Scînteia, iulie 1954 (Anul 23, nr. 3013-3039)
1954-07-01 / nr. 3013
Nr. 3013 Mai multă atenţie asigurării bazei furajere! Cînd lipseşte grija pentru hrana animalelor DEVA (coresp „Scînteii“). — In oraşul Orăştie există o întreprindere de creştere şi ingraşare a animalelor. In prezent, in întreprindere sînt crescuţi şi îngrăşaţi mii de porci şi sute de bovine. O parte din furajele necesare hrănirii animalelor trebuie produse pe cele 400 ha. teren cu care este înzestrată întreprinderea. In anii trecuţi conducerea întreprinderii nu s-a preocupat cu toată răspunderea de asigurarea bazei furajere şi de aceea pe zeci de hectare culturile s-au compromis. Era de așteptat ca în acest an lipsurile să fie înlăturate. Nu s-a schimbat însă nimic. Lucrările de îngrijire au intîrziat, ceea ce a dus la compromiterea culturilor, pe zeci de hectare. întreprinderea are 94,87 ha. însămînțate cu ovăz. In cea mai mare parte ovăzul este atacat de dăunători şi plin de buruieni, iar conducerea n-a luat măsurile cuvenite pentru combaterea lor. Pline de buruieni sunt şi culturile de iarbă de Sudan, borceag etc. La secţia Gelmar întreprinderea a avut cultivate cu sfeclă furajeră 13 ha. In momentul de faţă recolta este compromisă pe întreaga suprafaţă. In aceste zile gospodăriile colective şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale din raionul Orăştie au terminat în întregime cositul lucernei şi al trifoiului. La întreprinderea de creştere şi îngrăşare a animalelor din Orăştie cositul lucernei şi al trifoiului de-abia a început. Intîrzierea recoltatului face să se producă mari pierderi de substanţe nutritive. Pe alocuri lucerna cosită rămîne prea mult în brazde. La secţiile întreprinderii se constată şi multe alte defecţiuni şi lipsuri. La secţia Turdaş deşi secara de toamnă pentru masă verde s-a recoltat de cîteva zile, nu s-au luat măsuri pentru a se semăna alte plante de nutreţ în locul ei. Aratul şi însămînţatul cu plante de nutreţ, în scopul obţinerii unei recolte suplimentare de nutreţuri se tărăgănează de la o zi la alta. In cadrul aceleiaşi secţii, stoguri de paie rămase de anii trecuţi şi grămezi de gunoi nerăspîndit ocupă sute de metri pătraţi din suprafaţa de teren arabil. Tot aci se văd maşini lăsate în ploaie, materiale de construcţii puse de avalma etc. Conducerea întreprinderii (director tov. Todea Nicolae) n-a luat nici o măsură pentru remedierea acestor lipsuri. Lucrurile nu merg mai bine nici în ceea ce priveşte asigurarea funcţionării maşinilor şi atelajelor existente în întreprindere. Din cele 6 tractoare cu care este înzestrată întreprinderea nu funcţionează decît unul. Şi cele două secerători-legători şi o batoză sunt stricate. Această situaţie nu este întîmplătoare. Ea se datoreşte în primul rind activităţii nesatisfăcătoare a conducerii întreprinderii. Inginerul Stoian Arcadie — şeful secţiei agrotehnice din cadrul întreprinderii, în loc să lupte cu perseverenţă şi cu combativitate pentru înlăturarea lipsurilor, caută uneori să fugă de răspundere, întocmind referate. Zilele trecute, văzînd că treburile merg greu din lipsă de braţe de muncă, a întocmit un referat prin care a făcut cunoscut directorului întreprinderii situaţia existentă şi i-a cerut să ia măsuri, în loc să contribuie direct şi personal la rezolvarea acestei probleme, căutînd şi angajînd muncitori. Lipsuri serioase în activitatea sa are şi tov. Todea Nicolae. Neţinînd cont de sarcina sa principală de conducător al gospodăriei, tov. Todea îşi pierde o parte din vreme umblînd pe drumuri uneori după diferite materiale, alteori pentru recrutarea braţelor de muncă. El are o insuficientă legătură cu organele locale de stat şi de partid. Lipsurile din întreprinderea de creştere şi îngrăşare a animalelor din Orăştie sunt pricinuite în mare măsură de faptul că Ministerul Industriei Alimentare nu îndrumează şi nu controlează permanent activitatea acestei întreprinderi. De la începutul lunii aprilie nimeni din cadrul ministerului nu s-a mai deplasat pentru a ajuta în mod practic, în cunoştinţă de cauză, activitatea celor ce muncesc în întreprinderea din Orăştie. Situaţia existentă în momentul de faţă în