Scînteia, iunie 1955 (Anul 24, nr. 3298-3323)

1955-06-01 / nr. 3298

ht. 2 S­C­T­A­T­E­I­A Despre Bugetul de Stat al R« P» R« pe anul 1955 Raportul ministrului de Finanţe al R. P. R., tovarăşul D. Petrescu ® I s-l * A * — I _ u. __ 1 k . r . . II A iu Tovarăşi deputați, Bugetul de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1955, pe care din însăr­cinarea Consiliului de Miniştri îl prezint spre examinare şi aprobare Marii Adu­nări Naţionale, oglindeşte sarcinile trasate de Partidul Muncitoresc Român şi de gu­vern privind dezvoltarea economiei naţio­nale, creşterea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii, întărirea puterii economice şi a capacităţii d­e apă­rare a ţării. Partidul şi guvernul au dus şi duc o politică consecventă de dezvoltare conti­nuă a industriei grele , temelia temelii­lor dezvoltării tuturor ramurilor econo­miei naţionale şi izvorul bunei stări a po­porului muncitor, îndeplinirea măsurilor pentru sporirea producţiei agricole şi a bunurilor de larg consum poate fi deţinută numai pe baza dezvoltării puternice a in­dustriei grele, care trebuie să asigure în­zestrarea tehnică a agriculturii cum şi a industriei uşoare şi alimentare. Bugetul de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1955 prevede mijloacele financiare necesare pentru lărgirea indus­triei grele cum şi pentru ridicarea şi dez­voltarea, pe această bază, a agriculturii şi a industriei producătoare de bunuri de larg consum. ★ în 1954, producţia globală in industria socialistă a crescut cu 6,6% faţă de 1953 şi a depăşit cu 93% nivelul producţiei din anul 1950. în industria grea s-au obţinut succese importante în construcţiile de maşini, in industria petroliferă şi minieră, în indus­tria electrotehnică şi energetică, în con­strucţiile navale, atelierele căilor fe­rate etc. Ca urmare a măsurilor luate de guvern pentru consolidarea bazei tehnico-mate­­riale a agriculturii şi pentru cointeresarea Tovarăşi deputaţi, Bugetul de Stat pe 1954 s-a realizat la venituri în sumă de 41.374,3 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 38.309,6 mi­lioane lei, cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli în sumă de 3.064,7 mili­oane lei. Cea mai mare parte a veniturilor Bu­getului de Stat a fost încasată din sec­torul socialist al economiei naţionale, încasările din impozitul pe circulaţia produselor şi cotele părţi din beneficiile întreprinderilor şi organizaţiilor econo­mice, care constituie principalele surse de venituri, au însumat 21.849,8 milioane lei, reprezentând o creştere de 92,1% faţă de 1930. Creşterea încasărilor din aceste venituri este o consecinţă a dezvoltării sectorului Tovarăşi deputaţi. Bugetul de Stat al Republicii Populare Române pe 1955 se prezintă spre apro­bare Marii Adunări Naţionale la venituri in sumă de 44.405,0 milioane lei, iar la cheltuieli in sumă de 43.005,0 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor faţă de chel­tuieli de 1.400,0 milioane lei. în buget se reflectă consecinţele finan­ciare ale reducerii preţurilor cu ridicata la mijloacele de producţie fabricate în întreprinderile de stat. însemnătatea a­­cestei operaţiuni constă In faptul că se poate urmări cu mai multă uşurinţă pre­ţul de cost al produselor şi efortul mun­citorilor pentru realizarea sarcinii de re­ducere a preţului de cost. Odată cu aceas­tă operaţie s-au rentabilizat unele ramuri industriale care au lucrat cu pierdere. Veniturile din acumulări ce se varsă la buget de către întreprinderile de stat s­e ridică la suma de 24.110,1 milioane lei ceea ce reprezintă 54,3% din totalul ve­niturilor bugetului. Impozitele de la populaţie sânt prevă­zute în buget în sumă de 3.334,0 milioane lei, reprezentând 7,5% din totalul veni­turilor. Resursele Bugetului de Stat pe 1955 sânt destinate, in cea mai mare parte, pentru finanţarea economiei naţionale şi pentru acţiunile social-culturale. Pentru aceste scopuri au fost prevăzute în buget 31.303,2 milioane lei, adică 72,8°/% din to­talul cheltuielilor. Folosirea resurselor bugetului într-o proporţie atît de însem­nată pentru dezvoltarea