Scînteia, iulie 1954 (Anul 23, nr. 3013-3039)

1954-07-01 / nr. 3013

Nr. 3013 Mai multă atenţie a­s­i­g­urării bazei furajere! Cînd lipseşte grija pentru hrana animalelor DEVA (coresp „Scînteii“). — In oraşul Orăştie există o întreprindere de creştere şi ingraşare a animalelor. In prezent, in întreprindere sînt crescuţi şi îngrăşaţi mii de porci şi sute de bovine. O parte din fu­rajele necesare hrănirii animalelor trebuie produse pe cele 400 ha. teren cu care este înzestrată întreprinderea. In anii trecuţi conducerea întreprinderii nu s-a preocupat cu toată răspunderea de asigurarea bazei furajere şi de aceea pe zeci de hectare culturile s-au compromis. Era de așteptat ca în acest an lipsurile să fie înlăturate. Nu s-a schimbat însă nimic. Lucrările de îngrijire au intîrziat, ceea ce a dus la compromiterea culturilor, pe zeci de hectare. întreprinderea are 94,87 ha. însămînțate cu ovăz. In cea mai mare parte ovăzul este atacat de dăunători şi plin de buruieni, iar conducerea n-a luat măsurile cuvenite pentru combaterea lor. Pline de buruieni sunt şi culturile de iarbă de Sudan, borceag etc. La secţia Gelmar întreprinderea a avut cul­tivate cu sfeclă furajeră 13 ha. In momen­tul de faţă recolta este compromisă pe în­treaga suprafaţă. In aceste zile gospodă­riile colective şi ţăranii muncitori cu gos­podării individuale din raionul Orăştie au terminat în întregime cositul lucernei şi al trifoiului. La întreprinderea de creş­tere şi îngrăşare a animalelor din Orăş­tie cositul lucernei şi al trifoiului de-abia a început. Intîrzierea recoltatului face să se producă mari pierderi de substanţe nu­tritive. Pe alocuri lucerna cosită rămîne prea mult în brazde. La secţiile întreprinderii se constată şi multe alte defecţiuni şi lipsuri. La secţia Turdaş deşi secara de toamnă pentru masă verde s-a recoltat de cîteva zile, nu s-au luat măsuri pentru a se semăna alte plante de nutreţ în locul ei. Aratul şi în­­sămînţatul cu plante de nutreţ, în scopul obţinerii unei recolte suplimentare de nu­treţuri se tărăgănează de la o zi la alta. In cadrul aceleiaşi secţii, stoguri de paie rămase de anii trecuţi şi grămezi de gu­noi nerăspîndit ocupă sute de metri pă­traţi din suprafaţa de teren arabil. Tot aci se văd maşini lăsate în ploaie, materiale de construcţii puse de­ avalma etc. Con­ducerea întreprinderii (director tov. Todea Nicolae) n-a luat nici o măsură pentru re­medierea acestor lipsuri. Lucrurile nu merg mai bine nici în ceea ce priveşte asigurarea funcţionării maşinilor şi ate­lajelor existente în întreprindere. Din cele 6 tractoare cu care este înzestrată între­prinderea nu funcţionează decît unul. Şi cele două secerători-legători şi o batoză sunt stricate. Această situaţie nu este întîmplătoare. Ea se datoreşte în primul rind activităţii nesatisfăcătoare a conducerii întreprin­derii. Inginerul Stoian Arcadie — şeful secţiei agrotehnice­­ din cadrul între­prinderii, în loc să lupte cu perseverenţă şi cu combativitate pentru înlăturarea lipsurilor, caută uneori să fugă de răs­pundere, întocmind referate. Zilele tre­cute, văzînd că treburile merg greu din lipsă de braţe de muncă, a întocmit un referat prin care a făcut cunoscut direc­torului întreprinderii situaţia existentă şi i-a cerut să ia măsuri, în loc să contri­buie direct şi personal la rezolvarea aces­tei probleme, căutînd şi angajînd munci­tori. Lipsuri serioase în activitatea sa are şi tov. Todea Nicolae. Neţinînd cont de sarcina sa principală de conducător al gospodăriei, tov. Todea îşi pierde o parte din vreme umblînd pe drumuri uneori după diferite materiale, alteori pentru re­crutarea braţelor de muncă. El are o insu­ficientă legătură cu organele locale de stat şi de partid. Lipsurile din întreprinderea de creştere şi îngrăşare a animalelor din Orăştie sunt pricinuite în mare măsură de faptul că Ministerul Industriei Alimentare nu în­­drumează şi nu controlează permanent activitatea acestei întreprinderi. De la în­ceputul lunii aprilie nimeni din cadrul ministerului nu s-a mai deplasat pentru a ajuta în mod practic, în cunoştinţă de cauză, activitatea celor ce muncesc în în­treprinderea din Orăştie. Situaţia existentă în momentul de faţă în cadrul