Scînteia, august 1954 (Anul 23, nr. 3040-3065)

1954-08-01 / nr. 3040

lag 2 Ziua Marinei R. P. R. Prima duminică a lunii august a deve­nit, printr-o hotărîre a Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Ziua Marinei Repu­blicii Populare Romine. Anul acesta, po­porul nostru sărbătoreşte pentru prima oară Ziua Marinei R.P.R., exprimîndu-şi dragostea pentru Flota Maritimă şi Flu­vială şi pentru marinarii care apără fron­tierele maritime şi fluviale ale patriei. Totodată, această zi este un prilej de mobilizare a echipajelor pentru obţinerea de noi succese în pregătirea de luptă şi politică,­in întărirea disciplinei militare. Sărbătorirea Zilei Marinei R.P.R. con­stituie un prilej de cinstire a glorioaselor tradiţii ale marinei noastre, a vechii fră­ţii de arme romîno-ruse. In decursul veacurilor, corăbierii romîni au luat par­te la multe lupte duse de poporul nos­tru pentru apărarea independenţei naţio­nale, participînd — între altele — ală­turi de eroicii marinari ruşi şi sub co­manda generalisimului Suvorov la cuce­rirea cetăţii turceşti Ismail, in 1791. In amintirea poporului nostru vor rămîne neşterse faptele de vitejie ale marinari­lor romîni în luptele purtate, alături de marinarii ruşi pe Dunăre, în cursul răz­boiului de independenţă din 1877. Oamenilor muncii le sunt deo­sebit de scumpe tradiţiile revo­luţionare ale flotei noastre. In anii 1917-1919, sub puternica influenţă a valului revoluţionar stîrnit de Marea Revoluţie So­cialistă din Octombrie, echipa­jele unor vase militare romî­­neşti s-au revoltat, alungind pe ofiţer­i şi dînd unor vase numele de „Revoluţia Socialistă“, „Re­publica Romînă“, „1907“, „Ion Roată“. . In primele zile după 23 Au­gust 1944, marinarii romîni au participat alături de eroicii ma­rinari sovietici la luptele pen­tru alungarea cotropitorilor hitlerişti. Astfel, marinarii ro­mîni au reuşit să ocupe litora­lul Mării Negre şi să împiedice debarcările de pe navele hitle­­riste. Pe Dunăre, monitoarele „Ardeal“ şi „Lahovari“ au cap­turat o şalupă armată, 3 pon­toane armate, 2 remorchere şi 8 şlepuri hitleriste ; alte moni­toare au capturat un ponton ar­mat, 16 remorchere, 2 şalupe şi 62 şlepuri. Detaşamentele de luptători romîni au dezarmat unităţi hitleriste la Călăraşi şi la Turnu-Severin, făcînd nu­meroşi prizonieri. Navele noastre au minat Du­nărea, în Ostrovul Corbul, îm­­piedicînd astfel scurgerea con­voaielor hitleriste prin zona Turnu-Severin; aceste baraje au pus pe hitlerişti în imposi­bilitate de a acţiona şi i-au obli­gat să-şi scufunde aproape 60 de nave. în zona Turnu-Seve­­rin, unităţile noastre fluviale au sprijinit cu toate mijloacele trecerea trupelor sovietice peste Dunăre, în Iugoslavia, pentru a alunga şi nimici bandele hitleriste. Urmărirea trupelor hi­tleriste a fost uşurată de operaţiunile de executare a dragajului pe Dunăre, graţie cărora pînă la 2 aprilie 1945 această im­portantă arteră de comunicaţie a fost re­dată în întregime navigaţiei de către flo­tila noastră, în strînsă colaborare cu flo­tila sovietică de pe Dunăre, însufleţiţi de un fierbinte patriotism şi avînd mereu în faţă exemplul măreţului eroism al marinarilor sovietici, marina­rii flotei noastre au luptat vitejeşte, ne­­precupeţindu-şi viaţa, pentru zdrobirea duşmanului. Pentru aportul adus la nimicirea ban­delor fasciste, numeroşi marinari romîni au fost distinşi de guvernul sovietic cu ordine şi medalii, înalta cinste de a apăra cuceririle şi libertăţile poporului muncitor, de a ve­ghea la apărarea frontierelor noastre maritime şi fluviale încălzeşte inimile matrozilor, cartnicilor şi ofiţerilor flotei noastre maritime şi fluviale. Succesele însemnate obţinute în ridica­ de contra­amiral MIHAI NICOLAE rea nivelului pregătirii de luptă a matro­zilor, cartnicilor şi ofiţerilor, în educarea acestora în spiritul dragostei nemărginite faţă de patrie, se datoresc muncii desfă­şurate de comandanţi, de organele poli­tice, de organizaţiile de partid şi U.T.M. de pe nave şi de la celelalte unităţi ale marinei. Prin exemplul lor personal, prin munca lor stăruitoare de zi cu zi, comu­niştii şi utemiştii din flotă dezvoltă în rîndurile tuturor marinarilor conştiinţa marii răspunderi ce le revine în apărarea graniţelor maritime şi fluviale ale pa­triei noastre. Matrozii, cartnicii şi ofi­ţerii Forţelor Maritime Militare depun e­­forturi deosebite pentru a deveni luptă­tori bine pregătiţi din punct de vedere militar şi politic. U.T.M.