Scînteia, mai 1954 (Anul 23, nr. 2961-2986)

1954-05-01 / nr. 2961

th. 2961 Popoarele Asiei au dreptul deplin de a-şi rezolva singure treburile lor De la începutul acestei săptămîni, aten­ţia opiniei publice mondiale este absorbită de un eveniment de deosebită însemnătate internaţională — conferinţa de la Geneva a miniştrilor afacerilor externe. Convocată în vederea examinării şi rezolvării proble­melor actuale ale Asiei, această conferinţă este menită să ducă la slăbirea încordării internaţionale şi întărirea păcii generale. Faptul că la conferinţa de la Geneva par­ticipă Republica Populară Chineză, alături de U.R.S.S., S.U.A., Anglia şi Franţa, sporeşte considerabil posibilităţile de re­zolvare paşnică şi justă a problemelor ce figurează pe ordinea de zi a conferinţei. Cu cel mai viu Interes urmăreşte opinia publică dezbaterea primei chestiuni de pe ordinea de zi — problema coreeană — una din cele mai actuale şi mai acute probleme ale Asiei. Poporul coreean şi toate popoa­rele iubitoare de pace aşteaptă ca confe­rinţa de la Geneva să-şi îndeplinească sar­cina ce-i revine în legătură cu această problemă : crearea pe cale paşnică a unei Coree unite şi independente. In legătură cu discutarea problemei co­reene, în centrul atenţiei opiniei publice se situează importanta luare de poziţie a ministrului de afaceri externe al R.P.D. Coreene, Nam Ir, poziţie sprijinită în mar­­ile discursuri rostite pe rînd în cadrul conferinţei, de către şeful delegaţiei R. P. Chineze, Cin En-lai, şi şeful delegaţiei so­vietice, V. M. Molotov. Ministrul afaceri­lor externe al R.P.D. Coreene a formulat propunerile „cu privire la restabilirea unităţii­ naţionale a Coreei şi la desfăşura­rea unor alegeri libere pe întreaga Co­ree". In principal, propunerile prevăd or­ganizarea, pe ba­za liberei manifestări a voinţei poporului coreean, a unor alegeri libere pentru Adunarea Naţională a Co­reei, care să dea naştere unui guvern pe întreaga ţară. Desfăşurarea democratică a alegerilor în condiţii de adevărată liber­tate ar urma să fie asigurată de o comisie pe întreaga Coree, alcătuită din reprezen­tanţi ai Coreei de nord şi de s0d. Pentru a se asigura ţinerea­­unor alegeri cu adevă­rat libere, fără nici un amestec dinafară, propunerea făcută de Naim Ir prevede re­tragerea de pe teritoriul Coreei, în termen de şase luni, a tuturor forţelor armate străine. întreg acest plan porneşte de la ideea profund democratică că unificarea Coreei pe cale paşnică şi ţinerea de alegeri libere este o chestiune a poporului coreean în­suşi. întreg acest program prevede măsuri concrete, logice, pe deplin realizabile, co­respunzătoare intereselor naţionale ale po­porului coreean, intereselor micşorării în­cordării în relaţiile internaţionale. Nu poate exista om de bună credinţă care să nu fie de acord şi să nu sprijine din toată inima acest program. In acelaşi timp este evident că nimeni nu poate respinge ase­menea propuneri, fără a 66 demasca în faţa lumii ca vrăjmaş al reglementării ■paşnice în Coreea. De aceea nu­ e de mi­rare că o anumită presă încearcă să orga­nizeze un adevărat complot al tăcerii în jurul propunerilor delegaţiei R.P.D. Co­reene. Dar tocmai acest fapt subliniază că propunerile au provocat derută în rîndul celor care nu doresc cîtuşi de puţin regle­mentarea paşnică a chestiunii coreene. Nici secretarul Departamentului de stat american, Dulles, care a luat cuvântul la conferinţă, n-a putut găsi un argument cât de cit serios şi convingător care să justifice ostilitatea sa­ faţă de propunerile delega­ţiei R.P.D. Coreene. In lipsă de aşa ceva, el şi-a dat drumul furiei, contsacrîndu-şi discursul în principal calomnierii ţărilor din lagărul democratic. El a recurs din nou la manevra de mult demascată de a pre­zenta intervenţia militară americană în Coreea drept o „agresiune" a R.P.D. Coreene şi a R. P. Chineze. Cît de absurd şi de ridicol este să mai repeţi o aseme­nea versiune în faţa unei conferinţe asia­tice ! Oare îşi închipuie d. Dulles că mai există om de bună credinţă în Asia care să fie dispus să creadă că coreenii sunt agresori în propria lor ţară, iar invadatorii americani au venit la 8000 km. distanţă „să apere" securitatea S.U.A. ? Deşi şi-a împodobit cuvântarea cu expre­sii ca „pace", „democraţie", „să apărăm principiile