întreprinderii trebuie schimbată. Pentru aceasta, în primul rînd trebuie luate toate măsurile care să asigure pro­ducţia de furaje pe terenurile întreprin­derii. Este necesar ca organele locale de partid şi de stat să se preocupe cu mai multă răspundere de rezolvarea proble­­melor privind organizarea şi desfăşurarea muncii colectivului de muncitori, tehni­cieni şi ingineri de la întreprinderea de creştere şi îngrăşare a animalelor din ora­şul Orăştie. Furajele să fie recoltate la timp ! CLUJ (coresp. „Scînteii“). In raionul Zalău din regiunea Cluj sunt condiţii pen­tru asigurarea bazei furajere necesare măririi şeptelului. Suprafeţe însemnate sunt cultivate cu plante furajere care dau recolte mari sau sunt acoperite cu fineţe naturale. Recoltatul la vreme al finului, al tri­foiului, al lucernei şi al altor plante are o mare importanţă în ceea ce priveşte a­­sigurarea bazei furajere. In această di­recţie gospodăria agricola de stat din Zalău constituie un exemplu pozitiv. La această gospodărie de stat au fost recol­tate, pînă în prezent, trifoiul de pe o su­prafaţă de 320 ha. şi fînul de pe circa 80 ha. O bună parte din aceste nutreţuri au şi fost clădite in căpiţe sau au fost însilozate. La strîngerea la vreme a plan­telor furajere a contribuit faptul că s-au luat măsuri din vreme pentru asigurarea braţelor de muncă, iar capacitatea celor 10 cositori şi 6 greble mecanice a fost fo­losită din plin. Succese însemnate au obţinut şi unele gospodării colective. Gospodăria agricolă colectivă din comuna Crasna a recoltat trifoiul şi fîneţele de pe întreaga supra­faţă de teren. Şi la gospodăria colectivă „23 August“ din comuna Romînaş s-a co­sit trifoiul de pe 9 ha. şi fînul de pe 5 ha. In sectorul individual al agriculturii s-a recoltat, o parte din fineţe şi din plan­tele cultivate. Totuşi, pe întregul raion recoltarea fu­rajelor întîrzie. Pînă la 24 iunie au fost recoltate doar 3 la sută din fîneţele na­turale, circă 20 la sută din trifoi şi 45 la sută din lucernă. Este drept că ploile abundente din ultimul timp au făcut să se întîrzie recoltarea furajelor, dar nu-i mai puţin adevărat că organele de stat manifestă lipsă de interes pentru această acţiune. La Sfatul popular al comunei Agrij, bunăoară, nu se cunoaşte situaţia recoltării furajelor, ca şi cum aceasta n-ar fi o treabă tot atît de importantă ca şi prăşitul sau ca alte lucrări de în­treţinere a culturilor. Nici tov. preşedinte Sárközi Francisc şi nici referentul agri­col Negreanu Vasile nu cunosc care este stadiul lucrărilor de recoltare a furajelor. Şi recoltarea furajelor de pe loturile zootehnice întîrzie. In afară de comuna Bucium, care a executat cositul şi adu­natul furajelor, în cele mai multe co­mune nu s-au luat măsuri pentru recol­tarea furajelor de pe loturile zootehnice. Se pune întrebarea : vor reuși oare sfatul popular raional și cele comunale să întreprindă ceva pentru grăbirea re­coltării furajelor acum cît este încă timpul potrivit pentru această treabă ? S­C 1­N Plenara Uniunii Scriitorilor din R.P.R. cu privire la problemele dramaturgiei cinematografice Miercuri în sala Bibliotecii centrale universitare s-au încheiat lucrările ple­narei Uniunii Scriitorilor din R.P.R., cu privire la problemele dramaturgiei cine­matografice. In cea de a doua zi a şedin­ţei au luat cuvîntul Mihai Beniuc, Traian Şelmaru, Silvian Iosifescu, V. Em. Galan, N. Moraru, Mihail Novicov, Mihail Davidoglu şi alţii, care au dezbătut pro­bleme legate de creaţia literară cinemato­grafică, de posibilitatea unei colaborări rodnice între scriitori şi specialiştii pe tărîmul cinematografiei. Tov. Nicolae Bellu, locţiitor al minis­trului Culturii, a arătat, printre altele, lipsurile care au existat în munca Direc­ţiei generale a cinematografiei în dome­niul scenariului de film. Cuvîntul de închidere a lucrărilor a fost rostit de scriitorul Geo Bogza. (Agerpres) Premiera unui nou film cehoslovac La cinematografele ,,Patria“ şi „Elena Pavel“ din Capitală va putea fi vizionat cu începere de sîmbătă 3 iulie filmul „Cafeneaua de pe bulevard“, o producţie a Studiourilor de stat cehoslovace. Filmul „Cafeneaua de pe bulevard“, adaptare cinematografică după romanul cu