Scînteia, iunie 1955 (Anul 24, nr. 3298-3323)
1955-06-01 / nr. 3298
ht. 2 SCTATEIA Despre Bugetul de Stat al R« P» R« pe anul 1955 Raportul ministrului de Finanţe al R. P. R., tovarăşul D. Petrescu ® I s-l * A * — I _ u. __ 1 k . r . . II A iu Tovarăşi deputați, Bugetul de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1955, pe care din însărcinarea Consiliului de Miniştri îl prezint spre examinare şi aprobare Marii Adunări Naţionale, oglindeşte sarcinile trasate de Partidul Muncitoresc Român şi de guvern privind dezvoltarea economiei naţionale, creşterea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii, întărirea puterii economice şi a capacităţii de apărare a ţării. Partidul şi guvernul au dus şi duc o politică consecventă de dezvoltare continuă a industriei grele , temelia temeliilor dezvoltării tuturor ramurilor economiei naţionale şi izvorul bunei stări a poporului muncitor, îndeplinirea măsurilor pentru sporirea producţiei agricole şi a bunurilor de larg consum poate fi deţinută numai pe baza dezvoltării puternice a industriei grele, care trebuie să asigure înzestrarea tehnică a agriculturii cum şi a industriei uşoare şi alimentare. Bugetul de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1955 prevede mijloacele financiare necesare pentru lărgirea industriei grele cum şi pentru ridicarea şi dezvoltarea, pe această bază, a agriculturii şi a industriei producătoare de bunuri de larg consum. ★ în 1954, producţia globală in industria socialistă a crescut cu 6,6% faţă de 1953 şi a depăşit cu 93% nivelul producţiei din anul 1950. în industria grea s-au obţinut succese importante în construcţiile de maşini, in industria petroliferă şi minieră, în industria electrotehnică şi energetică, în construcţiile navale, atelierele căilor ferate etc. Ca urmare a măsurilor luate de guvern pentru consolidarea bazei tehnico-materiale a agriculturii şi pentru cointeresarea Tovarăşi deputaţi, Bugetul de Stat pe 1954 s-a realizat la venituri în sumă de 41.374,3 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 38.309,6 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli în sumă de 3.064,7 milioane lei. Cea mai mare parte a veniturilor Bugetului de Stat a fost încasată din sectorul socialist al economiei naţionale, încasările din impozitul pe circulaţia produselor şi cotele părţi din beneficiile întreprinderilor şi organizaţiilor economice, care constituie principalele surse de venituri, au însumat 21.849,8 milioane lei, reprezentând o creştere de 92,1% faţă de 1930. Creşterea încasărilor din aceste venituri este o consecinţă a dezvoltării sectorului Tovarăşi deputaţi. Bugetul de Stat al Republicii Populare Române pe 1955 se prezintă spre aprobare Marii Adunări Naţionale la venituri in sumă de 44.405,0 milioane lei, iar la cheltuieli in sumă de 43.005,0 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli de 1.400,0 milioane lei. în buget se reflectă consecinţele financiare ale reducerii preţurilor cu ridicata la mijloacele de producţie fabricate în întreprinderile de stat. însemnătatea acestei operaţiuni constă In faptul că se poate urmări cu mai multă uşurinţă preţul de cost al produselor şi efortul muncitorilor pentru realizarea sarcinii de reducere a preţului de cost. Odată cu această operaţie s-au rentabilizat unele ramuri industriale care au lucrat cu pierdere. Veniturile din acumulări ce se varsă la buget de către întreprinderile de stat se ridică la suma de 24.110,1 milioane lei ceea ce reprezintă 54,3% din totalul veniturilor bugetului. Impozitele de la populaţie sânt prevăzute în buget în sumă de 3.334,0 milioane lei, reprezentând 7,5% din totalul veniturilor. Resursele Bugetului de Stat pe 1955 sânt destinate, in cea mai mare parte, pentru finanţarea economiei naţionale şi pentru acţiunile social-culturale. Pentru aceste scopuri au fost prevăzute în buget 31.303,2 milioane lei, adică 72,8°/% din totalul cheltuielilor. Folosirea resurselor bugetului într-o proporţie atît de însemnată pentru dezvoltarea economiei naţionale şi pentru