morale“ ş.a.m.d. — Dulles a pretins î­n concluzie că nu pot fi ţinute în Coreea alegeri decît sub controlul statelor străine. Nu este oare limpede că cercurile agresive din S.U.A. se tem ca de foc de alegeri libere în Coreea ? Dulles şi adepţii săi ştiu bine că numai pe baionetele ame­ricane se sprijină putredul regim h­stuma­­nist, ce-i stă atît de mult la inimă repre­zentantului american și pe care ar dori — dacă s-ar putea — să-l extindă asupra în­tregii Coree. Tocmai de aceea GS opune Dulles, retragerii trupelor americane din Coreea de sud. Pe de altă parte, apare evi­dent că, refuzând retragerea trupelor străi­ne, Dulles doreşte menţinerea ocupaţiei militare în Coreea de sud şi folosirea ei ca bază de agresiune împotriva R.P.D. Co­reene, R.P. Chineze şi U.R.S.S. Trebuie ca cineva să fi pierdut cu totul simţul reali­tăţii şi al proporţiilor, ca să-şi închipuie — aşa cum face Dulles — că imperialiştii americani ar putea obţine la masa confe­rinţei de la Geneva ceea ce n-au reuşit să obţină pe câmpul de luptă, în urma aven­turii lor militare, care a suferit eşec. Atitudinea delegaţiei americane faţă de problema coreeană Jiu poate fi despărţită de manevrele agresive pe care le între­prind în prezent în întreaga Asie cercurile diriguitoare din S.U.A. Nu este lipsit de semnificaţie ,de pildă, că tocmai în zilele conferinţei de la Geneva, forţele navale, aerian© şi terestre americane, staţionate în Japonia şi Coreea de sud au început mari manevre militare avînd ca temă „interven­ţia­ în Indochina". De asemenea, nu pot fi trecute cu vederea ieşirile războinice, în­demnând la reluarea operaţiunilor militare, ale lacheului american Li Sin Man. Acest pigmeu a mers pînă acolo incit a declarat că reprezentanţii săi merg la Geneva nu­mai pentru „a demonstra inutilitatea trata­tivelor". Dealtfel cuvîntarea rostită la conferinţă de reprezentantul lisîumanist confirmă aceasta şi dezvăluie şi cine sînt inspiratorii acestei poziţii. Cum se spune, el n-a­­făcut decît să citească fără greşeală discursul american tradus In limba co­reeană. Toate acestea subliniază cât de necesară este pentru soarta păcii în Asia şi în lume, rezolvarea paşnică definitivă a pro­blemei coreene. In importanta cuvântare rostită la 29 aprilie, şeful delegaţiei sovietice, V. M. Molotov, a arătat baza principială de la care trebuie pornit atît în examinarea problemei coreene, cit şi celorlalte pro­bleme ale Asiei. Dacă se urmăreşte cu adevărat reglementarea paşnică a proble­melor Asiei, atunci nu pot fi ignorate acele schimbări radicale, care s-au petrecut în dezvoltarea politică a ţărilor Asiei în ul­tima perioadă, în special după terminarea celui de al doilea război mondial. Numai miopii politici pot ignora uriaşul proces de renaştere naţională şi socială care a în­ceput şi care se desfăşoară cu avînt în ţările Asiei. Oamenii lucizi trebuie să în­ţeleagă că dacă în trecut, în ţările Asiei, stăpîneau nestingherit colonialiştii veniţi de pe alte continente, astăzi orice încer­cări de a reînvia vechea politică colonială perimată, înregistrează şi va înregistra eşecuri tot mai evidente. Cea mai înaltă expresie a schimbărilor radicale petrecute în Asia, o constituie naşterea Republicii Populare Chineze, ma­rile transformări social-economice şi poli­tice ce au loc în această ţară imensă. Cu sau fără voia cercurilor agresive, R. P. Chineză se afirmă tot mai mult ca o mare putere, fără contribuţia căreia nu este de conceput asigurarea­­unei rezol­vări juste a marilor probleme internaţio­nale şi cu atît mai mult, a problemelor Asiei. In această lumină, cît de absurdă a­pare încercarea cercurilor reacţionare din S. U.A. de a ignora R.P. Chineză , cît de potrivnică intereselor păcii apare politica agresivă a acestor cercuri faţă de marele popor chinez. „Nici un stat cu largi interese internaţionale — scrie ziarul burghez el­veţian Basler Nachrichten — nu-şi poate permite astăzi să ignoreze existenţa Chi­nei comuniste... Iată unul din factorii care ne îndreptăţesc să considerăm conferinţa de la Geneva drept o piatră de hotar în istoria mondială postbelică“. Victoria revoluţiei chineze a avut o influenţă imensă asupra mişcării de elibe­rare naţională a popoarelor coloniale de pe continentul asiatic. De asemenea, nu se poate nega că pe arena