economiei naţio­nale şi pentru lărgirea acţiunilor social­­culturale caracterizează bugetul statului nostru democrat-popular ca buget al construcţiei paşnice şi întăririi econo­mice a patriei noastre, al ridicării nive­lului de trai material şi cultural al po­porului muncitor. Pentru finanţarea economiei naţionale s-a prevăzut în buget suma de 24.351,9 milioane lei, adică 56,6% din totalul chel­tuielilor, în care sunt cuprinse şi sumele alocate pentru lucrările capitale. Pe lingă mijloacele de la buget, vor mai fi utili­zate pentru finanţarea economiei naţio­nale şi resurse proprii ale întreprinderi­lor şi organizaţiilor economice în sumă de 7.510,7 milioane lei. în acest fel totalul mijloacelor destinate cheltuielilor pentru economia naţională, în anul 1955, se ridică la suma de 31.062,6 milioane lei. Pentru finanţarea lucrărilor capitale se va da de la buget suma de 9­091,3 mi­lioane lei, adică 21,1% din totalul chel­tuielilor. materială a ţărănimii muncitoare, potrivit hotărârilor Plenarei lărgite a Comitetului Central al P.M.R. din 19-20 august 1953, s-au obţinut succese importante în spori­rea producţiei agricole. Rezultatele obţinute în cursul anului 1954 în ce priveşte producţia agricolă au contribuit la o mai bună aprovizionare a populaţiei cu produse agro-alimentare şi a industriei producătoare de bunuri de consum cu materii prime. Creşterea pro­­ducţiei industriale şi agricole, lărgirea ac­tivităţii comerţului de stat şi cooperatist cum şi sporirea volumului de mărfuri destinate fondului pieţei au creat condi­ţiile necesare pentru ca la 28 decembrie 1954 să se desfiinţeze sistemul de apro­vizionare pe bază de cartele şi raţii şi să se treacă la comerţul desfăşurat. Rezultatele pozitive obţinute de la des­fiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi trecerea la co­merţul desfăşurat, creşterea producţiei in­dustriale şi agricole, sporirea volumului de mărfuri în reţeaua comerţului socialist şi intensificarea schimbului între oraş şi sat au creat condiţiile unor reduceri de preţuri cu amănuntul la unele mărfuri in­dustriale şi alimentare. Aceste măsuri sunt o ilustrare vie a grijii partidului şi guvernului nostru pentru creşterea continuă a salariului real al muncitorilor, pentru ridicarea nivelului de trai, material şi cultural al oamenilor muncii. Partidul şi guvernul nostru arată ne­contenit că singura cale justă şi posibilă pentru ridicarea nivelului de trai este sporirea productivităţii muncii, micşorarea sistematică a preţului de cost şi întărirea regimului de economii in toate ramurile economiei naţionale. Numai pe această bază se poate crea o abundenţă de pro­duse necesare oamenilor muncii de la oraşe şi sate Şi se pot pune bazele pentru noi reduceri de preţuri în viitor. de Stat al R.P.R­ pe anul 1953 a fost executat la venituri în sumă de lei 38.782.053.294,45, iar la cheltuieli în sumă de 35.638.048.887,95 lei , cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli de lei socialist al economiei naţionale şi a întă­ririi economico-financiare a întreprinde­rilor şi organizaţiilor economice. Partea covîrşitoare a mijloacelor buge­tului pe 1954, şi anume 29.661,7 milioane lei, a fost cheltuită pentru dezvoltarea economiei naţionale şi lărgirea acţiunilor social-culturale, ceea ce a contribuit la întărirea puterii economice a statului nos­tru şi la ridicarea bunei stări a poporului muncitor. Rezultatele executării Bugetului de Stat pe 1954 sunt o dovadă a solidităţii finan­ţelor ţării noastre, asigurată prin dezvol­tarea şi întărirea continuă a sectorului socialist al economiei naţionale, sporirea producţiei industriale şi agricole, creşte­rea circulaţiei mărfurilor şi a venitului naţional. Mijloacele importante alocate în anul 1955 pentru investiţii vor asigura mărirea mijloacelor de bază ale industriei, agri­culturii, transportului şi altor ramuri ale economiei naţionale. In industria grea vor fi mărite capaci­tăţile de producţie în ramurile construc­ţiilor de maşini, siderurgie şi metale nefe­roase, se vor construi şi pune in func­ţiune noi instalaţii, rafinării