lărgirea acţiunilor socialculturale caracterizează bugetul statului nostru democrat-popular ca buget al construcţiei paşnice şi întăririi economice a patriei noastre, al ridicării nivelului de trai material şi cultural al poporului muncitor. Pentru finanţarea economiei naţionale s-a prevăzut în buget suma de 24.351,9 milioane lei, adică 56,6% din totalul cheltuielilor, în care sunt cuprinse şi sumele alocate pentru lucrările capitale. Pe lingă mijloacele de la buget, vor mai fi utilizate pentru finanţarea economiei naţionale şi resurse proprii ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice în sumă de 7.510,7 milioane lei. în acest fel totalul mijloacelor destinate cheltuielilor pentru economia naţională, în anul 1955, se ridică la suma de 31.062,6 milioane lei. Pentru finanţarea lucrărilor capitale se va da de la buget suma de 9091,3 milioane lei, adică 21,1% din totalul cheltuielilor. materială a ţărănimii muncitoare, potrivit hotărârilor Plenarei lărgite a Comitetului Central al P.M.R. din 19-20 august 1953, s-au obţinut succese importante în sporirea producţiei agricole. Rezultatele obţinute în cursul anului 1954 în ce priveşte producţia agricolă au contribuit la o mai bună aprovizionare a populaţiei cu produse agro-alimentare şi a industriei producătoare de bunuri de consum cu materii prime. Creşterea producţiei industriale şi agricole, lărgirea activităţii comerţului de stat şi cooperatist cum şi sporirea volumului de mărfuri destinate fondului pieţei au creat condiţiile necesare pentru ca la 28 decembrie 1954 să se desfiinţeze sistemul de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi să se treacă la comerţul desfăşurat. Rezultatele pozitive obţinute de la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi trecerea la comerţul desfăşurat, creşterea producţiei industriale şi agricole, sporirea volumului de mărfuri în reţeaua comerţului socialist şi intensificarea schimbului între oraş şi sat au creat condiţiile unor reduceri de preţuri cu amănuntul la unele mărfuri industriale şi alimentare. Aceste măsuri sunt o ilustrare vie a grijii partidului şi guvernului nostru pentru creşterea continuă a salariului real al muncitorilor, pentru ridicarea nivelului de trai, material şi cultural al oamenilor muncii. Partidul şi guvernul nostru arată necontenit că singura cale justă şi posibilă pentru ridicarea nivelului de trai este sporirea productivităţii muncii, micşorarea sistematică a preţului de cost şi întărirea regimului de economii in toate ramurile economiei naţionale. Numai pe această bază se poate crea o abundenţă de produse necesare oamenilor muncii de la oraşe şi sate Şi se pot pune bazele pentru noi reduceri de preţuri în viitor. de Stat al R.P.R pe anul 1953 a fost executat la venituri în sumă de lei 38.782.053.294,45, iar la cheltuieli în sumă de 35.638.048.887,95 lei , cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli de lei socialist al economiei naţionale şi a întăririi economico-financiare a întreprinderilor şi organizaţiilor economice. Partea covîrşitoare a mijloacelor bugetului pe 1954, şi anume 29.661,7 milioane lei, a fost cheltuită pentru dezvoltarea economiei naţionale şi lărgirea acţiunilor social-culturale, ceea ce a contribuit la întărirea puterii economice a statului nostru şi la ridicarea bunei stări a poporului muncitor. Rezultatele executării Bugetului de Stat pe 1954 sunt o dovadă a solidităţii finanţelor ţării noastre, asigurată prin dezvoltarea şi întărirea continuă a sectorului socialist al economiei naţionale, sporirea producţiei industriale şi agricole, creşterea circulaţiei mărfurilor şi a venitului naţional. Mijloacele importante alocate în anul 1955 pentru investiţii vor asigura mărirea mijloacelor de bază ale industriei, agriculturii, transportului şi altor ramuri ale economiei naţionale. In industria grea vor fi mărite capacităţile de producţie în ramurile construcţiilor de maşini, siderurgie şi metale neferoase, se vor construi şi pune in funcţiune noi instalaţii, rafinării şi conducte