Scînteia, februarie 1955 (Anul 24, nr. 3196-3219)

1955-02-01 / nr. 3196

Pag. 2 S­C­Î­N­T­E­I­A Comunicatul Direcţiunii Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române (Urmare din pag. l-a) crescut cu 6,6% din care producţia mij­loacelor de producţie cu 3,9% şi producţia de bunuri de consum cu 10,5%. La principalele produse s-a atins urmă­torul nivel:' ■-« • Producţia de tractoare, maşini şi unelte agricole, în comparaţie cu anul 1953, a atins următorul nivel: Tractoare pe şenile cu motor Diesel de 35 C.P. 103,7 Pluguri cu tracţiune mecanică 388,1 Pluguri universale şi reversi­bile cu tracţiune animală 291,8 Pluguri de vie cu tracţiune animală 93,6 Cultivatoare cu tracţiune me­canică 247,0 Grape cu colţ­ cu tracţiune mecanică cu 2 şi 3 cîmpuri 282,4 Semănători de cereale cu tracţiune mecanică 103,7 Secerători-legători 105,5 Greble mecanice cu tracţiune animală 437,7 Batoze de cereale 97,6 Aparate portabile de stro­pit via 183,8 Tocătoare de nutreţ acţionate manual 265,0 Casmale şi lopeţi forjate 99,1 Greble 149,1 Piese de schimb pentru ma­şini agricole cu tracţiune mecanică 449,7 Piese de schimb pentru trac­toare agricole 234,9 Piese de schimb pentru plu­guri cu tracţiune animală 334,8 Creşterile importante obţinute în anul 1954 faţă de anul 1953 la producţia de ma­şini şi utilaje agricole şi piese de schimb arată atenţia deosebită acordată întăririi şi dezvoltării bazei tehnico-materiale a agriculturii Ca urmare a măsurilor luate de guvern, producţia bunurilor de consum a crescut în semestrul 11.1954, comparativ cu se­mestrul 11.1953, astfel: la came cu 62,1%, slănină cu 108,7%, preparate şi conserve de came cu 78,5%, peşte cu 12,3%, lapte de consum cu 35,4 %, unt cu 18,5%, brînzeturi cu 16,7%, săpun cu 26,3%, ţesături de bumbac cu 19,5%, ţesă­turi de lină cu 7,0%, ţesături de mătase cu 19,3%, tricotaje de bumbac cu 7,3%, ciorapi de bumbac cu 8,8 %, confecţii de bumbac pentru copii cu­ 89,6%, confecţii de lină pentru copii cu 56,2%, articole de menaj din sticlă cu 38,7%, porţelan de menaj cu 12,9%, aparate radiorecepţie cu 214,0%, aparate electrocasnice cu 190,5%. Potrivit Hotărîrii plenarei lărgite a Co­mitetului Central al P.M.R din 19—20 au­gust 1953, în anul 1954 s-a realizat un pro­gres însemnat în dezvoltarea producţiei agricole, în vederea ridicării neîncetate a nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră. Au fost luate o serie de mă­suri importante în vederea sporirii pro­ducţiei agricole, prin consolidarea bazei tehnico-materiale a agriculturii, prin întărirea, organizatorică a unităţilor agri­cole socialiste, precum şi prin cointeresa­rea materială a ţărănimii muncitoare, în cursul anului 1954, staţiunile de ma­şini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat au fost înzestrate cu 5600 tractoare (socotite în tractoare de 15 C.P.), cu peste 3100 pluguri de tractor, 460 combine auto­propulsate, 1­900 batoze, 1310 secerători-le­gători, 1930 cultivatoare, cu peste 2000 se­mănători, precum şi cu alte maşini şi unelte agricole. .. Numărul cadrelor tehnice din agricul­tură a crescut faţă de anul 1953 cu 460 ingineri agronomi, 200 ingineri zootehnişti şi medici veterinari, 2 930 tractorişti şi 150 ingineri silvici. Totodată au fost îndru­mate spre agricultură peste 4500 de noi cadre tehnice cu pregătire medie. Un aju­tor important a fost dat sectorului socia­list al agriculturii de­ către cei 1.000 teh­nicieni din alte ramuri ale economiei na­ţionale care au plecat să lucreze în agri­cultură. De asemenea, un număr de peste mobilă cu 40,3%, precum şi la alte bunuri de consum. S-a acordat o atenţie deosebită produc­ţiei de sortimente corespunzătoare cereri­lor sporite ale populaţiei. Astfel, în cursul anului 1954, la o creştere a producţiei de ţesături de lină de .3,7 . stofele pentru lodene au crescut cu 40,4% ; la o creş­tere a ţesăturilor de bumbac de 6,9% pro­ducţia, de sibir a crescut cu­­ 27,9%, de ca­tifea cord cu 54,5%, de poplinuri pen­tru cămăşi cu­­67,2%* ; la o creştere a ţe­săturilor de mătase de 10,6%, producţia de ţesături imprimate a crescut cu 37,3%; în industria alimentară, la o creştere a producţiei de pîine de 1­0,6%­, producţia de pîine albă şi specialităţi a crescut cu 18,0% ; la o creştere a producţiei de pre­parate de carne de 38,8%, producţia de erenvurşti şi de breţini a crescut cu 83,0%; la o creştere a producţiei de produse za­haroase de 16,9% la Ministerul Industriei Alimentare, produsele de cofetărie cresc cu 28,3%.