Scînteia, aprilie 1955 (Anul 24, nr. 3247-3272)

1955-04-01 / nr. 3247

ANUL XXIV Nr. 3247 Vineri 1 aprilie 1955 4 PAGINI — 20 BANI - 20 BA O rodnică colaborare pe tărîm economic Mari şi profunde sînt schimbările pe­trecute în lume în ultimul deceniu. De o uriaşă însemnătate pentru istoria omenirii sînt apariţia şi dezvoltarea impetuoasă a lagărului democraţiei şi socialismului, forţă uriaşă care exercită o influenţă ho­­tărîtoare asupra desfăşurării vieţii inter­naţionale. Popoarele celor 12 ţări, în frun­te cu Uniunea Sovietică şi Republica­­­ Populară Chineză, care s-au smuls din sistemul imperialist, reprezintă circa ju­mătate din populaţia Europei şi aproape jumătate din aceea a Asiei, — în total 900 de milioane de oameni liberi. Păşind ferm sub steagul păcii şi priete­niei, popoarele lagărului democratic au statornicit între ele relaţii de tip nou, nemaicunoscute în istorie. La temelia acestor relaţii stau principii­le de neclintit ale egalităţii în drepturi şi respectului independenţei naţionale,­­ ale colaborării şi într­ajutorării frăţeşti în scopul obţinerii unui avînt economic ge­neral. Remarcabilele succese pe care le-au obţinut statele de democraţie popu­lară în construcţia vieţii noi sînt nemij­locit legate de dezvoltarea relaţiilor fră­ţeşti între tarile ce compun lagărul de­mocratic. Un factor principal în mersul înainte al tarilor de democraţie populară din Euro­pa şi Asia îl constituie ajutorul multila­teral şi dezinteresat acordat de marea putere socialistă — Uniunea Sovietică. U.R.S.S. livrează ţărilor de democraţie populară mari cantităţi de utilaje, printre care întreprinderi industriale moderne, acordă un puternic ajutor tehnico-ştiinţi­­fic, trimite în aceste ţări specialişti de înaltă calificare, contribuie la pregătirea cadrelor naţionale de specialişti şi tehni­cieni, însuşirea înaintatei experienţe so­vietice — experienţa constructorilor co­munismului — de către oamenii muncii din ţările de democraţie populară este o chezăşie a ridicării necontenite a produc­tivităţii­ muncii lor, a înfloririi ţării lor. Ţările democrat-populare colaborează ac­tiv între ele, construiesc în comun obiec­tive de mare însemnătate economică, îşi acordă ajutor tehnic reciproc, dezvoltă în comun anumite ramuri industriale. Din 1949 pînă în 1953, volumul comer­ţului exterior al U.R.S.S. cu ţările euro­pene de democraţie populară a sporit de 3,2 ori. An de an se dezvoltă comerţul dintre Uniunea Sovietică şi ţara noastră. In conformitate cu protocolul romîno-so­­vietic privind livrările reciproce de măr­furi pe anul 1955, U.R.S.S. livrează ţării noastre utilaj industrial, autovehicule, tractoare, combine, laminate de oţel, me­tale neferoase, minereu de fier, bumbac şi alte mărfuri necesare economiei noastre naţionale; la rîndul său R.P.R. livrează Uniunii Sovietice produse petrolifere, ma­terial lemnos, vase pescăreşti, şlepuri şi alte mărfuri. Datorită ajutorului sovietic şi colaboră­rii frăţeşti dintre ele, ţările de democra­ţie populară lichidează înapoierea econo­mică, îşi dezvoltă cu succes economia.