istoriei a apărut o ţară ca India, cuprinzînd peste 300 mi­lioane oameni şi care ocupă un loc tot mai important în rîndul statelor ce-şi apără in­dependenţa şi tind să-şi ocupe locul ce li se cuvine pe arena internaţio­na­lă. Creşte totodată însemnătatea unor ţări ca Indo­nezia, Birmania şi altele. Iată realităţile Asiei de astăzi, realităţi de care nu se poate să nu ţii seama. Glasul popoarelor Asiei trezite a răsu­nat cu putere zilele acestea, la conferinţa de la Geneva. Voinţa popoarelor Asiei şi-a găsit expresie în viguroasa declaraţie fă­cută la 28 aprilie de către ministrul afa­cerilor externe al R. P. Chineze, Ciu En­­lai. In legătură cu acest discurs, comenta­toarea franceză cunoscută Geneviève Ta­­bouis a scris : „Intervenţia d. Ciu En-lai, mancînd intrarea în scenă a Chinei a făcut deosebită impresie. Majoritatea delegaţilor au recunoscut în conversaţiile lor că acest discurs a fost al unui om foarte sigur de viitorul şi de forţa ţării lui". Facîndu-se ecoul năzuinţelor spre pace şi libertate ale tuturor popoarelor Asiei, şeful delegaţiei Chinei ■populare a spus: „Guvernul Republicii Populare Chineze consideră că ţările Asiei trebuie să se con­sulte între ele pentru ca prin obligaţii re­ciproce corespunzătoare să întreprindă eforturi comune pentru menţinerea păcii şi securităţii în Asia". Această declaraţie a găsit sprijinul deplin al delegaţiei sovie­tice la conferinţa de la Geneva. Ea gă­seşte aprobarea popoarelor Asiei şi ale tu­turor forţelor păcii. Ea exprimă un element nou şi cît se poate de important al trans­formărilor ce au loc în Asia şi anume, în­tărirea solidarităţii popoarelor acestui con­tinent, în lupta împotriva forţelor agresi­unii imperialiste. Acest lucru este mărtu­risit şi de presa occidentală. Intr-un arti­col întitulat „Conferinţa de la Geneva vă­zută prin prisma asiatică", ziarul britanic „The Sunday Times" scrie că „pentru asia­tici, toate celelalte aspecte ale plenului Dulles de stabilire a unui front unit" (îm­potriva popoarelor Indochinei — N.R.) vor fi întunecate de credinţa că acest plan în­seamnă revenirea unei masive puteri ar­mate occidentale îrntr-o parte a lumii unde toate gîndurile şi sentimentele s-au con­centrat asupra emancipării de sub domina­ţia occidentală. Este uşor — continuă zia­rul — să se ridiculizeze concepţia despre o conştiinţă asiatică comună... dar „senti­mentul asiatic" este o realitate psihologică şi orice calcul care nu ţine seama de el, este din calcul greşit". Dezbaterile în jurul problemei coreene şi acelea care vor urma la conferinţa de la Geneva oferă posibilitatea cunoaşterii multilaterale a problemelor Asiei. Aşa cum a arătat în magistrala sa cuvîntare şeful delegaţiei sovietice, V. M. Molotov, — participanţii la conferinţă au posibili­tatea să audă diferite puncte de vedere şi în urma unui schimb de păreri să gă­sească o rezolvare a problemelor ridi­cate, care să corespundă năzuinţelor po­poarelor interesate şi totodată intereselor progresului şi întăririi păcii. O asemenea atitudine faţă de problema coreeană poate contribui în mare măsură la rezolvarea paşnică a­­problemei privind constituirea unui stat coreean unit, independent şi de­mocrat, poate contribui cu adevărat la rea­lizarea reglementării paşnice a problemei coreene. „Conferinţa de la Geneva — a spus V. M. Molotov — va realiza acest lucru, dacă va porni de la principiul că popoarele Asiei au dreptul deplin de a-şi rezolva ele însele treburile lor, că aceasta este în primul rînd propria lor treabă". B. STOIAN De U Iun-tuo am aflat întîi şi-ntîi la biblioteca din Pekin, în secţia cărţilor pen­tru copii : m-a atras chipul lui, desenat pe cartea abia împru­mutată de un pionier. — Cînd era el soldat — mi-a povestit binevoitor pionierul, mîngîind cu nesfâr­şită gingăşie chipul lui U Iun-tuo de pe coperta cărţii — aviaţia gomindanului a aruncat lingă fabrica lui de muniţii o bombă americană de cinci tone. Bomba n-a explodat. S-a înfipt în pământ vreo zece metri şi a înţepenit acolo. „Ura!" — a strigat U Iun-tuo — şi s-a dus la co­mandant : „O demontez eu, tovarăşe Tae. Scoatem din bomba lor şi praf de puşcă şi cuţite pentru strunguri !“ „Dar dacă-i cu explozie întârziată ? !“ — a întrebat co­mandantul, în cumpănă. „Atunci înseamnă că trebuie să mă grăbesc şi mai şi cu de­montatul !" Pînă la urmă comandantul n-a avut ce face, călcindu-şi pe inimă, a Încuviinţat.