­­­De asemenea, s-a fabricat pentru prima dată în ţară „vinilinul“, înlocuitor de piele, din care se confecţionează diferite obiecte de consum. In cursul anului 1954 s-a îmbunătăţit folosirea utilajului în industrie faţă de anul 1953. Astfel, în industria petrolului a crescut viteza medie de foraj la exploa­tare ; în industria siderurgică a crescut indicele de utilizare a laminoarelor; în industria textilă s-a îmbunătăţit folosirea maşinilor de filat şi a războaielor de ţe­sut bumbac ; în industria alimentară a fost mai bine folosită capacitatea de pro­ducţie a unor utilaje importante din fa­bricile de zahăr şi a valţurilor pentru mă­cinatul griului. Mai sunt capacităţi de producţie încă slab folosite, care constituie însemnate re­zerve pentru lărgirea producţiei indus­triale. în cadrul Ministerului Industriei Meta­lurgice şi Construcţiilor de Maşini nu s-au folosit în mod satisfăcător furnalele, cup­toarele de oţel Martin , la Ministerul In­dustriei Materialelor de Construcţii nu s-a folosit întreaga capacitate de producţie a cuptoarelor de klinker. S-a continuat extinderea mecanizării la procesele grele şi a celor care necesită un volum mare de muncă. Astfel, în exploa­tările carbonifere ale Ministerului Indus­triei Cărbunelui indicele de mecanizare la transportul în subteran a crescut de la 79,1 % în 1953, la 88,1% în 1954, iar la tăie­rea în abataj de la 77,2% la 83,2%; de ase­­menea, a crescut mecanizarea lucrărilor în exploatările forestiere ale Ministerului In­dustriei Lemnului, Hîrtiei şi Celulozei. Unele ministere şi organizaţii economice centrale n-au îndeplinit planul meca­nizării proceselor grele de producţie şi cu un volum mare de muncă, iar mica mecanizare s-a aplicat într-un mod nesa­tisfăcător faţă de posibilităţile tehnice ale întreprinderilor. Astfel, unele exploatări carbonifere ale Ministerului Industriei Cărbunelui, deşi au fost dotate cu utilaje şi mecanisme noi, n-au luat măsuri pen­tru introducerea şi folosirea lor complectă. Ca urmare a faptului că unele între­prinderi n-au folosit complect capaci­tăţile de producţie de care dispuneau, n-au respectat normele de consum la ma­terii prime, materiale, combustibil, au desfăşurat un proces de producţie nerit­mic, cu rebuturi şi cheltuieli suplimen­tare inutile, planul de reducere a pre­ţului de cost în industrie n-a fost în­deplinit în întregime. Ministerele şi organizaţiile economice centrale care n-au îndeplinit planul de reducere a preţului de cost într-o mă­sură mai mare sunt: Ministerul Indus­triei Materialelor de Construcţii, Ministe­rul Industriei Lemnului, Hîrtiei şi Celu­lozei, Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, Ministerul In­dustriei Uşoare. în anul 1954 s-a continuat înzestrarea ramurilor industriei şi ale economiei na­ţionale cu tehnica nouă. S-au produs noi tipuri de utilaje electrotehnice necesare industriei. Prima serie de autocamioane produse şi montate în ţară au fost folo­site în industrie şi transporturi cu rezul­tate satisfăcătoare. Pentru mecanizarea muncilor agricole, industria de construc­ţii de maşini a produs noi tipuri de ma­şini şi unelte agricole, cum sunt: grape netezitoare cu tracţiune mecanică, prăşi­­tori cu tracţiune animală, iar pentru in­dustria alimentară noi utilaje ca : maşini de tocat carne de mare capacitate, prese mecanice pentru vin, centrifugă pentru analiza laptelui şi altele. S-au pus la punct noi prototipuri de maşini şi utilaje, motor cu combustie internă de 450 C.P., cu combustibil lichid, vagoane cisterne şi de marfă de mare ca­pacitate, vagon de tramvai de viteză şi de capacitate mare, transformator de mă­sură pentru tensiuni de 15/0,1 kV, cosi­toare cu tracţiune animală, trior centri­fugal, separator de lapte de mare capaci­tate şi altele. In anul 1954, oamenii muncii din ţara noastră au făcut noi propuneri de