în industria petroliferă, vor fi executate lucrări pentru deschideri de mine şi lărgirea minelor existente în industria cărbunelui, se vor construi şi da în exploatare noi hidrocentrale şi termocentrale, se va continua înzestrarea cu noi utilaje şi mecanisme a industriei lemnului şi hîrtiei. Lucrările capitale ce vor fi executate în industria grea reprezintă 45,2% din volumul total al planului de investiţii pe 1955. In industria uşoară şi alimentară, precum şi în industria locală vor fi investite mijloace financiare, în preţuri comparabile, cu 15,3% mai mari ca în anul 1954 pentru construirea de fabrici şi secţii noi, cum şi pentru dezvoltarea şi modernizarea celor existente. Pentru înzestrarea agriculturii cu noi tractoare şi maşini agricole, înfiinţarea a 20 staţiuni de maşini şi tractoare noi şi consolidarea celor existente, înfiinţarea de noi centre mecanice, dezvoltarea gospodăriilor agricole de stat, executarea de lucrări de irigaţii, îndiguiri şi altor lucrări agricole şi silvice, se prevăd pentru 1955, in preţuri comparabile, cu 40,0% mai multe fonduri decit în 1954. Planul lucrărilor capitale pe anul 1955 prevede lărgirea construcţiilor de locuinţe şi a lucrărilorsocial-culturale şi edilitare cU 7,6% faţă de 1954. Bugetul de Stat pe 1955 prevede alocarea sumei de 6.951,3 milioane lei pentru învăţămînt, cultură, sănătate şi alte acţiuni social-culturale, ceea ce reprezintă 16,2% din totalul cheltuielilor bugetare şi o creştere, în preţuri comparabile, de 8,9% faţă de 1954. Pentru cheltuielile de apărare s-a prevăzut în buget suma de 4.477,3 milioane lei. Statul nostru democrat-popular duce cu consecvenţă o politică externă de pace şi de colaborare internaţională, o politică de dezvoltare a relaţiilor economice şi culturale cu alte ţări. Poporul român participă cu toate forţele sale la lupta marelui lagăr al democraţiei şi socialismului, îndreptată spre apărarea păcii şi securitatea popoarelor. Faţă de politica dusă de cercurile imperialiste, de reînviere a militarismului german şi de pregătire a unor noi agresiuni, partidul şi guvernul nostru consideră de datoria lor să ia măsurile necesare pentru întărirea continuă a capacităţii de apărare a ţării. Sursa principală a veniturilor Bugetului de Stat o constituie acumulările provenite de la întreprinderile, şi organizaţiile economice socialiste. Acumulările întreprinderilor şi organizaţiilor economice sunt baza creşterilor veniturilor Bugetului de Stat, care asigură mijloace băneşti necesare pentru dezvoltarea economiei socialiste, sporirea bogăţiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Creşterea acumulărilor şi în primul rînd a beneficiilor poate fi obţinută numai prin creşterea producţiei industriale şi agricole, ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi respectarea regimului de economii în toate ramurile economiei naţionale. Pentru ca veniturile Bugetului de Stat să fie realizate în întregime — a arătat raportorul — este necesar să se acorde toată atenţia îndeplinirii de către fiecare întreprindere a sarcinilor privind reducerea preţului de cost şi creşterea productivităţii muncii. In anul 1954, cu toate că planul de producţie a fost îndeplinit pe întreaga industrie, au existat totuşi unele întreprinderi şi direcţii generale care n-au luat la timp măsurile corespunzătoare pentru realizarea în întregime a sarcinilor de producţie la toate sortimentele. In activitatea unor întreprinderi şi direcţii generale, îndeplinirea planului producţiei-marfă a rămas într-o măsură Din mijloacele Bugetului de Stat pe 1955, cea mai mare parte, adică 56,6%, este destinată pentru finanţarea economiei naţionale. Cu aceste mijloace se asigură dezvoltarea cu precădere a industriei grele şi, in primul rînd, a industriei constructoare de maşini şi, pe această bază, dezvoltarea tuturor ramurilor economiei naţionale. Mijloacele băneşti destinate pentru dezvoltarea industriei în 1955 se ridică la suma de 12 100,0 milioane lei. Aceste mijloace vor servi, în primul rînd, pentru finanţarea