cadrul întreprinderii trebuie schimbată. Pentru aceasta, în primul rînd trebuie luate toate măsurile care să asigure producţia de furaje pe terenurile întreprinderii. Este necesar ca organele locale de partid şi de stat să se preocupe cu mai multă răspundere de rezolvarea problemelor privind organizarea şi desfăşurarea muncii colectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la întreprinderea de creştere şi îngrăşare a animalelor din oraşul Orăştie. Furajele să fie recoltate la timp ! CLUJ (coresp. „Scînteii“). In raionul Zalău din regiunea Cluj sunt condiţii pentru asigurarea bazei furajere necesare măririi şeptelului. Suprafeţe însemnate sunt cultivate cu plante furajere care dau recolte mari sau sunt acoperite cu fineţe naturale. Recoltatul la vreme al finului, al trifoiului, al lucernei şi al altor plante are o mare importanţă în ceea ce priveşte asigurarea bazei furajere. In această direcţie gospodăria agricola de stat din Zalău constituie un exemplu pozitiv. La această gospodărie de stat au fost recoltate, pînă în prezent, trifoiul de pe o suprafaţă de 320 ha. şi fînul de pe circa 80 ha. O bună parte din aceste nutreţuri au şi fost clădite in căpiţe sau au fost însilozate. La strîngerea la vreme a plantelor furajere a contribuit faptul că s-au luat măsuri din vreme pentru asigurarea braţelor de muncă, iar capacitatea celor 10 cositori şi 6 greble mecanice a fost folosită din plin. Succese însemnate au obţinut şi unele gospodării colective. Gospodăria agricolă colectivă din comuna Crasna a recoltat trifoiul şi fîneţele de pe întreaga suprafaţă de teren. Şi la gospodăria colectivă „23 August“ din comuna Romînaş s-a cosit trifoiul de pe 9 ha. şi fînul de pe 5 ha. In sectorul individual al agriculturii s-a recoltat, o parte din fineţe şi din plantele cultivate. Totuşi, pe întregul raion recoltarea furajelor întîrzie. Pînă la 24 iunie au fost recoltate doar 3 la sută din fîneţele naturale, circă 20 la sută din trifoi şi 45 la sută din lucernă. Este drept că ploile abundente din ultimul timp au făcut să se întîrzie recoltarea furajelor, dar nu-i mai puţin adevărat că organele de stat manifestă lipsă de interes pentru această acţiune. La Sfatul popular al comunei Agrij, bunăoară, nu se cunoaşte situaţia recoltării furajelor, ca şi cum aceasta n-ar fi o treabă tot atît de importantă ca şi prăşitul sau ca alte lucrări de întreţinere a culturilor. Nici tov. preşedinte Sárközi Francisc şi nici referentul agricol Negreanu Vasile nu cunosc care este stadiul lucrărilor de recoltare a furajelor. Şi recoltarea furajelor de pe loturile zootehnice întîrzie. In afară de comuna Bucium, care a executat cositul şi adunatul furajelor, în cele mai multe comune nu s-au luat măsuri pentru recoltarea furajelor de pe loturile zootehnice. Se pune întrebarea : vor reuși oare sfatul popular raional și cele comunale să întreprindă ceva pentru grăbirea recoltării furajelor acum cît este încă timpul potrivit pentru această treabă ? SC 1N Plenara Uniunii Scriitorilor din R.P.R. cu privire la problemele dramaturgiei cinematografice Miercuri în sala Bibliotecii centrale universitare s-au încheiat lucrările plenarei Uniunii Scriitorilor din R.P.R., cu privire la problemele dramaturgiei cinematografice. In cea de a doua zi a şedinţei au luat cuvîntul Mihai Beniuc, Traian Şelmaru, Silvian Iosifescu, V. Em. Galan, N. Moraru, Mihail Novicov, Mihail Davidoglu şi alţii, care au dezbătut probleme legate de creaţia literară cinematografică, de posibilitatea unei colaborări rodnice între scriitori şi specialiştii pe tărîmul cinematografiei. Tov. Nicolae Bellu, locţiitor al ministrului Culturii, a arătat, printre altele, lipsurile care au existat în munca Direcţiei generale a cinematografiei în domeniul scenariului de film. Cuvîntul de închidere a lucrărilor a fost rostit de scriitorul Geo Bogza. (Agerpres) Premiera unui nou film cehoslovac La cinematografele ,,Patria“ şi „Elena Pavel“ din Capitală va putea fi vizionat cu începere de sîmbătă 3 iulie filmul „Cafeneaua de pe bulevard“, o producţie a Studiourilor de stat cehoslovace. Filmul „Cafeneaua de pe bulevard“, adaptare cinematografică după romanul