şi conducte în industria petroliferă, vor fi executate lucrări pentru deschideri de mine şi lăr­girea minelor existente în industria căr­bunelui, se vor construi şi da în exploa­tare noi hidrocentrale şi termocentrale, se va continua înzestrarea cu noi utilaje şi mecanisme a industriei lemnului şi hîrtiei. Lucrările capitale ce vor fi executate în industria grea reprezintă 45,2% din volumul total al planului de investiţii pe 1955. In industria uşoară şi alimentară, pre­cum şi în industria locală vor fi investite mijloace financiare, în preţuri compara­bile, cu 15,3% mai mari ca în anul 1954 pentru construirea de fabrici şi secţii noi, cum şi pentru dezvoltarea şi moderniza­rea celor existente. Pentru înzestrarea agriculturii cu noi tractoare şi maşini agricole, înfiinţarea a 20 staţiuni de maşini şi tractoare noi şi consolidarea celor existente, înfiinţarea de noi centre mecanice, dezvoltarea gospo­dăriilor agricole de stat, executarea de lu­crări de irigaţii, îndiguiri şi altor lucrări agricole şi silvice, se prevăd pentru 1955, in preţuri comparabile, cu 40,0% mai multe fonduri decit în 1954. Planul lucrărilor capitale pe anul 1955 prevede lărgirea construcţiilor de locuinţe şi a lucrărilor­­social-culturale şi edili­tare cU 7,6% faţă de 1954. Bugetul de Stat pe 1955 prevede aloca­rea sumei de 6.951,3 milioane lei pentru învăţămînt, cultură, sănătate şi alte ac­ţiuni social-culturale, ceea ce reprezintă 16,2% din totalul cheltuielilor bugetare şi o creştere, în preţuri­ comparabile, de 8,9% faţă de 1954. Pen­tru cheltuielile de apărare s-a pre­văzut în buget suma de 4.477,3 milioa­ne lei. Statul nostru democrat-popular duce cu consecvenţă o politică externă de pace şi de colaborare internaţională, o politică de dezvoltare a relaţiilor economice şi cul­turale cu alte ţări. Poporul român parti­cipă cu toate forţele sale la lupta mare­lui lagăr al democraţiei şi socialismului, îndreptată spre apărarea păcii şi securita­tea popoarelor. Faţă de politica dusă de cercurile imperialiste, de reînviere a mi­litarismului german şi de pregătire a unor noi agresiuni, partidul şi guvernul nos­tru consideră de datoria lor să ia măsu­rile necesare pentru întărirea continuă a capacităţii de apărare a ţării. Sursa principală a veniturilor Bugetului de Stat o constituie acumulările prove­nite de la întreprinderile, şi organizaţiile economice socialiste. Acumulările întreprinderilor şi organi­zaţiilor economice sunt baza creşterilor ve­niturilor Bugetului de Stat, care asigură mijloace băneşti necesare pentru dezvolta­rea economiei socialiste, sporirea bogăţiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Creşterea acumulărilor şi în primul rînd a beneficiilor poate fi ob­ţinută numai prin creşterea producţiei in­dustriale şi agricole, ridicarea productivi­tăţii muncii, reducerea preţului de cost şi respectarea regimului de economii în toate ramurile economiei naţionale. Pentru ca veniturile Bugetului de Stat să fie realizate în întregime — a arătat raportorul — este necesar să se acorde toată atenţia îndeplinirii de către fiecare întreprindere a sarcinilor privind reduce­rea preţului de cost şi creşterea produc­tivităţii muncii. In anul 1954, cu toate că planul de pro­ducţie a fost îndeplinit pe întreaga in­dustrie, au existat totuşi unele întreprin­deri şi direcţii generale care n-au luat la timp măsurile corespunzătoare pentru realizarea în întregime a sarcinilor de producţie la toate sortimentele. In activitatea unor întreprinderi şi di­recţii generale, îndeplinirea planului pro­­ducţiei-marfă a rămas într-o măsură Din mijloacele Bugetului de Stat pe 1955, cea mai mare parte, adică 56,6%, este destinată pentru finanţarea econo­miei naţionale. Cu aceste mijloace se asigură dezvol­tarea cu precădere a industriei grele şi, in primul rînd, a industriei constructoare de maşini şi, pe această bază, dezvolta­rea tuturor ramurilor economiei naţionale. Mijloacele băneşti destinate pentru dez­voltarea industriei în 1955 se ridică la suma de 12­ 100,0 milioane lei. Aceste­ mijloace vor servi, în primul rînd, pentru