ra­ţionalizare şi perfecţionare a procesului de producţie. S-au aplicat peste 26.000 raţio­nalizări, inovaţii şi invenţii, care însu­mează economii anuale antecalculate în valoare de peste 330 milioane lei. 2500 lucrători din agricultură au terminat în anul 195­4 diferite cursuri de calificare. In cursul anului 1954, ţărănimea mun­citoare cu gospodării individuale a primit sprijin d­in partea statului in vederea spo­ririi producţiei agricole, prin aproviziona­rea cu mai multe unelte agricole şi mate­riale de construcţie, prin folosirea maşini­lor din cele cca 3800 centre şi subcentre de închiriat maşini agricole ale coopera­tivelor de consum săteşti, prin acordarea de seminţe de soi De asemenea, s-a dat un sprijin mai mare prin staţiunile de ma­şini şi tractoare, care au efectuat, pentru gospodăriile ţărăneşti individuale, cu 57% mai multe lucrări agricole ca in anul 1953. Datorită muncii susţinute a ţăranilor muncitori, a oamenilor muncii din gospo­dării agricole de stat, gospodării agricole colective şi întovărăşiri, precum şi a spri­jinului muncitorilor, inginerilor şi tehni­cienilor din staţiunile de maşini şi trac­toare, campania de însămînţări din pri­măvara anului 1954 s-a încheiat cu suc­ces, însămînţîndu­-se cu culturi de primă­vară cca. 6,4 mii. ha Porumbul, una din principalele culturi cerealiere, a fost însămînţat pe o supra­faţă de cca 3,4 mii. ha, cu 500 mii ha, mai mult ca în anul 1953 S-au extins suprafeţele cultivate cu fa­sole, cartofi, legume-păstăi, in­ ulei şi alte plante, precum şi suprafaţa culturilor fu­rajere. Pentru prima oară s-a însămînţat pe suprafeţe mai întinse porumbul şi floarea­­soarelui în cuiburi aşezate în pătrat şi s-a extins însămînţarea păioaselor în rînduri încrucişate. Deşi în acest an s-a pus la dispoziţia agriculturii o cantitate mai mare de în­grăşăminte chimice decit în anul 1953, Ministerul­ Agriculturii şi Silviculturii n-a asigurat folosirea lor integrală. Cu toate condiţiunile climaterice nefa­vorabile în unele regiuni, producţia totală de cereale şi alte boabe a depăşit produc­ţia din anul 1953, realizîndu-se o canti­tate de peste 9 milioane tone, datorită în­deosebi recoltei bogate obţinute la cultu­ra porumbului. Prin folosirea raţională a mijloacelor mecanizate şi printr-o mai bună organi­zare a muncii, unele gospodării agricole de stat au obţinut rezultate superioare celor din 1953. Astfel, gospodăria agricolă de stat din comuna Chirnogi, reg­inea Bucureşti, a obţinut la bumbac 1800 kg. la ha. pe o suprafaţă de 150 hectare, iar la i­azăre 1800 kg. la ha. Gospodăria agricolă de stat din Odo­­beşti, regiunea Bîrlad, a obţinut la stru­guri cca. 9500 kg. la­ ha.­­de pe o suprafaţă de 971 ha., la porumb pentru siloz 26.000 kg. la ha., iar la sfecla furajeră 22.600 kg. la ha. Acele gospodării agricole de stat care n-au executat însă lucrările da însămîn­­ţare şi de întreţinere a culturilor la timp şi în bune condiţiuni, care n-au folosit în întregime capacitatea de producţie a mijloacelor mecanizate, au obţinut recolte nesatisfăcătoare, mai cu seamă la culturile prăşi­toare. Astfel, gospodăriile agricole de stat: Crăeşti, regiunea Bîrlad, Bîrzeşti, regiunea Iaşi, Casimcea, regiunea Constanţa, şi al­tele au obţinut, la majoritatea culturilor, recolte mai mici decit cele obţinute în 1953. Gospodăriile agricole colective şi înto­vărăşirile au obţinut în anul 1954 recolte mai mari decit în 1953. Gospodăria agricolă colectivă „Victoria“ din raionul Sînnicolaul Mare, regiunea Arad, a obţinut la cultura porumbului cca. 7200 kg. la ha., pe o suprafaţă de 60 ha. ; gospodăria agricolă colectivă „Fili­­mon Sîrbu“ din comuna Piscu Vechi, re­­giunea Craiova, a obţii­ut la floarea-soa­­relui 2200 kg. la ha. întovărăşire ; ?r*”’"'Ală din comuna Flo­­reşti, regiunea obţinut la porumb 5000 kg. la h. ’cea agricolă „8 Martie“ din c­oteşti, regiu­nea Bacău, a iz la ha. Recolte bo­­rării muncitori cu Hvi­duale. Ţăran­­u din comuna obţinut 4.200 muncitor­­i Bolintin-Val nut peste 41 nul muncite Cochirleanc de pe un­­ ţăranul mu­muna Schi nut 4000 Le.