Scînteia, martie 1954 (Anul 23, nr. 2909-2934)

1954-03-02 / nr. 2909

Nr. 2909 Cîmpulung-Moldovenesc. In acest oraş înconjurat de munţi acoperiţi cu păduri seculare de brazi a avut loc de curînd con­ferinţa de partid a raionului care poartă acelaşi nume. Veniţi pînă şi din cele mai îndepărtate sate ale raionului — Moldova Suliţa, Vama, Argel, Isvoanele Sucevei, Fundul Moldovei — comuniştii delegaţi la conferinţa raională de partid au adus cu el mărturia vieţii noi care se naşte în fie­care sat. — „Eu cînd am plecat spre conferinţă — a spus tov. Emanoil Mîndrilă din comu­na Breaza — am primit îndemn de la mai mulţi consăteni să spun aici că populaţia din comuna noastră îi mulţumită de măsu­rile luate de partid şi guvern".­­ Cuvinte asemănătoare au fost rostite în conferinţă şi de alţi delegaţi. Darea de seamă şi discuţiile au scos în evidenţă numeroase fapte care dovedesc grija partidului­ şi guvernului pentru îm­bunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii din raion. Principala bogăţie a acestui raion de munte o formează nesfirşitele păduri de brazi. Mulţi locuitori ai raionului lucrează în întreprinderile forestiere. In trecut muncitorii forestieri duceau o viaţă grea, muncind în pădure, fără adăpost şi fără hrană caldă, dormind iarna în bordeie mi­zerabile, iar vara la adăpostul copacilor. La conferinţă s-a arătat că în exploată­rile forestiere din pădurile raionului au fost construite 107 cabane în care sunt găzduiţi peste 2500 muncitori forestieri dintre cei care lucrează mai departe de casă. Partidul şi guvernul au luat măsuri pentru protecţia muncii şi asigurarea unei mai bune aprovizionări cu produse alimen­tare şi industriale, unei mai bune asistenţe medicale. Ca o expresie a grijii partidului pen­tru ridicarea producţiei şi productivităţii la hectar a gospodăriilor ţăranilor munci­tori, locuitorii din comunei© Frumosu, Ar­gel şi Moldoviţa, unde se cultivă cartofi, au primit pentru sămînţă, din partea sta­tului, cartofi rezistenţi împotriva rîiei negre. In satele raionului pătrunde tot mai mult electricitatea. De curînd au fost termi­nate lucrările de electrificare în comunele Vama, Prisaca Domei, Sadova, Frumosu, Pojorîta şi Fundul Moldovei. In raion se duce o muncă intensă de alfabetizare, se construiesc noi şcoli şi că­mine culturale. Iată, pe scurt, numai câteva din realiză­rile pentru care numeroşi delegaţi la con­ferinţă spuneau cu recunoştinţă „mulţămim partidului“... Dezvoltarea creşterii animalelor, o sarcină centrală Raionul Cîmpulung-Moldovenesc oferă mari posibilităţi pentru dezvoltarea creş­terii animalelor. Cu toate acestea comite­tul raional de partid n-a dat atenţia nece­sară acestui important sector al economiei raionului. Atitudinea de subapreciere a creşterii vitelor şi păsărilor a reieşit şi din darea de seamă a comitetului care nu s-a ocupat de această problemă decit foarte puţin. Delegaţii la Conferinţa raională au dis­cutat cu spirit de răspundere despre sar­cinile ce revin raionului, pe baza legii pentru creşterea animalelor­­ şi despre măsurile ce trebuie luate pentru o bună folosire şi dezvoltare a bazei fura­jere, astfel incit să se asigure mărirea nu­mărului de vite crescute în sectorul so­cialist şi de către ţăranii muncitori cu gos­podării individuale. Comitetul raional a fost criticat cu tărie pentru faptul că n-a dat atenţie cererilor făcute încă din 1952 de un număr însemnat de ţărani muncitori din satele Moldoviţa, Valea Boului şi Mol­dova Suliţa de a li se aproba înfiinţarea de gospodării colective zootehnice. Delegaţii la conferinţă au cerut noului comitet ra­ional de partid să dea tot sprijinul acestor ţărani muncitori în vederea înfiinţării de gospodării colective zootehnice, să desfă­şoare munca politică de convingere a ţă­ranilor muncitori asupra marilor foloase ale gospodăriilor colective zootehnice. De asemeni delegaţii la conferinţă au cerut noului comitet raional de partid să organizeze o largă muncă politică de masă pentru a lămuri ţăranilor muncitori cu gos­podării mici şi mijlocii marile avantaje pe care le pot avea de pe urma creşterii ani­malelor şi