lucrărilor capitale în vederea lărgirii capacităţii de producţie a industriei socialiste şi pentru acoperirea necesităţilor sporite de mijloace circulante ale întreprinderilor industriale, ca urrare a creşterii producţiei în anul 1955, precum şi pentru dotări cu mijloace circulante proprii a întreprinderilor industriale ce vor fi date in exploatare în anul 1955. Trebuie să arătăm că la numeroase întreprinderi viteza de rotaţie a mijloacelor circulante se încetineşte in loc să crească. Trebuie să se pună capăt nepăsării şi lipsei de răspundere în gospodărirea fondurilor materiale in întreprinderi şi să se ia măsuri pentru îmbunătăţirea controlului asupra folosirii raţionale a surselor materiale, pentru normarea consumurilor precum şi pentru lichidarea stocurilor supranormative de materii prime şi materiale prin repunerea lor în circuit aşa cum prevăd sarcinile trasate de Consiliul de Miniştri. Perfecţionarea continuă a proceselor tehnologice în întreprinderile industriale constituie un factor de seamă ,pentru scurtarea ciclului de producţie şi reducerea necesarului de mijloace circulante. Sarcini importante revin întreprinderilor şi organizaţiilor de construcţii in legătură cu realizarea planurilor de lucrări capitale pe anul 1955. Din totalul planului de investiţii, valoarea lucrărilor de construcţii şi montaj reprezintă 50,1%. Vorbitorul a arătat că pentru îndeplinirea programului de construcţii stabilit prin planul de dezvoltare a economiei naţionale este necesar ca unele întreprinderi şi organizaţii de construcţii să înlăture din activitatea lor o serie de deficienţe cum sunt: folosirea neraţională a utilajului, deficienţe în organizarea şantierelor, în folosirea forţei de muncă şi a materialelor. De asemenea, este necesar să fie înlăturate deficienţele care au persistat în activitatea organizaţiilor de proiectare. Sarcina de reducere a costului construcţiilor şi de creştere a productivităţii muncii, prin folosirea cât mai complexă a maşinilor şi mecanismelor, folosirea prefabricatelor, economisirea materialelor şi a forţei de muncă, reducerea cheltuielilor de transport, precum şi prin scăderea cheltuielilor de regie trebuie să constituie o preocupare permanentă a întreprinderilor de construcţii. Pe calea defalcării unei cote din fondul de amortizare s-au lăsat la dispoziţia ministerelor şi întreprinderilor fonduri însemnate pentru reparaţii capitale. Ministerele şi întreprinderile trebuie să poarte o grijă deosebită pentru utilizarea raţională şi integrală a sumelor de care dispun, să efectueze reparaţiile din timp, iar prin reducerea costului reparaţiilor capitale să cuprindă un volum cit mai mare de reparaţii. Tovarăşi deputaţi, Partidul Muncitoresc Romín şi guvernul Republicii Populare Romíne au pus ca sarcină sporirea producţiei agricole vegetale şi animale şi a producţiei de cereale-marfă, neadmisitbilă din urma îndeplinirii producţiei globale. * Vorbind despre importanţa creşterii productivităţii muncii, Ca principală cale de reducere a preţului de cost şi a sporirii acumulărilor băneşti ale întreprinderilor, raportorul a arătat că în anul 1954 ritmul de creştere a productivităţii muncii în unele ramuri ale industriei n-a fost satisfăcător. Lupta pentru creşterea acumulărilor prin reducerea continuă a preţului de cost şi întărirea regimului de economii trebuie să constituie in acest an — ultimul an al primului nostru plan cincinal — o îndatorire de seamă pentru fiecare om al muncii, fiind convinşi că fiecare procent de reducere a preţului de cost în fiecare întreprindere măreşte mijloacele financiare pentru dezvoltarea necontenită a industriei socialiste şi a agriculturii. Referindu-se la controlul executat de organele financiare şi bancare asupra activităţii economice şi financiare a întreprinderilor, vorbitorul a subliniat că deşi munca organelor Băncii de Stat a fost îmbunătăţită în cursul anului 1954, totuşi activitatea acestor organe pe linia controlului utilizării fondului de salarii, a decontărilor fără numerar, a creditării pe termen