finanţarea lucrărilor capi­tale în vederea lărgirii capacităţii de pro­ducţie a industriei socialiste şi pentru acoperirea necesităţilor sporite de mijloace circulante ale întreprinderilor industriale, ca urr­are a creşterii producţiei în anul 1955, precum şi pentru dotări cu mijloace circulante proprii a întreprinderilor in­dustriale ce vor fi date in exploatare în anul 1955. Trebuie să arătăm că la numeroase în­treprinderi viteza de rotaţie a mijloace­lor circulante se încetineşte in loc să crească. Trebuie să se pună capăt nepăsării şi lipsei de răspundere în gospodărirea fon­durilor materiale in întreprinderi şi să se ia măsuri pentru îmbunătăţirea controlu­lui asupra folosirii raţionale a surselor materiale, pentru normarea consumurilor precum şi pentru lichidarea stocurilor su­­pranormative de materii prime şi mate­riale prin repunerea lor în circuit aşa cum prevăd sarcinile trasate de Consiliul de Miniştri. Perfecţionarea continuă a proceselor tehnologice în întreprinderile industriale constituie un factor de seamă ,pentru scur­tarea ciclului de producţie şi reducerea necesarului de mijloace circulante. Sarcini importante revin întreprinderi­lor şi organizaţiilor de construcţii in le­gătură cu realizarea planurilor de lucrări capitale pe anul 1955. Din totalul planului de investiţii, valoa­rea lucrărilor de construcţii şi montaj re­prezintă 50,1%. Vorbitorul a arătat că pentru îndepli­nirea programului de construcţii stabilit prin planul de dezvoltare a economiei na­ţionale este necesar ca unele întreprin­deri şi organizaţii de construcţii să în­lăture din activitatea lor o serie de defi­cienţe cum sunt: folosirea neraţională a utilajului, deficienţe în organizarea şan­tierelor, în folosirea forţei de muncă şi a materialelor. De asemenea, este necesar să fie înlăturate deficienţele care au persis­tat în activitatea organizaţiilor de proiec­tare. Sarcina de reducere a costului construc­ţiilor şi de creştere a productivităţii muncii, prin folosirea cât mai complexă a maşinilor şi mecanismelor, folosirea prefabricatelor, economisirea materialelor şi a forţei de muncă, reducerea cheltuie­lilor de transport, precum şi prin scăde­rea cheltuielilor de regie trebuie să con­stituie o preocupare permanentă a între­prinderilor de construcţii. Pe calea defalcării unei cote din fondul de amortizare s-au lăsat la dispoziţia mi­nisterelor şi întreprinderilor fonduri în­semnate pentru reparaţii capitale. Ministerele şi întreprinderile trebuie să poarte o grijă deosebită pentru utiliza­rea raţională şi integrală a sumelor de care dispun, să efectueze reparaţiile din timp, iar prin reducerea costului repara­ţiilor capitale să cuprindă un volum cit mai mare de reparaţii. Tovarăşi deputaţi, Partidul Muncitoresc Romín şi guver­nul Republicii Populare Romíne au pus ca sarcină sporirea producţiei agricole vegetale şi animale şi a producţiei de cereale-marfă, neadmisitbilă d­in urm­a îndeplinirii produc­ţiei globale. * Vorbind despre importanţa creşterii productivităţii muncii, Ca principală cale de reducere a preţului de cost şi a spo­ririi acumulărilor băneşti ale întreprinde­rilor, raportorul a arătat că în anul 1954 ritmul de creştere a productivităţii mun­cii în unele ramuri ale industriei n-a fost satisfăcător. Lupta pentru creşterea acumulărilor prin reducerea continuă a preţului de cost şi întărirea regimului de economii trebuie să constituie in acest an — ulti­mul an al primului nostru plan cincinal — o îndatorire de seamă pentru fiecare om al muncii, fiind convinşi că fiecare procent de reducere a preţului de cost în fiecare întreprindere măreşte mijloa­cele financiare pentru dezvoltarea necon­tenită a industriei socialiste şi a agricul­turii. Referindu-se la controlul executat de organele financiare şi bancare asupra ac­tivităţii economice şi financiare a între­prinderilor, vorbitorul a subliniat că deşi munca organelor Băncii de Stat a fost îm­bunătăţită în cursul anului 1954, totuşi activitatea acestor organe pe linia con­trolului utilizării fondului de salarii, a decontărilor fără numerar, a creditării