Scînteia, august 1954 (Anul 23, nr. 3040-3065)
1954-08-01 / nr. 3040
lag 2 Ziua Marinei R. P. R. Prima duminică a lunii august a devenit, printr-o hotărîre a Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Ziua Marinei Republicii Populare Romine. Anul acesta, poporul nostru sărbătoreşte pentru prima oară Ziua Marinei R.P.R., exprimîndu-şi dragostea pentru Flota Maritimă şi Fluvială şi pentru marinarii care apără frontierele maritime şi fluviale ale patriei. Totodată, această zi este un prilej de mobilizare a echipajelor pentru obţinerea de noi succese în pregătirea de luptă şi politică,in întărirea disciplinei militare. Sărbătorirea Zilei Marinei R.P.R. constituie un prilej de cinstire a glorioaselor tradiţii ale marinei noastre, a vechii frăţii de arme romîno-ruse. In decursul veacurilor, corăbierii romîni au luat parte la multe lupte duse de poporul nostru pentru apărarea independenţei naţionale, participînd — între altele — alături de eroicii marinari ruşi şi sub comanda generalisimului Suvorov la cucerirea cetăţii turceşti Ismail, in 1791. In amintirea poporului nostru vor rămîne neşterse faptele de vitejie ale marinarilor romîni în luptele purtate, alături de marinarii ruşi pe Dunăre, în cursul războiului de independenţă din 1877. Oamenilor muncii le sunt deosebit de scumpe tradiţiile revoluţionare ale flotei noastre. In anii 1917-1919, sub puternica influenţă a valului revoluţionar stîrnit de Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, echipajele unor vase militare romîneşti s-au revoltat, alungind pe ofiţeri şi dînd unor vase numele de „Revoluţia Socialistă“, „Republica Romînă“, „1907“, „Ion Roată“. . In primele zile după 23 August 1944, marinarii romîni au participat alături de eroicii marinari sovietici la luptele pentru alungarea cotropitorilor hitlerişti. Astfel, marinarii romîni au reuşit să ocupe litoralul Mării Negre şi să împiedice debarcările de pe navele hitleriste. Pe Dunăre, monitoarele „Ardeal“ şi „Lahovari“ au capturat o şalupă armată, 3 pontoane armate, 2 remorchere şi 8 şlepuri hitleriste ; alte monitoare au capturat un ponton armat, 16 remorchere, 2 şalupe şi 62 şlepuri. Detaşamentele de luptători romîni au dezarmat unităţi hitleriste la Călăraşi şi la Turnu-Severin, făcînd numeroşi prizonieri. Navele noastre au minat Dunărea, în Ostrovul Corbul, împiedicînd astfel scurgerea convoaielor hitleriste prin zona Turnu-Severin; aceste baraje au pus pe hitlerişti în imposibilitate de a acţiona şi i-au obligat să-şi scufunde aproape 60 de nave. în zona Turnu-Severin, unităţile noastre fluviale au sprijinit cu toate mijloacele trecerea trupelor sovietice peste Dunăre, în Iugoslavia, pentru a alunga şi nimici bandele hitleriste. Urmărirea trupelor hitleriste a fost uşurată de operaţiunile de executare a dragajului pe Dunăre, graţie cărora pînă la 2 aprilie 1945 această importantă arteră de comunicaţie a fost redată în întregime navigaţiei de către flotila noastră, în strînsă colaborare cu flotila sovietică de pe Dunăre, însufleţiţi de un fierbinte patriotism şi avînd mereu în faţă exemplul măreţului eroism al marinarilor sovietici, marinarii flotei noastre au luptat vitejeşte, neprecupeţindu-şi viaţa, pentru zdrobirea duşmanului. Pentru aportul adus la nimicirea bandelor fasciste, numeroşi marinari romîni au fost distinşi de guvernul sovietic cu ordine şi medalii, înalta cinste de a apăra cuceririle şi libertăţile poporului muncitor, de a veghea la apărarea frontierelor noastre maritime şi fluviale încălzeşte inimile matrozilor, cartnicilor şi ofiţerilor flotei noastre maritime şi fluviale. Succesele însemnate obţinute în ridica de contraamiral MIHAI NICOLAE rea nivelului pregătirii de luptă a matrozilor, cartnicilor şi ofiţerilor, în educarea acestora în spiritul dragostei nemărginite faţă de patrie, se datoresc muncii desfăşurate de comandanţi, de organele politice, de organizaţiile de partid şi U.T.M. de pe nave şi de la celelalte unităţi ale marinei. Prin exemplul lor personal, prin munca lor stăruitoare de zi cu zi, comuniştii şi utemiştii din flotă dezvoltă în rîndurile tuturor marinarilor conştiinţa marii răspunderi ce le revine în apărarea graniţelor maritime şi fluviale ale patriei noastre. Matrozii, cartnicii şi ofiţerii Forţelor Maritime Militare depun eforturi deosebite pentru a deveni luptători bine pregătiţi din punct de vedere militar şi politic. U.T.M.