „Munca" din Oradea a luat fiinţă în anul 1949 şi avea pe atunci doar 30 de membri. La înfiinţare avea numai o singură secţie de producţie. Cu ajutorul primit din partea statului cooperativa s-a dezvoltat an de an. Astfel, a fost construită o clădire corespunzătoare cu mai multe încăperi, s-a procurat utilaj nou cu care au fost înzestrate cele 6 secţii de producţie pe care le are astăzi cooperativa. Numărul membrilor cooperatori a crescut la peste 270. In majoritatea lor ei au fost calificaţi, în diferite meserii, la locul de producţie. Cooperativa „Munca" produce astăzi peste 50 articole de larg consum. Intensificîndu-şi eforturile în întrecerea socialistă, cooperatorii meşteşugari de aci au sporit an de an producţia bunurilor de larg consum. In anul 1953, colectivul cooperativei şi-a realizat planul de producţie în proporţie de 109%. In luna ianuarie a acestui an planul de producţie a fost de asemeni realizat la toate sortimentele. In această lună s-au produs peste plan 27.137 bucăţi catarame de ceas, 20.500 bucăţi placheuri, 1190 duzini de nasturi, 340 geamantane, 13.000 kg. vopsele, etc. In primele două decade ale lunii februarie, planul lunar de producţie pe sortimente a fost realizat în proporţie de 73%. Din ţara constructorilor comunismului Candidaţi ai poporului . Anul trecut am vizitat o fabrică textilă din Timişoara. Cînd am intrat în biroul directorului, privirile mi-au fost atrase de steagul roşu de uzină fruntaşă pe ramură de producţie. Prima mea întrebare a fost, fireşte, cum au reuşit să-l obţină. — Avem 12 brigăzi Ciutkih în întreprindere — îmi spuse directorul. Ele ne-au ajutat să depăşim planul, să reducem considerabil procentul de rebuturi şi să îmbunătăţim simţitor calitatea producţiei, i-am şi trimis tovarăşului Ciutkih scrisori de mulţumire la Moscova... Mi-am adus aminte de această întîmplare zilele trecute, cînd, răsfoind ziarele din Moscova, am văzut o fotografie care îl înfăţişa pe Alexandr Ciutkih urmărind munca unui grup de ţesătoare. In explicaţie scria: „Alexandr Ciutkih — candidat în alegerile pentru Sovietul Suprem". Alexandr Ciutkih este acela care, în anul 1949, a chemat la întrecere brigăzile de muncitori de la fabricile textile din întreaga Uniune pentru obţinerea titlului de brigadă a calităţii superioare. Nu numai brigada lui Ciutkih, ci şi întregul combinat „Krasnoholinsk", unde lucrează, a devenit vestit ca o întreprindere a calităţii superioare . Ciutkih, iniţiatorul întrecerii, a fost distins cu Premiul Stalin. Prin broşura sa, „Brigada calităţii superioare", în care împărtăşeşte cu talent metodele sate de muncă, Ciutkih e cunoscut de multe milioane de muncitori O scrisoare, purtînd adresa scurtă: ,,A. Ciutkih — Moscova" soseşte negreşit la destinaţie, Ciutkih primeşte cu sutele asemenea scrisori nu numai de la muncitorii din Uniunea Sovietică ci şi de la cei din colectivele combinatelor de mătase din China, ale fabricilor textile din Cehoslovacia, Polonia, R.P.R... Textilistul Ciutkih a fost deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S. și pînă în prezent. Rodnica activitate obștească pe care a depus-o i-a determinat pe alegători să-l propună din nou candidat. Deseori, în magazinele care vînd ţesături, tricotaje şi alte produse de larg consum, Ciutkih poate fi văzut interesîndu-se de calitatea produselor, ascultînd cu atenţie părerile cumpărătorilor. Mulţi dintre alegătorii săi din circumscripţia electorală Kirov l-au vizitat adesea. Numeroşi Inovatori ,i s-au sfătuit cu el în legătură cu profectele şi propunerile lor, conducători de întreprinderi i-au cerut sfatul în ce priveşte organizarea muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor, cetăţenii i-au adresat cereri cu privire la înfiinţarea, în raion, a unor magazine noi, cluburi noi, biblioteci, ateliere şi multe altele. De fiecare dată, deputatul Ciutkih le-a acordat tot ajutorul necesar. In acest fel, el a reuşit să-şi cîştige dragostea cetăţenilor, să devină cu adevărat un deputat al poporului. Cunoscînd viaţa şi activitatea lui Ciutkih, ca şi a celorlalţi candidaţi pentru locul de deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S., simţi şi mai puternic adîncul democratism al orînduirii sovietice, care cheamă la conducerea treburilor obşteşti pe cei mai buni dintre fiii săi. ★ De mulgătoarea fruntaşă Evdokia Antonovna Kiricenko din colhozul „Bolșevik", regiunea