-ul educă tineretul patriei noas­tre în spiritul dragostei faţă de Armata noastră populară, faţă de Forţele Marinei noastre Militare, aflate în slujba păcii. Datorită dezvoltării economice a ţării noastre şi eforturilor oamenilor muncii conduşi de partid, flota noastră a fost înzestrată cu o tehnică modernă. Indus­tria noastră de construcţii navale şi teh­nica navală au obţinut însemnate suc­cese. Astăzi, toate lucrările de nave, pen­tru care pe vremea stăpînirii burgheziei eram tributari şantierelor din ţările Apu­sului, sunt executate de muncitorii, de tehnicienii şi de inginerii de la şantie­rele noastre navale, după proiectele in­ginerilor noştri şi cu materiale fabricate, în cea mai mare parte, de industria noa­stră socialistă. La temelia dezvoltării forţelor noastre maritime se află grija şi sprijinul nepre­cupeţit al partidului şi guvernului. Efec­tivele Marinei R.P.R. sunt educate în spi­ritul dragostei fierbinţi faţă de patrie şi popor, al devotamentului faţă de partid şi guvern, în spiritul dragostei şi recu­noştinţei nepieritoare faţă de marele po­por sovietic, al prieteniei frăţeşti cu toate popoarele iubitoare de pace şi libertate, în spiritul vigilenţei neobosite faţă de duşmanii păcii. Munca politică desfăşurată de organi­zaţiile de partid şi de U.T.M. dezvoltă în conştiinţa marinarilor hotărîrea de a îndeplini întocmai cerinţele jurămîntului militar şi ale regulamentelor militare. Poporul nostru se poate bizui pe Ma­rina sa Militară,­ pe devotamentul şi pre­gătirea echipajelor acesteia. Bine dotate cu armament, cu mijloace şi cu tehnică de luptă, cu instalaţii şi cu aparate mo­derne, navele noastre sunt unităţi de luptă bine pregătite, îndreptăţind încre­derea pe care o acordă partidul şi oa­menii muncii din patria noastră Forţe­lor Maritime Militare ca parte compo­nentă a Forţelor noastre Armate. Ajutorul multilateral pe care Uniunea Sovietică îl acordă patriei noastre s-a făcut simţit şi în dezvoltarea Flotei noa­stre Maritime Militare. Nemuritoarele fapte de arme ale bravi­lor marinari sovietici, eroismul lor în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, însufleţesc pe marinarii noştri în lupta pentru însuşirea unei tot mai înalte măestrii militare. Marina noastră Militară se mîndreşte pe drept cuvînt cu marinari fruntaşi ca Boca Matei, Petre Ioan, Bar­­toloş Bella, Aron Mihai şi alţii, care ob­ţin succese însemnate în pregă­tirea de luptă şi politică. O con­diţie hotărîtoare a întăririi For­ţelor noastre Maritime constă în însuşirea ştiinţei şi artei mi­litare sovietice, a înaltelor ca­lităţi morale şi de luptă carac­teristice ostaşului şi marinaru­lui sovietic. , Ziua Marinei R.P.R. se sărbă­toreşte în condiţiile în care în­tregul nostru popor întîmpină cu noi succese cea de a 10-a aniversare a eliberării Româ­­niei. Matrozii, cartnicii şi ofi­ţerii flotei noastre se pregătesc pentru această glorioasă ani­versare obţinînd noi succese în pregătirea de luptă şi politică, contribuind cu toate forţele lor la întărirea legăturilor de ne­zdruncinat dintre armată şi po­por, la cimentarea frăţiei de arme dintre armata noastră şi glorioasa Armată Sovietică. In felul acesta îşi manifestă mari­narii Flotei noastre Militare dragostea faţă de patrie, faţă de partid şi guvern, hotărîrea lor de a apăra munca paşnică şi cuceririle dobîndite prin lupte grele de poporul nostru munci­tor sub conducerea partidului. Cu un bilanţ de însemnate realizări se prezintă marinarii navelor comerciale care înde­plinesc planurile de transport şi schimburi comerciale. Faptele eroice ale echipajului vasului romînesc de transport „Pleha­­nov“ , care, ameninţat de nau­fragiu în timpul unei furtuni în Marea Baltică, a reuşit cu pre­ţul unor eforturi eroice să sal­veze vasul, precum şi încărcă­tura lui — constituie un exemplu de pa­triotism şi de spirit de sacrificiu, care um­ple de mîndrie inimile oamenilor muncii din patria noastră. Izvorul forţei şi tăriei Marinei R.P.R. constă în înalta conştiinţă patriotică a matrozilor, cartnicilor şi ofiţerilor, în faptul că ei fac parte dintr-o armată că­­reia-i sunt străine orice tendinţe de a­­gresiune şi cotropire, că slujesc cauza nobilă a apărării păcii şi a independen­ţei naţionale. Parte componentă a Arma­tei R.P.R., Forţele Maritime Militare a­­pără munca paşnică a poporului nostru, fiind totodată gata să dea o lovitură ni­micitoare agresorilor imperialişti care ar cuteza să lovească în interesele de stat şi în securitatea Republicii Populare Ro­mâne. De ziua Marinei R.P.R., matrozii, cart­nicii şi ofiţerii flotei noastre îşi iau, în faţa întregului popor muncitor, în faţa partidului şi a guvernului, angajamentul să-şi îmbunătăţească necontenit pregăti­rea de luptă şi politică, să-şi îndeplinească cu cinste sarcina de apărători ai marilor cuceriri ale celor ce muncesc. In august 1953 Plenara lărgită a C.C. al P.M.R a dezbătut sub toate aspectele problemele cu privire la dezvoltarea eco­nomiei naţionale a ţării şi la ridicarea ni­velului de trai al celor ce muncesc. Ho­­tărîrile plenarei, prevăzând dezvoltarea continuă a industriei grele, în special a acelor ramuri pentru care există o bază sigură de materii prime în ţară, pun ca o sarcină de primă importanţă dezvoltarea puternică a producţiei agricole, a indus­triei uşoare şi alimentare şi sporirea pro­ducţiei bunurilor de consum popular. Hotărîrile plenarei C.C. au avut un pu­ternic ecou şi au fost aprobate cu căldură de oamenii muncii din Romînia. Lupta pentru sporirea producţiei mărfurilor de larg consum a devenit o cauză a întregului popor In anul care s-a scurs după ple­­na­a C.C. producţia mărfurilor de consum popular a crescut considerabil. De pildă, producţia ţesăturilor de bumbac a sporit cu 10%, a­­ ţesăturilor de mătase — cu 12%, a poplinului — cu 84%, a încălţă­mintei — cu 7%, a articolelor de pielărie — cu 104%, a vaselor de fontă — cu 21%. Un rol important în mobilizarea oame­nilor muncii pentru realizarea programu­lui de ridicare cit mai rapidă a nivelului de trai al populaţiei, trasat de partid, re­vine presei centrale şi locale. Ziarele „Scînteia“, „Romînia Liberă“ şi „Munca“ au desfăşurat o muncă importantă de popularizare a hotărîrilor Plenarei din august a C.C. Ele au publicat numeroase articole, corespondenţe şi alte materiale care au contribuit la îmbunătăţirea muncii politice şi organizatorice a organizaţiilor de partid şi sindicale şi a sfaturilor popu­lare. In coloanele ziarelor se generali­zează experienţa muncii de partid şi sin­dicale, se popularizează iniţiativa între­*) Articol apărut în ,,PENTRU PACE TRAINICĂ, PENTRU DEMOCRAŢIE POPULARĂ !“ nr. 31 (299), prinderilor care produc obiecte de consum popular, succesele în muncă ale inovato­rilor în producţie. Ingrijindu-se de satisfacerea nevoilor crescînde ale populaţiei, partidul şi gu­vernul democrat-popular au dublat aproa­pe volumul prevăzut al investiţiilor în ramurile industriei producătoare de bu­nuri de larg consum. De pildă, în indus­tria alimentară investiţiile vor creşte de la 980 milioane de lei la 1,8 miliarde de lei în anii 1953-1955, iar în industria tex­tilă şi de încălţăminte — cu 1,3 miliarde de lei. Aceste investiţii reprezintă o bază pu­ternică pentru ridicarea continuă a pro­ducţiei mărfurilor de consum popular. Totodată, rezolvarea cu succes a acestei sarcini economice dintre cele mai impor­tante depinde într-o măsură considera­bilă de folosirea rezervelor interne ale fiecărei întreprinderi, de desfăşurarea lar­gă a iniţiativei oamenilor muncii. Ţi­­nînd seamă de acest lucru, ziarele combat energic tendinţa manifestată de unii con­ducători ai organizaţiilor de partid şi de