­ Din ţări înapoiate economiceşte sau uni­lateral dezvoltate, ele se transformă în ţări cu o industrie înaintată şi cu o agricultură mecanizată. Principalul re­zultat al dezvoltării economice a ţărilor de democraţie populară din Europa este crearea, în decursul celor 10 ani de la eli­berare, a unei industrii grele proprii, te­melia întregii economii naţionale, a ridi­cării nivelului de trai al populaţiei, a în­tăririi capacităţii de apărare. După cum arată însăşi publicaţia eco­nomică franceză „Usine nouvelle” în timp ce în anul 1954 producţia de oţel a scăzut în Statele Unite cu 20,9%, în Canada — cu 24,3%, iar în ţările apu­sene din Europa a bătut pasul pe loc sau a înregistrat creşteri neînsemnate, — în U.R.S.S. şi în ţările de democraţie populară din Europa producţia a crescut faţă de anul 1953. Ţările de democraţie populară din Eu­ropa şi-au schimbat în mare măsură structura economiei. Polonia de astăzi nu mai seamănă cu cea de ieri. Producţia sa industrială este acum mai mare decît a Italiei. La rîndul său, Cehoslovacia a şi întrecut ţări ca Franţa şi Germania oc­cidentală în ce priveşte volumul produc­ţiei pe cap de locuitor la oţel şi la arte multe prefabricate importante. Ţara noas­tră dispune acum de noi ramuri ale in­dustriei : construcţia de maşini-unelte pentru prelucrarea metalelor, de maşini electrice, de maşini şi unelte agricole, de utilaj petrolifer şi minier, o industrie de coloranţi etc. Un eveniment important în domeniul colaborării dintre ţările lagărului demo­crat îl constituie hotărîrea guvernului so­vietic de a acorda unor ţări prietene — printre care şi ţara noastră — ajutorul necesar pentru producerea şi utilizarea în scopuri paşnice a energiei atomice. Prin aceasta, ţărilor respective — posesoare de materii prime nucleare — li se deschid cele mai luminoase perspective de dezvol­tare ştiinţifică şi economică. Dacă relaţiile ce leagă ţările demo­cratice se dezvoltă şi dau roade tot mai bune, în schimb, relaţiile dintre ţările capitaliste poartă pecetea legilor junglei, în care cel mai puternic sugrumă pe cel slab. Raportul dintre Statele Unite şi „partenerii" lor din blocul Atlanticului de nord se caracterizează prin ascuţirea con­tinuă a contradicţiilor dintre aceste ţări. Intr-u­n studiu intitulat „Viitorul economic al Europei", autorii lui — oameni politici şi reprezentanţi ai cercurilor de afaceri vest-europene — scriu despre impasul în care au ajuns aceste ţări ca urmare a diktatului american. Parlamentarul con­servator englez Amery scrie în carte că din partea S.U.A. are loc „o agresiune econo­mică ...S.U.A. se străduiesc să eternizeze situaţia existentă prin crearea unui ase­menea sistem economic internaţional care să nu permită formarea unei alte eco­nomii dezvoltate şi crescînde în afară de cea americană”. Autorii ajung la conclu­zia că este necesară normalizarea relaţii­lor economice internaţionale prin restabi­lirea comerţului cu Uniunea Sovietică, R. P. Chineză şi ţările de democraţie popu­lară. Faptele arată că relaţiile de colaborare internaţională pe bază de egalitate şi avantaj reciproc dintre ţările lagărului democratic se bucură de un prestigiu deo­sebit în rîndurile popoarelor iubitoare de pace. In mod special, popoarele din ţă­rile slab dezvoltate privesc cu o mare sim­patie şi admiraţie dezvoltarea impetuoasă a ţărilor de democraţie populară. Aceste popoare văd că în timp ce „ajutorul" american nu are ca efect decît menţine­rea ţărilor respective în înapoiere econo­mică, ţările de democraţie populară îşi pot crea, datorită ajutorului sovietic, o industrie grea, constructoare de maşini, temelia independenţei şi prosperităţii ori­cărui stat. Tocmai aşa se face că în pre­zent creşte tot mai mult interesul cercu­rilor largi din tari ca India, Afganistan, Indonezia ş.a. pentru legături strînse de colaborare economică cu U.R.S.S., R. P. Chineză şi ţările de democraţie populară. După cum se ştie, Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară stau în per­manenţă pe poziţia dezvoltării legăturilor economice cu alte state, pe baza egalităţii, a respectării suveranităţii naţionale, a neamestecului în treburile interne şi a avantajelor reciproce. Uniunea So­vietică şi celelalte ţări democratice por­nesc de la necesitatea ajutorării multila­terale a ţărilor slab dezvoltate, în vede­rea ridicării industriei lor naţionale şi a celorlalte ramuri ale economiei. In conformitate cu recentul acord so­­vieto-indian, U.R.S S. va construi în In­dia o mare uzină metalurgică cu o capa­citate de un milion tone otel anual. In Afganistan s-a construit, cu ajutor sovie­tic, o mare fabrică de egrenat bumbac şi sînt în curs de construire două silozuri, o moară şi o fabrică de pîine. Ţările din Europa occidentală şi din Asia manifestă un interes crescînd pen­tru comerţul cu China. R. P. Chineză este vizitată de importante delegaţii co­merciale engleze. In prezent, reprezen­tanţi ai organizaţiilor economice chineze, dînd urmare invitaţiei unor organizaţii economice japoneze, se află în Japonia. La sesiunea Comisiei economice O.N.U. pentru Europa care a avut loc la Geneva, reprezentanţii unei serii de ţări, printre care Anglia, Franţa, Italia, Danemarca, Austria, Norvegia, au făcut declaraţii arătînd că ţările lor sînt viu interesate în dezvoltarea comerţului între Est şi Vest. Reprezentantul ţării noastre la această sesiune a reafirmat dorinţa R.P.R. de a intensifica schimburile cu alte ţări. Cercurile agresive internationale în cap cu cele din S.U.A. fac totul pentru a îm­piedica normalizarea legăturilor econo­mice internationale, schimburile comer­ciale dintre Est și Vest, împiedicarea pe­trolierului finlandez Aruba, ce transporta o încărcătură de produse petrolifere spre R. P. Chineză, de a ajunge la destinaţie, ca şi alte exemple asemănătoare, arată oricui că monopoliştii americani nu se dau înapoi chiar de la acte de piraterie pentru a submina comerţul internaţional. Ase­menea practici, care nu fac decît să de­maşte şi mai mult imperialismul american ca dezorganizator al comerţului interna­ţional, sînt înfierate de opinia publică mondială. De altfel, chiar în S.U.A. se ridică tot mai multe glasuri împotriva po­liticii de discriminare practicate de cercu­rile oficiale şi care nu poate decît să adîncească crima economică ce se coace în lumea­ Capitalistă. Păturile cele mai largi din toate ţările lumii cer să se facă totul pentru dezvoltarea normală a legăturilor economice, pe bază de egalitate şi avan­taj reciproc între toate ţările, indiferent de sistemele lor economice. Relaţiile de prietenie şi colaborare din­tre Uniunea Sovietică şi ţările de demo­craţie populară sînt un izvor principal de forţă a lagărului democratic — bastion invincibil al păcii. Prin exemplul lor în­­sufleţitor ele contribuie la menţinerea şi întărirea păcii în lumea întreagă. Două noi S.M.T.-uri în regiunea Ploeşti PLOEŞTI (Agerpres).­­ In regiunea Ploeşti vor lua fiinţă anul acesta două noi staţiuni de maşini şi tractoare. Prima se construieşte la Padina, una dintre cele mai mari comune cerealiere din re­giune, situată în centrul Bărăganului. Pentru executarea lucrărilor au fost alo­cate credite de peste 5.000.000 lei. Se vor construi, printre altele, ateliere de reparaţii, remize, clădiri administrative, cantină, locuinţe pentru muncitori etc. Numai valoarea locuinţelor care vor fi construite pentru muncitorii din staţiune se ridică la peste 1.000.000 lei. Pentru construirea celei de a doua sta­ţiuni, de