Cerkassk, am auzit pentru prima dată în toamna anului trecut, în timpul călătoriei pe care o făceam la Kiev. Faima Evdokiei Antonovna, Eroină a Muncii Socialiste, depăşise de multă vreme hotarele colhozului său. De curind, ea a fost propusă candidată pentru locul de deputat în Sovietul Suprem. In sala clubului din satul Vasluţinţî, unde la întîlnirea alegătorilor se adunaseră peste 500 oameni, s-au spus multe cuvinte calde despre această femeie simplă, care, prin munca ei devotată, a contribuit la refacerea colhozului distrus de fascişti în timpul războiului, la dezvoltarea şi înflorirea lui de astăzi. Şi dacă colhozul a ajuns un colhoz milionar, cu un venit de peste 5 milioane ruble anual, dintre care peste 1,5 milioane de pe urma creşterii vitelor, aceasta se datoreşte, într-o anumită măsură, şi ei. Acum cîteva zile, ziarul „Pravda" a publicat la loc de cinste cele spuse de Evdokia Kiricenko la această întâlnire. Mulţumind din suflet pentru marea încredere ce i-o acordă poporul şi care — a subliniat ea — este lucrul cel mai de preţ pentru omul sovietic, Evdokia Antonovna Kiricenko a arătat că se va strădui s-o îndreptăţească şi să-şi dovedească, în acest fel, recunoştinţa faţă de partidul comunist, faţă de puterea sovietică. Fiică de ţăran sărac, simplă păstorită la turmele moşierului înainte de Revoluţie, ea a ajunsastăzi un om de seamă in colhoz, membru în conducerea acestuia. Cu un sentiment de nobilă mîndrie a vorbit Evdokia Antonovna despre noile clădiri, despre mecanizarea muncii la ferme, desre şcoala medie, magazinele, spitalul, eluul, postul de radio amplificare, hidrocentrala, despre toate cele care au luat fiinţă în ultimii ani în satul ei Despre ea însăşi, Evdokia Kiricenko povesteşte cu zgîrcenie doar cîteva amănunte, dar ele întregesc portretul acestei femei energice şi devotate poporului. — Lucrez de peste 22 ani ca mulgătoare — spunerea. N-a fost an în care să nu-mi fi îndeplinit angajamentul. In 1950, am obţinut, de la fiecare vacă ce mi-a fost dată în îngrijire, cite 3821 litri lapte... iar anul trecut — cite 7585 litri lapte. Anul acesta, mi-am luat angajamentul să obţin, de la fiecare vacă, cite 7.600 litri şi o să-mi îndeplinesc angajamentul Toţi cei care o ascultau aveau deplin temei să nu se îndoiască de adevărul celor spuse. * Artista Alla Konstantinovna Tarasova a creat pe scena Teatrului Academic de Artă din Moscova personaje care rămîn veşnic vii în memoria spectatorilor. Care locuitor al Moscovei n-a văzut pe Tarasova în rolul Anei Karenina, al Katiuşei Maslova din „învierea" lui L. Tolstoi, sau al Măriei din „Trei surori“ a lui Cehov ? Cu mare forţă interpretează Tarasova rolurile din repertoriul sovietic. In nenumăratele piese în care a jucat, ca, de pildă, „Trenul blindat 14—69“ de Vs. Ivanov sau „Cale liberă“ de A. Surov, ea a înfăţişat spectatorului figuri luminoase de femei sovietice, cu bogăţia vieţii lor lăuntrice, cu idealurile lor înalte, cu mîndria şi bucuria lor de a lupta pentru fericirea poporului. Activitatea creatoare a Altei Tarasova nu se limitează la teatru. Ea joacă şi în filme, apare în faţa microfonului la radio ca şi pe ecranul televizorului. De aceea, în cele mai îndepărtate localităţi ale Ţării Sovietelor, ca şi în multe alte ţări, numele ei este cunoscut şi îndrăgit. Cui nu i-a rămas vie în minte imaginea Katerinei din filmul „Furtuna", al Krucininei din „Vinovaţi fără vină" şi al altor eroine jucate cu atîta simţ al adevărului! Toţi cei care au ascultat-o la radio Interpretind rolul Nilovnei din „Mama" de Gorki au simţit o adîncă admiraţie pentru deosebita artă cu care şi-a interpretat rolul. In anii Marelui Război, Alla Tarasova a jucat, nu odată, pe front, şi versurile pe care le recita, rolurile pe care le interpreta erau întotdeauna primite cu entuziasm de ostaşii şi ofiţerii sovietici. Statul şi poporul sovietic o preţuiesc mult pe această mare artistă, încă în 1937 i s-a decernat titlul de cinste de artistă a poporului a U.R.S.S. Decorată cu Ordinul „Lenin“ şi cu Steagul Roşu al Muncii, de 5 ori laureată a Premiului Stalin, în 1950 a fost aleasă pentru întîia oară deputată în Sovietul Suprem al U.R.S.S. Faptul că în prezent a fost propusă din nou să candideze pentru Sovietul Suprem dovedeşte marea încredere pe care şi-a cîştigat-o, atît ca mare artistă cit şi ca activistă pe tărîm social. * Iată trei candidaţi ai poporului: Alexandr Stepanovici Ciutkih — textilist, Evdokia Antonovna Kiricenko — mulgătoare, Alla Konstantinovna Tarasova — artistă. Sunt oameni cu preocupări diferite, de vîrste diferite, dar uniţi de un ţel comun, acela de a-şi închina toate forţele şi talentele tot poporului. Asemenea oameni sunt propuşi de poporul sovietic pentru a-l reprezenta în organul suprem al statului. AL. CIMPEANU (De la corespondentul nostru la Moscova) RECENZIE „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!