păsărilor. Munca politică în rîndul muncitorilor forestieri Referindu-se la felul cum a muncit co­mitetul raional de partid pentru a asigura îndeplinirea sarcinilor de plan în exploa­tările forestiere delegaţii au scos la iveală lipsuri serioase. — Trebuie să arătăm aci deschis — a spus tov. Bujor Vespasian de la Ocolul Sil­vic Cîmpulung —că comitetul nostru raio­nal poartă o parte din vină pentru faptul că în raion nu s-a îndeplinit planul nici la exploatarea lemnului industrial, nici la livrarea lemnului de foc. Deşi în pădure există cantităţi însemnate de copaci dobo­­rîţi, totuşi comitetul raional de partid n-a dus o susţinută muncă politică pentru a lămuri pe ţăranii muncitori proprietari de atelaje să îndeplinească la timp planul de transportare a lemnului din pădure şi n-a mobilizat sfaturile populare comunale pentru a asigura îndeplinirea planului de transport. Mai mulţi delegaţi au subliniat că în munca comitetului raional de partid au existat puternice tendinţe de birocra­tism, de conducere superficială, n-au fost folosite metode de muncă politico-organi­­zatorică specifice exploatărilor forestiere. Ca să poţi organiza şi conduce cu succes munca politică în rîndurile mun­ci­torilor forestieri este necesar sa cu­noşti cum trăiesc şi muncesc muncitorii fo­restieri, ce nevoi materiale şi culturale au. Dar cum poţi afla toate acestea dacă nu mergînd pe teren, în pădure, stînd de vorbă cu oamenii, trăind chiar, un timp, la un loc cu ei ! Pe tovarăşul prim secretar, Constanti­­naşcu Gheorghe, ce-i drept, l-am mai văzut din cînd în cînd pe la exploatările din pă­dure, dar foarte rar — a spus tov. Ion Popa, de la Ocolul Silvic Moldoviţa. Dar pe tov. Bucerschi Dumitru, şeful secţiei economice,, văzutu-l-aţi careva prin pă­dure ? Eu nu l-am văzut­ nici­odată. „Vreau să mai ridic încă o problemă — a continuat tov. Ion Popa. Găsesc că nu e just obiceiul tovarăşilor de la comitetul ra­ional de a fixa de sus ordinea de zi pentru adunările organizaţiilor de bază din tot ra­ionul. Eu, de pildă, mă pomenesc din cînd în cînd cu cîte un telefon de la raion : „Tovarăşe Popa, convoacă repede membrii de partid — trebuie să ţineţi o şedinţă despre cutare şi cutare". Tovarăşii de la ra­ion parcă nici n-ar şti că membrii de par­tid din organizaţia noastră de bază lucrează în pădure la distanţe de 20—25 km. şi nu sunt întotdeauna la dispoziţia telefonului. Şi apoi trebuie ţinut seama că prin acest fel de a fixa de sus ordinea de zi a adună­rilor, organizaţiile de bază nu sunt îndem­nate să pătrundă în adâncimea probleme­lor de la locul de muncă şi să dea dovadă de iniţiativă”. Delegaţii La conferinţa raională de par­tid au cerut ca noul comitet raional de partid să studieze cu multă atenţie şi să ia măsuri pentru o mai bună organizare a muncii de partid în exploatările şi între­prinderile forestiere, astfel ca toţi mun­citorii să fie cuprinşi în munca politică. S-a propus, de pildă, ca în fiecare echipă de tăietori sau ţapinari de la exploatările de păduri, să fie şi un agitator, ca munci­torii forestieri din pădure să fie aprovizio­naţi la timp cu ziare, ca seara în cabane să se organizeze conferinţe despre situaţia internaţională sau în legătură cu diferite probleme culturale, sanitare etc. Pentru un învăţământ de partid legat de viaţă O problemă care a fost amplu dezbătută în conferinţa de partid a raionului Cîmpu­­lung-Moldovenesc a fost aceea a învăţămîn­­tului de partid. Delegaţii au subliniat că acolo unde învăţămîntul de partid a fost strîns legat de viaţă, de sarcinile actuale ale partidului, el a trezit interesul puternic al comuniştilor, i-a mobilizat la o muncă însufleţită pentru îndeplinirea acestor sar­cini. In satele Moldova Suliţa şi­ Sadova- Sat, învăţămîntul de partid a contribuit la întărirea muncii politice pentru realizarea planului de colectări la cartofi şi pentru încheierea de contracte în vederea creşte­rii şi îngrăşării de animale.