­. Podocea G 1636 kg. b tor Manol­ghiţa, reg. un ha. 56 nul numc numa Ogi ţinut 45.01 Ca ura­rea coint­rilor per anul 1954 cu 12,4% , în cur. I socialist al agrii­­­lărgit prin ere podăriilor agricole trăşirilor a­gricole. Numă anilor agricole colecti­ve şi al trăşirilor a ajuns la sfîrşi­­tul anun. 1954 la aproape 5 000, cu o su­prafaţă arabilă de cca. 1,1 milioane ha., Planul pe anul 1954 al transporturilor de mărfuri pe calea ferată a fost înde­plinit în proporţie de 99,9% la tone-km. exploatare şi de 90,8% la tone expediate. Volumul transporturilor la tone-km. ex­ploatare pe calea ferată a fost în 1954 aproximativ la acelaşi nivel ca şi în 1953, ca urmare a descreşterii tonelor expediate şi a creşterii distanţei medii de transport. Planul de încărcări medii zilnice a va­goanelor a fost îndeplinit în proporţie de 90,9%, realizările din 1954 fiind sub cele din anul precedent. Comparativ cu anul 1953 au crescut mai ales transporturile de produse petrolifere cu 16%, minereuri cu 19,1%, produsele industriei alimentare cu 45% şi îngră­şăminte cu 42,8%. Deşi procesul de transport a continuat să se îmbunătăţească, volumul mărfurilor transportate în trenuri marşratizate fiind de 39,7% din total, faţă de 38,5% cit era prevăzut în plan, totuşi unele ministere şi organizaţii centrale ca:­­Ministerul In­dustriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, Ministerul Construcţiilor, Ministe­rul Industriei Materialelor de Construcţii, Comitetul de stat pentru colectarea pro­duselor agricole, Ministerul Căilor Ferate, Ministerul Industriei Uşoare,­­ Ministerul Industriei Alimentare, Centrocoop şi Uniu­­nea centrală a cooperativelor meşteşugă­reşti n-au respectat întocmai disciplina de plan în transporturi, n-au folosit în mod cit mat uniform, în cursul anului, capaci­tatea de transport a căilor ferate, ceea ce a produs greutăţi serioase în realizarea planului de transport, a cauzat transpor­In anul 1954 s-a întărit baza materială a industriei grele, prin darea în exploatare de noi capacităţi de producţie, îndeosebi în acele ramuri pentru care există surse sigure de materii prime în ţară. In industria energetică s-au dat în ex­ploatare două termocentrale în Transilva­nia şi Moldova, o hidrocentrală de interes regional, s-au instalat şi dat în exploatare la diferite centrale electrice noi grupuri electrogene, mărindu-se puterea instalată în total cu 113.800 kW. S-a mărit reţeaua de transport de energie electrică cu peste 370 km, cuprinzînd 318.000 familii de ţărani co­lectivişti şi întovărăşiţi. De asemenea, în anul 1954, în rîndurile ţăranilor muncitori a crescut interesul pentru constituirea de asociaţii simple, în vederea cultivării pe bază de contracte a plantelor tehnice. Un număr de aproape 16.000 gospodării ţărăneşti au constituit, în toamna anului 1954, peste 600 asociaţii simple pentru cultivarea sfeclei de za­hăr, a bumbacului, a plantelor oleagi­noase, medicinale şi altele. Pentru a obţine producţii mai mari, prin folosirea raţională a păşunilor şi printr-o îngrijire sanitar-veterinară tot mai bună a animalelor, un număr însem­nat de ţărani muncitori s-au organizat in cursul anului 1954 în peste 3100 stîne cooperatiste. S-au obţinut rezultate bune şi în acti­vitatea multor staţiuni de maşini şi trac­toare. Staţiunile de maşini şi tractoare din Gottlob, Sînnicolaul Mare, regiunea Arad, Turnişor Sibiu, regiunea Stalin, Hagieni, regiunea Constanţa şi altele şi-au depăşit cu mult planul de producţie. Unele S.M.T-uri,. care n-au efectuat muncile de reparaţii la tractoare şi ma­şini agricole şi n-au asigurat combusti­bilul la timp, ca S.M.T. Comişani, regiu­nea Ploeşti, Cudalbi, regiunea Galaţi, Vlaici, regiunea Piteşti, Sicula, regiunea Arad, Brînceni, regiunea Bucureşti, şi al­tele, au rămas mult în urmă in realiza­rea planului de producţie. In vederea obţinerii unor recolte mari în anul 1955, în campania agricolă de toamnă, datorită mobilizării tuturor forţe­lor partidului şi efortului oamenilor mun­cii din agricultură, s-a realizat un vo­lum mare de lucrări agricole. S-au arat peste 6 milioane ha, din care 3,4 milioane ha. au fost însămînţate cu cereale. Griul şi secara au fost însămînţate pe o suprafaţă de 3,2 milioane ha., cea mai mare supra­faţă care s-a