-ul educă tineretul patriei noastre în spiritul dragostei faţă de Armata noastră populară, faţă de Forţele Marinei noastre Militare, aflate în slujba păcii. Datorită dezvoltării economice a ţării noastre şi eforturilor oamenilor muncii conduşi de partid, flota noastră a fost înzestrată cu o tehnică modernă. Industria noastră de construcţii navale şi tehnica navală au obţinut însemnate succese. Astăzi, toate lucrările de nave, pentru care pe vremea stăpînirii burgheziei eram tributari şantierelor din ţările Apusului, sunt executate de muncitorii, de tehnicienii şi de inginerii de la şantierele noastre navale, după proiectele inginerilor noştri şi cu materiale fabricate, în cea mai mare parte, de industria noastră socialistă. La temelia dezvoltării forţelor noastre maritime se află grija şi sprijinul neprecupeţit al partidului şi guvernului. Efectivele Marinei R.P.R. sunt educate în spiritul dragostei fierbinţi faţă de patrie şi popor, al devotamentului faţă de partid şi guvern, în spiritul dragostei şi recunoştinţei nepieritoare faţă de marele popor sovietic, al prieteniei frăţeşti cu toate popoarele iubitoare de pace şi libertate, în spiritul vigilenţei neobosite faţă de duşmanii păcii. Munca politică desfăşurată de organizaţiile de partid şi de U.T.M. dezvoltă în conştiinţa marinarilor hotărîrea de a îndeplini întocmai cerinţele jurămîntului militar şi ale regulamentelor militare. Poporul nostru se poate bizui pe Marina sa Militară, pe devotamentul şi pregătirea echipajelor acesteia. Bine dotate cu armament, cu mijloace şi cu tehnică de luptă, cu instalaţii şi cu aparate moderne, navele noastre sunt unităţi de luptă bine pregătite, îndreptăţind încrederea pe care o acordă partidul şi oamenii muncii din patria noastră Forţelor Maritime Militare ca parte componentă a Forţelor noastre Armate. Ajutorul multilateral pe care Uniunea Sovietică îl acordă patriei noastre s-a făcut simţit şi în dezvoltarea Flotei noastre Maritime Militare. Nemuritoarele fapte de arme ale bravilor marinari sovietici, eroismul lor în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, însufleţesc pe marinarii noştri în lupta pentru însuşirea unei tot mai înalte măestrii militare. Marina noastră Militară se mîndreşte pe drept cuvînt cu marinari fruntaşi ca Boca Matei, Petre Ioan, Bartoloş Bella, Aron Mihai şi alţii, care obţin succese însemnate în pregătirea de luptă şi politică. O condiţie hotărîtoare a întăririi Forţelor noastre Maritime constă în însuşirea ştiinţei şi artei militare sovietice, a înaltelor calităţi morale şi de luptă caracteristice ostaşului şi marinarului sovietic. , Ziua Marinei R.P.R. se sărbătoreşte în condiţiile în care întregul nostru popor întîmpină cu noi succese cea de a 10-a aniversare a eliberării României. Matrozii, cartnicii şi ofiţerii flotei noastre se pregătesc pentru această glorioasă aniversare obţinînd noi succese în pregătirea de luptă şi politică, contribuind cu toate forţele lor la întărirea legăturilor de nezdruncinat dintre armată şi popor, la cimentarea frăţiei de arme dintre armata noastră şi glorioasa Armată Sovietică. In felul acesta îşi manifestă marinarii Flotei noastre Militare dragostea faţă de patrie, faţă de partid şi guvern, hotărîrea lor de a apăra munca paşnică şi cuceririle dobîndite prin lupte grele de poporul nostru muncitor sub conducerea partidului. Cu un bilanţ de însemnate realizări se prezintă marinarii navelor comerciale care îndeplinesc planurile de transport şi schimburi comerciale. Faptele eroice ale echipajului vasului romînesc de transport „Plehanov“ , care, ameninţat de naufragiu în timpul unei furtuni în Marea Baltică, a reuşit cu preţul unor eforturi eroice să salveze vasul, precum şi încărcătura lui — constituie un exemplu de patriotism şi de spirit de sacrificiu, care umple de mîndrie inimile oamenilor muncii din patria noastră. Izvorul forţei şi tăriei Marinei R.P.R. constă în înalta conştiinţă patriotică a matrozilor, cartnicilor şi ofiţerilor, în faptul că ei fac parte dintr-o armată căreia-i sunt străine orice tendinţe de agresiune şi cotropire, că slujesc cauza nobilă a apărării păcii şi a independenţei naţionale. Parte componentă a Armatei R.P.R., Forţele Maritime Militare apără munca paşnică a poporului nostru, fiind totodată gata să dea o lovitură nimicitoare agresorilor imperialişti care ar cuteza să lovească în interesele de stat şi în securitatea Republicii Populare Române. De ziua Marinei R.P.R., matrozii, cartnicii şi ofiţerii flotei noastre îşi iau, în faţa întregului popor muncitor, în faţa partidului şi a guvernului, angajamentul să-şi îmbunătăţească necontenit pregătirea de luptă şi politică, să-şi îndeplinească cu cinste sarcina de apărători ai marilor cuceriri ale celor ce muncesc. In august 1953 Plenara lărgită a C.C. al P.M.R a dezbătut sub toate aspectele problemele cu privire la dezvoltarea economiei naţionale a ţării şi la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Hotărîrile plenarei, prevăzând dezvoltarea continuă a industriei grele, în special a acelor ramuri pentru care există o bază sigură de materii prime în ţară, pun ca o sarcină de primă importanţă dezvoltarea puternică a producţiei agricole, a industriei uşoare şi alimentare şi sporirea producţiei bunurilor de consum popular. Hotărîrile plenarei C.C. au avut un puternic ecou şi au fost aprobate cu căldură de oamenii muncii din Romînia. Lupta pentru sporirea producţiei mărfurilor de larg consum a devenit o cauză a întregului popor In anul care s-a scurs după plenaa C.C. producţia mărfurilor de consum popular a crescut considerabil. De pildă, producţia ţesăturilor de bumbac a sporit cu 10%, a ţesăturilor de mătase — cu 12%, a poplinului — cu 84%, a încălţămintei — cu 7%, a articolelor de pielărie — cu 104%, a vaselor de fontă — cu 21%. Un rol important în mobilizarea oamenilor muncii pentru realizarea programului de ridicare cit mai rapidă a nivelului de trai al populaţiei, trasat de partid, revine presei centrale şi locale. Ziarele „Scînteia“, „Romînia Liberă“ şi „Munca“ au desfăşurat o muncă importantă de popularizare a hotărîrilor Plenarei din august a C.C. Ele au publicat numeroase articole, corespondenţe şi alte materiale care au contribuit la îmbunătăţirea muncii politice şi organizatorice a organizaţiilor de partid şi sindicale şi a sfaturilor populare. In coloanele ziarelor se generalizează experienţa muncii de partid şi sindicale, se popularizează iniţiativa între*) Articol apărut în ,,PENTRU PACE TRAINICĂ, PENTRU DEMOCRAŢIE POPULARĂ !“ nr. 31 (299), prinderilor care produc obiecte de consum popular, succesele în muncă ale inovatorilor în producţie. Ingrijindu-se de satisfacerea nevoilor crescînde ale populaţiei, partidul şi guvernul democrat-popular au dublat aproape volumul prevăzut al investiţiilor în ramurile industriei producătoare de bunuri de larg consum. De pildă, în industria alimentară investiţiile vor creşte de la 980 milioane de lei la 1,8 miliarde de lei în anii 1953-1955, iar în industria textilă şi de încălţăminte — cu 1,3 miliarde de lei. Aceste investiţii reprezintă o bază puternică pentru ridicarea continuă a producţiei mărfurilor de consum popular. Totodată, rezolvarea cu succes a acestei sarcini economice dintre cele mai importante depinde într-o măsură considerabilă de folosirea rezervelor interne ale fiecărei întreprinderi, de desfăşurarea largă a iniţiativei oamenilor muncii. Ţinînd seamă de acest lucru, ziarele combat energic tendinţa manifestată de unii conducători ai organizaţiilor de partid şi de stat, şi anume de