­­Aveau în zilele acelea mai mare nevoie de praf de puşcă şi de cuţite pentru strunguri decât de aer şi de apă). In fabrică n-a mai rămas nimeni. Toată lumea s-a retras pe o colină, la vreo opt sute de metri; de acolo se vedea foarte bine cum U Iun-tuo a intrat pe urma bom­bei ca-n fîntînă... In mină avea o lanternă, în dinţi un cleşte şi o dăltiţă... A ajuns, şi-a săpat loc de trecere cu unghiile — el, care n-avea decît o mină! — dar cînd a ajuns in dreptul focosului a văzut că are a face cu alt fel de focos decît cele ştiute de dânsul. Ei, şi în clipa aceea i s-a făcut frică. Erică de moarte ! Năduşit, a ieşit afară și a luat-o la goană... Dar după vreo douăzeci de paşi s-a oprit­ de pe colină, priveau tovarăşii lui... Dacă el fuge — s-a gîndit U Iun-tuo — bomba va trebui să fie demontată de alt tovarăş. Nu s-a gîn­­dit la rușinea lui : s-a gîndit că oricărui alt tovarăş i-ar fi fost la fel de greu... Şi s-a intore. O jumătate de ceas mai tîrziu, focosul era demontat. Cam aceasta a fost povestirea pionie­rului. Eram în China abia de o săptămînă. Aş fi vrut să ştiu ce este U Iun-tuo — au­tor de literatură pentru tineret, ziarist, fost corespondent de front, ostaş, tehnician, care a lucrat într-o fabrică de armament ? Iar bomba — aş fi vrut să ştiu — ce le­gătură are cu cuţitele de strung ?... Am întrebat şi pionierul mi-a răspuns cit se poate de firesc: „Bine, dar ceea ce scrie el aici este adevărul adevărat !" Am cerut unui prieten să mă pună în legătură cu U Iun-tuo — și după cîteva zile am avut prilejul să stau de vorbă cu dinsul cîteva ceasuri. Despre cartea pe care o văzusem la bibliotecă, mi-a spus chiar de la început: — N-am scris-o eu. Am dictat-o. Eram, atunci, aproape orb și nu puteam mișca nici măcar un deget. O scriu acuma din nou, cu mina mea. L-am întrebat dacă este scriitor. — Nu — m-a contrazis zâmbind — sunt miner... și puțintel metalurgist. Mă pregă­tesc, în orice caz, să devin tehnician me­talurgist... U Iun-tuo a devenit soldat în 1937. Era miner. Fiu de miner. Din 18­ ani cît avea atunci, şapte muncise în subteran. U Iun-tuo a intrat într-un mic detaşa­ment de partizani, în spatele liniilor japo­neze, şî a primit demolată sarcina să în­jghebeze un mic ate­lier pentru reparat arme. Arme de par­tizani: fiinţe vechi ce 66 încărcau pe ţeavă, arme de vânătoare. ...Uzina lucra „în plin marș" : o zi sub coroana cîtorva co­paci, alta­ într-o pa­godă — după cum hotăra soarta frontu­lui în necontenită mișcare. Mașini nul erau : totul se făcea cu ciocanul și cu pila. Au fost anii uceni­ciei lui U Iun-tuo în metalurgie... Mai târ­ziu, micul detașament­­ s-a unit cu alte detaşamente, s-a contopit cu unităţi regulate ale „Noii Armate a 4-a‘‘ şi astfel, acolo, în spatele liniilor ja­poneze, atelierul a crescut. Partidul Co­munist Chinez avea pe atunci în întreaga Chină o uriaşă reţea de „achizitori parti­zani", compusă din activişti cu mare expe­rienţă : prin această reţea, zeci şi sute de ateliere asemănătoare celui condus de U Iun-tuo erau aprovizionate cu materiale luate chiar d© sub nasul japonezilor sau gomindaniştilor. Partizanii ţărani demon­tau kilometri întregi de linii ferate, şi apoi, nopţi lungi, luni întregi, purtau cu spinările şinele grele de cîteva tone... Pe drumuri ocolite, prin munţi, prin mlăşti­nişuri, prin tuneluri subterane, şinele ajun­geau la fabrici unde lucrau oameni ca U Iun-tuc. Şi nu erau date în dar: ţăranii cereau in schimb grenade... In acelaşi timp, mii de activişti devotaţi partidului Colindau provinciile ocupate de gominda­­nişti sau de japonezi, şi, d­îndu-s© drept tinichigii ambulanţi, adunau fier vechi şi orice fel de materiale din care se putea scoate salpetru, sulf, antimoniu, staniu... U Iun­tuo — împreună cu tovarăşii lui — trebuia să transforme aceste materiale în explozibil şi muniţii, să dezgroape zilnic bombe şi obuze ne­explodate, să le demonteze şi să fo­losească din plin materialul astfel căpă­tat — căci pentru unităţile mici, de­părtate de marile baze revoluţionare, aici şi în depozitele duşmanului era principalul izvor de aprovizio­nare cu muniţii... Şi totuşi unele mate­riale lipseau cu totul — şi atunci soldaţi ca U Iun-tuo, frămîn­­tîndu-şi