însămînţat pînă acum cu aceste culturi. Pentru mărirea suprafeţei arabile, în toamna anului 1954 au fost desţelenite peste 120.000 ha. în ultimii doi ani s-au obţinut succese şi în dezvoltarea creşterii animalelor. E­­fectivul total de animale, potrivit datelor recensămîntului animalelor domestice de la 15 decembrie 1954, este în creştere faţă de cel înregistrat la recensămîntul de la 1 ianuarie 1953. Creşteri mai importante s-au obţinut la porcine şi cabaline. In gospodăriile agricole din sectorul so­cialist, pe lingă o creştere a efectivului, s-a îmbunătăţit şi calitatea şeptelului, prin creşterea în mai mare măsură a nu­mărului animalelor de rasă. îngrăşătoriile de porcine au depăşit în ■nului 1954 planul de livrări la II al anului 1954, faţă de­­ a anului 1953, s­au ori­­superioare în domeniul ziţiilor şi contractărilor, cca. 500.000 tone mai peste 100.000 tone mai , peste 320.000 hl. mai -SIC 1210.000 tun­c/viu mai­­ţinute în cursul anului­­ producţiei agricole au mai bună aprovizionare a produse agro-alimentare şi producătoare de bunuri de­­ materii prime, incultura, planul de împăduriri a realizat în proporţie de 109,6%. P Planul lucrărilor de ameliorare a tere­nurilor degradate şi corecţia torenţilor a fost depăşit, lucrîndu-se în special în ba­zinele centralelor hidroelectrice. S-a intensificat acţiunea pentru protec­ţia pădurilor prin lucrări de combatere a agenţilor vătămători în arborete şi pepi­niere, depăşindu-se nivelul planificat cu 59,5%. In vederea îmbunătăţirii aprovizionării ţărănimii muncitoare cu materiale lem­noase, s-a creat fondul forestier comunal în suprafaţă de 550.000 hectare, turi încrucişate şi folosirea neraţională a materialului rulant. Sarcina de reducere a rulajului vago­nului de marfă n-a fost realizată inte­gral Consumul specific de combustibil con­venţional la locomotivele de cale normală a crescut cu 3,6% faţă de plan şi cu 4,1% faţă de consumul realizat în anul 1953, datorită atît cauzelor arătate mai sus, cit şi insuficienţei măsurilor tehnico-organiza­­torice luate de Ministerul Căilor Ferate. Planul de transport al călătorilor pe calea ferată a fost îndeplinit în proporţie de 105,6% la călători-km. Planul de transport cu mijloace auto al Direcţiei generale a transporturilor auto a fost îndeplinit în proporţie de 105,8% la tone-km. şi 72,8% la tone ex­pediate, realizările crescând faţă de 1953 cu 69,3% la tone-km. şi cu 29,9% la tone expediate. Planul transporturilor de mărfuri pe căile fluviale a fost îndeplinit în propor­ţie de 104,2% la tone-km. şi 70,9% la tone expediate. Comparativ cu 1953 rea­lizările au fost mai mari cu 12,2% la tone-km. şi mai mic, cu 16,8% la tone expediate, ca urmare a creşterii transpor­­turilor în alte ţări şi a descreşterii celor interne Planul transporturilor de mărfuri a fost îndeplinit de flota maritimă în proporţie de 110,4% la tone-mile şi 91,3% la tone expediate. In anul 1954 transporturile de mărfuri cu flota maritimă au sporit cu 3,2% la tone-mile faţă de 1953. Prin construcţia unei linii de transport de energie electrică de înaltă tensiune s-a realizat interconexiunea a două importante sisteme energetice. In Industria petroliferă s-au dat în ex­ploatare : o instalaţie de mare capacitate pentru distilarea primară a ţiţeiului, o in­stalaţie de cracare termică, conducte de transport pentru gaze şi ţiţei ; în industria extractivă a minereurilor neferoase, 2 staţii de flotare şi o instalaţie de aglome­rare ; în industria siderurgică o fabrică de aglomerare a minereurilor de fier ; în in­dustria metalurgică o turnătorie de fontă , în industria chimică o fabrică de îngrăşă­minte azotoase, instalaţii de acid sulfuric, de su­lfură de sodiu, de îngrăşăminte fos­­fatice. In anul 1954 s-a dat în funcţiune podul de peste Dunăre dintre Republica Popu­lară Romînă şi Republica Populară Bulga­ria, realizare a oamenilor muncii din ţara noastră şi din Republica Populară Bulga­ria, cu ajutorul Uniunii Sovietice şi al ţă­rilor de democraţie populară, creîndu-se astfel încă o verigă în întărirea relaţiilor economice şi culturale dintre cele două ţări. In cursul anului 1954 au fost încă lip­suri serioase la unele