stat, şi anume de a aştepta ca problema sporirii producţiei să fie rezolvată numai pe seama construirii de întreprinderi noi. Presa centrală din R.P.R. arată mereu şi sub diferite forme oamenilor muncii că pentru ridicarea continuă a nivelului lor de trai se cere participarea lor personală la lupta pentru mărirea producţiei, ridica­rea productivităţii muncii, reducerea pre­ţului de cost al produselor şi îmbunătăţi­rea calităţii lor. Redacţiile ziarelor „Scînteia“, „Romînia Liberă“ şi „Munca" au organizat cîteva consfătuiri cu conducători de ministere, directori de întreprinderi, ingineri şi mun­citori. Aceste consfătuiri au ajutat la cu­noaşterea mai concretă a muncii între­prinderilor din industria uşoară şi ali­mentară, la generalizarea experienţei lor şi dezvăluirea lipsurilor. Un puternic ecou a avut în ţară publi­carea în „Scînteia“ a dezbaterilor consfă­tuirii cu colectivul fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, precum şi ale con­sfătuirii cu muncitorii fruntaşi şi cadrele de conducere din principalele întreprin­deri de ţesătorii şi filaturi din ţară. Reali­zarea propunerilor făcute la această con­sfătuire a contribuit în special la faptul că fabrica „Gh. Gheorghiu-Dej“ şi-a spo­rit simţitor producţia de confecţii, fără noi investiţii. Iniţiativa acestei fabrici, care a desfăşurat o largă întrecere socia­listă pentru folosirea rezervelor interne, a fost însuşită de numeroase întreprinderi din industria uşoară din ţară. „Scînteia” publică sistematic materiale care arată cum comitetele regionale, ra­ionale şi orăşeneşti de partid şi organiza­ţiile de bază ale partidului conduc între­prinderile din industria uşoară, cum luptă ele pentru a obţine creşterea producţiei mărfurilor de consum popular. Pe lingă articolele de fond şi alte materiale, aces­tor probleme le-au fost consacrate articole scrise de secretari de organizaţii de par­tid, ingineri şi tehnicieni din întreprin­deri şi alţii. In articolul ei, Elena Stoica, secretar al organizaţiei de partid de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, scria că rezervele interne din fiecare întreprindere pot fi descoperite şi folo­site în întregime numai în cazul cînd pen­tru aceasta v­or fi atraşi toţi comuniştii, toţi muncitorii şi specialiştii fără partid. Deoarece în industria textilă din Romî­nia există încă o disproporţie între capa­citatea de producţie a filaturilor şi fabri­cile de ţesut, ziarele „Scînteia“, „Munca“ şi „Romînia Liberă” au tratat pe larg lupta pentru descoperirea şi folosirea re­zervelor interne, pentru o mai bună folo­sire a maşinilor în filaturi. In „Scînteia“ a fost prezentată pe larg experienţa în muncă a brigăzii filatoarei Antoaneta Ale­­xovici de la uzinele textile „7 Noiembrie“, care a mărit randamentul maşinilor cu aproape 9%. In faţa fabricilor de ţesut, a industriei încălţămintei şi pielăriei s-a pus în mod ascuţit problema economiei de materii prime. Prin articolele prim­­torcătorului Al. Ştefănescu de la fabrica de postav Buhuşi, directorului fabricii de postav „Proletarul“ din Bacău şi altele, „Scînteia“ a înfăţişat cititorilor ei cum metodele înaintate de muncă permit ca prin cheltuirea cu economie a materiilor prime să se fabrice mai multe produse. Un ajutor serios l-a dat „Scînteia“ conducătorilor întreprinderilor şi organi­zaţiilor de partid în dezvoltarea produc­ţiei articolelor metalice de larg consum, în special în marile întreprinderi meta­lurgice şi electrotehnice. Ziarul a criticat pe conducătorii care nu au vrut să înţe­leagă că pe lîngă îndeplinirea planului de producţie a maşinilor şi utilajului la toţi indicii, ele pot şi trebuie să producă şi ar­ticole metalice de larg consum. Ca urmare a publicării în ziar a mate­rialelor critice, uzinele „23 August” şi-au reorganizat secţia pentru producerea ar­ticolelor de larg consum, iar uzinele „Mao Tze-dun“ au luat măsuri în vederea spo­ririi sortimentului de la 12 la 21 de arti­cole şi au sporit în trimestrul al II-lea volumul producţiei de larg consum cu 59%. In lupta