la Sihlea, raionul R. Sărat, a fost alocată suma de 4.600.000 de lei, dintre care aproape 1.000.000 lei pentru locuinţe muncitoreşti. Tractoriştii pentru cele două staţiuni vor fi recrutaţi dintre cei mai buni elevi ai şcolilor de tractorişti din Urziceni şi Filipeştii de Tirg. Prin înfiinţarea acestor două staţiuni, volumul de lucrări agricole care se vor executa cu maşinile şi tractoarele statu­lui la regiunea Ploeşti se va mări multe. îndeplinirea planului cincinal — cauză a întregului popor Munca rodnică a minerilor din Valea Trotuşului COMANEŞTI (coresp. „Scânteii”). — In dorinţa de a da patriei mai mult cărbune, minerii din Valea Trotuşului s-au angajat ca în cinstea zilei de 1 Mai să depăşească planul de producţie cu 1% şi să reducă preţul de cost cu 0,50%. Cu ajutorul inginerilor şi maiştrilor mi­neri ca Gheorghe Moraru, Teodor Stoica şi alţii, muncitorii de la mina Leorda şi-au îndeplinit planul trimestrial pînă la data de 27 martie. Datorită folosirii pe scară largă a metodelor înaintate de lucru, pro­ductivitatea muncii în această mină a sporit, în primul trimestru, cu peste 20%. Minerul Vasile Elisei, calificat de curînd, a devenit şeful unei grupe care îşi depă­şeşte zilnic sarcinile de plan cu peste 50%. De asemenea, mineri ca Dumitru Moiş, Haralamb Cristea, Nicolae Andone şi alţii îşi depăşesc cu regularitate sar­cinile de producţie cu 10—15%. In întîmpinarea zilei de 1 Mai, realizări însemnate obţin şi colectivele minelor Lu­mina, Galion, Asău şi Rafira. Pînă în ziua de 28 martie, minerii de la Comăneşti au realizat planul trimes­trial în proporţie de 101,64 la sută. Folosirea cu economie a materiei prime are o deosebită însemnătate în sporirea producţiei. Utilizîndu-se cu grijă materia primă se poate realiza — din aceeaşi cantitate — un volum mai mare de pro­duse. Iată de ce am citit cu deosebit in­teres articolul tovarăşului Anesie An­­ghel de la uzinele „Vasile Roaita“ din Bucureşti în legătură cu necesitatea de a se gospodări bine metalul. In secţia forjă a combinatului nostru s-au făcut, în anii din urmă, paşi serioşi, în direcţia economisirii metalului, prin­ executarea unor piese cu toleranţe cores­punzătoare, adică prin reducerea la mini­mum a adausurilor de prelucrare, încă în urmă cu doi ani a luat fiinţă în secţia noastră o brigadă de tehnologi, care a studiat posibilitatea reducerii adausurilor de prelucrare la unele piese forjate, indi­­cînd forjărilor unde şi cu cît i pot fi reduse aceste adausuri. Lucrînd după indicaţiile tehnologilor, s-a economisit numai într-o singură lună peste 5.000 kg. oţel. Din ma­terialul economisit s-au putut forja alte piese, ca roţi dinţate, pinioane etc. Sînt mulţi forjări care, în cadrul între­cerii socialiste, se străduiesc să execute piese cu adausuri cît mai corespunzătoare pentru a putea economisi metalul. Echipa de forjări de la ciocanul nr. 3, condusă de tov. Dam Ion, străduindu-se să forjeze un ax la toleranţa minimă, a reuşit să reducă adausul de prelucrare cu 20 milimetri. Aceasta reprezintă o economie de metal de aproape 400 kg., din care se pot con­fecţiona în plus un inel sau un pinion. De asemenea, reducînd adausul de prelucrare cu 5 milimetri la forjarea unei tije, s-au economisit circa 40 kg. de metal. Redu­cerea adausului a dus şi la micşorarea timpului de prelucrare a tijei In secţia noastră există încă impri po­sibilităţi de economisire a metalului, în­deosebi la forjarea inelelor şi a bandaje-­­lor. La executarea acestor piese se pot aplica două procedee. Unul­­ de a exe­cuta gaura prin ştanţare, iar celălalt — de a executa gaura din două părţi cu un dorn conic. Este adevărat că prin ştanţare se execută piesele mai repede, dar nu se rea­lizează economii de metal. In schimb, prin găurirea cu dornul conic, operaţie care se face într-un timp ceva mai mare, se obţin importante economii de materie primă. Echipa tov. Dam Ion execută gău­rirea cu dornul conic. In felul acesta, nu­mai la forjarea a trei inele de o mărime mai mică realizează economii de peste 100 kg. metal, fără ca aceasta să dăuneze calităţii pieselor. Numai la arborele pen­tru angrenaj s-ar putea economisi peste 500 kg. metal, dacă această piesă ar fi forjată la toleranţa minimă admisă. Pie­sele executate la piesa cu fricţiune au încă adeseori adausuri care depăşesc sim­ţitor cota admisă. Ca urmare au loc pier­deri însemnate de metal şi se măreşte inutil timpul de prelucrare a acestor piese. Practica dovedeşte că forjarea pieselor la toleranţe minime depinde în foarte mare măsură de calificarea muncitorului, de cunoştinţele lui tehnice, de priceperea şi iscusinţa lui. In acţiunea de ridicare a nivelului de cunoştinţe tehnice şi profe­sionale al muncitorilor, un rol de seamă ne revine nouă, maiştrilor şi inginerilor. In secţia noastră se va organiza un curs cu şefii de echipe, la care inginerii şi teh­nologii vor preda lecţii tehnice privind or­ganizarea locului de muncă şi forjarea la dimensiuni minime a diferitelor piese. In felul acesta, îmbogăţindu-şi cunoştinţele profesionale, muncitorii secţiei noastre vor putea asigura, pe lingă o calitate bună a pieselor, şi economii serioase de metal. IAKABFI ALEXANDRU maistru forjar — Combinatul metalurgic Reşiţa Să gospodărim cu grijă metalul! îşi respectă angajamentul luat GALAŢI (coresp. „Scînteii“).­Produsele fabricii de lacuri şi vopsele „Policolor“ din Galaţi au o întrebuinţare foarte largă. Vopselele şi lacurile se folosesc atît pen­tru nevoile industriei producătoare de bu­nuri de larg consum, cit şi pentru uz cas­nic. De aceea, muncitorii şi tehnicienii fa­bricii „Policolor“ s-au angajat, în cinstea zilei de 1 Mai, să dea peste plan însemnate cantităţi de produse de bună calitate. Pînă la data de 23 martie, ei au înde­plinit şi depăşit planul lunar de produc­ţie. In această lună, muncitorii au expe­rimentat un nou sortiment — pasta de lu­struit metale, a cărei producţie va începe după primirea rezultatelor practice. Pentru ridicarea producţiei şi producti­vităţii muncii, în această fabrică au fost puse în practică 6 raţionalizări realizate de către mecanicul şef al fabricii, tov. Hai­­movici Isac. Luna aceasta s-a pus în apli­care ultima raţionalizare — agregatul de umplere automată a bidoanelor cu vop­sea, care a ridicat productivitatea muncii la operaţia respectivă cu 33%. O contribuţie însemnată la obţinerea re­zultatelor au adus muncitorii fruntaşi Pălărieru Marcu, Ivanov Filip, Leon Şte­fan, Rene Socrate şi alţii. Cresc suprafeţele însămînţate ★ Exemplu SUCEAVA (coresp - - „Scînteii“). — Mun in munca c­torii din gospodă­­riile de stat, colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării indivi­duale din raionul Truşeşti au început ară­turile şi însămînţările îndată ce pămân­tul s-a zvîntat. Pînă la sfîrşitul săptămînii trecut­­e, au însămînţat 128 ha. cu orz, 85 ha. ci ovăz, 84 ha. cu floarea-soarelui, 146 ha cu mazăre, 30 ha. cu borceag. In întreg raionul au fost însămînţate aproape 500 ha. cu diferite culturi de primăvară. Cele mai mari suprafeţe au fost însă­­mînţate