ministere în ceea ce priveşte îndeplinirea planului lucrărilor capitale şi în special a planului de punere în funcţiune. Astfel, Ministerul Industriei Cărbunelui a îndeplinit planul lucrărilor capitale numai în proporţie de 75,5%, Mi­nisterul Industriei Materialelor de Con­strucţii 84,2%, Ministerul Căilor Ferate 82,8%, Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene 81,3%. De asemenea, aceste mi­nistere, precum şi altele n-au îndeplinit complect sarcinile de plan de punere în funcţiune. Volumul lucrărilor capitale, realizat în anul 1954, în industria bunurilor de con­sum şi în agricultură, a crescut faţă de 1953 după cum urmează : la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii cu 48,7%, la Ministerul Industriei Alimentare cu 67,3%, iar la Ministerul Industriei Uşoare cu 81,1%. în cursul anului 1954 au fost puse în funcţiune noi întreprinderi producătoare de bunuri de consum : 9 fabrici de pâine, o fabrică de conserve, o fabrică de unt, o fabrică de produse lactate, o fabrică de lapte praf, o fabrică de suc de fructe, sta­ţia de îmbuteliere Borsec şi altele în in­dustria alimentară , o fabrică de garnituri de carde, o fabrică de egrenat bumbac, 6 topitorii de in şi cînepă în industria uşoară. De asemenea, s-a mărit capacita­tea de producţie în unele fabrici existente din industria alimentară şi industria uşoară. In agricultură s-au înzestrat sta­ţiunile de maşini şi tractoare şi gospodă­riile agricole de stat cu utilaj nou, au in­trat în funcţiune noi ateliere mecanice şi s-au dat în folosinţă noi remize pentru utilaj agricol, grajduri pentru animale şi magazii de cereale. Cu toate că au realizat un volum de lu­crări capitale mai mare decit în anul 1953, aceste ministere nu şi-au îndeplinit în în­tregime planul de lucrări capitale pe anul 1954. Astfel, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii n-a realizat planul decit în proporţie de 81,3%. Ministerul Industriei In cursul anului 1954, volumul circula­ţiei mărfurilor cu amănuntul în comerţul socialist a atins suma de aproape 22 mi­liarde lei, depăşind cu cca. 2,9 miliarde lei desfacerile din anul 1953. Faţă de anul 1953 volumul desfacerilor prin comerţul socialist a crescut în anul 1954 la mărfurile alimentare cu 17,7%, la mărfuri industriale cu 12,3% şi în ali­mentaţia pumica cu 2,6,­­%. în oraşe şi centre muncitoreşti, desface­rile diferitelor mărfuri­ alimentare au cres­cut în anul 1954, comparativ cu anul 1953, la pîine cu 5%, din care pîine albă şi spe­cialităţi cu 19% ; la făină cu 60%; la ulei cu 42%; la preparate de carne cu 27%; la peşte proaspăt, conserve şi semi-conserve de peşte cu 29% ; la unt şi margarină aproape de 2,5 ori; la marmeladă cu 18%; la conserve de legume cu 45 %; la cartofi cu 26%; la bere cu 6%; la băuturi spir­toase şi rachiuri naturale cu 22%; la pro­duse zaharoase şi de cofetărie cu 17%. De asemenea, au crescut desfacerile ur­mătoarelor mărfuri industriale : confecţii cu 18%; tricotaje cu 3%; articole de ga­lanterie cu 17% ; articole de uz casnic me­talice, din sticlă, porţelan, faianţă cu 6%; articole electrotehnice cu 60 %; mobilă cu 60%; cărţi ideologice, ştiinţifice şi literare cu 16%; articole cultural-sportive cu 39%, precum şi la unele materiale de construc­ţie: cărămizi de peste 3 ori ; ciment de peste 5 ori ; carton asfaltat de peste 2 ori; var cu 88%; cherestea cu 59%. în cursul anului 1954 s-au pus în vîn­­zare noi sorturi de ţesături de bumbac şi mătase, articole de uz casnic, aparate elec­trice de uz gospodăresc, aparate de radio, articole de marochinărie şi galanterie, pre­cum şi un sortiment mai variat de articole pentru copil Deşi cererile populaţiei de mărfuri ali­mentare şi industriale în anul 1954 au fost satisfăcute într-o măsură mai mare decit în 1953, în cursul anului 1954, realizările în desfacerea unor mărfuri n-au fost la nivelul prevederilor planului. Unele mi­nistere n-au livrat comerţului socialist toate mărfurile contractate. In cursul anului 1954 s-a intensificat schimbul de mărfuri dintre oraş şi sat Alimentare 92,2%, iar Ministerul Indus­­­triei Uşoare 85,9%. In sectorul social-cultural au fost date în folosinţă şcoli în diferite