întregului popor pentru creşte­rea producţiei obiectelor de larg consum, un rol important aparţine sindicatelor. Lor le revine sarcina dezvoltării iniţiativei creatoare a oamenilor muncii, organizarea întrecerii socialiste pe scară naţională. Ziarul „Munca“ a publicat o serie de ma­teriale în care a analizat şi a generalizat experienţa pozitivă în muncă a organiza­ţiilor sindicale de la fabrica de postav „Transilvania“ din Cisnădie, de la fabrica „Tehnometal“ din Timişoara şi a altora. In numeroase întreprinderi din industria uşoară a avut un larg ecou publicarea în acest ziar a dezbaterilor consfătuirii co­lectivului fabricii „Industria Bumbacului A“ cu reprezentanţii fabricilor furnizoare, ai organizaţiilor comerciale interesate şi cu reprezentanţii ministerelor. Un loc însemnat în coloanele ziarelor centrale îl ocupă scrisorile şi corespon­denţele oamenilor muncii consacrate dez­voltării producţiei bunurilor de larg con­sum. Ziarul „Munca“, de pildă, a intro­dus în coloanele sale rubrica „Tribuna participanţilor la întrecere“. Cititorii ur­măresc cu interes materialele care se pu­blică în această rubrică. Din păcate ea apare nu prea des. Zilele acestea ziarul „Scînteia“ a criti­cat în mod just ziarul „Munca“ pentru slaba iniţiativ­ă şi îndeplinirea nesatisfă­cătoare de către acest ziar a rolului orga­nizator în întrecerea socialistă, în special în ramurile producătoare de bunuri de larg consum. Numeroase materiale cu privire la pro­blemele producţiei mărfurilor de larg con­sum publică şi ziarul „România Liberă“. El concentrează atenţia cititorilor în spe­cial asupra problemelor sporirii produc­ţiei obiectelor de larg consum în industria locală. Ziarul a publicat o serie de mate­riale critice şi autocritice ale unor preşe­dinţi ai comitetelor executive ale unor sfaturi populare ca I. Tăbîrcă (Regiunea Ploieşti), I. Vanţiu (Regiunea Baia Mare), Paul Bugyi (Regiunea Autonomă Ma­ghiară) şi alţii. In coloanele ziarului „Romînia Liberă“ se publică sistematic materiale la rubrica „Cît mai multe produse din materiale eco­nomisite“. O lipsă este aceea că în această rubrică apar rareori scrisori şi corespon­denţe ale muncitorilor. Cu toate că ziarele „Scînteia“, „Romînia Liberă“ şi „Munca“ au publicat nume­roase materiale, între care articole şi co­respondenţe ale activului de autori, trata­rea problemelor legate de creşterea pro­ducţiei obiectelor de larg consum şi de îmbunătăţirea calităţii lor nu are încă un caracter sistematic şi consecvent. Este drept că în ultimul timp această activi­tate s-a înviorat în legătură cu pregăti­rea în vederea celei de a zecea aniversări a eliberării Romîniei. O lipsă însemnată în munca acestor ziare centrale este faptul că nu urmă­resc stăruitor eficacitatea materialelor pu­blicate, mai ales a materialelor critice. Or, redacţia nu poate rămîne indiferentă faţă de faptul dacă au fost luate sau nu măsurile cuvenite pentru înlăturarea defi­cienţelor; dacă nu sunt cumva uitate chiar de conducerea colectivului întreprinderii sau de organizaţia economică angajamen­tele în producţie, publicate în presă , ce greutăţi întîmpină colectivul care şi-a luat angajamente. Intensificîndu-şi participarea la lupta comună pentru creşterea producţiei obiec­telor de larg consum, pentru îmbunătăţi­rea calităţii lor, înconjurîndu-se cu o lar­gă reţea de corespondenţi din rîndurile muncitorilor şi ţăranilor, ziarele „Scînteia“, „Romînia Liberă” şi „Munca” vor deveni o armă şi mai puternică a Partidului Mun-^l1 citoresc Român în lupta lui pentru ridi­carea continuă a nivelului de trai al oa­menilor muncii. REVISTA PRESEI Lupta pentru sporirea producţiei de mărfuri de larg consum — cauză a întregului popor*) „Scînteia“ — organ al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, „Romînia Liberă“ — organ al Sfaturilor Populare din Republica Populară Romînă, „Munca“ — organ al Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Romînă b O­n­­s­i Li­­ A In întîmpinarea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei Puternicul avînt