­­ „ Tovarăşul Savin Chirilă şi directorul cabinetului raional de partid, Liseviei Eleo­nora, au arătat însă că comitetul raional s-a obişnuit să aprecieze mersul învăţămîntu­­lui numai după frecvenţă. Membrii birou­lui raional n-au asistat la seminariile cu propagandiştii, n-au ţinut lecţii în faţa a­­cestora şi n-au controlat calitatea lecţiilor şi seminariilor în cercuri şi cursuri. în­treaga muncă de îndrumare şi control a învăţămîntului de partid a fost lăsată nu­mai pe seama cabinetului de partid.­­ In cadrul conferinţei raionale a luat cu­­vîntul şi tov. Nistor Horobeţ, şeful secţiei de propagandă şi agitaţie a comitetului ra­ional de partid. Delegaţii se aşteptau pe bună dreptate ca acestă’ să analizeze cau­zele lipsurilor învăţămîntului de partid din raion, să ia poziţie autocritică faţă de cri­ticii© făcute în conferinţă. In loc de aceasta însă, tov. Horobeţ a încercat să justifice lipsurile comitetului şi ale sale proprii şi să arunce întreaga răspundere pentru slaba calitate a învăţămîntului de partid asupra organizaţiilor de bază din întreprinderi şi sate. „Atunci cînd noi (adică membrii bi­roului) — a spus el — fiind ocupaţi cu alte probleme, ne-am întors faţa de la învăţă­mîntul de partid, organizaţiile de ba­ză au slăbit interesul pentru învăţămlnt şi de a­­ceea există lipsuri atât de mari". Cum era şi firesc, o asemenea „autocritică" n-a pu­tut mulţumi pe delegaţii la conferinţă. Nici o problemă, oricât de importantă ar fi fost ea, nu putea da dreptul comitetului ra­ional de partid „să-şi întoarcă faţa de la în­­văţămîntul de partid". Conferinţa a obligat noul comitet raional de partid să lupte pentru îmbunătăţirea calităţii învăţământului de partid, să ia toa­te măsurile pentru legarea propagandei de partid de sarcinile practice. ★ Conferinţa raională de partid a ales noul comitet raional şi delegaţii pentru confe­rinţa regională de partid. Comitetul a ales ca prim secretar pe tov. Gheorghe Con­­stantinescu. I. GALETEANU VIAŢA DE PARTID Conferinţa de partid a raionului Cîmpulung-Moldovenesc In toate fabricile de conserve există mari posibilităţi şi mijloace de sporire a producţiei, de îm­bunătăţire a calităţii produselor şi de rea­lizare de economii în vederea reducerii preţului de cost. Uti­lizarea integrală a ca­pacităţii de produc­ţie a maşinilor şi agregatelor, echilibrarea capacităţii de producţie la diferitele faze de fabricaţie, aprovizionarea ritmică a sec­ţiilor, buna organizare a muncii, ridicarea calificării şi extinderea experienţei înain­tate a muncitorilor fruntaşi ai întrecerii so­cialiste sunt numai câteva din căile de mo­bilizare a rezervelor interne şi reducere a preţului de cost. Socotesc însă că importante rezerve in­terne pot fi scoase la iveală dacă există o colaborare strînsă între institutele de cer­cetări ştiinţifice şi de proiectări şi între­prinderi. Am citit cu deosebit interes răspunsul tov. Eugen Rossin , directorul In­stitutului de Cercetări Textile, Pielărie şi Cauciuc, apărut în cadrul anchetei „Scân­teii" : „Ce propuneţi pentru descoperirea rezervelor Interne ale întreprinderilor ?“ Din cele arătate în acest răspuns reiese limpede ce rezultate importante se pot ob­ţine pe linia descoperirii şi valorificării rezervelor interne, dacă activitatea ştiin­ţifică este strîns legată de practica pro­ducţiei din întreprinderi. Citind răspunsul m-am gîndit la ac­tivitatea Institutului de Cercetări Alimen­tare şi a Institutului de Proiectări pen­tru Maşini, Instalaţii şi întreprinderi Ali­mentare ■ Este drept că aceste institute au obţi­nut în ultimii ani unele realizări. Printre acestea pot fi menţionate obţinerea pec­­tinei alimentare din pălăriile de floarea soarelui — produs important necesar indus­triei conservelor de fructe , obţinerea aci­dului citric prin fermentarea melasei, etc. Inst­tutul de Cercetări Alimentare şi-a în­dreptat atenţia şi asupra producţiei­­ de le­gume, fructe etc. care constituie pentru industria­ alimentară o importantă bază de materie primă, precum şi asupra creşterii valorii nutritive a unor produse­­alimen­tare. O serie de cercetări au fost îndreptate spre valorificarea unor deşeuri ale indus­triei alimentare. De asemenea, însemnate realizări a dobândit şi Institutul de Proiec­tări din cadrul Ministerului Industriei Ali­mentare, îndeosebi în ceea ce