acelaşi nume al scriitorului G. Vcelicky, înfăţişează un tablou critic al societăţii burgheze în anii dintre cele două răz­boaie mondiale. (Agerpres) Concurs de piese într-un act Cu ocazia celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre, Ministerul Cul­turii și Consiliul Central al Sindicatelor au instituit un concurs de piese de teatru într-un act. Se vor acorda următoarele premii : 3 premii cl. I-a a lei 8.000 ; 3 premii cl. II-a a lei 5.000 ; 3 premii cl. IlI-a a lei 3.000. Participanţii la acest concurs vor de­pune lucrările la Casa centrală a creaţiei populare pînă la data de 15 august 1954. Informaţii se pot cere la Casa centrală a creaţiei populare, Splaiul Unirii nr. 1, zilnic între orele 14 şi 15, telefon : 6.21.35. (Agerpres) A treia tragere la sorţi a libretelor C. E. C. cu cîştiguri Duminică 4 iulie crt., la ora 10 dim., va avea loc în sala cinematografului „Patria“ cea de a treia tragere la sorţi a libretelor de economii cu cîştiguri, emise de unită­ţile C.E.C. şi Oficiile P.T.T.R. din regiu­nea Bucureşti. La această tragere participă toate li­bretele C.E.C. cu cîştiguri emise pînă la 30 iunie crt. şi care au un sold mediu trimestrial de minimum 50 de lei. In aceeaşi zi va avea loc tragerea la sorţi a libretelor de economii cu ciştiguri şi in celelalte regiuni, din ţară. (Agerpres). INFORMAŢII Marţi a părăsit Capitala Luigi Grassi, se­cretar al Federaţiei Sindicale Mondiale, care a participat la lucrările celei de a 4-a sesiuni a Comitetului Administrativ al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor mun­citorilor din industria alimentară, care a avut loc intre 26 şi 28 iunie la Bucureşti. ★ Miercuri dimineaţa a părăsit Capitala, plecind la Berlin, un lot de canotori ro­­mâni pentru a participa la un mare con­curs internaţional în R. D. Germană. La acest concurs, care va avea loc în zilele de 3 şi 4 iulie pe lacul Griinau, participă şi sportivi din R. P. Polonă şi R. D. Ger­mană. Vor avea loc probe de canotaj aca­demic. Din lotul sportivilor români fac parte maestrul sportului Carol Vereş, Ti­­beriu Măcean, Irina Csic şi alţii. (Agerpres) Interesul pentru cultura romînească in Republica Populară Chineză*) Din clipa cînd s-a creat R. P. Chineză, între R.P.R și China nouă au început să se dezvolte intense schimburi cultu­rale. Activitatea dusă în ultimii patru ani în China nouă în legătură cu arta și cul­tura romînească a avut o largă şi adîncâ influenţă în rîndurile maselor largi popu­lare. Prin aceste manifestări culturale s-au adîncit înţelegerea şi dragostea poporului chinez faţă de ţara lui prietenă, R.P.R., întărindu-se astfel prietenia dintre po­poarele noastre. încă in august 1950, cu ocazia sărbă­toririi celei de a 6-a aniversări a eliberării Romîniei. Radiodifuziunea Centrală Popu­lară a transmis­ cîntece romîneşti, în timp ce Direcţia Centrală a Cinematografiei a organizat rularea filmelor documentare romîneşti. Expoziţia „R.P.R. pe calea construirii socialismului“, organizată în septembrie 1950 de Ministerul Culturii de pe lingă Guvernul Central Popular, a dat poporu­lui chinez posibilitatea să cunoască în mod multilateral şi sistematic istoria de luptă a poporului român, precum şi realizările obţinute de către acesta în munca sa de construcţie. Expoziţia a fost de mari pro­porţii Ea a avut un conţinut foarte bogat, cuprinzînd o mare varietate de exponate, printre care multe lucrări reuşite ale artiştilor contemporani din R.P.R. O mare atenţie a fost acordată expoziţiei de către guvernul R. P. Chineze. La des­chidere, expoziţia a fost vizitată de con­ducătorii guvernului ţării noastre : Ciu De, Ciu En-lai, Lin Bo-t­iui, Don Bii­u, Go Mo-jo etc. Ea a fost în timpul acela unul dintre cele mai mari evenimente cultu­rale din Pekin. Masele largi de vizitatori ai expoziţiei, printre care erau muncitori, ţărani, soldaţi, învăţători, studenţi, elevi precum şi funcţionari din instituţiile de stat şi oameni de artă, au arătat un mare interes faţă de expoziţie. Astfel, de exemplu, după ce a vizitat expoziţia, un vizitator a scris printre altele în impresiile sale: „Obiectele preţioase ale expoziţiei, aduse de la o depărtare de mii de kilometri, ne-au însufleţit şi mai mult în încrederea noastră de a construi *) Articol apărut in Buletinul Ambasa­dei R. P. Chineze din Bucureşti. o Chină nouă, ele au întărit şi mai mult dragostea noastră faţă de oamenii muncii din U.R.S.S. şi din R.P.R.