Scînteia, august 1955 (Anul 24, nr. 3351-3375)

1955-08-02 / nr. 3351

Pag. 2 Calendarul lucrărilor agricole pe luna august îngrijirea culturilor Luna august este o perioadă în care se fac cele mai diferite lu­crări agricole. O­­dată cu îngrijirea culturilor prăşi­­toare şi cu termi­narea recoltării păioaselor se face pregătirea terenu­lui în vederea însămînţărilor de toamnă, în prima parte a lunii august se pot face lucrări care să contribuie intr-o mă­sură însemnată la sporirea producţiei la culturile prăşitoare. Porumbul a crescut frumos şi a dat în spic. Acum este mo­mentul cînd porumbul leagă rod. Pentru a obţine ştiuleţi de porumb acoperiţi în întregime cu boabe este bine să se facă polenizarea suplimentară artificială. Prin această lucrare se obţine un sipor de re­coltă de 150-300 kg. boabe la hectar. In acest scop, polenul, adică praful galben care se scutură din spic, se stringe în căl­dări, cutii etc. şi apoi se presară pe mă­tasea ştiulsiţilor. Polenul se împrăştie cu ajutorul unor blăniţe moi sau cu un şo­­moiog de vată. Lucrarea se face diminea­ţa după ce s-a luat rouă şi continuă pînă ce soarele începe să dogorească, adică în jurul orelor 9-10. Pe timp noros, lucrarea se poate face în tot cursul zilei. O mare atenţie trebuie să se dea îngri­jirii culturilor de plante industriale. La sfecla de zahăr se dă ultima praşilă. In cazul cînd sfecla s-a dezvoltat puternic şi frunzele ei au acoperit distanţa dintre rînduri, ceea ce împiedică prăşitul, se face numai plivitul de buruieni. întrucît au căzut ploi multe care favorizează dezvol­tarea buruienilor, cu atît mai mult plivi­­tul trebui­­ sa se facă în mod obligatoriu. In această lună, una din culturile care cer o îngrijire deosebită este bumbacul. Din cauza ploilor numeroase şi a timpu­lui rece, vegetaţia bumbacului este întîr­­ziată. Pentru a face ca toate capsulele de bumbac să se coacă şi să se obţină ast­fel o rată de bună calitate este necesar să se facă ciupitul şi cîrnitul. Aceste lu­crări, pe lingă faptul că scurtează peri­­or­d­a de vegetaţie a plantelor cu 5-15 zile, contribuie, în acelaşi timp, la creşterea­­greutăţii capsulelor de bumbac şi la îm­bunătăţirea calităţii fibrelor. Tot în luna august se recoltează fasolea, lintea, soia, bobul cartofii timpurii etc. Pregătiri pentru recolta anului viitor Recoltatul pâ­ c­ioaselor este pe terminate în în­treaga ţară. Oa­menii muncii­­din agricultură tre­buie să grăbească căratul griului la aici şi treie­raiul. Pentru a fi ferite de ume­zeală, stogurile şi şirele se clădesc cit mai bine, acoperindu-le cu paie. In vederea obţinerii unor recolte mari şi în anul viitor o mare atenţie trebuie dată pregătirii terenului, întrucît în acest an au căzut ploi suficiente Şi pămîntul este destul de umed, iar dezmiriştitul a întârziat, trebuie să se înceapă neîntîr­ziat executarea arăturilor la adâncimea de 18-20 cm. Arătura trebuie bine grăpată pentru a se împiedic® pierderea apei prin evaporare. In cazul cînd urmează să se însămânțeze grâu după grîu, se îngroapă sub brazdă bălegar ; în regiunile secetoase se recomandă să se dea 15 tone gunoi de grajd bine putrezit, iar în regiunile umede 20­ tone gunoi potrivit de putrezit. Nu se gunoiesc terenurile care au fost cultivate cu mazăre, fasole şi lucernă. Plină la se­mănat, arătura se menţine curată de bu­ruieni prin lucrarea cu cultivatorul sau praşitoarea. încă de la batoză trebuie să se pună la o parte griul, ovăzul etc. de sămînţă. In a doua parte a lunii începe pregătirea seminţelor. Seminţele se curăţă cu aju­torul trioarelor, al vînturătoarelor şi se tratează cu prafuri contra măturei. Tot­odată se revizuiesc maşinile de semănat, aşa încît în momentul începerii semăna­tului lucrul să meargă din plin. Spre sfir­­şitul lunii încape semănatul rapiţei de toamnă. Lucrări în grădina de legume Cultivatorii de legume zoresc strîngerea recol­tei de roşii, ar­dei, vinete, car­tofi, ceapă etc, încă de pe acum trebuie să se dea cea mai mare atenţie adunatu­lui seminţelor de legume. Semin­ţele se iau de la plantele care au rodit mai mult şi care sunt mai viguroase. Se scoate arpagicul, se dă la ciur, se alege după mărime şi apoi se depozitează în­­tr-un loc uscat. In luna august se fac prăşitul şi udatul legumelor târzii: varză, castraveţi, fasole de toamnă. Udatul se face ori de cîte ori plantele au nevoie de apă. Odată cu acea­sta se face şi îngrăşarea suplimentară. Către sfîrşitul lunii se fac arăturile de toamnă pentru