cu acelaşi nume al scriitorului G. Vcelicky, înfăţişează un tablou critic al societăţii burgheze în anii dintre cele două războaie mondiale. (Agerpres) Concurs de piese într-un act Cu ocazia celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre, Ministerul Culturii și Consiliul Central al Sindicatelor au instituit un concurs de piese de teatru într-un act. Se vor acorda următoarele premii : 3 premii cl. I-a a lei 8.000 ; 3 premii cl. II-a a lei 5.000 ; 3 premii cl. IlI-a a lei 3.000. Participanţii la acest concurs vor depune lucrările la Casa centrală a creaţiei populare pînă la data de 15 august 1954. Informaţii se pot cere la Casa centrală a creaţiei populare, Splaiul Unirii nr. 1, zilnic între orele 14 şi 15, telefon : 6.21.35. (Agerpres) A treia tragere la sorţi a libretelor C. E. C. cu cîştiguri Duminică 4 iulie crt., la ora 10 dim., va avea loc în sala cinematografului „Patria“ cea de a treia tragere la sorţi a libretelor de economii cu cîştiguri, emise de unităţile C.E.C. şi Oficiile P.T.T.R. din regiunea Bucureşti. La această tragere participă toate libretele C.E.C. cu cîştiguri emise pînă la 30 iunie crt. şi care au un sold mediu trimestrial de minimum 50 de lei. In aceeaşi zi va avea loc tragerea la sorţi a libretelor de economii cu ciştiguri şi in celelalte regiuni, din ţară. (Agerpres). INFORMAŢII Marţi a părăsit Capitala Luigi Grassi, secretar al Federaţiei Sindicale Mondiale, care a participat la lucrările celei de a 4-a sesiuni a Comitetului Administrativ al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor muncitorilor din industria alimentară, care a avut loc intre 26 şi 28 iunie la Bucureşti. ★ Miercuri dimineaţa a părăsit Capitala, plecind la Berlin, un lot de canotori români pentru a participa la un mare concurs internaţional în R. D. Germană. La acest concurs, care va avea loc în zilele de 3 şi 4 iulie pe lacul Griinau, participă şi sportivi din R. P. Polonă şi R. D. Germană. Vor avea loc probe de canotaj academic. Din lotul sportivilor români fac parte maestrul sportului Carol Vereş, Tiberiu Măcean, Irina Csic şi alţii. (Agerpres) Interesul pentru cultura romînească in Republica Populară Chineză*) Din clipa cînd s-a creat R. P. Chineză, între R.P.R și China nouă au început să se dezvolte intense schimburi culturale. Activitatea dusă în ultimii patru ani în China nouă în legătură cu arta și cultura romînească a avut o largă şi adîncâ influenţă în rîndurile maselor largi populare. Prin aceste manifestări culturale s-au adîncit înţelegerea şi dragostea poporului chinez faţă de ţara lui prietenă, R.P.R., întărindu-se astfel prietenia dintre popoarele noastre. încă in august 1950, cu ocazia sărbătoririi celei de a 6-a aniversări a eliberării Romîniei. Radiodifuziunea Centrală Populară a transmis cîntece romîneşti, în timp ce Direcţia Centrală a Cinematografiei a organizat rularea filmelor documentare romîneşti. Expoziţia „R.P.R. pe calea construirii socialismului“, organizată în septembrie 1950 de Ministerul Culturii de pe lingă Guvernul Central Popular, a dat poporului chinez posibilitatea să cunoască în mod multilateral şi sistematic istoria de luptă a poporului român, precum şi realizările obţinute de către acesta în munca sa de construcţie. Expoziţia a fost de mari proporţii Ea a avut un conţinut foarte bogat, cuprinzînd o mare varietate de exponate, printre care multe lucrări reuşite ale artiştilor contemporani din R.P.R. O mare atenţie a fost acordată expoziţiei de către guvernul R. P. Chineze. La deschidere, expoziţia a fost vizitată de conducătorii guvernului ţării noastre : Ciu De, Ciu En-lai, Lin Bo-tiui, Don Biiu, Go Mo-jo etc. Ea a fost în timpul acela unul dintre cele mai mari evenimente culturale din Pekin. Masele largi de vizitatori ai expoziţiei, printre care erau muncitori, ţărani, soldaţi, învăţători, studenţi, elevi precum şi funcţionari din instituţiile de stat şi oameni de artă, au arătat un mare interes faţă de expoziţie. Astfel, de exemplu, după ce a vizitat expoziţia, un vizitator a scris printre altele în impresiile sale: „Obiectele preţioase ale expoziţiei, aduse de la o depărtare de mii de kilometri, ne-au însufleţit şi mai mult în încrederea noastră de a construi *) Articol apărut in Buletinul Ambasadei R. P. Chineze din Bucureşti. o Chină nouă, ele au întărit şi mai mult dragostea noastră faţă de oamenii muncii din U.R.S.S. şi din R.P.R.