“. In tot tim­pul expoziţiei, ziarele din Pekin au pu­blicat multe articole cu privire la aceasta. In articolul său „Cu toată încrederea pe calea spre socialism“ închinat special ex­poziţiei, ziarul „Jenminjibao“ a scris prin­tre altele : „Succesele obţinute de poporul român în domeniul construirii socialismu­lui prin însuşirea experienţei sovietice din acelaşi domeniu pot servi drept un exem­plu pentru poporul chinez care-şi desfă­şoară astăzi munca de construcţie econo­mică. Drumul pe care l-a parcurs poporul român este tocmai drumul pe care mergem noi astăzi“. După ce a fost vizitată la Pe­kin, expoziţia a mai fost deschisă şi în alte oraşe ca, de exemplu, în oraşul Şan­­hai etc. Pretutindeni expoziţia s-a bucu­rat de o mare dragoste din partea vizi­tatorilor. In anul 1951 R.P.R. a trimis solii săi culturali — delegaţia culturală în frunte cu ministrul Invăţămîntului, Popescu Do­­reanu — în China nouă Delegaţia a dus tratative cu guvernul ţării noastre, în urma cărora s-a semnat acordul de cola­borare culturală între R. P. Chineză şi R.P.R Acest acord constituie un program comun de acţiune în munca de colaborare culturală dintre China şi Romînia, des­­chizînd astfel o nouă epocă în domeniul schimburilor culturale dintre ambele ţări. Delegaţia a făcut în acelaşi timp nume­roase vizite în oraşele Pekin, Şanhai, Hanciu etc. şi a ţinut mai multe confe­rinţe despre învăţămîntul şi munca cultu­rală din R.P.R. Ziua de 19 august 1952 a fost pentru oamenii din Pekin — capitala Chinei — o zi de neuitat, cînd unul din cele mai bune ansambluri artistice din R.P.R., An­samblul de cîntece şi dansuri al Forţe­lor Armate ale R.P.R., în frunte cu con­ducătorul ansamblului, Mănescu Corneliu, a sosit la Pekin. Preşedintele Mao Tze­­dun a asistat la spectacolul de gală al an­samblului şi a primit înainte de deschide­rea spectacolului pe conducătorul ansam­blului Ansamblul a vizitat întreprinderile industriale şi uzinele din Pekin şi alte oraşe mari ale ţării, precum şi unele sate, prezentînd multe spectacole minunate cu cîntece şi dansuri. Ansamblul a prezentat in total 59 de spectacole la care au asis­tat aproape 400 de mii de spectatori. Mulţi dintre locuitorii, studenţii, elevii şi pionierii care au asistat la spectacolele date de ansamblu au trimis scrisori con­ducătorului ansamblului, pentru a-şi ex­prima mulţumirile lor. Un grup de eleve de la liceul nr. 8 fete din Pekin, în scrisoarea lor către ansamblu, a scris printre altele : „Minunatele voastre spec­tacole au închegat între noi o adîncă prie­tenie. Spectacolele voastre, dragostea voa­stră faţă de poporul chinez se vor înti­pări adînc pentru totdeauna în inimile noastre“. Cînd ansamblul a vizitat oraşul Sian, renumitul poet din Sian, Kî Ciun­­pin, a închinat ansamblului o poezie inti­tulată : „Valurile rostogolitoare ale Du­nării“. Artiştii din China care au asistat la spectacole au declarat că linia de crea­ţie a artei ansamblului este demnă să fie urmată de artiştii chinezi. Artişti renu­miţi, ca rectorul Conservatorului Central, Ma Să-ţon, şi rectorul Institutului de dramă artistică populară din China de nord-est, An Po, au scris de asemenea ar­ticole în care au apreciat spectacolele date de ansamblu. In timpul vizitei sale în di­ferite localităţi ale ţării noastre ansam­blul a ţinut împreună cu oamenii de artă din ţara noastră numeroase reuniuni tovă­răşeşti şi consfătuiri, la care oameni de artă din cele două ţări au făcut un priete­nesc schimb de experienţă şi au învăţat unii de la alţii diferite dansuri şi cîntece. Ansamblul a vizitat China timp de 80 de zile şi în ziua de 7 Noiembrie, spre ma­rele regret al poporului chinez, a părăsit țara noastră, pornind spre patrie. In timpul vizitei sale, ansamblul a com­pus un cîntec coral intitulat „Cîntec des­pre Mao Tze-dun". Spectacolele date de ansamblu au fost strînse într-un film do­cumentar, care, rulînd în diferite loca­lităţi ale ţării, s-a bucurat de asemenea de o mare dragoste din