la gospodăriile agricole de stat din comunele Albeşti şi Dîngeni şi la gospodăria agricolă colectivă din comuna Socrujeni. Fruntaşii recoltelor bogate Gh. Turloi şi Gh. Buciuman din comuna Todireni, Vasile Huţanu din comuna Socrujeni, Ion Chiper din comuna Hlipiceni şi alţii sînt şi de data aceasta primii la însămînţări. Ei au terminat de însămînţat orzul şi ovăzul. DIN ŢARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI 7­­­1 Săptămâna cărţii copilului In fiecare an, odată cu va­canţele de primăvară, se desfă­şoară şi săptămâna cărţii copi­lului, sărbătoarea celor mai ti­neri cititori. Cu acest prilej apar cărţi noi, dedicate copiilor, se deschid ex­poziţii ale literaturii pentru co­pii, se organizează excursii prin locurile descrise în cărţi, se întîlnesc copiii cu scriitorii şi, cînd este posibil, chiar cu eroii cărţilor lor. De fiecare dată copiii pun scriitorilor multe întrebări, iar scriitorii îşi pot da seama de răsunetul avut de operele lor în inimile tinerilor cititori. Sute de întîlniri dintre scriitori şi copii au avut loc la Moscova. Intensă este şi activi­tatea editorială în domeniul li­teraturii pentru copii. In anul 1954, copiii sovietici au primit cu 8 milioane cărţi mai mult decît în 1953, tirajul total al cărţilor tipărite fiind de 117 mi­lioane exemplare. Chemarea Magnitogorskului „Mos-Roentgen“ Expoziţii mobile pe şantiere Magnitogorsk — cetatea fierului şi a oţelului — a adresat o chemare tuturor siderurgiştilor din U.R.S.S.: să mărească şi mai mult producţia de metal, să înde­plinească înainte de termen planul pe 1955. In ultimii patru ani colectivul combinatului side­rurgic din Magnitogorsk a dat patriei, peste preve­derile planului, circa 500.000 tone de fontă, 126.000 tone de oţel, uriaşe cantităţi de laminate, economi­sind totodată peste 100 milioane ruble. Furnaliştii şi oţelarii din Magnitogorsk şi-au luat angajamentul să dea încă în acest an peste plan alte 50.000 tone de fontă, 60.000 tone de oţel, 25.000 tone de laminate. In acest scop, ei îşi propun să folo­sească şi mai bine capacitatea de producţie a gigan­ticelor furnale, să introducă mijloace tehnice noi, să aplice noile realizări ale ştiinţei şi să dea o largă des­făşurare întrecerii socialiste. Chemarea din Magnitogorsk a stîrnit răsunet în uzinele siderurgice ale U.R.S.S. „Sprijinim propune­rea — a declarat P. Razdui, jurnalist la uzina „Ki­­rov“ din Makeevka. Ieri (în ziua de 27 martie — . R.) colectivul nostru a dat 200 tone de fontă peste plan. Astăzi ne străduim să lucrăm şi mai bine“. La uzina „Elektrostali“, regiunea Moscova, în prima zi după chemare, laminoriştii au depăşiri de plan de 30-53 la sută, continuînd apoi munca în acelaşi ritm.» Prin poarta uzinei „Mos-Roentgen“ pornesc, unul după altul, camioane încărcate cu lăzi mari pe care se pot descifra adresele: Taşkent, Tambov, Ivanovo... etc. De la un timp, aceste lăzi conţin nu numai renu­mitele instalaţii roentgen produse de „Mos-Roent­gen“, dar şi o serie de produse noi de o deosebită importanţă. Intr-un timp record, într-un singur an, uzina a organizat producţia unor tipuri noi de aparate pentru folosirea multilaterală a izotopilor radioactivi în diferite ramuri ale ştiinţei şi tehnicii. Mii de oameni de ştiinţă, medici şi ingineri lu­crează astăzi în U.R.S.S. cu aceste noi aparate. Nu există oraş mai mare în care să nu se găsească insta­laţiile „G.U.T.