priveşte proiectarea unor noi întreprinderi alimen­tare. Totuşi institutele din cadrul industriei alimentare sunt încă departe de a aduce întreg aportul lor la rezolvarea diferitelor probleme practice de producţie ale între­prinderilor din sectorul alimentar și în special din industria conservelor. De a­­ceea consider că este de datoria noastră să sprijinim pe tovarășii de la aceste In­stitute pentru a îi apropia mai mult de în­treprinderi, pentru a-i lega mai strîns de activitatea practică de zi cu zi a fabrici­lor, în scopul perfecţionării procedeelor tehnologice, al creşterii continue a produc­ţiei şi productivităţii muncii şi al îmbună­tăţirii calităţii produselor,. In Uniunea Sovietică legăturile intre întreprinderi şi institutele de cercetări şi proiectări sânt trainice, fiind concretizate prin încheierea unor contracte anuale de colaborare. La baza contractelor stau pla­nuri concrete de lucru. Pe baza acestor planuri se iniţiază diferite acţiuni cu scopul de a se perfecţiona procesele de producţie, de a se îmbunătăţi calitatea produselor, de a se crea tipuri noi de pro­duse şi maşini. Institutul de cercetări ca şi Institutul de proiectări din cadrul Ministerului Indus­triei Alimentare au subapreciat însă im­portanţa încheierii contractelor de colabo­rare. De aceea, o serie de­ probleme care frămîntă întreprinderile de conserve și pentru rezolvarea cărora am fi putut avea un sprijin serios din partea acestor insti­tute, au rămas nerezolvate. Principalele probleme care trebuie studiate în legătură cu dezvoltarea indu­striei conservelor sunt cele care se referă la lărgirea bazei de aprovizionare cu ma­terii prime, raţionalizarea proceselor teh­nologice, producerea unor noi sortimente de conserve cu putere nutritivă superioară, precum şi cele în legătură cu înlocuirea unor forme de conservare care în prezent scad conţinutul de vitamine şi proteine, cu altele noi, mai raţionale. Trebui© rezolvate de asemenea proble­mele în legătură cu mecanizarea unor ope­raţiuni care necesită multe braţe de mun­că, precum şi, problema reducerii consumu­rilor specifice de materii prime şi mate­riale în vederea realizării de economii şi a reducerii preţului de cost. După cîte se ştie sistemul de prefier­­bere a fructelor la fa­brici este încă în mare parte rudimentar datorită faptului că se face în putini fierbătoare, iar circuitul pulpelor şi al markului este defectuos, pro­vocând mari pierderi şi necesitînd multă mină de lucru. De aceea productivitatea muncii la aceste operaţii este încă destul de scăzută. De asemeni, curăţitul unor le­gume pentru conserve şi uscător se face manual, folosindu-se multe braţe de muncă. Este ştiut că în întreprinderile de con­serve există anumite perioade de vîrf de producţie şi aceasta mai ales în timpul verii. In aceste perioade unele legume sau fructe trebuie prelucrate cit mai repede pentru a nu-şi pierde calităţile lor nutri­tive. Un exemplu îl constituie în această privinţă fasolea. Practicîndu-se însă cură­ţirea manuală, fabricile de conserve nu pot face faţă acestor perioade de vîrf. In această problemă institutul nostru de pro­iectări, printr-o colaborare cu fabri­cile, ar putea contribui la găsirea căilor pentru mecanizarea acestor operaţii, lucru care ar duce nu numai la­ sporirea produc­tivităţii muncii şi a producţiei de conser­ve, dar şi la îmbunătăţirea calităţii nutri­tive a conservelor şi scăderea preţului de cost. Desigur că pentru sporirea producţiei de conserve are o mare importanţă şi mecani­zarea liniilor de fabricaţie a conservelor şi introducerea benzilor de transport inte­rioare. Socotesc că şi transporturile interne din fabricile de conserve, precum şi etichetă­ri­­l — operaţiuni care necesită numeroase braţe de muncă — pot şi trebuie să fie de asemenea mecanizate. Dacă în fiecare în­treprindere s-ar introduce mica mecanizare la transporturi şi o maşină de etichetat simplă, fără îndoială că volumul producţiei şi productivitatea muncii vor creşte iar preţul de cost va fi mai redus. O problemă importantă care se cere să fie rezolvată cu sprijinul Institutului de Proiectări pentru