partea maselor largi de spectatori. Vizita făcută în China de ansamblu a jucat un rol important în schimburile de experienţă în domeniul cultural şi in munca de întărire a priete­­niei dintre poporul chinez şi pop min. Multe dintre cintecele şi­­ pe care le-a prezentat ansamblul pîndesc acum în diferite localităţi ale Chinei. In anul 1953, schimburile culturale dintre ţările noastre s-au intensificat şi s-au adîncit şi mai mult. In cursul anului acestuia oamenii de cultură, precum şi delegaţiile culturale din R.P.R. care au vizitat ţara noastră au fost: delegaţia cul­turală în frunte cu poetul Eugen Frunză ; cunoscuţii artişti plastici Ligia Macovei şi Eugen Tatu ; scriitorul şi ziaristul V. Em. Galan. Tot în cadrul anului acestuia s-au semnat la Pekin acordul de colabo­rare tehnico-ştiinţifică, precum şi acordul de colaborare cu privire la radiodifuziune. Primul film artistic romînesc „Viaţa în­vinge“, dublat în limba chineză, a rulat pe ecranele cinematografelor din întreaga Chină. Delegaţia culturală din R.P.R., după ce a asistat la sărbătorirea zilei naţio­nale, 1 octombrie, a vizitat mai multe oraşe. In cursul vizitelor, membrii delega­ţiei au luat, pe categorii de specialitate, un strîns contact cu specialişti din diver­sele domenii de ştiinţă şi cultură ale ţării noastre, făcînd în mod efectiv un schimb de experienţă în ceea ce pri­veşte cercetările ştiinţifice şi creaţiile ar­tistice. Oamenii de ştiinţă care au fă­cut parte din delegaţie au vizitat insti­tuţiile de cercetări ştiinţifice din dife­rite localităţi, unde au avut loc multe consfătuiri între ei şi oamenii de ştiinţă din ţara noastră. De pildă, un membru al delegaţiei, academicianul Gr. Bene­­tato, a arătat că în R.P.R. s-au folosit pe scară largă plasme dezantigenizate, utili­­zînd ca materie primă plasma de bou, în tratarea bolilor inflamatorii ale ficatului, precum şi analiza raportului calciu-pota­­siu din sînge, în loc de metoda radiopato­­logică în tratarea silicozii chiar de la în­ceputul ei. Experienţa pe care ne-a îm­părtăşit-o academicianul Benetato aduce o lumină nouă în cercetările medico-far­­maceutice din ţara noastră. Artiştii români au dat multe spectacole frumoase. Tovarăşul Eugen Frunză, şeful delegaţiei, precum şi academicianul G. Călinescu au cules din ţara noastră mate­rial pentru creaţia lor. Artiştii plastici romîni, tovarăşii Ligia Macovei şi Eugen Tatu, au studiat diverse obiecte de artă ale ţării noastre şi au făcut schimb de ex­perienţă în munca de creaţie cu pictorii ţării noastre. In multe ziare şi reviste au fost reproduse tablourile pictorilor ro­mîni, iar pictorii chinezi au scris articole despre succesele în creaţie ale prietenilor lor romîni. Scriitorul şi ziaristul V. Em. Galan a vizitat oraşele Pekin, Şenian (Mukden), Fuşun, Şian, Ianan, Uhan, K­anşa, Şaoşanţun (satul natal al pre-frintelui Mao Tze-dun), Canton, Han­c­u, Şanhai, Nankin şi Tiantzin, unde s-a întîlnit şi a avut consfătuiri cu oameni de cultură, ziarişti şi oameni ai muncii, cu care a discutat pe larg şi aprofundat diferite probleme. Cu ocazia vizitelor făcute de oamenii de cultură din R.P.R. oamenii de cultură din ţara noastră au avut prilejul să înveţe din experienţele obţinute în domeniul cultural de poporul român care construieşte socia­lismul. In cinstea punerii pe ecran a filmului romînesc „Viaţa învinge“, ministerul Cul­turii al ţării noastre a ţinut o adunare festivă. Apoi filmul a rulat în diferite oraşe ale ţării, bucurîndu-se de un mare succes în rîndurile publicului. Mai ales prezentarea în film a procesului de trans­formare ideologică a profesorului Olteanu, care la început avea o atitudine de izolare faţă de politică şi care a ajuns apoi să lupte cu hotărîre împotriva imperialismu­lui, a lăsat o impresie adîncă printre oa­menii de ştiinţă din China care, după ce au vizionat filmul, au ţinut consfătuiri şi au scris articole, exprimîndu-şi hotărîrea de a învăţa de la Olteanu. Pentru a satisface in­teresul publicului larg faţă de filmele ro­mîneşti, un alt film romînesc „Mitrea Cocor“, dublat în limba chineză de ci­neaştii chinezi, va rula în curînd pe ecranele din întreaga ţară. Se vor dubla pe viitor şi filmele „In sat la