pe termen scurt nu corespunde încă nivelu­lui de dezvoltare a economiei naţionale şi cerinţelor crescînde ale întăririi dis­ciplinei financiare. In 1955 s-a prevăzut a se obţine o pro­ducţie de 10 milioane tone griu şi porumb şi o creştere însemnată a numărului de animale şi a productivităţii lor. Prin acea­sta se va realiza un nou pas in îmbună­tăţirea aprovizionării populaţiei cu pro­duse agro-alimentare şi a Industriei cu materii prime. Pentru înfăptuirea programului de mă­suri privitor la dezvoltarea rapidă a agri­culturii şi în primul rînd pentru sporirea producţiei agricole şi dezvoltarea creşterii animalelor, Bugetul de Stat pe anul 1955 prevede o creştere a mijloacelor finan­ciare. Fondurile destinate pentru finanţa­rea agriculturii, în 1955, se ridică la suma de 4.364,7 milioane lei. Pentru 1955, bugetul prevede alocarea sumei de 1.448,5 milioane lei în vederea consolidării staţiunilor de maşini şi trac­toare existente, pentru complectarea în­zestrării lor cu maşini şi tractoare, înfiin­ţarea de noi S.M.T-uri, dotarea centrelor mecanice şi a atelierelor de reparaţii şi îndeplinirea planului anual de lucrări. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii trebuie să ia măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii S.M.T.-urilor, să asigure folo­sirea efectivă şi complectă a parcului de tractoare şi maşini agricole, să se îngri­jească de efectuarea la timp a reparaţii­lor cu minimum de mijloace băneşti, în­tărind controlul îndeplinirii de către fie­care staţiune de maşini şi tractoare a sar­cinilor de reducere a preţului de cost. In îndeplinirea sarcinii de sporire a Pro­ducţiei agricole, un rol deosebit revine gospodăriilor agricole de stat. Statul acordă un mare ajutor financiar gospodă­riilor agricole de stat. In 1955, pentru fi­nanţarea gospodăriilor agricole de stat s-a alocat suma de 1.398,4 milioane lei, din care pentru investiţii 626,7 milioane lei. In cursul anului 1954, Consiliul de Mi­­niştri a luat măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare şi de cointeresare ma­terială în creşterea producţiei în gospodă­riile agricole de stat astfel incit ele să devină întreprinderi socialiste rentabile. Partidul şi guvernul acordă o mare aten­ţie întăririi economico-organizatorice con­tinue a gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor existente şi organizării de noi gospodării agricole colective şi în­tovărăşiri cu respectarea strictă a prin­cipiului liberului consimţământ. De ase­menea, acordă un sprijin puternic forme­lor de asocieri simple de producători, grupelor de intr-ajutorare etc., ce se cre­ează în unele regiuni ale ţării în vede­rea contractărilor şi folosirii în comun a maşinilor agricole ale statului. Pentru realizarea investiţiilor, gospodă­riile agricole colective vor primi în anul 1955 credite pe termen lung în sumă de 200 milioane lei. In afară de aceasta, gos­podăriile agricole colective vor beneficia de ajutorul statului pe calea creditelor în termen scurt pentru cheltuielile sezoniere de producţie.­­ ■ Conducerile gospodăriilor agricole co­lective trebuie să­ folosească cu mai multă grijă creditele acordate de stat, să nu per­mită întrebuinţarea lor în alte scopuri şi să se îngrijească de restituirea lor la ter­men. Ele trebuie să asigure mărirea an de an a fondului indivizibil al gospodăriei şi utilizarea acestuia pentru lărgirea proprie­tăţii obşteşti şi pentru dezvoltarea pro­ducţiei. Măsurile luate de partid şi de guvern pentru îmbunătăţirea sistemului de con­tractări şi achiziţii de animale şi produse animale, de plante tehnice, de legume şi fructe etc. constituie un stimulent nou şi puternic pentru ca gospodăriile agricole colective, întovărăşirile şi producătorii in­dividuali să sporească producţia. Banca Agricolă care şi-a început acti­vitatea din luna ianuarie 1955, va fi in măsură să finanţeze şi să crediteze în mai bune condiţii atît sectorul socialist cit şi sectorul individual din agricultura, faţă de 1954, în preţuri comparabile, cu 8,9%. Pentru întreţinerea spitalelor, sanato­­rilor, policlinicilor, ambulatoriilor, mater­nităţilor