al întrecerii socialiste pentru mai multe produse de consum popular Surpriza mecanicului Ungureanu Directorul Dumitru Oancea închise tele­fonul. Era bucuros și vesel de cele ce au­zise. Niciodată fabrica nu mai avusese atîta materie primă. Nu se aşteptase la asemenea veste. Peste cîteva clipe însă, în locul zîmbetului, pe faţă i se citea neli­niştea. Chemă în grabă pe inginerii şi pe meşterii fabricii : — E vorba, tovarăşi, de vagoanele de legume şi zarzavat... — Ce, nu ne vor sosi curînd ? — îl în­trerupse, puţin speriat, inginerul şef. — Ba dimpotrivă — continuă directorul. Ne sosesc chiar mai multe decit ne aş­teptam. Delegaţii noştri au făcut treabă bună. Ţăranii muncitori au contractat cantităţi mari. Vom primi cu încă o dată mai mult decit poate acoperi fabrica noastră. — Ce facem cu atîta materie primă ? era gîndul care-i frămînta pe toţi. Ar fi păcat să se strice bunătate de legume şi zarzavaturi. Asta ar fi însemnat în acelaşi timp creşterea preţului de cost, scumpirea pro­duselor. Şi tocmai acum, cînd e mai mare zorul întrecerii în cinstea lui 23 August, cînd colectivul fabricii speră să-i lase mult în urmă pe cei de la „Filaret“, cu care sînt in întrecere. — Trebuie să ieșim din impas ! — spuse energic directorul. Să ne întocmim un plan de lucru, să judecăm bine. Deocamdată, să hotărîm pr­imele măsuri pentru depo­zitare şi conservare. Anunţăm şi minis­terul şi raionul de partid... ★ După două zile, dimineaţa, curtea în­tinsă a fabricii de conserve „Flora“ din Bucureşti era plină de legume. Noaptea fuseseră descărcate mari cantităţi de fa­sole, vinete, ardei, dovlecei, roşii. In ju­rul lor forfoteau echipe de muncitoare, incărcînd legumele în lăzi, în cărucioare. Munca era încordată, dar mormanele par­că nu voiau să scadă. Era migăloasă mai ales munca la curăţat. Răpea o mulţime de timp şi nu se putea executa odată cu celelalte operaţii. Deodată, muncitorii şi muncitoarele care trebăluiau în curte auziră cîntece şi larmă în stradă, dincolo de gardul înalt al fa­bricii. Apoi, porţile se deschiseră larg şi în şiruri lungi intrară, vesele şi gălă­gioase, două sute de pioniere — elevele şcolilor elementare nr. 24 şi 25 din cartie­rul fabricii. In numai cîteva clipe curtea se împînzi de bluziţe albe, de cravate roşii. In acelaşi timp veniră să dea ajutor şi 60 de gospodine din cartier. In 4 zile în­treaga cantitate de fasole — mii de kilo­grame — a fost curăţată. Depozitarea şi primele operaţii de prelucrare a tuturor legumelor eraţi gata la vreme. Dar abia acum veneau greutăţile cele mai mari : capacitatea fabricii era prea mică pentru a fabrica conservele intr-un timp cit mai scurt. La maşina de închis capacele borcanelor de conserve, munci­toarele din brigăzi discutau cu aprindere. Maistrul mecanic Dumitru Ungureanu, un om între două virste, înalt, modest şi scump la vorbă, asculta cu atenţie vorbele brigadierelor. Pînă la el ajungeau şi cuvintele direc­torului şi ale inginerului şef. — Oricît am încerca, oricît şi-ar inten­sifica munca în întrecere cele trei bri­găzi, mai mult decit 8000 de borcane pe schimb nu se poate face — ii spunea di­rectorului inginerul șef, arătîndu-i dife­rite calcule scrise pe o coală de hîrtie. Față de materia primă pe care o avem, ar trebui să producem intr-un schimb încă pe atîta. — Da, ai dreptate ! îi răspunse mîhnit directorul. Să mai fi avut o maşină de închis capacele... Tocmai în momentul acela veni la di­rector maistrul mecanic Dumitru Ungu­reanu. Ii privi pe amîndoi şi le spuse : — Maşina nu vrea să închidă atîtea bor­cane cîte avem nevoie ! Ştiţi, tovarăşi, la ce m-am gîndit eu? Săptămîna trecută, cînd am fost în raionul Olteniţa, la fabri­ca din Valea Roşie, am văzut o maşină care sta degeaba. Mi-au spus atunci tova­răşii de acolo că n-au nevoie de ea. Ce-ar fi să le-o cerem ? In aceeaşi zi Ungureanu a plecat cu un camion să aducă maşina. Şi tot în aceeaşi zi a sosit cu ea la fabrică. S-au strins în jurul maşinii muncitorii şi inginerii. — Tot degeaba, a exclamat inginerul şef cercetînd