regiuni ale ţării, noi teatre de vară, cinematografe, două studiouri regionale de radio, centre de radioficare cu peste 135.000 locuri de priză pentru difuzoare, noi stadioane spor­­tive, printre care şi stadionul Constanţa cu o capacitate de peste 30.000 locuri, s-au construit şi amenajat şi s-au dat în folo­sinţă cămine culturale, case de odihnă, creşe şi grădiniţe de copii, s-au extins mă­­surile de ocrotirea sănătăţii prin construc­ţii şi amenajări de spitale, sanatorii şi ma­­ternităţi. In cursul anului 1954 s-a dat parţial în funcţiune „Centrul de producţie cinemato­grafică“ Buftea, în anul 1954, organizaţiile de con­­strucţii-montaj au fost înzestrate cu noi utilaje în vederea extinderii mecani­zării diverselor operaţiuni care necesită un volum mare de muncă. Sunt însă multe şantiere de construcţii unde utilajele n-au fost folosite suficient. Calitatea necorespunzătoare a unor lu­crări care au necesitat refaceri, deficienţe în organizarea unor şantiere, unde atît forţa de muncă, cit şi utilajele de construc­­ţii n-au fost folosite raţional, risipa de ma­teriale, au dus nu numai la neîndeplinirea sarcinilor de reducere a preţului de cost, ci în multe cazuri chiar la scumpirea lu­crărilor de construcţii. Mai există încă mari lipsuri şi în munca de proiectare ; organizaţiile de proiectare n-au acordat atenţia cuvenită pentru în­tocmirea proiectelor tip, planul pe 1954 rămînînd într-o măsură considerabilă neîndeplinit. Predarea cu întîrziere a pro­iectelor în special pentru lucrările din agricultură, cit şi documentaţia uneori gre­­şit întocmită au cauzat greutăţi serioase constructorilor. Planul de producţie al organizaţiilor de construcţii-montaj n-a fost îndeplinit în întregime. Deşi Ministerul Construcţiilor a îndeplinit din planul ce-i revenea numai 89,6%, unele întreprinderi ale trusturilor 13, 4 şi 18, întreprinderile 3-izolaţii, 211-instalaţii şi îndeosebi toate întreprin­derile trustului 3 au reuşit să îndeplinească planul de producţie înainte de termen. Rezultate pozitive prin depăşirea volumu­lui de producţie planificat au obţinut şi întreprinderile de construcţii ale Ministe­rului Energiei Electrice şi Industriei Elec­trotehnice, precum şi organizaţiile de con­strucţii ale Sfaturilor populare regionale Bucureşti, Baia Mare, Arad şi Regiunea Autonomă Maghiară. In cursul anului 1954 numărul muncito­rilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţio­narilor din sectorul socialist al economiei naţionale a atins aproape 2.900.000 oa­meni. Numărul muncitorilor pe ansamblul eco­nomiei naţionale a crescut în 1954 faţă de 1953 cu 3,3%, din care în industrie cu 3,8%. In cursul anului 1954 s-a continuat ac­ţiunea de calificare şi ridicarea califică­rii unui număr însemnat de muncitori prin instruire la locul de muncă, indivi­dual şi în brigăzi, sau prin cursuri cu scoaterea din producţie. Un număr de peste 43.000 tineri munci­tori calificaţi, absolvenţi ai şcolilor pro­fesionale şi ai şcolilor de pe lîngă fabrici şi uzine au fost trimişi să lucreze în in­dustrie, construcţii, transporturi şi agri­cultură. în anul 1954 productivitatea muncii în industrie a crescut cu 2,7% faţă de 1953. Creşterea nesatisfăcătoare a productivi­tăţii muncii la ministerele : Industriei Lemnului, Hîrtiei Şi Celulozei, Industriei Materialelor de Construcţii, Industriei de­în anul 1954 au continuat să se îmbu­nătăţească condiţiile materiale de trai şi să crească nivelul cultural al celor ce muncesc. Fondu­l de salarii al muncitorilor şi func­prin dezvoltarea comerţului de întâmpi­nare, prin creşterea desfacerilor unităţi­lor cooperaţiei de consum la sate şi prin mărirea volumului mărfurilor agro-ali­mentare colectate, contractate şi achiziţio­­nate. Vînzarea unor mărfuri prin unităţile cooperaţiei de consum la sate a crescut, în comparaţie cu anul 1953, după cum ur­mează : ţesături de bumbac cu 17%, confecţii cu 30%, bumbac fire cu­­10%, articole de fierărie brută şi lucrată cu 22%, articole metalice de uz agricol cu 18%, cărămizi aproape de 3 ori, carton asfaltat de peste două ori, ciment cu 78%, var cu 53%, cherestea aproape de 3 ori. Reţeaua comercială de stat şi coopera­tistă