scurt nu corespunde încă nivelului de dezvoltare a economiei naţionale şi cerinţelor crescînde ale întăririi disciplinei financiare. In 1955 s-a prevăzut a se obţine o producţie de 10 milioane tone griu şi porumb şi o creştere însemnată a numărului de animale şi a productivităţii lor. Prin aceasta se va realiza un nou pas in îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu produse agro-alimentare şi a Industriei cu materii prime. Pentru înfăptuirea programului de măsuri privitor la dezvoltarea rapidă a agriculturii şi în primul rînd pentru sporirea producţiei agricole şi dezvoltarea creşterii animalelor, Bugetul de Stat pe anul 1955 prevede o creştere a mijloacelor financiare. Fondurile destinate pentru finanţarea agriculturii, în 1955, se ridică la suma de 4.364,7 milioane lei. Pentru 1955, bugetul prevede alocarea sumei de 1.448,5 milioane lei în vederea consolidării staţiunilor de maşini şi tractoare existente, pentru complectarea înzestrării lor cu maşini şi tractoare, înfiinţarea de noi S.M.T-uri, dotarea centrelor mecanice şi a atelierelor de reparaţii şi îndeplinirea planului anual de lucrări. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii trebuie să ia măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii S.M.T.-urilor, să asigure folosirea efectivă şi complectă a parcului de tractoare şi maşini agricole, să se îngrijească de efectuarea la timp a reparaţiilor cu minimum de mijloace băneşti, întărind controlul îndeplinirii de către fiecare staţiune de maşini şi tractoare a sarcinilor de reducere a preţului de cost. In îndeplinirea sarcinii de sporire a Producţiei agricole, un rol deosebit revine gospodăriilor agricole de stat. Statul acordă un mare ajutor financiar gospodăriilor agricole de stat. In 1955, pentru finanţarea gospodăriilor agricole de stat s-a alocat suma de 1.398,4 milioane lei, din care pentru investiţii 626,7 milioane lei. In cursul anului 1954, Consiliul de Miniştri a luat măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare şi de cointeresare materială în creşterea producţiei în gospodăriile agricole de stat astfel incit ele să devină întreprinderi socialiste rentabile. Partidul şi guvernul acordă o mare atenţie întăririi economico-organizatorice continue a gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor existente şi organizării de noi gospodării agricole colective şi întovărăşiri cu respectarea strictă a principiului liberului consimţământ. De asemenea, acordă un sprijin puternic formelor de asocieri simple de producători, grupelor de intr-ajutorare etc., ce se creează în unele regiuni ale ţării în vederea contractărilor şi folosirii în comun a maşinilor agricole ale statului. Pentru realizarea investiţiilor, gospodăriile agricole colective vor primi în anul 1955 credite pe termen lung în sumă de 200 milioane lei. In afară de aceasta, gospodăriile agricole colective vor beneficia de ajutorul statului pe calea creditelor în termen scurt pentru cheltuielile sezoniere de producţie. ■ Conducerile gospodăriilor agricole colective trebuie să folosească cu mai multă grijă creditele acordate de stat, să nu permită întrebuinţarea lor în alte scopuri şi să se îngrijească de restituirea lor la termen. Ele trebuie să asigure mărirea an de an a fondului indivizibil al gospodăriei şi utilizarea acestuia pentru lărgirea proprietăţii obşteşti şi pentru dezvoltarea producţiei. Măsurile luate de partid şi de guvern pentru îmbunătăţirea sistemului de contractări şi achiziţii de animale şi produse animale, de plante tehnice, de legume şi fructe etc. constituie un stimulent nou şi puternic pentru ca gospodăriile agricole colective, întovărăşirile şi producătorii individuali să sporească producţia. Banca Agricolă care şi-a început activitatea din luna ianuarie 1955, va fi in măsură să finanţeze şi să crediteze în mai bune condiţii atît sectorul socialist cit şi sectorul individual din agricultura, faţă de 1954, în preţuri comparabile, cu 8,9%. Pentru întreţinerea spitalelor, sanatorilor, policlinicilor, ambulatoriilor, maternităţilor