“. In tot timpul expoziţiei, ziarele din Pekin au publicat multe articole cu privire la aceasta. In articolul său „Cu toată încrederea pe calea spre socialism“ închinat special expoziţiei, ziarul „Jenminjibao“ a scris printre altele : „Succesele obţinute de poporul român în domeniul construirii socialismului prin însuşirea experienţei sovietice din acelaşi domeniu pot servi drept un exemplu pentru poporul chinez care-şi desfăşoară astăzi munca de construcţie economică. Drumul pe care l-a parcurs poporul român este tocmai drumul pe care mergem noi astăzi“. După ce a fost vizitată la Pekin, expoziţia a mai fost deschisă şi în alte oraşe ca, de exemplu, în oraşul Şanhai etc. Pretutindeni expoziţia s-a bucurat de o mare dragoste din partea vizitatorilor. In anul 1951 R.P.R. a trimis solii săi culturali — delegaţia culturală în frunte cu ministrul Invăţămîntului, Popescu Doreanu — în China nouă Delegaţia a dus tratative cu guvernul ţării noastre, în urma cărora s-a semnat acordul de colaborare culturală între R. P. Chineză şi R.P.R Acest acord constituie un program comun de acţiune în munca de colaborare culturală dintre China şi Romînia, deschizînd astfel o nouă epocă în domeniul schimburilor culturale dintre ambele ţări. Delegaţia a făcut în acelaşi timp numeroase vizite în oraşele Pekin, Şanhai, Hanciu etc. şi a ţinut mai multe conferinţe despre învăţămîntul şi munca culturală din R.P.R. Ziua de 19 august 1952 a fost pentru oamenii din Pekin — capitala Chinei — o zi de neuitat, cînd unul din cele mai bune ansambluri artistice din R.P.R., Ansamblul de cîntece şi dansuri al Forţelor Armate ale R.P.R., în frunte cu conducătorul ansamblului, Mănescu Corneliu, a sosit la Pekin. Preşedintele Mao Tzedun a asistat la spectacolul de gală al ansamblului şi a primit înainte de deschiderea spectacolului pe conducătorul ansamblului Ansamblul a vizitat întreprinderile industriale şi uzinele din Pekin şi alte oraşe mari ale ţării, precum şi unele sate, prezentînd multe spectacole minunate cu cîntece şi dansuri. Ansamblul a prezentat in total 59 de spectacole la care au asistat aproape 400 de mii de spectatori. Mulţi dintre locuitorii, studenţii, elevii şi pionierii care au asistat la spectacolele date de ansamblu au trimis scrisori conducătorului ansamblului, pentru a-şi exprima mulţumirile lor. Un grup de eleve de la liceul nr. 8 fete din Pekin, în scrisoarea lor către ansamblu, a scris printre altele : „Minunatele voastre spectacole au închegat între noi o adîncă prietenie. Spectacolele voastre, dragostea voastră faţă de poporul chinez se vor întipări adînc pentru totdeauna în inimile noastre“. Cînd ansamblul a vizitat oraşul Sian, renumitul poet din Sian, Kî Ciunpin, a închinat ansamblului o poezie intitulată : „Valurile rostogolitoare ale Dunării“. Artiştii din China care au asistat la spectacole au declarat că linia de creaţie a artei ansamblului este demnă să fie urmată de artiştii chinezi. Artişti renumiţi, ca rectorul Conservatorului Central, Ma Să-ţon, şi rectorul Institutului de dramă artistică populară din China de nord-est, An Po, au scris de asemenea articole în care au apreciat spectacolele date de ansamblu. In timpul vizitei sale în diferite localităţi ale ţării noastre ansamblul a ţinut împreună cu oamenii de artă din ţara noastră numeroase reuniuni tovărăşeşti şi consfătuiri, la care oameni de artă din cele două ţări au făcut un prietenesc schimb de experienţă şi au învăţat unii de la alţii diferite dansuri şi cîntece. Ansamblul a vizitat China timp de 80 de zile şi în ziua de 7 Noiembrie, spre marele regret al poporului chinez, a părăsit țara noastră, pornind spre patrie. In timpul vizitei sale, ansamblul a compus un cîntec coral intitulat „Cîntec despre Mao Tze-dun". Spectacolele date de ansamblu au fost strînse într-un film documentar, care, rulînd în diferite localităţi ale ţării, s-a bucurat de asemenea de o mare dragoste din partea