a aştepta ca problema sporirii producţiei să fie rezolvată numai pe seama construirii de întreprinderi noi. Presa centrală din R.P.R. arată mereu şi sub diferite forme oamenilor muncii că pentru ridicarea continuă a nivelului lor de trai se cere participarea lor personală la lupta pentru mărirea producţiei, ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost al produselor şi îmbunătăţirea calităţii lor. Redacţiile ziarelor „Scînteia“, „Romînia Liberă“ şi „Munca" au organizat cîteva consfătuiri cu conducători de ministere, directori de întreprinderi, ingineri şi muncitori. Aceste consfătuiri au ajutat la cunoaşterea mai concretă a muncii întreprinderilor din industria uşoară şi alimentară, la generalizarea experienţei lor şi dezvăluirea lipsurilor. Un puternic ecou a avut în ţară publicarea în „Scînteia“ a dezbaterilor consfătuirii cu colectivul fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, precum şi ale consfătuirii cu muncitorii fruntaşi şi cadrele de conducere din principalele întreprinderi de ţesătorii şi filaturi din ţară. Realizarea propunerilor făcute la această consfătuire a contribuit în special la faptul că fabrica „Gh. Gheorghiu-Dej“ şi-a sporit simţitor producţia de confecţii, fără noi investiţii. Iniţiativa acestei fabrici, care a desfăşurat o largă întrecere socialistă pentru folosirea rezervelor interne, a fost însuşită de numeroase întreprinderi din industria uşoară din ţară. „Scînteia” publică sistematic materiale care arată cum comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti de partid şi organizaţiile de bază ale partidului conduc întreprinderile din industria uşoară, cum luptă ele pentru a obţine creşterea producţiei mărfurilor de consum popular. Pe lingă articolele de fond şi alte materiale, acestor probleme le-au fost consacrate articole scrise de secretari de organizaţii de partid, ingineri şi tehnicieni din întreprinderi şi alţii. In articolul ei, Elena Stoica, secretar al organizaţiei de partid de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, scria că rezervele interne din fiecare întreprindere pot fi descoperite şi folosite în întregime numai în cazul cînd pentru aceasta vor fi atraşi toţi comuniştii, toţi muncitorii şi specialiştii fără partid. Deoarece în industria textilă din Romînia există încă o disproporţie între capacitatea de producţie a filaturilor şi fabricile de ţesut, ziarele „Scînteia“, „Munca“ şi „Romînia Liberă” au tratat pe larg lupta pentru descoperirea şi folosirea rezervelor interne, pentru o mai bună folosire a maşinilor în filaturi. In „Scînteia“ a fost prezentată pe larg experienţa în muncă a brigăzii filatoarei Antoaneta Alexovici de la uzinele textile „7 Noiembrie“, care a mărit randamentul maşinilor cu aproape 9%. In faţa fabricilor de ţesut, a industriei încălţămintei şi pielăriei s-a pus în mod ascuţit problema economiei de materii prime. Prin articolele primtorcătorului Al. Ştefănescu de la fabrica de postav Buhuşi, directorului fabricii de postav „Proletarul“ din Bacău şi altele, „Scînteia“ a înfăţişat cititorilor ei cum metodele înaintate de muncă permit ca prin cheltuirea cu economie a materiilor prime să se fabrice mai multe produse. Un ajutor serios l-a dat „Scînteia“ conducătorilor întreprinderilor şi organizaţiilor de partid în dezvoltarea producţiei articolelor metalice de larg consum, în special în marile întreprinderi metalurgice şi electrotehnice. Ziarul a criticat pe conducătorii care nu au vrut să înţeleagă că pe lîngă îndeplinirea planului de producţie a maşinilor şi utilajului la toţi indicii, ele pot şi trebuie să producă şi articole metalice de larg consum. Ca urmare a publicării în ziar a materialelor critice, uzinele „23 August” şi-au reorganizat secţia pentru producerea articolelor de larg consum, iar uzinele „Mao Tze-dun“ au luat măsuri în vederea sporirii sortimentului de la 12 la 21 de articole şi au sporit în trimestrul al II-lea volumul producţiei de larg consum cu 59%. In lupta întregului