noi“, „Zile însorite“, „Calea belşugului“, „Palatul Pionierilor“ etc. In ultimii ani a fost tradus şi editat în China un număr tot mai mare de cărţi romîneşti, printre care mai multe opere literare, economice şi politice, ca de pildă, „O scrisoare pierdută“ de I. L. Caragiale, „Bordeenii“ de M. Sado­­veanu, „Nopţile din iunie“, „Bijuterii de familie“ de P. Dumitriu, „Iarbă rea“ de A. Baranga, „Minerii“ de M. Davidoglu, „In pragul primăverii“ de A. Mihale, „Vîntul nu se stîrneşte din senin“ de I. Asztalos şi altele. Unele dintre acestea au două versiuni de traducere. Aceste opere au fost tipărite într-un tiraj de circa 200.000 de exemplare şi sunt mult iubite de cititorii noştri. In cei patru ani ce s-au scurs s-au in­tensificat şi mai mult schimburile cultu­rale între ţările noastre. Şi nu numai atît — ele se dezvoltă şi se lărgesc pe zi ce trece. Poporul chinez întîmpină cu mare interes orice activitate din China în legă­tură cu arta şi cultura romînească. Oamenii muncii din China îşi dau bine seama că această activitate contribuie nu numai la cunoaşterea reciprocă, la întă­rirea prieteniei dintre popoarele noastre, ci şi la cauza noastră comună — construi­rea socialismului în ţările noastre şi lupta pentru apărarea păcii în întreaga lume. declaraţia comună dată publicităţii primii miniştri ai R. P. Chineze şi Uniunii Birmane PEKMN 30 (Agerpres). — China Nouă transmite: 1 La 29 iunie la Rangoon, Ciu En-lai, Prem­ierul Consiliului Administrativ de Stat al R. P. Chineze, şi U Nu, primul ministru al Uniunii Birmane, au dat pu-­­­blicităţii următoarea declaraţie comună:­­ „I. La invitaţia primului ministru al­­ Uniunii Birmane, U Nu, Premierul Re- ] publicii Populare Chineze, Ciu En-lai,­­ fiind în drum de la Geneva spre Pekin. ■ a vizitat capitala Uniunii Birmane—Ran-­­ goon, unde a stat două zile. In acest răs­timp, cei doi prim-miniştri au discutat in mod liber şi sincer problemele care prezintă un interes comun pentru cele două ţări.­­ II. Cei doi prim-miniştri îşi reafirmă poziţia că vor face tot ce le va sta în pu­tinţă pentru menţinerea păcii în întreaga lume şi îndeosebi în Asia de sud-est. Ei îşi exprimă speranţa că problema restabi­lirii păcii în Indochina, care se discută la Geneva, va fi rezolvată în mod sa­tisfăcător. III. In privinţa principiilor care, potri­vit acordului dintre China şi India, stau la baza relaţiilor reciproce dintre aceste două ţări şi­­anume : 1. Respectarea reciprocă a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii, 2. neagresiune, 3. neamestecul reciproc în afacerile in­terne, 4. egalitate şi avantaje reciproce, 5. coexistenţă paşnică. Prim-miniştrii au căzut de acord că aceste principii trebuie să fie principii fundamentale şi pentru relaţiile reciproce dintre China şi Birmania. Dacă aceste principii vor fi respectate de toate ţările, coexistenţa paşnică a ţărilor avînd sisteme sociale diferite va fi asigurată,­ iar ame­ninţarea şi primejdia agresiunii şi ames­tecul în afacerile interne vor ceda locul sentimentului de securitate şi încredere reciprocă. IV. Prim-miniştrii reafirmă că poporul oricărei ţări trebuie să aibă dreptul să-şi aleagă propriul sistem de stat şi mod de viaţă, fără amestecul altor naţiuni. Re­voluţia nu poate fi exportată ; totodată, nu se poate îngădui încălcarea din afară a voinţei generale exprimate de poporul oricărei ţări. V. Prim-miniştrii au căzut de acord ca ţările lor să menţină un contact strîns pentru a întări în viitor colaborarea prie­tenească dintre ele. Tratativele s-au desfăşurat într-o atmo­sferă din cele mai prieteneşti şi cordiale. Cei doi prim-miniştri apreciază mult actualul prilej de a se întîlni şi consideră că această întîlnire va servi cauzei păcii“. Plecarea lui Ciu En-lai din Rangoon RANGOON 30 (Agerpres). — China nouă transmite : Ciu En-lai, premierul R. P. Chineze, a părăsit Rangoonul plecînd spre Pekin în seara zilei de 29 iunie. Pe aeroport, Ciu En-lai a fost însoţit de U Nu, primul ministru al Birmaniei, U Kion Nein, ministru ad-interim al Afa­cerilor Externe, Takvn, ministru al Co­merţului, şi de alţi miniştri, precum şi de reprezentanţii diplomatici ai U.R.S.S., In­diei, Pakistanului, Ceylonului, Israelului, Indoneziei, Olandei. Pe