maselor largi de spectatori. Vizita făcută în China de ansamblu a jucat un rol important în schimburile de experienţă în domeniul cultural şi in munca de întărire a prieteniei dintre poporul chinez şi pop min. Multe dintre cintecele şi pe care le-a prezentat ansamblul pîndesc acum în diferite localităţi ale Chinei. In anul 1953, schimburile culturale dintre ţările noastre s-au intensificat şi s-au adîncit şi mai mult. In cursul anului acestuia oamenii de cultură, precum şi delegaţiile culturale din R.P.R. care au vizitat ţara noastră au fost: delegaţia culturală în frunte cu poetul Eugen Frunză ; cunoscuţii artişti plastici Ligia Macovei şi Eugen Tatu ; scriitorul şi ziaristul V. Em. Galan. Tot în cadrul anului acestuia s-au semnat la Pekin acordul de colaborare tehnico-ştiinţifică, precum şi acordul de colaborare cu privire la radiodifuziune. Primul film artistic romînesc „Viaţa învinge“, dublat în limba chineză, a rulat pe ecranele cinematografelor din întreaga Chină. Delegaţia culturală din R.P.R., după ce a asistat la sărbătorirea zilei naţionale, 1 octombrie, a vizitat mai multe oraşe. In cursul vizitelor, membrii delegaţiei au luat, pe categorii de specialitate, un strîns contact cu specialişti din diversele domenii de ştiinţă şi cultură ale ţării noastre, făcînd în mod efectiv un schimb de experienţă în ceea ce priveşte cercetările ştiinţifice şi creaţiile artistice. Oamenii de ştiinţă care au făcut parte din delegaţie au vizitat instituţiile de cercetări ştiinţifice din diferite localităţi, unde au avut loc multe consfătuiri între ei şi oamenii de ştiinţă din ţara noastră. De pildă, un membru al delegaţiei, academicianul Gr. Benetato, a arătat că în R.P.R. s-au folosit pe scară largă plasme dezantigenizate, utilizînd ca materie primă plasma de bou, în tratarea bolilor inflamatorii ale ficatului, precum şi analiza raportului calciu-potasiu din sînge, în loc de metoda radiopatologică în tratarea silicozii chiar de la începutul ei. Experienţa pe care ne-a împărtăşit-o academicianul Benetato aduce o lumină nouă în cercetările medico-farmaceutice din ţara noastră. Artiştii români au dat multe spectacole frumoase. Tovarăşul Eugen Frunză, şeful delegaţiei, precum şi academicianul G. Călinescu au cules din ţara noastră material pentru creaţia lor. Artiştii plastici romîni, tovarăşii Ligia Macovei şi Eugen Tatu, au studiat diverse obiecte de artă ale ţării noastre şi au făcut schimb de experienţă în munca de creaţie cu pictorii ţării noastre. In multe ziare şi reviste au fost reproduse tablourile pictorilor romîni, iar pictorii chinezi au scris articole despre succesele în creaţie ale prietenilor lor romîni. Scriitorul şi ziaristul V. Em. Galan a vizitat oraşele Pekin, Şenian (Mukden), Fuşun, Şian, Ianan, Uhan, Kanşa, Şaoşanţun (satul natal al pre-frintelui Mao Tze-dun), Canton, Hancu, Şanhai, Nankin şi Tiantzin, unde s-a întîlnit şi a avut consfătuiri cu oameni de cultură, ziarişti şi oameni ai muncii, cu care a discutat pe larg şi aprofundat diferite probleme. Cu ocazia vizitelor făcute de oamenii de cultură din R.P.R. oamenii de cultură din ţara noastră au avut prilejul să înveţe din experienţele obţinute în domeniul cultural de poporul român care construieşte socialismul. In cinstea punerii pe ecran a filmului romînesc „Viaţa învinge“, ministerul Culturii al ţării noastre a ţinut o adunare festivă. Apoi filmul a rulat în diferite oraşe ale ţării, bucurîndu-se de un mare succes în rîndurile publicului. Mai ales prezentarea în film a procesului de transformare ideologică a profesorului Olteanu, care la început avea o atitudine de izolare faţă de politică şi care a ajuns apoi să lupte cu hotărîre împotriva imperialismului, a lăsat o impresie adîncă printre oamenii de ştiinţă din China care, după ce au vizionat filmul, au ţinut consfătuiri şi au scris articole, exprimîndu-şi hotărîrea de a învăţa de la Olteanu. Pentru a satisface interesul publicului larg faţă de filmele romîneşti, un alt film romînesc „Mitrea Cocor“, dublat în limba chineză de cineaştii chinezi, va rula în curînd pe ecranele din întreaga ţară. Se vor dubla pe viitor şi filmele „In sat la noi“, „Zile