popor pentru creşterea producţiei obiectelor de larg consum, un rol important aparţine sindicatelor. Lor le revine sarcina dezvoltării iniţiativei creatoare a oamenilor muncii, organizarea întrecerii socialiste pe scară naţională. Ziarul „Munca“ a publicat o serie de materiale în care a analizat şi a generalizat experienţa pozitivă în muncă a organizaţiilor sindicale de la fabrica de postav „Transilvania“ din Cisnădie, de la fabrica „Tehnometal“ din Timişoara şi a altora. In numeroase întreprinderi din industria uşoară a avut un larg ecou publicarea în acest ziar a dezbaterilor consfătuirii colectivului fabricii „Industria Bumbacului A“ cu reprezentanţii fabricilor furnizoare, ai organizaţiilor comerciale interesate şi cu reprezentanţii ministerelor. Un loc însemnat în coloanele ziarelor centrale îl ocupă scrisorile şi corespondenţele oamenilor muncii consacrate dezvoltării producţiei bunurilor de larg consum. Ziarul „Munca“, de pildă, a introdus în coloanele sale rubrica „Tribuna participanţilor la întrecere“. Cititorii urmăresc cu interes materialele care se publică în această rubrică. Din păcate ea apare nu prea des. Zilele acestea ziarul „Scînteia“ a criticat în mod just ziarul „Munca“ pentru slaba iniţiativă şi îndeplinirea nesatisfăcătoare de către acest ziar a rolului organizator în întrecerea socialistă, în special în ramurile producătoare de bunuri de larg consum. Numeroase materiale cu privire la problemele producţiei mărfurilor de larg consum publică şi ziarul „România Liberă“. El concentrează atenţia cititorilor în special asupra problemelor sporirii producţiei obiectelor de larg consum în industria locală. Ziarul a publicat o serie de materiale critice şi autocritice ale unor preşedinţi ai comitetelor executive ale unor sfaturi populare ca I. Tăbîrcă (Regiunea Ploieşti), I. Vanţiu (Regiunea Baia Mare), Paul Bugyi (Regiunea Autonomă Maghiară) şi alţii. In coloanele ziarului „Romînia Liberă“ se publică sistematic materiale la rubrica „Cît mai multe produse din materiale economisite“. O lipsă este aceea că în această rubrică apar rareori scrisori şi corespondenţe ale muncitorilor. Cu toate că ziarele „Scînteia“, „Romînia Liberă“ şi „Munca“ au publicat numeroase materiale, între care articole şi corespondenţe ale activului de autori, tratarea problemelor legate de creşterea producţiei obiectelor de larg consum şi de îmbunătăţirea calităţii lor nu are încă un caracter sistematic şi consecvent. Este drept că în ultimul timp această activitate s-a înviorat în legătură cu pregătirea în vederea celei de a zecea aniversări a eliberării Romîniei. O lipsă însemnată în munca acestor ziare centrale este faptul că nu urmăresc stăruitor eficacitatea materialelor publicate, mai ales a materialelor critice. Or, redacţia nu poate rămîne indiferentă faţă de faptul dacă au fost luate sau nu măsurile cuvenite pentru înlăturarea deficienţelor; dacă nu sunt cumva uitate chiar de conducerea colectivului întreprinderii sau de organizaţia economică angajamentele în producţie, publicate în presă , ce greutăţi întîmpină colectivul care şi-a luat angajamente. Intensificîndu-şi participarea la lupta comună pentru creşterea producţiei obiectelor de larg consum, pentru îmbunătăţirea calităţii lor, înconjurîndu-se cu o largă reţea de corespondenţi din rîndurile muncitorilor şi ţăranilor, ziarele „Scînteia“, „Romînia Liberă” şi „Munca” vor deveni o armă şi mai puternică a Partidului Mun-^l1 citoresc Român în lupta lui pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. REVISTA PRESEI Lupta pentru sporirea producţiei de mărfuri de larg consum — cauză a întregului popor*) „Scînteia“ — organ al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, „Romînia Liberă“ — organ al Sfaturilor Populare din Republica Populară Romînă, „Munca“ — organ al Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Romînă b Onsi Li A In întîmpinarea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei Puternicul avînt al întrecerii