mintea, ris­­cîndu-şi viaţa în fie­care zi de două ori — odată ca soldaţi şi a doua oară ca experi­mentatori lipsiţi de utilajul şi cunoştin­ţele tehnicii moder­ne — rezolvau pro­bleme care pentru un specialist ar fi părut de nerezolvat. Cînd n-au avut bronz pen­tru focosul obuzelor, au făcut focosul din fontă —­ şi a fost bun. Dar pentru ca focosul acesta să fie bun, experienţele s-au făcut zi şi noapte... şi primele obuze au explodat în buza tunu­lui, la probă... şi altele au explodat ana­poda, în aer. L-am întrebat pe U Iun-tuo care este partea lui în descoperirea ingenioaselor procedee de fabricaţie. — Nimeni nu se gin­dea la asta pe atunci — mi-a spus. Lucram împreună... Mulţi s-au prăpădit: în lupte, în expe­rienţe... Pînă în ceasul eliberării Întregii Chine, adică timp de treisprezece ani, U Iun-tuo a condus nenumărate ateliere mici de pe lingă unităţile partizanilor şi a condus de asemenea fabrici modemne, în marile regiuni eliberate... A fost rănit grav de opt ori. A pierdut o mină, i-a fost parali­zat, în urma unor răni cumplite, un picior, a pierdut un ochi şi a fost cîtva timp în primejdie să-şi piardă vederea cu totul. Cînd a fost ţintuit prima dată într-un spi­tal mai multe luni, a scris o cart©: „Prin­cipiile fabricării muniţiilor atunci cînd nu ai decît mîinile goale". ...In 1949, guvernul chinez l-a trimis în Uniunea Sovietică, în clinica marelui savant Filatov. Şi-a recăpătat acolo vede­rea şi i s-au făcut apoi proteze speciale. Când l-am cunoscut eu, era un bărbat plin de vioiciune şi preocupat de planuri mari de viitor. Învăţa limba rusă şi lucra în­tr-un minister — la direcţia metalurgiei . — Trebuie să mă familiarizez cu vo­cabularul tehnic — mi-a spus. Am scris un manual de tehnică, înainte de a fi ci­tit vreun manual eu însumi. De aceea, în „Principiile fabricării..." n-o să găseşti nici o expresie inginerească: din popor am învăţat să fac muniţii, pentru popor am scris... Anul viitor intru într-un insti­tut din Uniunea Sovietică, incep studii de metalurgie mai temeinice... — Şi literatura ? — l-am întrebat. — N-am avut de scris, pînă acum, de­cât o singură carte de literatură : aceea pe care ai văzut-o la bibliotecă. Am dictat-o mai de mult, şi acum o rescriu. O rescriu pentru că mărturia mea, aşa simt, poate ajuta:­­oamenii trebuie să înţeleagă că pînă la urmă nu armele joacă rolul hotă­­rîtor în războaie, deşi armele sunt foarte însemnate. Pe vremea cînd noi, chinezii, mai cu seamă cei din spatele frontului duşman, ne săpam încă ţevile puştilor cu burghiul în sine de cale ferată, şi săpam carcase pentru mine în piatră, cu dalta, gomindanul avea armament american mo­dern. Şi totuşi noi am învins, nu ei. Tre­buie să scriu din nou cartea aceasta. Lu­mea trebuie să înţeleagă că arme mai pu­ternice decît dragostea de pace a popoare­lor, decît dragostea fiecărui popor faţă d­e patria sa şi de libertatea sa, nu există. Păstrez de la, U Iun-tuo o însemnare, pe care o reproduc alăturat. „Să dăm toată forţa noastră, toată inte­ligenţa noastră, tot ce avem, pentru a cîştiga odată pentru totdeauna pacea!“ Sînt cuvintele unui muncitor chinez, erou neînfricat al luptelor pentru elibe­rarea patriei sale. Pionierii chinezi îl nu­mesc pe U Iun-tuo „Pavea Korceaghin al nostru !" V. EM. GALAN Mesajul lui Să dăm toată forţa noastră, toată inte­ligenţa noastră, tot ce avem, pentru a cîştiga odată pentru totdeauna pacea! U IMN-TUO S­C­Î­N­T­E­I­A IN EDITURA PENTRU LITERATURA POLITICA a apărut: GH. GHEORGHIU-DEJ Pentru întărirea continuă a muncii de partid (Expunere făcută la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. dinn 19 aprilie 1954) 16 pag. 20 bani Inmînarea decoraţiilor unor oameni ai muncii La Prezidiul Marii Adunări Naţionale, joi şi vineri au fost înmînate altor oameni ai muncii din diferite ramuri de activitate decoraţiile cu care au fost distinşi pentru merite deosebite. Au fost de faţă tovarăşii dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale, A. Bunaciu, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi alţi membri ai Prezidiului. Au fost înmînate Ordinul Muncii clasa a Il-a şi clasa IlI-a unor oameni ai muncii din sectorul agricol, unor muncitori din sectoarele Ministerului Industriei Lemnu­lui, Hîrtiei şi Celulozei, unor ingineri, tehnicieni, muncitori