aeroport a fost aliniată o gardă de onoare. Au fost exe­cutate imnurile de stat chinez şi birmanez. Mii de birmanezi şi chinezi care veni­seră pe aeroport l-au salutat călduros pe Ciu En-lai. RANGOON 30 (Agerpres). — înainte de a părăsi capitala Birmaniei, Rangoon, în drum spre R. P. Chineză, premierul Con­siliului Administrativ de Stat al R.P. Chi­neze, Ciu En-lai, a făcut o scurtă decla­raţie în care şi-a exprimat recunoştinţa faţă de primirea călduroasă ce i s-a fă­cut de către guvernul şi poporul birman. Premierul R. P. Chineze a declarat: „Convorbirile chino-birmane care­­au desfăşurat în cursul ultimelor două zile au fost fructuoase“. Ciu En-lai a afirmat în continuare că este convins că „spiri­tul înţelegerii mutuale şi al prieteniei în care s-au desfăşurat aceste convorbiri va contribui atît la strîngerea relaţiilor dintre China şi Birmania, cît şi la reali­zarea păcii în Asia şi în întreaga lume“. Presa engleză despre vizita lui Ciu En-lai în India GENEVA 30 (Agerpres). — China Nouă Ziarele londoneze din 29 iunie publică pe prima pagină declaraţia comună a pre­mierului R.P. Chineze, Ciu En-lai, şi a pri­mului ministru al Indiei, Nehru. Sub titlul „Tema discuţiilor de la Delhi a constituit-o pacea în Asia de sud-est“, ziarul „Times“ publică o telegramă tri­misă de corespondentul său special din New Delhi, în care se spune că în capitala Indiei se crede că această vizită ar putea avea un efect serios asupra relaţiilor din­tre ţările Asiei. După ce citează principalele puncte ale declaraţiei comune, ziarul scrie în conti­nuare : „Observatorii din New Delhi sub­liniază cu o deosebită tărie că armistiţiul şi soluţionarea militară a problemei indo­­chineze au fost considerate ca fapte certe“. Ziarul citează apoi din cotidianul „Hin­dustan Times“, organul partidului Con­gresul naţional indian, care, referindu-se la cele cinci principii, scrie că spre deose­bire de ele, propunerea lui Dulles în ce priveşte „apărarea“ Asiei de sud-est va îm­părţi Asia aşa cum Europa a fost îm­părţită în sisteme rivale, făcînd astfel con­flictul inevitabil. „News Chronicle“ publică declaraţia chino-indiană sub titlul „Ciu En-lai şi Nehru cheamă la apărarea păcii“. Ziarul citează cuvintele rostite de Ciu En-lai la recepţia oferită în cinstea sa la 26 iunie. Ciu En-lai a declarat cu acest prilej că epoca în care puteri străine puteau hotărî după bunul lor plac soarta Asiei a apus pentru totdeauna. „News Chronicle“ scrie în legătură cu aceasta: „Comunicatul de la Delhi respinge categoric intervenţia străină în Indochina“. Comparînd cele cinci principii şi „politica de pe poziţii de forţă“ adoptată de americani, ziarul arată că „comparînd aceste două puncte de ve­dere, majoritatea covîrşitoare a popoare­lor din Asia ar putea fi atrase de partea lui Ciu En-lai şi a lui Nehru“. Pag. 3 Poporul chinez sprijină proiectul de Constituţie a R. P. Chineze PEKMN 30 (Agerpres). — China Nouă transmite : Proiectul de Constituţie a R. P. Chi­neze, dat publicităţii pentru a fi supus discuţiei generale, se bucură de sprijinul fierbinte al tuturor păturilor populaţiei din republică. După cum relatează presa, în cadrul unor şedinţe lărgite, organele de conducere ale tuturor partidelor de­mocratice din China: Comitetul revolu­ţionar al gomindanului, Liga democrată din China, Asociaţia democrată pentru reconstrucţia naţională, Partidul demo­crat muncitoresc-ţărănesc şi altele au sprijinit întrutotul proiectul de Constitu­ţie şi au cerut tuturor membrilor lor să ia parte activă la studierea proiectului şi la popularizarea lui în rîndurile mase­lor largi ale populaţiei. Populaţia R. D. Germane participă cu entuziasm la referendumul popular BERLIN 30 (Agerpres). — A. D. Ni transmite : De trei zile se desfăşoară în Republica Democrată Germană referendumul popu­lar în problema „Pentru un tratat de pace şi retragerea trupelor de ocupaţie sau pentru tratatul cu privire la „comu­nitatea defensivă europeană“ şi „tratatul general“ şi staţionarea trupelor de ocu­paţie pe termen de 50 ani ?