socialiste pentru mai multe produse de consum popular Surpriza mecanicului Ungureanu Directorul Dumitru Oancea închise telefonul. Era bucuros și vesel de cele ce auzise. Niciodată fabrica nu mai avusese atîta materie primă. Nu se aşteptase la asemenea veste. Peste cîteva clipe însă, în locul zîmbetului, pe faţă i se citea neliniştea. Chemă în grabă pe inginerii şi pe meşterii fabricii : — E vorba, tovarăşi, de vagoanele de legume şi zarzavat... — Ce, nu ne vor sosi curînd ? — îl întrerupse, puţin speriat, inginerul şef. — Ba dimpotrivă — continuă directorul. Ne sosesc chiar mai multe decit ne aşteptam. Delegaţii noştri au făcut treabă bună. Ţăranii muncitori au contractat cantităţi mari. Vom primi cu încă o dată mai mult decit poate acoperi fabrica noastră. — Ce facem cu atîta materie primă ? era gîndul care-i frămînta pe toţi. Ar fi păcat să se strice bunătate de legume şi zarzavaturi. Asta ar fi însemnat în acelaşi timp creşterea preţului de cost, scumpirea produselor. Şi tocmai acum, cînd e mai mare zorul întrecerii în cinstea lui 23 August, cînd colectivul fabricii speră să-i lase mult în urmă pe cei de la „Filaret“, cu care sînt in întrecere. — Trebuie să ieșim din impas ! — spuse energic directorul. Să ne întocmim un plan de lucru, să judecăm bine. Deocamdată, să hotărîm primele măsuri pentru depozitare şi conservare. Anunţăm şi ministerul şi raionul de partid... ★ După două zile, dimineaţa, curtea întinsă a fabricii de conserve „Flora“ din Bucureşti era plină de legume. Noaptea fuseseră descărcate mari cantităţi de fasole, vinete, ardei, dovlecei, roşii. In jurul lor forfoteau echipe de muncitoare, incărcînd legumele în lăzi, în cărucioare. Munca era încordată, dar mormanele parcă nu voiau să scadă. Era migăloasă mai ales munca la curăţat. Răpea o mulţime de timp şi nu se putea executa odată cu celelalte operaţii. Deodată, muncitorii şi muncitoarele care trebăluiau în curte auziră cîntece şi larmă în stradă, dincolo de gardul înalt al fabricii. Apoi, porţile se deschiseră larg şi în şiruri lungi intrară, vesele şi gălăgioase, două sute de pioniere — elevele şcolilor elementare nr. 24 şi 25 din cartierul fabricii. In numai cîteva clipe curtea se împînzi de bluziţe albe, de cravate roşii. In acelaşi timp veniră să dea ajutor şi 60 de gospodine din cartier. In 4 zile întreaga cantitate de fasole — mii de kilograme — a fost curăţată. Depozitarea şi primele operaţii de prelucrare a tuturor legumelor eraţi gata la vreme. Dar abia acum veneau greutăţile cele mai mari : capacitatea fabricii era prea mică pentru a fabrica conservele intr-un timp cit mai scurt. La maşina de închis capacele borcanelor de conserve, muncitoarele din brigăzi discutau cu aprindere. Maistrul mecanic Dumitru Ungureanu, un om între două virste, înalt, modest şi scump la vorbă, asculta cu atenţie vorbele brigadierelor. Pînă la el ajungeau şi cuvintele directorului şi ale inginerului şef. — Oricît am încerca, oricît şi-ar intensifica munca în întrecere cele trei brigăzi, mai mult decit 8000 de borcane pe schimb nu se poate face — ii spunea directorului inginerul șef, arătîndu-i diferite calcule scrise pe o coală de hîrtie. Față de materia primă pe care o avem, ar trebui să producem intr-un schimb încă pe atîta. — Da, ai dreptate ! îi răspunse mîhnit directorul. Să mai fi avut o maşină de închis capacele... Tocmai în momentul acela veni la director maistrul mecanic Dumitru Ungureanu. Ii privi pe amîndoi şi le spuse : — Maşina nu vrea să închidă atîtea borcane cîte avem nevoie ! Ştiţi, tovarăşi, la ce m-am gîndit eu? Săptămîna trecută, cînd am fost în raionul Olteniţa, la fabrica din Valea Roşie, am văzut o maşină care sta degeaba. Mi-au spus atunci tovarăşii de acolo că n-au nevoie de ea. Ce-ar fi să le-o cerem ? In aceeaşi zi Ungureanu a plecat cu un camion să aducă maşina. Şi tot în aceeaşi zi a sosit cu ea la fabrică. S-au strins în jurul maşinii muncitorii şi inginerii. — Tot degeaba, a exclamat inginerul şef cercetînd