maşina. Cu asta nu vom putea închide zilnic decit 3.500 borcane ! Or, nouă ne trebuie încă de cîteva ori pe atît! Toţi se posomoriră. Numai meşterul me­canic Ungureanu era vesel, pus pe glumă : — Lăsaţi maşinuţa pe seama mea ! Am eu ac de cojocul ei, măcar că nu mă va lăsa să dorm o noapte, două ! Inginerul înţelesese ce vrea mecanicul. Cum de nu s-a gîndit şi el ? Era doar atît de simplu: să se modifice mecanismul maşinii. — Şi tăceai, tovarăşe Ungureanu, tăceai, ai ? îl luă el la rost, în glumă. Și-i strînse cu putere mina. — Surpriza, tovarăşe inginer ! Vreau să fac şi eu o surpriză în întrecere. ...In dimineaţa următoare, meşterul avea faţa trasă de oboseală — Uite, 250 de borcane închise... în 15 minute. M-am uitat la ceas. Dacă nu credeţi, priviţi borcanele ! '­• Directorul privea cînd la mașină, cînd la conserve. Inginerul — la fel. Pe cele două benzi rulante, la care începuse să lu­creze brigada Victoriei Doroftei, alunecau ca pe un șuvoi neîntrerupt borcanele cu conserve. In zgomot sec, sacadat, se în­chideau capacele : conserve de vinete, de fasole, de ardei şi de dovlecei, zeci şi zeci de borcane pe minut, la două maşini. Con­serve de bună calitate pentru populaţie. — Va trebui să modificăm angaja­mentele în întrecer­e — spuse Vic­toria Doroftei. Vom discuta şi cu cele­lalte brigăzi. Ne luptam pînă acum pentru 8000—9000 de borcane în 8 ore. Acum vom lupta pentru 18.000 și chiar pentru 20.000 intr-un schimb... P. DANILA De aproape 4 ori mai multe ţesături CODLEA (coresp. „Scînteii“). — Ţesăto­­ria Codlea era în trecut proprietatea ex­ploatatorului Mieskes Gheorghe. Căutînd doar să stoarcă profituri cît mai mari, fos­tul patron n-a investit, mulţi ani înainte de naţionalizare, nici un ban în întreprin­derea sa. Maşinile erau vechi şi uzate, iar condiţiile de muncă mizerabile. In anii regimului de democraţie popu­lară, ţesătoria Codlea şi-a schimbat cu totul înfăţişarea. In­secţii au fost intro­duse şi instalate maşini şi utilaje noi, iar maşinile vechi au fost modernizate. Nu­mărul maşinilor instalate în ultimii 6 ani este mai mare decit cel existent în fa­brică în 1948, în prezent sunt în curs de montare încă 8 războaie. Pe lingă ţesă­­torie a luat fiinţă şi o secţie de prepara­­ţie, care a fost înzestrată cu maşini noi şi moderne. Maşinile noi instalate în fa­brică — urzitoarele, maşina de bobinat, maşina automată de încleiat şi altele — au un randament cu sută la sută mai mare decît vechile maşini. Producţia a crescut, în ultimii ani, de aproape 4 ori. Colectivul întreprinderii se străduieşte să livreze ţesături tot mai multe şi mai va­riate. De la începutul anului şi pînă în pre­zent, muncitorii şi tehnicienii fabricii au dat peste plan cu 20.000 metri pătraţi mai multe ţesături. Tot de la începutul anului au fost introduse în lucru încă 10 desene noi. In întrecerea în cinstea zilei de 23 August, colectivul întreprinderii este ho­­tărît să producă 5.000 metri pătraţi ţesă­turi peste planul lunilor iulie şi august. Mii de perechi pantofi din piele economisită MEDIAŞ (coresp. „Scînteii“).­­ Colecti­vul de muncitori şi tehnicieni al fabricii „8 Mai“ Mediaş a obţinut, în cursul ace­stui an, realizări importante în domeniul măririi producţiei şi a productivităţii muncii, al economisirii materiei prime şi a materialelor. De la 1 ianuarie şi pînă în prezent, el a dat peste plan aproape 30.000 kg. talpă şi 16.000 perechi încălţă­minte de femei şi copii. Totodată s-au mai confecţionat peste plan 60 bucăţi hamuri, 17.200 kg. articole de marochinărie şi 160 kg. articole sportive. Pînă la 15 iulie, colectivul fabricii „8 Mai“ a­ realizat importante economii la materii prime şi la materiale auxiliare. Muncitorii şi tehnicienii atelierului de croit talpă au economisit 2.200 kg. talpă, din care se pot confecţiona peste 5.000 pe­rechi pantofi. Valoarea acestor economii se ridică la peste 50.000 lei. La atelierul de croit feţe s-au economisit, în aceeaşi pe­rioadă, 915 m.p. piele, din care se pot con­fecţiona aproape 7.000 perechi feţe pan­tofi. Valoarea