însorite“, „Calea belşugului“, „Palatul Pionierilor“ etc. In ultimii ani a fost tradus şi editat în China un număr tot mai mare de cărţi romîneşti, printre care mai multe opere literare, economice şi politice, ca de pildă, „O scrisoare pierdută“ de I. L. Caragiale, „Bordeenii“ de M. Sadoveanu, „Nopţile din iunie“, „Bijuterii de familie“ de P. Dumitriu, „Iarbă rea“ de A. Baranga, „Minerii“ de M. Davidoglu, „In pragul primăverii“ de A. Mihale, „Vîntul nu se stîrneşte din senin“ de I. Asztalos şi altele. Unele dintre acestea au două versiuni de traducere. Aceste opere au fost tipărite într-un tiraj de circa 200.000 de exemplare şi sunt mult iubite de cititorii noştri. In cei patru ani ce s-au scurs s-au intensificat şi mai mult schimburile culturale între ţările noastre. Şi nu numai atît — ele se dezvoltă şi se lărgesc pe zi ce trece. Poporul chinez întîmpină cu mare interes orice activitate din China în legătură cu arta şi cultura romînească. Oamenii muncii din China îşi dau bine seama că această activitate contribuie nu numai la cunoaşterea reciprocă, la întărirea prieteniei dintre popoarele noastre, ci şi la cauza noastră comună — construirea socialismului în ţările noastre şi lupta pentru apărarea păcii în întreaga lume. declaraţia comună dată publicităţii primii miniştri ai R. P. Chineze şi Uniunii Birmane PEKMN 30 (Agerpres). — China Nouă transmite: 1 La 29 iunie la Rangoon, Ciu En-lai, Premierul Consiliului Administrativ de Stat al R. P. Chineze, şi U Nu, primul ministru al Uniunii Birmane, au dat pu-blicităţii următoarea declaraţie comună: „I. La invitaţia primului ministru al Uniunii Birmane, U Nu, Premierul Re- ] publicii Populare Chineze, Ciu En-lai, fiind în drum de la Geneva spre Pekin. ■ a vizitat capitala Uniunii Birmane—Ran- goon, unde a stat două zile. In acest răstimp, cei doi prim-miniştri au discutat in mod liber şi sincer problemele care prezintă un interes comun pentru cele două ţări. II. Cei doi prim-miniştri îşi reafirmă poziţia că vor face tot ce le va sta în putinţă pentru menţinerea păcii în întreaga lume şi îndeosebi în Asia de sud-est. Ei îşi exprimă speranţa că problema restabilirii păcii în Indochina, care se discută la Geneva, va fi rezolvată în mod satisfăcător. III. In privinţa principiilor care, potrivit acordului dintre China şi India, stau la baza relaţiilor reciproce dintre aceste două ţări şianume : 1. Respectarea reciprocă a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii, 2. neagresiune, 3. neamestecul reciproc în afacerile interne, 4. egalitate şi avantaje reciproce, 5. coexistenţă paşnică. Prim-miniştrii au căzut de acord că aceste principii trebuie să fie principii fundamentale şi pentru relaţiile reciproce dintre China şi Birmania. Dacă aceste principii vor fi respectate de toate ţările, coexistenţa paşnică a ţărilor avînd sisteme sociale diferite va fi asigurată, iar ameninţarea şi primejdia agresiunii şi amestecul în afacerile interne vor ceda locul sentimentului de securitate şi încredere reciprocă. IV. Prim-miniştrii reafirmă că poporul oricărei ţări trebuie să aibă dreptul să-şi aleagă propriul sistem de stat şi mod de viaţă, fără amestecul altor naţiuni. Revoluţia nu poate fi exportată ; totodată, nu se poate îngădui încălcarea din afară a voinţei generale exprimate de poporul oricărei ţări. V. Prim-miniştrii au căzut de acord ca ţările lor să menţină un contact strîns pentru a întări în viitor colaborarea prietenească dintre ele. Tratativele s-au desfăşurat într-o atmosferă din cele mai prieteneşti şi cordiale. Cei doi prim-miniştri apreciază mult actualul prilej de a se întîlni şi consideră că această întîlnire va servi cauzei păcii“. Plecarea lui Ciu En-lai din Rangoon RANGOON 30 (Agerpres). — China nouă transmite : Ciu En-lai, premierul R. P. Chineze, a părăsit Rangoonul plecînd spre Pekin în seara zilei de 29 iunie. Pe aeroport, Ciu En-lai a fost însoţit de U Nu, primul ministru al Birmaniei, U Kion Nein, ministru ad-interim al Afacerilor Externe, Takvn, ministru al Comerţului, şi de alţi miniştri, precum şi de reprezentanţii diplomatici ai U.R.S.S., Indiei, Pakistanului, Ceylonului, Israelului, Indoneziei, Olandei. Pe