creşelor şi altor instituţii de ocrotire a sănătăţii, sunt prevăzute în anul 1955, îa preţuri comparabile, mijloace fi­nanciare cu 13,0 % mai mari decît in anul 1954. O parte însemnată din aceste mij­­loace se acordă pentru lărgirea reţelei de unităţi sanitare şi pentru mărirea numă­rului de paturi în unităţile existente. Fondurile prevăzute în anul 1955 pen­tru acţiunile de sănătate asigură majo­rarea alocaţiilor pentru medicamente, in­strumente medicale şi cazarmament, ceea ce va duce la îmbunătăţirea calitativă a deservirii medicale a­ oamenilor muncii. Creşterea bugetului Asigurărilor Sociale de Stat cu 19,9% faţă de anul 1954 a fă­cut posibilă alocarea unor fonduri sporite pentru amenajări şi instalaţii în staţiunile de odihnă, pentru trimiterea la odihnă şi tratament balneo-climatic a oamenilor muncii, precum şi pentru alte măsuri so­­cial-culturale. Perfecţionarea şi ieftinirea continuă a aparatului de stat Perfecţion­area şi ieftinirea continuă a aparatului de stat, prin îmbunătăţirea structurii organizatorice a acestuia, prin găsirea formelor celor mai raţionale şi operative de muncă, prin eliminarea chel­­tuielilor neeconomicoase, prin întărirea răspunderii şi a disciplinei în muncă tre­buie să constituie o sarcină permanentă a tuturor lucrătorilor din aparatul de stat. Cheltuielile de Întreţinere a aparatului de stat pe anul 1955 sânt prevăzute în sumă de 1­.333,3 milioane lei, reprezentând 3,1% din totalul cheltuielilor Bugetului de Stat. Faţă de anul 1954, cheltuielile de întreţinere a aparatului de stat pe anul 1905, în preţuri comparabile, se micşo­rează cu 20 milioane lei. In aparatul de stat mai există însă ser­­vicii cu activităţi paralele, verigi interme,­diare de prisos, exagerări în statele de funcţiuni ale organelor de administraţie şi de conducere. In dauna activităţilor de bază mai sunt ocupaţi cu lucrări de birou numeroşi :ingineri, agronomi, învăţători, medici şi alţi specialişti. Ministerele, instituţiile centrale şi comi­tetele executive ale sfaturilor populare sunt obligate să ia măsuri hotărite pentru îmbunătăţirea structurii aparatului admi­nistrativ. O sarcină de o deosebită importanţă pe care partidul şi guvernul o pun în faţa organelor de stat, a unităţilor economice şi a tuturor oamenilor muncii este lupta hotărîtă împotriva oricărui caz de abuz sau fraudă în avutul obştesc. Apărarea şi păstrarea avutului obştesc constituie o înaltă datorie patriotică a fiecărui om al muncii. Bugete locale Bugetele sfaturilor populare cuprinse în Bugetul de Stat pe anul 1955 reprezintă suma de 5.996,7 milioane lei, cu o creş­tere, în preţuri comparabile, de 21,5% faţă de anul 1954. Din alt în an cresc alo­caţiile in bugetele regiunilor pentru finan­ţarea industriei locale, a gospodăriei co­munale, a gospodăriei drumurilor şi agri­culturii, pentru lărgirea şi îmbunătăţirea activităţii instituţiilor de învăţămînt, cultură şi sănătate. Comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să dea o atenţie mai mare şi să conducă îndeaproape activita­tea economică şi financiară a întreprin­derilor locale cum şi instituţiilor social­­culturale. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare trebuie să dea dovadă de mai multă iniţiativă în folosirea şi valorificarea re­surselor locale existente, să lupte pentru a da o producţie mai mare şi variată. Comitetele executive ale sfaturilor populare şi organele financiare au sar­­cina să ducă o muncă perseverentă pen­tru realizarea integrală şi la timp a ve­niturilor bugetelor lor. Tovarăşi deputaţi, Anul acesta fiind ultimul an care în­­­cheie primul nostru plan cincinal, este necesar să mobilizăm toate forţele şi toată energia creatoare pentru dezvolta­rea mai departe a industriei­ grele, pen­tru grăbirea ritmului de ridicare a agri­culturii şi sporirea necontenită a produc­ţiei mărfurilor de consum popular. Oamenii muncii din uzine şi de pe ogoare sînt hotărîţi să obţină în acest an noi succese, îndeplinind cu cinste sar­­cinile trasate de partid şi de guvernul Republicii Populare Române pentru rea­lizarea