“, încărcate cu cobalt radioactiv şi folosite în lupta împotriva cancerului. Uzina „Mos- Roentgen“ produce în serie fel de fel de aparate pen­tru diagnosticarea şi vindecarea unor boli cu ajutorul izotopilor radioactivi. Instalaţiile cu izotopi sînt necesare şi şantierelor navale, uzinelor de turbine, feroviarilor etc. Apara­tele cu cobalt radioactiv s-au dovedit a fi mult mai uşor de mînuit decît aparatele roentgen şi nici n-au nevoie de o sursă de energie electrică. Cu ajutorul radiaţiilor izotopilor de cobalt, de pildă, pot fi exa­minate în plin cîmp şinele de cale ferată şi descoperite defectele lor. La Moscova funcţionează în permanenţă Expoziţia unio­nală a construcţiilor, la care se prezintă an de an noile rea­lizări ale tehnicii construcţiilor. In vederea unei largi populari­zări a metodelor de industriali­zare a construcţiilor, conduce­rea expoziţiei unionale organi­zează 15 expoziţii mobile, care vor fi deschise, pe rînd, pe di­ferite şantiere, înfăţişînd meto­dele industriale în domeniul construcţiei de locuinţe, expe­rienţă construcţiilor cu panouri şi blocuri mari, prefabricate, in­dustrializarea construcţiilor la sate etc. Vor fi prezentate de asemenea noile materiale de construcție. Muncitori — autori de cîntece ...Repertoriul corului uzinei „Uralvagonzavod“ din Sverd­lovsk s-a îmbogăţit cu un nou cîntec, creaţie a lui Anton Ciur­­kin, unul dintre muncitorii din uzină : „Cintecul strungarului". Tot mai des apar asemenea cîntece, a căror muzică şi ver­suri — create de muncitori — exprimă bucuria muncii lor li­bere. Printre ele se numără „Cîntecul aluminiului“, ale că­rui versuri aparţin muncitoru­lui I. Zvnţev de la uzina de aluminiu „Ural", muzica fiind compusă de compozitorul Ghi­­balin, cîntecul „Oraşul nostru“, pe versuri scrise de inginerul Vlasov, de la uzina metalurgică din Sverdlovsk, și multe altele, care sînt astăzi interpretate de ansamblurile corale de artiști amatori din regiune. In interiorul ziarului: Pe marginea expoziţiei „Arta apli­cată in R. P. Chineză“: Eugen Taru *— Mîini meştere (pag. 2-a). I. Maricoiu — întrecerea tractat*­­riştilor (pag. 2-a). A. Almăşan — Se dezvoltă Indus­­tria locală din Regiunea Autonomă Maghiară (pag. 2-a). Succesul grevei docherilor englezi "(pag. 3-a). Viaţa de partid; S. Stânei — Munca politică — chezăşia succese­lor — Conferinţa orăşenească de par­tid Satu Mare; P. Popovici — Spo­rirea produ­cţiei agricole — sarcină principală — Conferinţa raională de partid Fălticeni; E. Nicolaev — Pentru dezvoltarea producţiei pisci-­ cole l­a Conferinţa raională de partid Tulcea (pag. 3-a), Congresul sindicatului minerilor şi topitorilor din S.U.A. (pag. 3-a). Normalizarea relaţiilor cu U.R.S.S şi R. P. Chineză devine o revendi­care a întregului popor japonez - Mitingul de la Tokio — (pag. 3-a) A. Anghelescu —• Africa neagră s trezește (pag. 4-a) * De la Consiliul de Miniștri a U.R.S.S. (pag. 4-a). Siria respinge presiunile străin exercitate asupra sa (pag. 4-a). Cea mai mare producţie de rulmenţi ORAŞUL STALIN (coresp. ..Scînteii“). — Colectivul fabricii de rulmenţi de la uzinele „Steagul Roşu” din Oraşul Stalin — colectiv care în urmă cu şase ani a în­ceput fabricarea primilor rulmenţi romî­­neşti — obţine însemnate realizări în producţie în întîmpinarea zilei de 1 Mai. Muncitorii şi tehnicienii fabricii au produs, în ultimele două luni, cel mai mare număr de rulmenţi obţinut pe o ase­menea perioadă, de la înfiinţarea fabricii. • în ultimii ani a crescut cu mult numă­rul sortimentelor de rulmenţi. In prezent, colectivul fabricii produce aproape 60 sor­timente ,de rulmenţi Totodată, s-a trecut la producerea a 11 