Maşini, Instalaţii şi Intre­prinderi Alimentare este şi aceea a con­diţionării şi păstrării materiei prime. Pro­iectul unui frigorifer ieftin ar putea rezol­va desigur problema păstrării legumelor şi fructelor, precum şi a cărnii în perioadele de vîrf de produc­ţie. Cercetările în vederea obţinerii de sor­turi noi, mai productive, de materie primă precum şi inter­venirea acolo unde este cazul pentru a se înlocui producţia unor varietăţi necorespunzătoare de materia primă sunt sarcini care stau de ase­meni în faţa Institutului de Cercetări Ali­mentare. Institutul de Cercetări Alimentare tre­buie să pătrundă adânc problemele impor­tante legate de îmbunătăţirea calităţii con­servelor de legume şi fructe. Cele 5—6 la­­boratoane care se află astăzi în întreprin­deri şi care sunt încă în organizare tre­buie să fie considerate de Institut drept propriile sate laboratoare. Pentru obţinerea unor conserve de le­gume de calitate superioară Institutul are datoria să cerceteze în­deaproape cele mai bune varietăţi de legume, să stabilească condiţiile optime de producţie a legume­lor necesare industriei conservelor şi în special a mazărei şi a pătlăgelelor roşii. Tot în acest scop trebuie să fie studiată problema stîrpirii viermilor de ciuperci, a gărgăriţelor de mazăre şi altele. In lupta pentru realizarea de economii şi scăderea preţului de cost, reducerea consumurilor specifice de materii pri­me şi materiale trebuie să consti­tuie una dintre cele mai importante pro­bleme practice ce trebuie urmărită per­manent de Institutul de Cercetări Alimen­tare. Preocuparea Institutului, trebuie în­dreptată în acelaşi timp şi spre realizarea unor ambalaje mai corespunzătoare şi tipi­zate. Este necesar ca institutele să colaboreze mai strîns cu muncitorii şi inginerii din în­treprinderi, pentru a cunoaşte în­deaproape problemele practice ale producţiei. In­stitutul de Cercetări Alimentare şi Insti­tutul de Proiectări pentru Maşini, Instala­ţii şi Întreprinderi Alimentare pot şi tre­buie să contribuie într-o măsură mai mare ca Industria alimentară să pună la dispo­ziţia oamenilor muncii produse mai multe, mai Ieftin© şi de bună calitate. Pentru o mai strinsa colaborare intre Institutele de Cercetări Ştiinţifice şi activitatea practică din întreprinderi Ing. L DICU din Direcția generală a conservelor a Ministerului Industriei Alimentare SCANTEIA Ştiri sportive In întrecerea susţinută duminică în sate „Dinamo" cu reprezentativa de haltere a R. D. Germane, formaţia ţării noastre a cucerit victoria cu 4—3. Halterofilii echipei R.P.R., I. Birău, I. Enciu, E. Del­­că şi S. Cazan au reuşit să-i întreacă pe M. Schal, H. Umrein, W. Ludwig şi R. Leopold (R.D. Germană). Cu acest prilej, I. Enciu a doborât recordul ţării noastre la categoria 6©mi-mijlocie ridicând, în ca­drul celor 3 stiluri, greutatea totală de 335 kg. Dintre halterofilii reprezentativei R. D. Germane, G. Miske, G. Schultze şi G. Sic­hert i-au întrecut pe Gh. Mănăilescu, Gh. Parcarea şi I. Dancea (R.P.R.) ★ Eri după amiază s-a desfăşurat la Arad cea de a doua întrecere de fotbal din ca­drul turneului de calificare pentru cam­pionatul categoriei A. Cu acest prilej for­maţiile Spaniac-Bucureşti şi Metalul-Cîm­­pia Turzii au terminat la egalitate: 1—1. Informaţii Ministerul Culturii face cunoscut că Expoziţia Anuală de Stat a Artelor Plas­tice de la Muzeul de Artă al R.P.R., din Piaţa Republicii va ..rămîne deschisă pînă la 1 aprilie 1954. (Agerpres) In sate locuite de ciangăi Ani de-a-rîndul ciangăii din satele raio­nului Tg. Ocna au trăit în sărăcie. Azi, ţărani muncitori romî­ni şi ciangăi mun­cesc cot la cot pentru înflorirea satelor lor. In satul Tîrgu Trotuş s-a înfiinţat o şcoală cu limba de predare maghiară, s-a deschis un cămin cultural. Ţăranii munci­tori din sat s-au unit într-o întovărăşire agricolă. In casele ţăranilor muncitori s-a aprins lumina electrică. De curînd în Tg. Trotuş au început lucrările de radioficare. Depu­taţii Ion Moise, Ghiţă Tănase, Petre Un­­gureanu şi alţii au antrenat pe ţărani la muncă voluntară. Ţăranii muncitori au transportat şi instalat peste 60 stîlpi. In satul Tuta de asemenea s-a înfiinţat un cămin cultural ,şi­ o şcoală cu limba de predare maghiară, iar la Viişoara — un cămin cultural. ANDREI PISARU corespondent voluntar Se dezvoltă industria locală în oraşul Dej CLUJ (de la corespondentul nostru).