însămînţarea spanacului. Lucrări în vie şi livada In cursul lunii august în vie se face ultima pra­şilă pentru a se menţine pămîn­tul curat de bu­ruieni. In vede­rea îmbunătăţirii calităţii produc­ţiei se fac cîrnitul viei şi legatul lă­starilor. Cîrnitul constă în tăierea şi îndepărtarea vîr­fului lăstarilor. In acest fel, spre stru­guri va merge o cantitate mai mare de hrană, ceea ce va face ca ei să fie de bună calitate. Totodată, coacerea este grăbită şi se evită atacul manei care, în toamnele ploioase şi călduroase, atacă vîrfurile lăstarilor tineri. Varietăţile timpurii de struguri s-au copt. Ţinând seama că aceşti struguri sunt folosiţi mai mult pentru masă, culegerea lor trebuie să se facă cu multă atenţie, pe varietăţi şi fără ca boabele să fie zdro­bite. Unităţile comerţului de stat şi coo­peratist acordă pentru strugurii de bună calitate preţuri mai mari, în vederea vi­­nificării trebuie reparate uneltele, coşu­rile, butoaiele şi curăţate cramele. Datorită condiţiilor prielnice, fructele pomilor au crescut mult, iar Crengile se apleacă din cauza greutăţii. Pentru a îm­piedica ruperea crengilor ele se proptesc cu crăci de lemn. In livada de pomi se recoltează soiu­rile timpurii de prune, pere, mere, pier­sici de vară etc. Culesul trebuie să se facă cu ce® mai mare atenţie, întrucît fructele lovite putrezesc uşor. Prunele se usucă în cuptoare special amenajate sau se prepară din ele magiun, care este un aliment deosebit de valoros. In fiecare dimineaţă se adună fructele căzute şi se valorifică la centrele de impulpare. Grădinile de pomi trebuie extinse an de an. De aceea, încă de pe acum trebuie să se facă gropile pentru pomii care vor fi plantaţi în toamnă. Acum se face şi altoirea în ochi dor­mind. In acest scop, în pepiniere se pre­gătesc portaltoii, înlăturindu-se lăstarii de la bază. De la pomii identificaţi ca fiind soiuri valoroase se recoltează altoii nece­sari pentru altoii. Atenţie deosebită îngrijirii animalelor Sintem­ spre sfîrşitul verii. Oa­menii muncii din agricultură tre­buie să facă încă de pe acum toate pregătirile pentru iernarea în bune condiţii a anima­lelor şi a păsări­lor de curte. De aceea, este nece­sar ca grajdurile să fie curăţate şi văruite. Repararea lor trebuie astfel făcută încît animalele să nu sufere de frig în cursul iernii. De asemenea, cote­ţele de păsări trebuie reparate şi văruite şi primenit nisipul. In gospodăriile colective să se dea o mare atenţie grăbirii ritmului de con­struire a adăposturilor pentru animale: grajduri, coteţe, saivane etc. O importantă sarcină care trebuie înde­plinită în această perioadă este asigura­rea animalelor cu furaje în cantităţi sufi­ciente pe timp de iarnă. Inginerii şi tehnicienii, agronomii şi zootehniştii să arate fiecărui ţăran muncitor cum să-şi facă un calcul gospodăresc pentru a şti ce cantităţi de furaje îi sunt necesare pentru iernarea animalelor. Pentru o vacă în greutate de 400 kg, care dă în medie 8 litri lapte pe zi sunt necesare 1500 kg. fîn le­guminoase, 1200 kg. fîn natural, 215 kg. paie, 430 kg. coceni, 3700 kg. sfeclă sau 3000 kg. nutreţ muiat ?­ cel puţin 500 kg. paie pentru aşternut. In vederea asigurării hranei animalelor să se dea o mare atenţie însilozării fura­jelor. în acest scop să se pregătească silo­zurile şi gropile. Organele şi organizaţiile de partid şi sfaturile populare să îndrume pe ţăranii muncitori să se asocieze în gru­­puri şi să facă gropi pentru însilozare ; inginerii şi tehnicienii agronomi şi zoo­­tehnişti au datoria să arate ţăranilor cum se face însilozarea. Gospodăriile de stat şi colective, ţăranii muncitori întovărăşiţi şi cu gospodărie in­dividuală să-şi asigure cantitatea de fu­raje necesară în timp de iarnă pentru toate animalele pe care le au. în stupină se controlează stupii, ur.,fă­­rind ca fiecare să aibă matca lui, tînără şi viguroasă. Roiurile slabe şi fără pro­vizii se ajută cu faguri cu miere, iar în cele care au o populaţie mică se pun rame cu puieţii de lucrătoare. „Să asigurăm patriei acumulări socialiste peste plan!