şi angajaţi adminis­trativi, unor artişti de la Opera de Stat din Cluj, unor membri ai Ansamblului Artistic C.F.R. De asemenea, a fost înmînat Ordinul Muncii clasa I-a academicianului Camil Petrescu, decorat cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la naştere şi pentru merite deosebite în domeniul creaţiei literare. (Agerpres) Cu privire la schimburile comerciale între Republica Populară Romînă şi Argentina In urma tratativelor duse de o delegaţie economică a Republicii Populare Române la Buenos­ Aires, a fost încheiată zilele acestea, în cadrul Acordului Comercial exi­stent dintre Republica Populară Romînă şi Argentina, o importantă operaţiune co­mercială de schimb între organizaţiile de comerţ exterior ale celor două părţi. In cadrul acestei operaţiuni, Republica Populară Romină va livra Argentinei cherestea şi diverse produse de lemn, iar Argentina va livra Republicii Populare Române piei crude, tananți, materii prime pentru industria ușoară, uleiuri comestibile și tehnice și alte produse. Tratative comerciale între Republica Populară Romînă şi Indonezia Delegaţia economică a Republicii Popu­lare Române, care a semnat de curînd acordul comercial cu India, a sosit la Djakarta, unde a început tratative cu gu­vernul indonezian în vederea încheierii unui acord comercial pe anul 1954 între Republica Populară Română și Indonezia. ----------­ Plecarea unei delegaţii a C.C.S. în R. P. Polonă Vineri dimineaţa a părăsit Capitala de­legaţia Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., care va participa la sărbăto­rirea zilei de 1 Mai în R. P. Polonă. Din delegaţie fac parte Ing. Mihai Marin, secretar­ul Consiliului Central al Sindicatelor, şi Andrei Horvat, preşedin­tele C.C. al Sindicatului Muncitorilor din Construcţii. INFORMAŢII Duminică va avea loc în capitala R. Cehoslovac©, întîlnirea internaţională prie­tenească de fotbal dintre echipele repre­zentative ale oraşelor Bucureşti şi Praga. Aces­t important eveniment sportiv va fi transmis în întregime pe posturile noastre de radio cu începere de la ora 17:30, pe lungimile de undă de 351, 285, 261 și 1935 mtr. Telegrame cu prilejul zilei de 1 Mai Cu ocazia zilei de 1 Mai, sărbătoarea solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii de pretutindeni, Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R. a primit nume­roase telegrame din partea organizaţiilor sindicale din diferite ţări ale lumii. In aceste mesaje, oamenii muncii de peste hotare trimit un fierbinte şi frăţesc salut oamenilor muncii din patria noastră, urîndu-le succese continue în construirea socialismului şi în lupta pentru apărarea păcii, pentru întărirea unităţii celor ce muncesc din întreaga lume. Asemenea telegrame au trimis, printre alţii, secretarul general al Federaţiei Sin­dicale Mondiale, Louis Saillant, preşedin­tele Consiliului Central al Sindicatelor So­vietice, N. M. Svernik, preşedintele Consi­liului Central al Sindicatelor din R. P. Polonă, Victor Klosiewicz, primul secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din R. Cehoslovacă, Iosef Tesla, Comitetul Central al Sindicatelor Unite din Co­reea, etc. Cu prilejul zilei de 1 Mai, Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R. a trans­mis telegrame de felicitare Federaţiei Sin­dicale Mondiale, Consiliului Central al Sindicatelor Sovietice, Confederaţiei G©-' nerale a Muncii din Franţa, Confedera­ţiei Generale a Muncii din Italia, Confer­deraţiei Muncitorilor din America Latină, Uniunii Sindicatelor Libere Germane, Cen-' tralei Sindicatelor Unitare din Olanda, etc. (Agerpres) Oaspeţi de peste hotare Vineri dimineaţa au sosit în Capitală pentru a participa la manifestările organi­zate în ţara noastră cu prilejul zilei de 1 Mai, alţi oaspeţi de peste hotare. Din R­ P. Ungară au sosit Horn Dezső, preşedintei© Sindicatului muncitorilor din P.T.T., membru în Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Ungară şi Kreszán József, preşedintele comitetului de întreprindere al fabricii de vagoane Ganz, din Budapesta. Delegaţia oamenilor muncii din Austria este compusă din : Josef Einkemmer, func­ţionar, activist al Fracţiunii sindicale uni­tare a Sindicatelor din Austria şi Iohann Tandlos, muncitor petrolist. Din Indonezia au sosit Sawiruddin, acti­vist al Organizaţiei Centrale