programului dezvoltării continue a economiei naţionale, pentru creşterea bunei stări­­ materiale şi culturale a po­porului muncitor. întrecerea socialistă ce se desfăşoară în întreprinderile de stat pentru Îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de producţie prevăzute în pla­nul de 5 ani este cel mai elocvent exem­plu de luptă avîntată pentru sporirea con­tinuă a producţiei, pentru Înflorirea scumpei noastre patrii. Bugetul de Stat pe 1955, pe care il su­pun spre examinare şi aprobare Marii Adunări Naţionale, răspunde acestor sar­cini. El se întemeiază pe planul de stat şi asigură mobilizarea mijloacelor bănești pentru Îndeplinirea acestuia. Lupta pentru realizarea veniturilor pre­văzute în buget și pentru cheltuirea cum­pătată a fondurilor alocate constituie o îndatorire patriotică a conducătorilor din economie, a lucrătorilor din sistemul fi­­nanciar și a tuturor oamenilor muncii, îndeplinirea cu succes a planului de stat şi a Bugetului de Stat pe anul 1955 va constitui o nouă victorie a oameni­lor muncii pe drumul construirii socia­lismului în ţara noastră. Publicăm, în continuare discuțiile la proiectul de lege privind ratificarea Tra­tatului de­ la Varşovia, care au avut loc in şedinţele Marii Adunări Naţionale din 30­ mai . In scrisoarea sa acad. Radu Cernăteacu, deputat al circumscripţiei electorale Huşii regiunea Iaşi, scrie li­tr. alteia . Fiind suferind şi neputind participa di­rect la­ lucrările. Marii Adunări Naţionale vă trimit prin această scrisoare expresia sentimentelor şi gîndurilor «rele în legă­tură cu ratificarea Tratatului de priete­nie, colaborare şi asistenţă mutuală între statele europene iubitoare de pace.­­ Tratatul car® s-a încheiat şi pe care Marea Adunare Naţională urmează să-l ratifice exprimă în gradul cel mai înalt dorinţa fierbinte a noastră, a tuturor lu­crătorilor ştiinţifici, a tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, a oamenilor cin­stiţi din lumea întreagă pentru că el este un puternic instrument nu numai împo­triva unei agresiuni ci şi pentru rezolva­rea problemelor internaţionale in spiritul păcii şi înţelegerii, în perfectă concor­danţă cu interesele tuturor popoarelor. Lucrătorii ştiinţifici de la Filiala Iaşi a Academiei R.P.R., din oraşul şi regiunea Iaşi îşi exprimă prin cuvîntul meu apro­barea Tratatului de la Varşovia. Deputatul Filip Geltz, din circumscrip­ţia electorală Lovrin, regiunea Arad, a arătat efi ratificarea acordurilor de la Pa­ris şi includerea Germaniei occidentale în blocul agresiv al Atlanticului de nord, organizat şi dominat de S.U.A., constituie o gravă ameninţare pentru cauza păcii şi securităţii popoarelor, împotriva tratatelor de la Paris s-a ri­­dicat valul mişcării populare. O im­portanţă deosebită are creşterea hotă­rârii de luptă a maselor populare împo­triva planurilor de înarmare şi militari­zare a Germaniei occidentale. Poporul german vede d­e ce în ce mai limpede că lupta pentru­ unitatea sa na­ţională şi independenţa sa este incompa­tibilă cu acordurile de la Paris. El vede în R. D. Germană apărătorul intereselor sale­ vitale. Populaţia minorităţii naţionale germane din patria noastră aprobă cu hotărîre şi căldură Tratatul de la Varşovia. Ea este conştientă că hotărârile de la Varşovia apără interesele Sale cele mai vitale de oameni liberi într-o patrie liberă. Mun­citori, ţărani muncitori, intelectuali de naţionalitate germană îşi exprimă hotări­­rea de a depune toate eforturile în sec­torul lor de muncă pentru înflorirea eco­nomiei şi culturii, pentru întărirea capa­cităţii de apărare a R.P.R. Preotul Alexandru Ionescu, deputat al circumscripţiei electorale „30 Decembrie“ oraşul Bucureşti, a spus între altele : In faţa primejdiei pe care o reprezintă războiul şi folosirea armelor de distrugere in masă, oamenii de bună credinţă, indi­ferent de convingerile politice şi reli­gioase, şi-au întins prieteneşte mâinile şi au dat glas unei dorinţe adânci a sufletu­lui omenesc; întemeierea unei păci trai­nice pe pămînt. Ca slujitor al Bisericii ortodoxe ro­mâne, conştient că exprim convingerile