tipuri de rulmenţi pentru autocamioanele tip „Steagul Roşu’. In întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai, numeroşi muncitori şi tehnicieni şi­-au îndeplinit cu cinste angajamentele ■luate.. Atelierul de colivii pentru rulmenţi, condus de maistrul Pilman Francisc, şi-a îndeplinit planul trimestrial cu mai bine de o lună înainte de termen. Printre cei care au adus o contribuţie însemnată la depăşirea sarcinilor de plan s­e află şi muncitoarele Aneta Popa, Ana Botnar şi Clara Hirser din atelierul de colivii, care-şi realizează sarcina zilnică de producţie în proporţie de 200%. Pe ogoarele ARAD (Agerpres). ai raionului Criş tfranii muncitori dto­r satele şi comunele ra-­­ionului Criş, regiunea Arad, au însămîn­­ţat­ pînă la 25 martie peste 747 ha. cu orz, ovăz şi alte culturi din epoca întîia. Nu­­mai gospodăriile agricole colective din ra­ion au însămînţat pînă la această dată 421­ ha. Membrii gospodăriei agricole colective din Sîntana — una din cele mai mari gos­podării colective din regiune — au însă­mînţat 76 ha. cu orz şi 36 ha. cu lucerna. In raionul Criş au fost executate ară­turi de primăvară pe o suprafaţă de­ 320 ha. -----------. Realizările fine-DEV’A (coresp. ,,Scîn. "lor fDoctoriî/« Galda de Jos, raionul Alba, au început lucrările de arat şi semănat. La sectorul Mihalţ al gospodăriei, nu­mai de la 23 la 27 martie au fost arate 20 ha. şi au fost lucrate cu cultivatorul 30 hectare de teren arat din toamnă. De asemenea, au fost semănate 15 ha. cu ma­zăre şi 10 ha. cu borceag. Pentru între­ţinerea culturilor de toamnă au fost tăvă­­lugite 17 ha. însămînţate cu grîu de toamnă. In acest sector lucrează brigada I-a de tractorişti a gospodăriei. Tinerii trac­i­torişti Ion Andreica şi Vasile Seneşan au depus în aceste zile o muncă susţinută, depăşind prevederile planului şi execu­­tînd în plus diferite lucrări pe o suprafaţă de 4,94 hectare şi, respectiv, 4,50 ha. Un nou tip de locomotivă pentru trenuri de marfa Locomotiva de un nou tip, construită în uzina „Kuibîşev“ din Kolomna, mult mai puternică decit cele precedente, este destinată sectoarelor de cale ferată cu profiluri grele — pante mari şi repezi. Pu­terea ei de tracţiune este de aproximativ 3.000 tone. Împreună cu tenderul ea are o lungime de 38 m. Tenderul locomotivei poate fi încărcat cu 60 tone apă și 35 tone cărbune. ----------­ „Fabrica de păsări“ Nu departe de Moscova, la Tomilino, se află cea mai mare crescătorie de păsări din U.R.S.S., o adevărată fabrică de ouă proaspete şi care de pasăre. — Acestea-s maşinile noastre — obişnuieşte să spună Alexei Ivanovici Samoletov, directorul tehnic al secţiei de crescătorie» arătînd şirurile lungi de coteţe metalice cu cinci etaje în care se află peste 50.000 de găini. Şi într-adevăr, zgomotul continuu produs de ciugulitul păsărilor, parcă ar fi zgomotul unor ma­­­gini cu totul originale. Producţia crescătoriei spo­reşte din an în an. Dacă în 1953 ea a obţinut în medie cîte 185 ouă de la fiecare găină, în 1954 a produs în medie 190 ouă la fiecare pasăre. Incubatoarele ei produc anual 880 mii de pui Anul trecut „fabrica de păsări“ de la Tomilino a dat 24 mili­oane de ouă proaspete şi 8.500.000 kg. came de găină şi de pui de calitate superioară, realizînd un venit de 7.370.000 ruble. Colectivul fabricii şi-a pus­ sarcina ca în următorii 2—3 ani să sporească numărul găinilor, ouătoare pînă la 150.000, pro­ducţia de ouă pînă la 30.000.000 bucăţi şi cantitatea de carne de­ pasăre pînă la 1 milion kilo- •­grame. Ugl

Next