creşelor şi altor instituţii de ocrotire a sănătăţii, sunt prevăzute în anul 1955, îa preţuri comparabile, mijloace financiare cu 13,0 % mai mari decît in anul 1954. O parte însemnată din aceste mijloace se acordă pentru lărgirea reţelei de unităţi sanitare şi pentru mărirea numărului de paturi în unităţile existente. Fondurile prevăzute în anul 1955 pentru acţiunile de sănătate asigură majorarea alocaţiilor pentru medicamente, instrumente medicale şi cazarmament, ceea ce va duce la îmbunătăţirea calitativă a deservirii medicale a oamenilor muncii. Creşterea bugetului Asigurărilor Sociale de Stat cu 19,9% faţă de anul 1954 a făcut posibilă alocarea unor fonduri sporite pentru amenajări şi instalaţii în staţiunile de odihnă, pentru trimiterea la odihnă şi tratament balneo-climatic a oamenilor muncii, precum şi pentru alte măsuri social-culturale. Perfecţionarea şi ieftinirea continuă a aparatului de stat Perfecţionarea şi ieftinirea continuă a aparatului de stat, prin îmbunătăţirea structurii organizatorice a acestuia, prin găsirea formelor celor mai raţionale şi operative de muncă, prin eliminarea cheltuielilor neeconomicoase, prin întărirea răspunderii şi a disciplinei în muncă trebuie să constituie o sarcină permanentă a tuturor lucrătorilor din aparatul de stat. Cheltuielile de Întreţinere a aparatului de stat pe anul 1955 sânt prevăzute în sumă de 1.333,3 milioane lei, reprezentând 3,1% din totalul cheltuielilor Bugetului de Stat. Faţă de anul 1954, cheltuielile de întreţinere a aparatului de stat pe anul 1905, în preţuri comparabile, se micşorează cu 20 milioane lei. In aparatul de stat mai există însă servicii cu activităţi paralele, verigi interme,diare de prisos, exagerări în statele de funcţiuni ale organelor de administraţie şi de conducere. In dauna activităţilor de bază mai sunt ocupaţi cu lucrări de birou numeroşi :ingineri, agronomi, învăţători, medici şi alţi specialişti. Ministerele, instituţiile centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare sunt obligate să ia măsuri hotărite pentru îmbunătăţirea structurii aparatului administrativ. O sarcină de o deosebită importanţă pe care partidul şi guvernul o pun în faţa organelor de stat, a unităţilor economice şi a tuturor oamenilor muncii este lupta hotărîtă împotriva oricărui caz de abuz sau fraudă în avutul obştesc. Apărarea şi păstrarea avutului obştesc constituie o înaltă datorie patriotică a fiecărui om al muncii. Bugete locale Bugetele sfaturilor populare cuprinse în Bugetul de Stat pe anul 1955 reprezintă suma de 5.996,7 milioane lei, cu o creştere, în preţuri comparabile, de 21,5% faţă de anul 1954. Din alt în an cresc alocaţiile in bugetele regiunilor pentru finanţarea industriei locale, a gospodăriei comunale, a gospodăriei drumurilor şi agriculturii, pentru lărgirea şi îmbunătăţirea activităţii instituţiilor de învăţămînt, cultură şi sănătate. Comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să dea o atenţie mai mare şi să conducă îndeaproape activitatea economică şi financiară a întreprinderilor locale cum şi instituţiilor socialculturale. Comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să dea dovadă de mai multă iniţiativă în folosirea şi valorificarea resurselor locale existente, să lupte pentru a da o producţie mai mare şi variată. Comitetele executive ale sfaturilor populare şi organele financiare au sarcina să ducă o muncă perseverentă pentru realizarea integrală şi la timp a veniturilor bugetelor lor. Tovarăşi deputaţi, Anul acesta fiind ultimul an care încheie primul nostru plan cincinal, este necesar să mobilizăm toate forţele şi toată energia creatoare pentru dezvoltarea mai departe a industriei grele, pentru grăbirea ritmului de ridicare a agriculturii şi sporirea necontenită a producţiei mărfurilor de consum popular. Oamenii muncii din uzine şi de pe ogoare sînt hotărîţi să obţină în acest an noi succese, îndeplinind cu cinste sarcinile trasate de partid şi de guvernul Republicii Populare Române pentru realizarea