slujitorilor acestei biserici şi convingerile slujitorilor celorlalte culte din ţara noa­stră, salut cu satisfacţie deosebită înche­ierea Tratatului de la Varşovia şi-mi ex­prim încrederea că el poate constitui o pavăză din cele mai puternice împotriva agresiunii. . Căpeteniile şi slujitorii cultelor din ţara noastră sunt încredinţaţi că prin încheierea Tratatului de la Varşovia s-a făcut un important pas înainte pe calea Întăririi păcii, împotriva celor care o ame­ninţă şi, laolaltă cu toţi oamenii de bună credinţă din ţara noastră, ei depun efor­turi sporite în această sfintă acţiune. Acad. Ştefan I. Nicolau, deputat al circumscripţiei electorale Turburea, re­giunea Craiova, a spus între altele : Azi se împlineşte o săptămână de cînd in această incintă s-au încheiat lucrările Adunării reprezentanţilor mişcării pentru apărarea păcii din R.P.R. Rezultatele obţinute au oglindit fidel voinţa fermă a întregului nostru popor de a munci şi de a lupta cu toate forţele sale pentru apărarea păcii. Din această voinţă puternică de a se împotrivi forţelor războiului a fost făurit şi Tratatul de la Varşovia. Pentru prima oară in istoria omenirii apare un asemenea tratat, în care comu­nitatea de ţeluri şi interese şi, în special, voinţa fermă de a cuceri dreptul ■ la li­nişte şi prosperitate, dreptul la pace, a unui grup de popoare ce totalizează aproape un miliard de oameni, se mate­rializează prin legăminte şi măsuri con­crete de colaborare, de întărire a securi­tăţii şi a păcii, de asistenţă mutuală în caz de agresiune armată din partea forţe­lor întunecate ale războiului. Mulţumită acestui tratat, document de importanţă deosebită a epocii noastre, Republica Populară Română, ca şi cele­lalte republici din lagărul socialismului, are astăzi mijloace pentru a-şi apăra cele mai de preţ bunuri, libertatea şi pacea. Deputatul Costache Antoniu, din cir­cumscripţia electorală Turnu Măgurele, regiunea Bucureşti, a spus printre altele : Citind paragrafele Tratatului de la Varşovia eşti impresionat de limpezimea afirmaţiilor, de argumentarea de o logică de fier, de buna credinţă care reiese din această cartă a apărării păcii. Totul este spus clar şi hotărît : este o înţelegere paşnică, defensivă, a unor popoare unite şi puternice, pentru a nu fi surprinse de agresiune. Convins că-mi îndeplinesc o datorie de artist-cetăţean voi vota pentru ratificarea Tratatului de la Varşovia, chezăşie a uni­tăţii popoarelor hotărâte să apere pacea şi securitatea în Europa. Deputata Maria Arnăutu, din circum­scripţia electorală Văleni de Infunte, re­giunea Ploeşti, a spus printre altele , împreună cu tovarăşii mei de muncă, învăţători şi profesori de la şcolile din comuna noastră, am urmărit cu atenţie lucrările conferinţei de la Varşovia. Semnarea Tratatului de la Varşovia e dat muncitorilor şi ţăranilor muncitori din circumscripţia mea încrederea că munca noastră paşnică este asigurată. Pentru noi, învăţătorii şi profesorii, ho­­tărîrile conferinţei de la Varşovia con­stituie imbold de muncă. In activitatea noastră de zi cu şi vom munci în aşa fel ca fiecare elev pe care-l educăm să de­vină un luptător activ pentru socialism, pentru apărarea patriei. I* Rezultatele definitive ale executării Bugetului de Stat pe anul 1953 Tovarăşi deputați, Prezentăm spre aprobare Marii Adunări Naţionale rezultatele definitive ale exe­cutării Bugetului de Stat al Republicii Populare Române pe 1953. Potrivit dării de seamă depuse, Bugetul 3.144.004.406,50. II. Rezultatele provizorii ale executării Bugetului de Stat pe anul 1954 Cheltuielile pentru cultură, sănătate, asistenţă şi asigurări sociale Partidul şi guvernul manifestă o grijă In 1955, pentru acţiunile social-culturale permanentă pentru cultura şi sănătatea se prevede in Bugetul de Stat suma de poporului» 6.951,3 milioane lei, cu o creştere III. Bugetul de Stat pe anul 1955 Creşterea acumulărilor interne, o sarcină principală a întreprinderilor şi organizaţiilor economice socialiste Finanţarea economiei naţionale 1)Iuli­e proiectul de lege privind ratificarea tratatului de la Varşovia Nr. 3298

Next