­­ Incepind cu anul acesta întreprinderea in­dustrială raională de interes local „Bobîl­­na‘‘ din oraşul Dej, regiunea Cluj, a înce­put să fabrice noi sortimente de bunuri de larg consum căutate mult de publicul consumator. In acest scop s-a organizat, în cadrul întreprinderii, un atelier unde se fabrică paste ,făinoase şi biscuiţi de ca­litate superioară. In planul de producţie al întreprinderii se prevede înfiinţarea unui atelier pentru fabricat compot şi a unui atelier de să­pun de rufe, care va fabrica şi săpun de toaletă. La această întreprindere este de asemenea în studiu înfiinţarea unei urcă­torii de fructe şi zarzavaturi. In atelierele întreprinderii au fost fa­bricate din tablă neagră şi cositorită bi­doane pentru untură, cazane pentru rufe, bidoane pentru lapte şi pentru petrol etc. Deasemenea în secţia metalurgie au fost executate numeroase produse de larg consum ca : sobe de gătit din tablă neagră, coturi de burlane, potcoave, dife­rite scule pentru carierele de piatră, rangi şi burghie etc. In afară de plan au fost executate, la cererea țăranilor mun­citori, asii de căruță. Scrisori către „Scînteia“ Maî multă grijă și rînduială la întocmirea contractărilor Anul trecut am crescut pe lingă ceasa un porc care ajunsese, la mijlocul lui decembrie, să aibă vreo sută de kilograme. La început mă hotărîsem să-l valorific așa cum­ era, prin cooperativă. Apoi, însă, sfătuindu-mă ba cu un vecin, ba cu altul, am socotit că voi trage mai multe foloase dacă voi face contract să-l mai îngraş şi să-l predau, după un timp, cu o greu­tate de 150 de kilograme. Dis de dimineaţă, în ziua de 17 decem­brie, am plecat la Potlogi, la sediul coo­perativei, ca să închei contractele. Vroiam să închei contract și pentru niște lapte, pentru că vaca eră gata să fete. Gîndeam că pînă la amiază voi termina treaba. De terminat, am terminat-o mult mai cu­rînd, dar contractul nu l-am încheiat în acea zi. Pasămite, nu sosiseră încă de la raion formularele tip de con­tract. „Şi dacă nu-i — mi-a spus tovarăşul preşedinte Constantin Nicolaie — apoi nu putem face nimic. De venit, trebuie ele să vină, curînd. Să fii sigur de asta ! Maî treci pe-altâ‘‘. Şi-am trecut nu odată, ci de şapte ori. Potlogii doar nu-s la capătul pământului. In ziua de 12 ianuarie am mai prins puţin curaj. Sosiseră formularele. Bucu­ria însă n-a ţinut nici cu­ al răsuci o ţigară, pentru că am aflat, chiar din gura tovarăşului preşedinte, că contractul nu poate fi încheiat, deoarece îmi lipseşte o dovadă din care să se vadă ce greutate are porcul. Pentru ce nu mi-o fi spus asta în atîtea rînduri cînd fusesem pe la coo­perativă m-am dumirit mai târziu. M-am dus, aşa dar, la noi în sat, la gestionarul cooperativei, tovarăşul Năstese, am cântă­rit porcul şi am luat dovada. N-o să mai am de-acum nici o piedică, mi-am zis. Cite am păţit s-or termina, în­­sfîrşit. Şi hai din nou la Potlogi. Tovarăşul preşedinte l-a aşezat frumos şi a început să scrie contractul. Cînd a terminat, l-a împăturit şi s-a dus cu el la Sfat, să fie vizat de preşedintele Sfatului Se vede treaba că nu era bine întocmit, de­oarece, întorcîndu-se, l-a rupt şi s-a apu­cat să scrie altul. Ce să vă mai spun multe, a mai scris unul şi l-a rupt, apoi încă unul şi încă unul, care au avut aceeaşi soartă. Pînă la urmă, s-a lăsat păgubaş , m-a sfătuit să mai trec pe-acolo, după ce o să mai întrebe la raion cum e bine să facă contractele. Când am văz­ut batjocura ce se face în comuna noastră cu încheierea contractelor, am dat porcul la cooperativă, fără contract, la preţ de achiziţie şi mi-am văzut de treabă. Totuşi, nu m-a răbdat inima multă vreme şi, cînd am avut treburi pe la raion, m-am dus direct la tovarăşul Nicolaie Ene, pre­şedintele comitetului executiv al sfatului popular raional. I-am povestit totul, aşa cum v-am scris şi dumneavoastră, cerin­­du-i să ia măsuri ca Uniunea raională