materialelor economisite în­trece suma de 60.000 lei. Deosebit de importante sunt economiile realizate la materialele auxiliare. Deschi­­zîndu-şi conturi de economii, fiecare mun­citor­ s-a străduit, în cadrul întrecerii so­cialiste, să folosească mai raţional aţa de in pentru cusut, hîrtia, lacul, cuiele şi ce­lelalte materiale. La aceste materiale s-au realizat economii în valoare de aproape un milion lei. Printre muncitorii fruntaşi în lupta pentru economii se numără şi muncitorul croitor de piele Birză Nicolae. Croind cu multă atenţie, el a reuşit să economisea­scă, de la 1 ianuarie pînă la 1 iulie, 11.312 decimetri pătraţi piele, valorînd 5.086 lei. Socobeanu Teodor, iniţiatorul croirii în co­lectiv, a economisit, în mai puţin de 6 luni, aproape 9.000 decimetri pătraţi piele în valoare de ţieste 4.000 lei.­­ Importante economii au obţinut şi mun­citorii Kiss Andrei şi Pongrat Andrei din aceeaşi secţie. La talpă, cele mai frumoase realizări au fost obţinute de brigada ute­­mistă condusă de tînărul Lenghea Ion, care a economisit 2.904 kg. talpă, valorînd 23.852 lei. Din această cantitate se pot con­fecţiona tălpi pentru circa 5.000 perechi pantofi pentru femei. Bunuri de larg consum peste plan PITEŞTI (coresp. „Scînteii“). Munci­torii şi tehnicienii secţiilor de bunuri de larg consum ale întreprinderii industriale locale „23 August“-Piteşti au livrat însem­­nate cantităţi de produse peste plan. In ul­timele 5 luni ei au realizat, în afară de sar­cinile planificate, 4.995 kg. sfoară pentru tapiţerie şi pentru rufe, teracote pentru 28 sobe, 511 lighiane, 1.057 găleţi etc. Tot în acest timp s-au realizat, peste sarcina de plan, 1.043 kg. săpun de rufe. Munci­torii din secţia zaharicale au dat şi ei peste plan 500 kg. sirop şi mai bine de 1.000 kg. bomboane. Colectivul secţiei lin­gerie a confecţionat, din cupoane de pinză albită, 900 cămăşi bărbăteşti şi de copii, 1.425 feţe de pernă şi peste 10.000 halate. -----------­Ce e nou în fabrica noastră Corespondenţii voluntari de la fabri­ca de confecţii „Gh Gheorghiu-Dej“ din Capitală au trimis in ultimele zile redacţiei veşti despre noile realizări din întreprinderea lor. MODELE NOI In sectorul 6 al fabricii noastre au în­ceput să se lucreze noi modele de ro­chiţe de vară pentru fetiţe, bluze pen­tru femei şi costume pentru băieţi, împreună cu tovarăşele mele, eu lucrez la un nou model de rochiţe de vară, din clandi­nă de diferite culori. Sectorul nostru va pune în lucru, pînă la 23 August, 17 noi modele de confec­ţii. (de la S. Magdalena). CREŞTE PRODUCTIVITATEA MUNCII De curînd, în sectorul confecţii pentru femei şi copii a început să se aplice un nou sistem de lucru, denumit „Prodsincron“. Lucrind după acest sistem, muncitorii pot folosi din plin timpul de lucru, sporind mult pro­ductivitatea muncii. Sectorul nostru a izbutit să producă în scurt timp cu 40-50% mai multe confecţii pentru fe­mei şi copii decît înainte de aplicarea noului sistem de lucru. Tovarăşele Flo­­rica Dima, D. Stoian, I. Ionescu şi al­tele, sunt fruntaşe în întrecerea socia­listă. Prin aplicarea sistemului „Prodsin­cron" creşte simţitor şi cîştigul mun­citorilor. (de la E. Raţiu). CLUBUL ŞI STAŢIONARUL In curînd se vor inaugura în fabrica noastră un nou club şi un nou staţio­nar. Lucrările sînt pe terminate. Clubul are o frumoasă sală de festivităţi, o sală de lectură, o bibliotecă, dotată cu 50.000 de volume, şi săli pentru sport. Staţionarul, înfiinţat în localul poli­clinicii, are 40 de paturi şi întreg uti­lajul necesar. Pe lîngă staţionar vor funcţiona o farmacie proprie, sală de tratamente,­­ sală dee mese, băi etc. (de la S. Bărbulescu). ORĂŞELUL COP­ILOR De 23 August copiii căminului în­treprinderii noastre vor primi un dar minunat. Pe o suprafaţă de 16.000 metri pătraţi, de jur împrejurul căminului, se amenajează pentru ei trei parcuri cu ronduri mari de flori, cu alei mărgi­nite de copaci, cu bazine de înot, ba­lansoare, leagăne, tobogane, piste de­­ trotinete etc. (de la B. Spiridon). 01. ou 40

Next