maşina. Cu asta nu vom putea închide zilnic decit 3.500 borcane ! Or, nouă ne trebuie încă de cîteva ori pe atît! Toţi se posomoriră. Numai meşterul mecanic Ungureanu era vesel, pus pe glumă : — Lăsaţi maşinuţa pe seama mea ! Am eu ac de cojocul ei, măcar că nu mă va lăsa să dorm o noapte, două ! Inginerul înţelesese ce vrea mecanicul. Cum de nu s-a gîndit şi el ? Era doar atît de simplu: să se modifice mecanismul maşinii. — Şi tăceai, tovarăşe Ungureanu, tăceai, ai ? îl luă el la rost, în glumă. Și-i strînse cu putere mina. — Surpriza, tovarăşe inginer ! Vreau să fac şi eu o surpriză în întrecere. ...In dimineaţa următoare, meşterul avea faţa trasă de oboseală — Uite, 250 de borcane închise... în 15 minute. M-am uitat la ceas. Dacă nu credeţi, priviţi borcanele ! '• Directorul privea cînd la mașină, cînd la conserve. Inginerul — la fel. Pe cele două benzi rulante, la care începuse să lucreze brigada Victoriei Doroftei, alunecau ca pe un șuvoi neîntrerupt borcanele cu conserve. In zgomot sec, sacadat, se închideau capacele : conserve de vinete, de fasole, de ardei şi de dovlecei, zeci şi zeci de borcane pe minut, la două maşini. Conserve de bună calitate pentru populaţie. — Va trebui să modificăm angajamentele în întrecere — spuse Victoria Doroftei. Vom discuta şi cu celelalte brigăzi. Ne luptam pînă acum pentru 8000—9000 de borcane în 8 ore. Acum vom lupta pentru 18.000 și chiar pentru 20.000 intr-un schimb... P. DANILA De aproape 4 ori mai multe ţesături CODLEA (coresp. „Scînteii“). — Ţesătoria Codlea era în trecut proprietatea exploatatorului Mieskes Gheorghe. Căutînd doar să stoarcă profituri cît mai mari, fostul patron n-a investit, mulţi ani înainte de naţionalizare, nici un ban în întreprinderea sa. Maşinile erau vechi şi uzate, iar condiţiile de muncă mizerabile. In anii regimului de democraţie populară, ţesătoria Codlea şi-a schimbat cu totul înfăţişarea. Insecţii au fost introduse şi instalate maşini şi utilaje noi, iar maşinile vechi au fost modernizate. Numărul maşinilor instalate în ultimii 6 ani este mai mare decit cel existent în fabrică în 1948, în prezent sunt în curs de montare încă 8 războaie. Pe lingă ţesătorie a luat fiinţă şi o secţie de preparaţie, care a fost înzestrată cu maşini noi şi moderne. Maşinile noi instalate în fabrică — urzitoarele, maşina de bobinat, maşina automată de încleiat şi altele — au un randament cu sută la sută mai mare decît vechile maşini. Producţia a crescut, în ultimii ani, de aproape 4 ori. Colectivul întreprinderii se străduieşte să livreze ţesături tot mai multe şi mai variate. De la începutul anului şi pînă în prezent, muncitorii şi tehnicienii fabricii au dat peste plan cu 20.000 metri pătraţi mai multe ţesături. Tot de la începutul anului au fost introduse în lucru încă 10 desene noi. In întrecerea în cinstea zilei de 23 August, colectivul întreprinderii este hotărît să producă 5.000 metri pătraţi ţesături peste planul lunilor iulie şi august. Mii de perechi pantofi din piele economisită MEDIAŞ (coresp. „Scînteii“). Colectivul de muncitori şi tehnicieni al fabricii „8 Mai“ Mediaş a obţinut, în cursul acestui an, realizări importante în domeniul măririi producţiei şi a productivităţii muncii, al economisirii materiei prime şi a materialelor. De la 1 ianuarie şi pînă în prezent, el a dat peste plan aproape 30.000 kg. talpă şi 16.000 perechi încălţăminte de femei şi copii. Totodată s-au mai confecţionat peste plan 60 bucăţi hamuri, 17.200 kg. articole de marochinărie şi 160 kg. articole sportive. Pînă la 15 iulie, colectivul fabricii „8 Mai“ a realizat importante economii la materii prime şi la materiale auxiliare. Muncitorii şi tehnicienii atelierului de croit talpă au economisit 2.200 kg. talpă, din care se pot confecţiona peste 5.000 perechi pantofi. Valoarea acestor economii se ridică la peste 50.000 lei. La atelierul de croit feţe s-au economisit, în aceeaşi perioadă, 915 m.p. piele, din care se pot confecţiona aproape 7.000 perechi feţe