a cooperativelor de aprovizionare şi desfa­cere Răcari ,regiunea Bucureşti, să înveţe odată, temeinic, cooperativele comunelor cum să întocmească contractele. Cum şi-au pus la inimă tovarăşii Ene de la sfat şi Ion Moldoveanu de la URCAR cele arătate de noi, ţăranii muncitori din Potlogi, se vede din faptul că nici după aceea lucrurile nu s-au îndreptat. Am acum un grăsune pe care vreau să-l îngraş şi să-l vînd pe bază de contract la cooperativă. De asemeni am lapte de vacă, pentru care vreau să închei contract cît cooperativa. Dumitru D. Ioniţă şi alţii din satul meu vor­­ şi el să îngraş© şi să vîndă animale pe bază de contract. Dar cine să te-asculte ? Eu vreau ca Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii Bucureşti şi Uniunea regională a cooperativelor de aprovizionare şi desfacere să ceară soco­teală cum se cuvine celor care îşi bat joc de contractări şi să facă bună rînduială, ca şi în comuna noastră, şi poate şi în altele din raion, să se poată contracta cît mai lesne și cît mai multe animale şi produse animale. DUMITRU MICU țăran muncitor, satul Cărpenișu, comuna Potlogi, raionul Răcari Pag. 3 Cel de al 8-lea Congres al Partidului Comunist din Lituania şi-a încheiat lucrările MOSCOVA 28 (Agerpres). — TASS transmite: Cel de al 8-lea Congres al Partidului Comunist din Lituania şi-a încheiat lu­crările. Delegaţii au discutat cu interes raportul de activitate a­l Comitetului Cen­tral al P.C. din Lituania, prezentat de Antanas Snecikus, secretar al C.C. al P.C. din Lituania. Raportorul şi delegaţii care au luat cuvântul în cadrul dezbateri­lor au citat multe date şi exemple, care arate că în familia frăţească a popoarelor sovietice oamenii muncii din R.S.S. Litua­niană obţin mereu noi succese în viaţa economică şi culturală. In perioada care face obiectul raportului, s-a dezvoltat con­siderabil industria republicii — mai ales construcţiile navale, producţia de turbine, producţia obiectelor de consum popular. Industria republicii a îndeplinit planul pe anul trecut în proporţie de 105%. Datorită ajutorului permanent al statu­lui creşte şi se dezvoltă bogăţia obştească a colhozurilor şi se întăreşte baza teh­­nico-materială a agriculturii. In acelaşi timp însă, cei ce au luat cu­vântul la congres au arătat că în dezvol­tarea economiei republicii mai există lip­suri și au criticat lipsurile din munca or­ganizatorică și ideologică a partidului. Congresul a apreciat ca satisfăcătoare activitatea C.C. al Partidului Comunist din Lituania. In hotărîrea adoptată stat pre­văzute măsuri având drept scop un avânt puternic al tuturor ramurilor economiei republicii, îmbunătăţirea muncii organiza­torice şi politice a partidului. Au fost alese C.C. al P.C. din Lituania şi Comisia de Revizie. A. Snecikus a fost ales prim secretar al C.C., iar M. Sumauskas şi V. Niunka au fost aleși secretari. Noi succese obţinute de oftalmologii sovietici ODESA 28 (Agerpres). — TASS trans­mite : La Institutul experimental ucrainian de oftalmologie au fost elaborate, noi metode de redobîndire a vederii în cazuri care înainte vreme erau considerate incurabile. Intr-un interviu acordat unui corespon­dent al agenţiei TASS, profesorul Vladimir Filatov, conducătorul acestui Institut, a declarat: In practica medicinei sovietice îşi găsesc răspîndire din ce în ce mai largă metodele moderne de tratament al bolilor de ochi. A găsit apreciere din partea me­dicilor sovietici operaţia propusă de mine şi de elevul meu, docentul Vladimir Şeva­­lov, de transplantare sub pleoapa inferioară a canalului excretor al glandei salivare, care se găseşte aproape de ureche. Dator­ită acestei operaţii îşi redobândesc vederea oamenii care au orbit prin uscarea ochiu­lui, ca urmare a distrugerii glandei lacri­male ; în locul lacrimei ochiul este udat de salivă. Pînă acum în toate manualele și tratatele de medicină această boală — usca­rea ochilor — este considerată Incurabilă. Docentul Șevalov a executat pînă acum cu succes cîteva zeci de asemenea operaţii. In ultimul timp el operează nu numai bol­navii cărora 11 s-a uscat complect ochiul, ci şi pe pacienţi cu un proces