“ nr. 9 (277) La 26 februarie a apărut la Bucureşti numărul 9 (277) al ziarului „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!", organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti. Articolul de fond, intitulat „Pentru slăbirea continuă a încordării internaţionale", este consacrat rezultatelor conferinţei de la Berlin a miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri. In articol se subliniază că la conferinţa de la Berlin s-a căzut de acord să convoace la Geneva la 26 aprilie 1954 o conferinţă pentru problemele Coreei şi Indochinei, la care să participe reprezentanţii S.U.A., Franţei, Marii Britanii, Uniunii Sovietice, Republicii Populare Chineze, precum şi ai ţărilor direct interesate în problemele respective. S-a hotărît de asemenea că între guvernele S.U.A., Franţei, Marii Britanii şi Uniunii Sovietice va continua în viitor schimbul de păreri în ceea ce priveşte rezolvarea problemei dezarmării sau cel puţin a unei reduceri însemnate a înarmărilor. Articolul de fond relevă lupta perseverentă a delegaţiei U.R.S.S. pentru slăbirea încordării internaţionale, pentru rezolvarea problemei germane şi asigurarea securităţii europene, pentru reglementarea problemei Austriei. Propunerile U.R.S.S., care exprimă ideile şi năzuinţele tuturor popoarelor iubitoare de pace, au fost respinse de miniştrii puterilor occidentale. In încheiere, articolul de fond arată că popoarele din terate ţările globului, vital interesate în destinderea încordării internaţionale şi în întărirea păcii, aprobă cu căldură politica externă consecventă de pace a Uniunii Sovietice, programul concret de luptă pentru pace şi securitatea popoarelor tuturor ţărilor, prezentat deU.R.S.S la conferinţa de la Berlin. Ziarul publică de asemeni declaraţia lui V. M. Molotov la şedinţa de închidere a conferinţei de la Berlin a miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri din 18 februarie 1954. In articolul „După conferinţa de la Berlin", de Yvonne Dumont, membră a Comitetului Central al Partidului Comunist Francez, publicat în ziar, ce vorbeşte despre lupta poporului francez împotriva „comunităţii defensive europene", împotriva reînvierii militarismului german. Autorul subliniază că în afară de rezultatele concrete obţinute de conferinţa de la Berlin, ea a ajutat pe mulţi oameni să înţeleagă ce factor hotărîtor în viaţa internaţională este lupta partizanilor păcii din lumea întreagă. Informaţiile din Germania, Austria şi Olanda, publicate în acest număr al ziarului, vorbesc despre faptul că cercurile largi din aceste ţări se pronunţă împotriva „comunităţii defensive europene" şi a reînvierii militarismului german şi aprobă propunerile guvernului U.R.S.S. privitoare la încheierea unui tratat de pace cu Germania şi la crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa. Pe prima pagină ziarul publică o informaţie despre deschiderea Congresului al Vl-lea al Partidului Comunist din Bulgaria. Aceeaşi pagină mai cuprinde informaţii cu privire la sărbătorirea celei de a 36-a aniversări a Armatei Sovietice şi a Flotei Maritime Militare a U R.S.S., cit şi cu privire la valorificarea pămînturilor virgine şi înţelenite din U R.S.S Ziarul mai publică o informaţie despre a 4-a Plenară a C.C alPartidului Comunist Chinez şi un rezumat al raportului ţinut la această plenară de Lin Sao-ti, secretar al C.C al P C. Chinez In acelaşi număr al ziarului este publicat proiectul de program al Partidului Comunist din Brazilia, adoptat de Plenara C.C. al Partidului Comunist din Brazilia, care a avut loc în decembrie 1953. „In întîmpinarea Zilei Internaţionale a femeii" — astfel se intitulează articolul lui Lina Fibbi, membru supleant 61 CC. al Partidului Comunist italian, care vorbeşte despre lupta plina de abnegaţie a femeilor din Italia Acest număr cuprinde și un foileton — „Cuvinte interzise" — de John Smith, precum și diferite Informații. . Hr. 2909