“ Presa democrată germană scrie despre entuziasta participare la referendum a populaţiei, încă spre jumătatea celei de a doua zile de votare se terminase complet votarea în 1833 comune, unde au parti­cipat la vot 100% din cetăţenii înscrişi in liste. S-a terminat votarea într-o serie de circumscripţii electorale din raionul berlinez Weisensee — unde de asemenea au participat la vot 100% din cei înre­gistraţi pe liste. Pînă la ora 12, în ziua de 28 iunie vo­taseră — într-o serie de raioane din dis­trictul Halle — 99,3% din cetăţenii în­scrişi în listele electorale ; în unele ra­ioane din districtul Frankfurt pe Oder — 98,8% ; în raioanele districtuale Potsdam şi Schwerin — 98,6% ; in multe raioane din districtele Brandenburg, Erfurt, Ros­tock, Kottbus şi Gera — între 96% şi 98% ş.a.m.d. Participarea activă la vot a populaţiei Republicii Democrate Germane dovedeşte sprijinirea unanimă de către populaţie a politicii de pace şi unificare a Germaniei pe o bază democratică dusă de guvernul muncitoresc-țărănesc al R. D. Germane. Sosirea la Moscova a unei delegaţii guvernamentale finlandeze MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASSI transmite : La 29 iunie a sosit la Moscova delegaţia guvernamentală finlandeză în frunte cu Urho Kekkonen, ministrul Afacerilor Ex­terne al Finlandei. Delegaţia va relua tra­tativele pentru încheierea unui nou acord de livrări de mărfuri pe termen lung în­tre U.R.S.S. şi Finlanda. Din delegaţie fac parte : G. Palmroth, şeful serviciului politico-comercial din Mi­nisterul Afacerilor Externe al Finlandei ; W. Wahlforss, director general al societăţii pe acţiuni „Waertsilae-concern“; V. Lehti­­nen, director general al societăţii pe ac­ţiuni „Enso-Gutzeit“ ; P. Hankajuuri, di­rector administrativ al societăţii pe acţiuni „Rauma-Repola“, şi alţii. Pe aerodromul Vnukovo delegaţia gu­vernamentală finlandeză a fost întîmpinată de : S. A. Borisov, locţiitor al ministrului Comerţului Exterior al U.R.S.S. ; G. M. Puşkin, membru în colegiul Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. ; V. Z. Lebedev, trimisul U.R.S.S. în Finlanda; N. I. Ceklin, şeful Direcţiei comerţului cu ţările apusene din Ministerul Comerţului Exterior ; I. S. Andreenko, şeful protoco­lului din Ministerul Comerţului Exterior al U.R.S.S., şi L. F. Teplov, şef-ad­junct al protocolului din Ministerul Afacerilor Ex­terne al U.R.S.S. Delegaţia a fost întîmpinată de asemenea de R. Enekeli, însărcinatul cu afaceri ad­­interim al Finlandei în U.R.S.S. Deschiderea sesiunii Consiliului Economic şi Social al O. N. U. GENEVA 30 (Agerpres). — TASS trahă­­mite : La 29 iunie s-a deschis la Geneva cea de a 18-a sesiune a Consiliului Economic şi Social al O.N.U. Sesiunea a fost deschisă de preşedintele Consiliului, Juan Cooke (Argentina). A luat apoi cuvîntul P. N. Kumîkin, re­prezentantul U.R.S.S. Delegaţia U.R.S.S., a spus el, consideră necesar să atragă atenţia asupra situaţiei anormale că în Consiliul Economic şi So­cial al O.N.U. nu este încă reprezentată o mare putere, unul dintre cele mai mari state din Asia — Republica Populară Chi­neză. Declar acest lucru, a continuat Ku­mîkin, luînd în considerare faptul că re­prezentantul legal al Chinei nu poate fi decît un reprezentant numit de Guvernul Central Popular al Republicii Populare Chineze. Trebuie subliniat că de data aceasta ni­meni n-a sprijinit pe gomindanist, care a încercat să găsească „argumente“ în favoarea participării sale la sesiune. După cum se vede, participanţii la sesiune, în­truniţi în oraşul unde în prezent, la confe­rinţa de la Geneva, răsună puternic glasul reprezentantului Republicii Populare Chi­neze, au înţeles în modul cuvenit situaţia lucrurilor. După aceea, sesiunea a adoptat în una- I­nimitate ordinea de zi a lucrărilor sale. Intre 29 iunie şi 7 august sesiunea va examina peste 30 de probleme printre care : Privire asupra situaţiei economice internaţionale ; problema privitoare la în­lăturarea piedicilor din comerţul interna­ţional şi la mijloacele dezvoltării relaţiilor economice internaţionale ; problema dez­voltării economice a ţărilor slab dezvol­tate ; rapoartele Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, ale Comisiei pentru problema drepturilor omului, ale Comisiei pentru problema situației femeilor , pro­blema ajutorului tehnic și alte probleme.

Next