incipient al bolii. Acest lucru permite să se prevină dezvoltarea bolii şi să se păstreze omului o vedere bună. S. Barbaş, colaborator ştiinţific şef al Institutului, a elaborat un nou procedeu de grefare a corneei, care permite să se facă această operaţie copiilor chiar în vîrstă de un an. Metoda propusă de el are o mare importanţă pentru combaterea or­birii copiilor. Hotărîrea C. C. al P. C. din Brazilia cu privire la lupta pentru existenta legală a partidului MONTEVIDEO­­ (Agerpres). — TASS transmite : Ziarul brazilian „Imprensa Popular" a publicat hotărîrea Plenarei din decem­brie 1953 a Comitetului Central al Par­tidului Comunist din Brazilia cu privire la lupta pentru existenţa legală a Parti­dului Comunist. Comitetul Central subli­niază importanţa luptei Partidului Co­munist în rîndurile maselor largi pentru pace, libertate, independenţă naţională şi democraţie populară. Pentru desfăşurarea acestei activităţi, se spune in hotărîre, trebuie întărită legătura partidului cu masele* trebuie obţinută activitatea legală a­­partidului şi participarea lui la apro­piatele alegeri din 1954. Comitetul Cen­tral a hotărît să trimită tribunalului elec­toral suprem o nouă cerere cu privire la includerea Partidului comunist în listele electorale, a însărcinat Prezidiul Comi­tetului Central să obţină permisiunea ofi­cială ca Partidul Comunist să participe la alegerile din 1954 şi a împuternicit Pre­zidiul Comitetului să înceapă consultări cu celelalte grupări politice pentru a asigura participarea Partidului Comunist din Bra­zilia la viitoarele alegeri de guvernatori, senatori, membri ai Congresului federal, de prefecţi, deputaţi în adunările legisla­tive ale statelor şi în consiliile munici­pale. Presa franceză despre relaţiile dintre Franţa şi S.U.A. PARIS­­ (Agerpres). — Săptămînalul „Tribune des Nations" a publicat un articol al', prof. Bernard Lavergne, despre rela­ţiile franco-americane. Autorul scrie că Statele Unite nesocotesc interesele franceze nu numai în Indochina, ci şi în Africa de nord. „Continuînd să ducă această politică antifranceză, scrie Lavergne, Washingtonul a permis guvernului de la Madrid — dacă nu chiar l-a împins la aceasta — să organ­­izeze la Tetuan o manifestaţie a maroca­nilor din zona spaniolă împotriva sultanu­lui Ben Arafa". Lavergne scrie în continuare : „Fiind aliaţi ai americanilor şi punîndu-le la dispoziţie în Africa de nord terito­rii pentru depozite şi aerodromuri pentru bombardierele lor atomice, noi francezii am devenit mercenarii S.U.A. în Indochina şi loind pînă la fund cupa infamiei, primim de la ele ghionturi în Maroc şi Tunisia". Lavergne cere ca Franţa să renunţe nein­tîrziat la politica „ruşinii", adică la poli­tica de subordonare a intereselor ei preten­ţiilor vestgermane şi ca Washingtonul să trateze pe francezi ca „aliaţi şi nu ca su­puşi — să nu zicem slugi — aşa cum se întîmplă în prezent". " In încheiere Lavergne scrie : „Oare mi­niştrii şi deputaţii noştri au orbit pînă într-atîta încât nu văd lipsa totală de popularitate a tuturor acţiunilor lor : supu­nerea­ servilă faţă de o Germanie reacţio­nară, militarista, iar mâne din nou revan­şardă, aceeaşi supunere faţă de America, continuarea la infinit a războiului din In­dochina care este tot atît de zadarnic cît est© şi de costisitor 7" ★ PARIS 1 (Agerpres). — Ziarul „Figa­ro“, care de obicei se pronunţă în sprijinul războiului din Indochina, a fost nevoit să declare la 27 februarie că „Franţa nu poate să accepte să-şi verse la infinit sîn­­gele, oricare ar fi ajutorul material dat de Statele Unite". Săptămînalul „Express" recunoaşte că„ planurile oficiale de „nimicire“ a duşma­nului în Vietnam s-au dovedit a fi lipsite de temei. Suprafaţa teritoriului controlat de corpul expediţiontar francez, scrie re­vista, ,,se reduce necontenit şi simţitor (mai ales în nord)". , După cum menţionează revista, cheltu­ielile generale ale Franţei pentru războiul din Indochina se cifrează în decurs de opt ani — între 1946 și 1053 - la aproxima­tiv 2 trilioane franci. In încheiere „Express" se pronunță pentru tratative de pace cu guvernul Ho Si Min.

Next