aeroport a fost aliniată o gardă de onoare. Au fost executate imnurile de stat chinez şi birmanez. Mii de birmanezi şi chinezi care veniseră pe aeroport l-au salutat călduros pe Ciu En-lai. RANGOON 30 (Agerpres). — înainte de a părăsi capitala Birmaniei, Rangoon, în drum spre R. P. Chineză, premierul Consiliului Administrativ de Stat al R.P. Chineze, Ciu En-lai, a făcut o scurtă declaraţie în care şi-a exprimat recunoştinţa faţă de primirea călduroasă ce i s-a făcut de către guvernul şi poporul birman. Premierul R. P. Chineze a declarat: „Convorbirile chino-birmane careau desfăşurat în cursul ultimelor două zile au fost fructuoase“. Ciu En-lai a afirmat în continuare că este convins că „spiritul înţelegerii mutuale şi al prieteniei în care s-au desfăşurat aceste convorbiri va contribui atît la strîngerea relaţiilor dintre China şi Birmania, cît şi la realizarea păcii în Asia şi în întreaga lume“. Presa engleză despre vizita lui Ciu En-lai în India GENEVA 30 (Agerpres). — China Nouă Ziarele londoneze din 29 iunie publică pe prima pagină declaraţia comună a premierului R.P. Chineze, Ciu En-lai, şi a primului ministru al Indiei, Nehru. Sub titlul „Tema discuţiilor de la Delhi a constituit-o pacea în Asia de sud-est“, ziarul „Times“ publică o telegramă trimisă de corespondentul său special din New Delhi, în care se spune că în capitala Indiei se crede că această vizită ar putea avea un efect serios asupra relaţiilor dintre ţările Asiei. După ce citează principalele puncte ale declaraţiei comune, ziarul scrie în continuare : „Observatorii din New Delhi subliniază cu o deosebită tărie că armistiţiul şi soluţionarea militară a problemei indochineze au fost considerate ca fapte certe“. Ziarul citează apoi din cotidianul „Hindustan Times“, organul partidului Congresul naţional indian, care, referindu-se la cele cinci principii, scrie că spre deosebire de ele, propunerea lui Dulles în ce priveşte „apărarea“ Asiei de sud-est va împărţi Asia aşa cum Europa a fost împărţită în sisteme rivale, făcînd astfel conflictul inevitabil. „News Chronicle“ publică declaraţia chino-indiană sub titlul „Ciu En-lai şi Nehru cheamă la apărarea păcii“. Ziarul citează cuvintele rostite de Ciu En-lai la recepţia oferită în cinstea sa la 26 iunie. Ciu En-lai a declarat cu acest prilej că epoca în care puteri străine puteau hotărî după bunul lor plac soarta Asiei a apus pentru totdeauna. „News Chronicle“ scrie în legătură cu aceasta: „Comunicatul de la Delhi respinge categoric intervenţia străină în Indochina“. Comparînd cele cinci principii şi „politica de pe poziţii de forţă“ adoptată de americani, ziarul arată că „comparînd aceste două puncte de vedere, majoritatea covîrşitoare a popoarelor din Asia ar putea fi atrase de partea lui Ciu En-lai şi a lui Nehru“. Pag. 3 Poporul chinez sprijină proiectul de Constituţie a R. P. Chineze PEKMN 30 (Agerpres). — China Nouă transmite : Proiectul de Constituţie a R. P. Chineze, dat publicităţii pentru a fi supus discuţiei generale, se bucură de sprijinul fierbinte al tuturor păturilor populaţiei din republică. După cum relatează presa, în cadrul unor şedinţe lărgite, organele de conducere ale tuturor partidelor democratice din China: Comitetul revoluţionar al gomindanului, Liga democrată din China, Asociaţia democrată pentru reconstrucţia naţională, Partidul democrat muncitoresc-ţărănesc şi altele au sprijinit întrutotul proiectul de Constituţie şi au cerut tuturor membrilor lor să ia parte activă la studierea proiectului şi la popularizarea lui în rîndurile maselor largi ale populaţiei. Populaţia R. D. Germane participă cu entuziasm la referendumul popular BERLIN 30 (Agerpres). — A. D. Ni transmite : De trei zile se desfăşoară în Republica Democrată Germană referendumul popular în problema „Pentru un tratat de pace şi retragerea trupelor de ocupaţie sau pentru tratatul cu privire la „comunitatea defensivă europeană“ şi „tratatul general“ şi staţionarea trupelor de ocupaţie pe termen de 50 ani ?