a Sindicatelor din Indonezia, şi Abdul Murad, muncitor petrolist. In Gara de Nord, oaspeţii au fost întâm­pinaţi de activişti de frunte ai Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. şi ai Comitetelor Centrale ale sindicatelor pe ramuri de producţie. ★ Răspunzînd invitaţiei Comitetului Femei­lor Democrate din R.P.R., vineri dimi­neaţa a sosit în Capitală o delegaţie de fe­mei din Austria care va participa la săr­bătorirea zilei de 1 Mai. Delegaţia condusă de Grete Wittner este formată din : Ana Mayer, Paula Stein Wen­del, Maria Würz şi Maria Halzinger, acti­viste ale Uniunii Femeilor Democrate din Austria. In Gara de Nord delegaţia a fost întâm­pinată de Ana Lungu şi Rozalia Moldovan, secretaire ale Comitetului Femeilor Demo­crate din R.P.R., şi alte membre ale Comi­tetului Femeilor Democrate din R.P.R. ★ Vineri la amiază a sosit în Capitală dele­gaţia de femei din R.P. Chineză, invi­­ ta manifestările de 1 Mai faţă de Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R. să particip© la sărbătorirea zilei da 1 Mai din ţara noastră Din delegaţie fac parte : Sun-Yen-su, ■membră a Comitetului executiv al Uniunii Femeilor din întreaga Chină, directoarea secţiei învăţămîntului pedagogic mediu din Ministerul învăţămîntului de p© lingă gu­vernul Central Popular al R.P. Chineze şi Lo-Iuri, membră a Comitetului executiv al Uniunii Femeilor din întreaga Chină, pre­şedinta Uniunii Femeilor din oraşul Tiant­­zin. La aeroportul Băneasa, delegaţia a fost întâmpinată de tov. Stela Enescu, preşe­dinte Comitetului Femeilor Democrate din R.P.R., şi alte membre ale Comitetului Fe­meilor Democrate din R.P.R. La sosire, au fost de faţă reprezentanţi ai Ambasadei R.P. Chineze la Bucureşti. * La invitaţia Consiliului Central al Sin­dicatelor din R.P.R., vineri seara au sosit la Bucureşti, pentru a participa la sărbă­torirea zilei de 1 Mai în ţara noastră Michal Kimlik, secretar al Consiliului Sindicatelor din Slovacia, şi Bedrich Gottwaild, inginer şef al întreprinderilor petrolifere din Hodo­­nin, decorat cu „Ordinul Republicii“. Totodată au sosit Walter Tille, pre­şedintele C.C. al Sindicatului constructori din R. D. Germană, laureat al Premiului de Stat, şi Elsa Weigelt, feroviar emerit. La sosirea în Gara de Nord, oaspeţii au fost întâmpinaţi de activişti cu munci de răspundere din Consiliul Central al Sin­dicatelor din R.P.R. Au fost de faţă reprezentanţi ai amba­sadelor R. Cehoslovace şi R. D. Germane la Bucureşti. (Agerpres) Acord încheiat între PEKIN 30 (Agerpres). — China Nouă Intre 31 decembrie 1953 şi 29 aprilie 1954 au avut loc la Pekin tratative între delegaţia guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze şi delegaţia guvernamentală a Republicii Indiene cu privire la relaţiile dintre China şi India în regiunea Tibetană a Chinei. Tratativele — se spune în comunicat — au fost duse pe baza principiilor respec­tării reciproc© a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii celor două popoare, nea­gresiunii reciproce, neamestecului reci­­proc în treburile interne ale celor doua ţări, egalităţii, avantajelor reciproc© şi coexistenţei paşnice. Părţile au discutat sub toate aspectele problemele legate de relaţiile dintre Chi­na şi India în regiune® Tibetană a Chi­nei şi au căzut de acord asupra următoa­relor : In scopul dezvoltării comerţului între regiunea Tibetană a Chinei şi India şi în scopul Înlesnirii pelerinajului şi călăto­­ r.P. Chineză şi india fiilor reprezentanţilor populaţiei chineze şi indiene, cele două părţi au încheiat şi au semnat un acord între Republica Popu­lară Chineză şi Republica Indiană cu pri­vire la comerţul şi relaţiile dintre regiu­nea Tibetană a Chinei şi India. Din par­tea Republicii Populare Chineze acordul a fost semnat de Cian Han-fu, locţiitorul ministrului Afacerilor Externe, şi din par­tea Republicii Indiene de N. Raghavan, ambasadorul Indiei în China. Totodată, în­tre locţiitorul ministrului Afacerilor Ex­terne, Cian Han-fu, şi ambasadorul Rag­­havam a avut loc un schimb de note care prevăd retragerea detaşamentelor militare indiene de pază din regiunea Tibetană a Chinei şi transferarea către guvernul Chi­nei a tuturor clădirilor şi oficiilor poş­tale, telegrafice şi­­telefonice împreună cu întregul lor echipament aparţinute guver-, nului Indiei în regiunea Tibetană a Chi­nei. Tratativele s-au desfăşurat într-o atmos­feră d© prietenie. Pag. 3 Mesajul de salut adresat de Ciu En-lai primului ministru al Indiei, Nehru PEKIN 30 (Agerpres). — China Nouă transmi­te: La 29 aprilie, cu prilejul semnării acor­dului între India şi R. P. Chineză cu pri­vire la comerţ şi relaţiile între regiunea Tibetană a Chinei şi India, primul minis­tru al R. P.