programului dezvoltării continue a economiei naţionale, pentru creşterea bunei stări materiale şi culturale a poporului muncitor. întrecerea socialistă ce se desfăşoară în întreprinderile de stat pentru Îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de producţie prevăzute în planul de 5 ani este cel mai elocvent exemplu de luptă avîntată pentru sporirea continuă a producţiei, pentru Înflorirea scumpei noastre patrii. Bugetul de Stat pe 1955, pe care il supun spre examinare şi aprobare Marii Adunări Naţionale, răspunde acestor sarcini. El se întemeiază pe planul de stat şi asigură mobilizarea mijloacelor bănești pentru Îndeplinirea acestuia. Lupta pentru realizarea veniturilor prevăzute în buget și pentru cheltuirea cumpătată a fondurilor alocate constituie o îndatorire patriotică a conducătorilor din economie, a lucrătorilor din sistemul financiar și a tuturor oamenilor muncii, îndeplinirea cu succes a planului de stat şi a Bugetului de Stat pe anul 1955 va constitui o nouă victorie a oamenilor muncii pe drumul construirii socialismului în ţara noastră. Publicăm, în continuare discuțiile la proiectul de lege privind ratificarea Tratatului de la Varşovia, care au avut loc in şedinţele Marii Adunări Naţionale din 30 mai . In scrisoarea sa acad. Radu Cernăteacu, deputat al circumscripţiei electorale Huşii regiunea Iaşi, scrie litr. alteia . Fiind suferind şi neputind participa direct la lucrările. Marii Adunări Naţionale vă trimit prin această scrisoare expresia sentimentelor şi gîndurilor «rele în legătură cu ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între statele europene iubitoare de pace. Tratatul car® s-a încheiat şi pe care Marea Adunare Naţională urmează să-l ratifice exprimă în gradul cel mai înalt dorinţa fierbinte a noastră, a tuturor lucrătorilor ştiinţifici, a tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, a oamenilor cinstiţi din lumea întreagă pentru că el este un puternic instrument nu numai împotriva unei agresiuni ci şi pentru rezolvarea problemelor internaţionale in spiritul păcii şi înţelegerii, în perfectă concordanţă cu interesele tuturor popoarelor. Lucrătorii ştiinţifici de la Filiala Iaşi a Academiei R.P.R., din oraşul şi regiunea Iaşi îşi exprimă prin cuvîntul meu aprobarea Tratatului de la Varşovia. Deputatul Filip Geltz, din circumscripţia electorală Lovrin, regiunea Arad, a arătat efi ratificarea acordurilor de la Paris şi includerea Germaniei occidentale în blocul agresiv al Atlanticului de nord, organizat şi dominat de S.U.A., constituie o gravă ameninţare pentru cauza păcii şi securităţii popoarelor, împotriva tratatelor de la Paris s-a ridicat valul mişcării populare. O importanţă deosebită are creşterea hotărârii de luptă a maselor populare împotriva planurilor de înarmare şi militarizare a Germaniei occidentale. Poporul german vede de ce în ce mai limpede că lupta pentru unitatea sa naţională şi independenţa sa este incompatibilă cu acordurile de la Paris. El vede în R. D. Germană apărătorul intereselor sale vitale. Populaţia minorităţii naţionale germane din patria noastră aprobă cu hotărîre şi căldură Tratatul de la Varşovia. Ea este conştientă că hotărârile de la Varşovia apără interesele Sale cele mai vitale de oameni liberi într-o patrie liberă. Muncitori, ţărani muncitori, intelectuali de naţionalitate germană îşi exprimă hotărirea de a depune toate eforturile în sectorul lor de muncă pentru înflorirea economiei şi culturii, pentru întărirea capacităţii de apărare a R.P.R. Preotul Alexandru Ionescu, deputat al circumscripţiei electorale „30 Decembrie“ oraşul Bucureşti, a spus între altele : In faţa primejdiei pe care o reprezintă războiul şi folosirea armelor de distrugere in masă, oamenii de bună credinţă, indiferent de convingerile politice şi religioase, şi-au întins prieteneşte mâinile şi au dat glas unei dorinţe adânci a sufletului omenesc; întemeierea unei păci trainice pe pămînt. Ca slujitor al Bisericii ortodoxe române, conştient că exprim convingerile slujitorilor acestei biserici