în anul 1954 s-a lărgit, deschizîn­­du-se peste 2500 noi unităţi de desfacere cu amănuntul, din care peste 900 unităţi de alimentaţie publică. La sate numărul unităţilor de desfacere cooperatiste a crescut cu aproape 1200 unităţi. In scopul măririi numărului de sortimente şi îmbu­nătăţirii calităţii mărfurilor s-a dezvoltat reţeaua unităţilor de prezentare şi desfa­cere a ministerelor producătoare. Creşterea volumului desfacerilor mărfu­rilor alimentare prin comerţul socialist a influenţat în sens favorabil şi preţurile produselor agro-alimentare pe piaţa ţără­nească. Comerţul exterior al Republicii Populare Române a continuat să se lărgească în anul 1954, dezvoltîndu-se schimburile eco­nomice cu Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară, cit şi cu alte ţări. în cursul anului 1954 s-au încheiat noi acorduri comerciale cu: Franţa, India, In­donezia, Danemarca, Egipt, Turcia, Israel, Grecia, Norvegia, Islanda. Creşterea producţiei industriale şi în­deosebi a producţiei bunurilor de larg consum, obţinerea unor succese impor­tante în domeniul producţiei industriale şi agricole, creşterea circulaţiei mărfurilor şi acumularea rezervelor necesare au dus, la 26 decembrie 1954, la desfiinţarea sis­temului de aprovizionare pe bază de car­tele şi raţii şi trecerea la comerţul desfă­şurat.­talurgice şi Construcţiilor de Maşini, Ener­giei Electrice şi Industriei Electrotehnice, Industriei Petrolului, precum şi în con­strucţii se datoreşte în parte greutăţilor create procesului de producţie de intem­periile din trim.­­ 1954, însă, în principal, lipsurilor în organizarea muncii, neutiliză­­rii complecte a capacităţilor de producţie, precum şi lipsei de preocupare în folosi­rea resurselor interne din cadrul multor întreprinderi Aceste lipsuri au fost într-o bună mă­sură îndepărtate în cea de a doua jumă­tate a anului, fapt ce a făcut ca produc­tivitatea muncii pe întreaga Industrie să crească în semestrul II 1954 cu 7,7% faţă de semestrul II 1953. In industria republicană productivi­tatea muncii a crescut în semestrul II 1954, comparativ cu semestrul II 1953, cu 20,2% în industria construcţiilor de maşini, cu 6,3% în industria petroliferă, cu 9,4% în industria cărbunelui, cu 9,6% în industria chimică, cu 8,1% în industria textilă, cu 18,0% în industria pielăriei și cauciucului, cu 15,0% în industria alimen­tară. ţionarilor a crescut în această perioadă cu 10,5%. Impozitul pe salarii plătit de către (Continuare în pag. 3-a) II. Dezvoltarea agriculturii III. îndeplinirea planului în transporturile pe caile ferate, pe apă şi cu autovehicule VI. Creşterea numărului muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor şi creşterea productivităţii muncii VII. Creşterea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii IV. îndeplinirea planului de lucrări capitale V. Dezvoltarea comerţului interior şi exterior 1954 în­­ faţă de 1953 . Energie electrică 108,2 Cărbune brut 101,0 Ţiţei­ extras 107,5 Gaz metan 104,4 Petrol lampant 108,1 Gaze lichefiate 123,4 Minereuri de mangan 151,6 Minereuri cuprifere 123,9 Fontă 94,8 Oţel 87,5 Cazane cu aburi industriale tip locomobilă 124,3 Locomotive cu aburi pentru ecartament normal 162,5 Strunguri­­ 102,2 Rulmenţi 132,7 Hirtie 103,9 Îngrășăminte chimice pentru agricultură 299,2 Coloranți organici 110,1 Anvelope auto-moto 126,1 Geamuri trase 116,9 Carne 115,3 Uleiuri comestibile 135,1 Slănină crudă 140,7 Preparate de carne 138,8 Conserve de carne 150,9 Peşte 111,6 Conserve de peşte 135,3 Paste făinoase 105,7 Biscuiţi 114,5 Lapte de consum 127,4 Unt 104,7 Produse zaharoase 121,0 Conserve de legume 120,9 Bere 109,4 Ţuică şi rachiuri naturale 122,3 Vinuri 107,1 Ţigări, ţigarete, tutun 115,4 Săpun 110,8 Ţesături de bumbac 106,9 Ţesături de lină 103,7 Ţesături de mătase 110,6 Tricotaje şi ciorapi de bum­bac 103,2 Tricotaje de mătase 102,2 încălţăminte de cauciuc 114,4 Tucerie comercială 121,6 Maşini de gătit cu 2, 3 şi 4 ochiuri pentru combustibil gazos _ 160,1 Articole de menaj din tablă zincată 182,7 Articole de menaj din sticlă 119,8 Maşini şi aparate electro­­casnice 207,6 Aparate radiorecepţie 211,8 Mobilă 129,6 Nr. 3196

Next