­­Chineze, Ciu En-lai, a adre­sat primului ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru, un mesaj de salut. In acest mesaj se spune: Cu prilejul semnării acordului între R. P. Chineză şi India cu privire la co­merţ şi relaţiile între regiunea Tibetană a Chinei şi India, vă adresez dvs. perso­­nal şi prin dva guvernului şi poporului indian, cele mai cald© felicitări. Aces­t acord, încheiat pe baza principiului res­pectării reciproce a suveranităţii şi inte­grităţii teritoriale a celor două ţări, nea­gresiunii reciproce şi neamestecului îrn treburile interne ale celor două ţări, ega­lităţii şi avantajelor reciproce şi coexis­tenţei paşnice, a restabilit pe o nouă bază relaţiile dintre cele două ţări în regiunea Tibetană a Chinei. Semnarea acestui acord nu numai că va întări şi mai mult relaţiile de prietenie între China şi India, dar arată limpede că orice problemă internaţională poate fi rezolvată în mod rezonabil atît timp cât ţările respectă principiile sus­menţionate şi adoptă calea tratativelor. CIU­EN­LA! premier al Consiliului Administrativ de Stat şi ministru al Afacerilor Ex­terne al guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze 29 aprilie 1954 Declaraţiile oamenilor de afaceri englezi asupra tratativelor comerciale anglo-chineze ce se duc la Berlin BERLIN 30 (Agerpres). — Cei 47 de oameni de afaceri englezi care duc trata­tive în sectorul democratic al Berlinului cu organizaţia chineză de import-export în legătură cu acordul încheiat la Pekin la 31 iunie 1953, au dat publicităţii o decla­raţie privitoare la aceste tratative. El pre­cizează că pînă în prezent negocierile sînt foarte promiţătoare. Se speră ca pînă la sfîrşitul lunii aprilie să se treacă la înche­ierea acordurilor. In numele oamenilor de afaceri englezi, S. G. Sloan a lăudat într-o declaraţie dată publicităţii metodele eficace şi cinstit© fo­losite­ de partenerii chinezi , în cursul tra­tativelor. El a subliniat că prezenţa oame­nilor de afaceri englezi dovedeşte încre­derea lor în dezvoltarea viitoare a comer­ţului cu R. P. Chineză. El a spus : „Sîntem pe deplin conştienţi de greutăţile pe care le întâmpină comerţul. Cu toate acestea, ca oameni de afaceri sîntem de părere că este obligaţia noastră să continuăm tratativele şi să realizăm cit mai mult cu putinţă în ■acest domeniu“. El a adăugat: ,,nn ţara noastră auzim deseori vorbindu-se despre drepturi egale şi interese ’­reciproce în do­meniul comercial. Ca oameni de afaceri sîntem de acord cu aceasta în adevăratul sens al cuvîntului, deoarece comerţul in­ternaţional serveşte într-adevăr la satisfa­cerea intereselor mutuale". Rezoluţia conferinţei partidelor comuniste şi muncitoreşti din sfera imperiului britanic LONDRA 30 (Agerpres). — In zilele de 21-24 aprilie a avut loc la Londra o con­ferinţă a reprezentanţilor partidelor co­muniste şi muncitoreşti din sfera impe­riului britanic. După cum anunţă ziarul „Daily Wor­ker" conferinţa a adoptat o rezoluţie ex­traordinară condamtrînd agresiunea ame­ricană in sud-estul­ Asiei, în care se spune: „Conferinţa condamnă declaraţia gu­vernului Statelor Unite care califică Re­publica Populară Chineză drept „agre­soare". Conferinţa consideră această de­claraţie ca fiind cu totul lipsită de femei, provocatoare şi avînd drept scop să atra­gă Marea Britanie, coloniile sale şi ţările imperiului britanic în planul premeditat al imperialiştilor americani de a torpila conferinţa de la Geneva şi de a provoca un nou război în Asia. Imperialiştii sunt agresorii în sudul Asiei şi popoarele din aceste teritorii e® apără împotriva invadatorilor străini. Conferinţa cheamă popoarele din ţările noastre să ceară ca guvernele din ţările lor să se desolidarizeze de intervenţia im­perialistă militară americană și de planu­rile de război în Indochina și să lupte pen­tru negocieri imediate de pace in Indo­china și în întreaga Asie".

Next