şi convingerile slujitorilor celorlalte culte din ţara noastră, salut cu satisfacţie deosebită încheierea Tratatului de la Varşovia şi-mi exprim încrederea că el poate constitui o pavăză din cele mai puternice împotriva agresiunii. . Căpeteniile şi slujitorii cultelor din ţara noastră sunt încredinţaţi că prin încheierea Tratatului de la Varşovia s-a făcut un important pas înainte pe calea Întăririi păcii, împotriva celor care o ameninţă şi, laolaltă cu toţi oamenii de bună credinţă din ţara noastră, ei depun eforturi sporite în această sfintă acţiune. Acad. Ştefan I. Nicolau, deputat al circumscripţiei electorale Turburea, regiunea Craiova, a spus între altele : Azi se împlineşte o săptămână de cînd in această incintă s-au încheiat lucrările Adunării reprezentanţilor mişcării pentru apărarea păcii din R.P.R. Rezultatele obţinute au oglindit fidel voinţa fermă a întregului nostru popor de a munci şi de a lupta cu toate forţele sale pentru apărarea păcii. Din această voinţă puternică de a se împotrivi forţelor războiului a fost făurit şi Tratatul de la Varşovia. Pentru prima oară in istoria omenirii apare un asemenea tratat, în care comunitatea de ţeluri şi interese şi, în special, voinţa fermă de a cuceri dreptul ■ la linişte şi prosperitate, dreptul la pace, a unui grup de popoare ce totalizează aproape un miliard de oameni, se materializează prin legăminte şi măsuri concrete de colaborare, de întărire a securităţii şi a păcii, de asistenţă mutuală în caz de agresiune armată din partea forţelor întunecate ale războiului. Mulţumită acestui tratat, document de importanţă deosebită a epocii noastre, Republica Populară Română, ca şi celelalte republici din lagărul socialismului, are astăzi mijloace pentru a-şi apăra cele mai de preţ bunuri, libertatea şi pacea. Deputatul Costache Antoniu, din circumscripţia electorală Turnu Măgurele, regiunea Bucureşti, a spus printre altele : Citind paragrafele Tratatului de la Varşovia eşti impresionat de limpezimea afirmaţiilor, de argumentarea de o logică de fier, de buna credinţă care reiese din această cartă a apărării păcii. Totul este spus clar şi hotărît : este o înţelegere paşnică, defensivă, a unor popoare unite şi puternice, pentru a nu fi surprinse de agresiune. Convins că-mi îndeplinesc o datorie de artist-cetăţean voi vota pentru ratificarea Tratatului de la Varşovia, chezăşie a unităţii popoarelor hotărâte să apere pacea şi securitatea în Europa. Deputata Maria Arnăutu, din circumscripţia electorală Văleni de Infunte, regiunea Ploeşti, a spus printre altele , împreună cu tovarăşii mei de muncă, învăţători şi profesori de la şcolile din comuna noastră, am urmărit cu atenţie lucrările conferinţei de la Varşovia. Semnarea Tratatului de la Varşovia e dat muncitorilor şi ţăranilor muncitori din circumscripţia mea încrederea că munca noastră paşnică este asigurată. Pentru noi, învăţătorii şi profesorii, hotărîrile conferinţei de la Varşovia constituie imbold de muncă. In activitatea noastră de zi cu şi vom munci în aşa fel ca fiecare elev pe care-l educăm să devină un luptător activ pentru socialism, pentru apărarea patriei. I* Rezultatele definitive ale executării Bugetului de Stat pe anul 1953 Tovarăşi deputați, Prezentăm spre aprobare Marii Adunări Naţionale rezultatele definitive ale executării Bugetului de Stat al Republicii Populare Române pe 1953. Potrivit dării de seamă depuse, Bugetul 3.144.004.406,50. II. Rezultatele provizorii ale executării Bugetului de Stat pe anul 1954 Cheltuielile pentru cultură, sănătate, asistenţă şi asigurări sociale Partidul şi guvernul manifestă o grijă In 1955, pentru acţiunile social-culturale permanentă pentru cultura şi sănătatea se prevede in Bugetul de Stat suma de poporului» 6.951,3 milioane lei, cu o creştere III. Bugetul de Stat pe anul 1955 Creşterea acumulărilor interne, o sarcină principală a întreprinderilor şi organizaţiilor economice socialiste Finanţarea economiei naţionale 1)Iulie proiectul de lege privind ratificarea tratatului de la Varşovia Nr. 3298