“ Presa democrată germană scrie despre entuziasta participare la referendum a populaţiei, încă spre jumătatea celei de a doua zile de votare se terminase complet votarea în 1833 comune, unde au participat la vot 100% din cetăţenii înscrişi in liste. S-a terminat votarea într-o serie de circumscripţii electorale din raionul berlinez Weisensee — unde de asemenea au participat la vot 100% din cei înregistraţi pe liste. Pînă la ora 12, în ziua de 28 iunie votaseră — într-o serie de raioane din districtul Halle — 99,3% din cetăţenii înscrişi în listele electorale ; în unele raioane din districtul Frankfurt pe Oder — 98,8% ; în raioanele districtuale Potsdam şi Schwerin — 98,6% ; in multe raioane din districtele Brandenburg, Erfurt, Rostock, Kottbus şi Gera — între 96% şi 98% ş.a.m.d. Participarea activă la vot a populaţiei Republicii Democrate Germane dovedeşte sprijinirea unanimă de către populaţie a politicii de pace şi unificare a Germaniei pe o bază democratică dusă de guvernul muncitoresc-țărănesc al R. D. Germane. Sosirea la Moscova a unei delegaţii guvernamentale finlandeze MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASSI transmite : La 29 iunie a sosit la Moscova delegaţia guvernamentală finlandeză în frunte cu Urho Kekkonen, ministrul Afacerilor Externe al Finlandei. Delegaţia va relua tratativele pentru încheierea unui nou acord de livrări de mărfuri pe termen lung între U.R.S.S. şi Finlanda. Din delegaţie fac parte : G. Palmroth, şeful serviciului politico-comercial din Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei ; W. Wahlforss, director general al societăţii pe acţiuni „Waertsilae-concern“; V. Lehtinen, director general al societăţii pe acţiuni „Enso-Gutzeit“ ; P. Hankajuuri, director administrativ al societăţii pe acţiuni „Rauma-Repola“, şi alţii. Pe aerodromul Vnukovo delegaţia guvernamentală finlandeză a fost întîmpinată de : S. A. Borisov, locţiitor al ministrului Comerţului Exterior al U.R.S.S. ; G. M. Puşkin, membru în colegiul Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. ; V. Z. Lebedev, trimisul U.R.S.S. în Finlanda; N. I. Ceklin, şeful Direcţiei comerţului cu ţările apusene din Ministerul Comerţului Exterior ; I. S. Andreenko, şeful protocolului din Ministerul Comerţului Exterior al U.R.S.S., şi L. F. Teplov, şef-adjunct al protocolului din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. Delegaţia a fost întîmpinată de asemenea de R. Enekeli, însărcinatul cu afaceri adinterim al Finlandei în U.R.S.S. Deschiderea sesiunii Consiliului Economic şi Social al O. N. U. GENEVA 30 (Agerpres). — TASS trahămite : La 29 iunie s-a deschis la Geneva cea de a 18-a sesiune a Consiliului Economic şi Social al O.N.U. Sesiunea a fost deschisă de preşedintele Consiliului, Juan Cooke (Argentina). A luat apoi cuvîntul P. N. Kumîkin, reprezentantul U.R.S.S. Delegaţia U.R.S.S., a spus el, consideră necesar să atragă atenţia asupra situaţiei anormale că în Consiliul Economic şi Social al O.N.U. nu este încă reprezentată o mare putere, unul dintre cele mai mari state din Asia — Republica Populară Chineză. Declar acest lucru, a continuat Kumîkin, luînd în considerare faptul că reprezentantul legal al Chinei nu poate fi decît un reprezentant numit de Guvernul Central Popular al Republicii Populare Chineze. Trebuie subliniat că de data aceasta nimeni n-a sprijinit pe gomindanist, care a încercat să găsească „argumente“ în favoarea participării sale la sesiune. După cum se vede, participanţii la sesiune, întruniţi în oraşul unde în prezent, la conferinţa de la Geneva, răsună puternic glasul reprezentantului Republicii Populare Chineze, au înţeles în modul cuvenit situaţia lucrurilor. După aceea, sesiunea a adoptat în una- Inimitate ordinea de zi a lucrărilor sale. Intre 29 iunie şi 7 august sesiunea va examina peste 30 de probleme printre care : Privire asupra situaţiei economice internaţionale ; problema privitoare la înlăturarea piedicilor din comerţul internaţional şi la mijloacele dezvoltării relaţiilor economice internaţionale ; problema dezvoltării economice a ţărilor slab dezvoltate ; rapoartele Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, ale Comisiei pentru problema drepturilor omului, ale Comisiei pentru problema situației femeilor , problema ajutorului tehnic și alte probleme.