pantofi. Valoarea materialelor economisite întrece suma de 60.000 lei. Deosebit de importante sunt economiile realizate la materialele auxiliare. Deschizîndu-şi conturi de economii, fiecare muncitor s-a străduit, în cadrul întrecerii socialiste, să folosească mai raţional aţa de in pentru cusut, hîrtia, lacul, cuiele şi celelalte materiale. La aceste materiale s-au realizat economii în valoare de aproape un milion lei. Printre muncitorii fruntaşi în lupta pentru economii se numără şi muncitorul croitor de piele Birză Nicolae. Croind cu multă atenţie, el a reuşit să economisească, de la 1 ianuarie pînă la 1 iulie, 11.312 decimetri pătraţi piele, valorînd 5.086 lei. Socobeanu Teodor, iniţiatorul croirii în colectiv, a economisit, în mai puţin de 6 luni, aproape 9.000 decimetri pătraţi piele în valoare de ţieste 4.000 lei. Importante economii au obţinut şi muncitorii Kiss Andrei şi Pongrat Andrei din aceeaşi secţie. La talpă, cele mai frumoase realizări au fost obţinute de brigada utemistă condusă de tînărul Lenghea Ion, care a economisit 2.904 kg. talpă, valorînd 23.852 lei. Din această cantitate se pot confecţiona tălpi pentru circa 5.000 perechi pantofi pentru femei. Bunuri de larg consum peste plan PITEŞTI (coresp. „Scînteii“). Muncitorii şi tehnicienii secţiilor de bunuri de larg consum ale întreprinderii industriale locale „23 August“-Piteşti au livrat însemnate cantităţi de produse peste plan. In ultimele 5 luni ei au realizat, în afară de sarcinile planificate, 4.995 kg. sfoară pentru tapiţerie şi pentru rufe, teracote pentru 28 sobe, 511 lighiane, 1.057 găleţi etc. Tot în acest timp s-au realizat, peste sarcina de plan, 1.043 kg. săpun de rufe. Muncitorii din secţia zaharicale au dat şi ei peste plan 500 kg. sirop şi mai bine de 1.000 kg. bomboane. Colectivul secţiei lingerie a confecţionat, din cupoane de pinză albită, 900 cămăşi bărbăteşti şi de copii, 1.425 feţe de pernă şi peste 10.000 halate. -----------Ce e nou în fabrica noastră Corespondenţii voluntari de la fabrica de confecţii „Gh Gheorghiu-Dej“ din Capitală au trimis in ultimele zile redacţiei veşti despre noile realizări din întreprinderea lor. MODELE NOI In sectorul 6 al fabricii noastre au început să se lucreze noi modele de rochiţe de vară pentru fetiţe, bluze pentru femei şi costume pentru băieţi, împreună cu tovarăşele mele, eu lucrez la un nou model de rochiţe de vară, din clandină de diferite culori. Sectorul nostru va pune în lucru, pînă la 23 August, 17 noi modele de confecţii. (de la S. Magdalena). CREŞTE PRODUCTIVITATEA MUNCII De curînd, în sectorul confecţii pentru femei şi copii a început să se aplice un nou sistem de lucru, denumit „Prodsincron“. Lucrind după acest sistem, muncitorii pot folosi din plin timpul de lucru, sporind mult productivitatea muncii. Sectorul nostru a izbutit să producă în scurt timp cu 40-50% mai multe confecţii pentru femei şi copii decît înainte de aplicarea noului sistem de lucru. Tovarăşele Florica Dima, D. Stoian, I. Ionescu şi altele, sunt fruntaşe în întrecerea socialistă. Prin aplicarea sistemului „Prodsincron" creşte simţitor şi cîştigul muncitorilor. (de la E. Raţiu). CLUBUL ŞI STAŢIONARUL In curînd se vor inaugura în fabrica noastră un nou club şi un nou staţionar. Lucrările sînt pe terminate. Clubul are o frumoasă sală de festivităţi, o sală de lectură, o bibliotecă, dotată cu 50.000 de volume, şi săli pentru sport. Staţionarul, înfiinţat în localul policlinicii, are 40 de paturi şi întreg utilajul necesar. Pe lîngă staţionar vor funcţiona o farmacie proprie, sală de tratamente, sală dee mese, băi etc. (de la S. Bărbulescu). ORĂŞELUL COPILOR De 23 August copiii căminului întreprinderii noastre vor primi un dar minunat. Pe o suprafaţă de 16.000 metri pătraţi, de jur împrejurul căminului, se amenajează pentru ei trei parcuri cu ronduri mari de flori, cu alei mărginite de copaci, cu bazine de înot, balansoare, leagăne, tobogane, piste de trotinete etc. (de la B. Spiridon). 01. ou 40