“ Cum vom spori rentabilitatea întreprinderii noastre Printre colectivele din regiunea Hune­doara care și-au luat angajamentul în întrecerea socialistă de a mări rentabi­litatea întreprinderilor pentru a contri­bui astfel la realizarea de acumulări so­cialiste peste plan se numără și colecti­vul uzinei noastre. Prin punerea în va­loare a noi rezerve interne, întreprinde­­rea noastră va pune la dispoziția statului pînă la sfîrșitul acestui an, acumulări so­cialiste în valoare de 2.350.000 lei, dintre care, pînă la 23 August, suma de 710.000 lei. Este ştiut că mijlocul principal de a ridica rentabilitatea întreprinderii şi, pe această bază, de a asigura statului acumu­­lări socialiste peste plan este creşterea productivităţii muncii, folosirea din ce in ce mai bună a capacităţilor de producţie. Analizîndu-ne posibilităţile ce le avem de a mări contribuţia noastră la sporirea acumulărilor socialiste ale statului, noi am ajuns la concluzia că pe baza folosi­rii mai bune a volumului util al furnalelor putem asigura întreprinderii venituri im­portante. In primul semestru al acestui an, stră­­duindu-se să folosească mai bine capaci­tatea de producţie a agregatelor, munci­torii şi tehnicienii de la furnale au obţi­nut rezultate de seamă în muncă, înde­plinind sarcinile de plan pe această pe­rioadă încă la data de 25 iunie. Ce măsuri am luat noi pentru folosirea mai bună a volumului util al furnalelor ? Una din condiţiile principale pentru a putea folosi mai bine capacitatea furna­lelor şi a mări, pe această bază, produc­ţia de fontă, este aceea a organizării te­meinice a muncii în cadrul fiecărei echipe de furnalişti în parte Numai în măsura în care fiecare om din echipă cunoaşte sarcinile concrete pe care le are, munca se poate desfăşura in condiţii bune, poate creşte spiritul de răspundere. In cadrul echipelor, unii se ocupă de evacuarea zgu­­rei, alţii se îngrijesc de întreţinerea jghiaburilor, de rina de zgură şi aşa mai departe, în felul acesta reuşim să înlă­turăm din timp unele deficienţe în mer­sul normal al furnalului. Folosirea mai bună a volumului util al furnalelor depinde în mare măsură şi de îngrijirea şi întreţinerea agregatelor. Pen­tru a asigura acest lucru s-a stabilit ca în fiecare schimb în parte un tehnician să supravegheze îndeaproape felul în care se desfășoară procesul tehnologic. Acest tehnician, care este dealtfel șeful de OLTVAN IOSIF directorul uzinei ,,Victoria“-Calan schimb, are sarcina să îndrume și să con­troleze cum se execută operaţiile de în­cărcare şi topire şi cum se face descărca­rea furnalelor. La predarea lucrului, şeful de schimb şi prim-topitorii furna­­lişti informează pe cei care preiau schim­bul asupra felului cum au funcţionat agregatele, semnalîndu-le eventualele nereguli care s-au ivit Procedîndu-se astfel, conducerea sectorului, împreună cu noul schimb, au posibilitatea să ia operativ măsuri de îndreptare şi să asi­gure o bună desfăşurare a procesului tehnologic. In afară de aceasta, în fiecare dimineaţă conducerea sectorului furnale analizează felul cum s-a desfăşurat munca în ziua precedentă Aceasta ne permite să cunoaştem zilnic, pe fiecare schimb, cum au funcţionat agregatele şi să ne dăm seama dacă a fost bine folosită capacita­tea furnalelor. Pentru a reduce la minimum timpul de oprire a furnalelor la executarea unor mici reparaţii, conducerea sectorului se în­grijeşte ca să asigure întotdeauna piesele şi materialele de rezervă necesare. Dato­rită grijii deosebite pe care muncitorii o acordă întreţinerii în cît mai bune con­diţii a furnalelor, s-a reuşit ca durata de funcţionare a acestora să fie prelungită cu şase luni peste termenul planificat. Munca la furnale este o muncă extrem de complexă Buna ei desfăşurare de­pinde nu numai de eforturile pe care le depun topitorii, ci şi de activitatea pe care o desfăşoară echipele de muncitori de la încărcare. In uzina noastră echipele de la încărcare lucrează după un grafic. Pentru a putea respecta graficul, ele caută să sorteze şi să depo­ziteze minereul în compartimentele silo­zului de zi pe sorturi şi clase. Dozarea şi alimentarea furnalului se face întot­deauna după un grafic de uniformizare a minereului de fier şi a materialelor auxi­liare. Datorită acestui grafic, dozarea încărcăturii se face totdeauna conform reţetei prescrise. Dacă totuşi se întîmplă uneori ca unele materii prime sau mate­riale să fie introduse într-o cantitate mai mare decît cea prevăzută în reţetă, la în­cărcătura următoare se remediază acest lucru, pentru a se asigura astfel o bună calitate a fontei. In procesul de topire a materiilor prime și a materialelor în furnal, rolul cel mai de seamă îl are asigurarea unui regim termic cit mai corespunzător. La furna­lele noastre au fost instalate aparate care asigură o reglare semiautomată a temperaturii aerului Aceasta ne-a per­mis să limităm variaţia temperaturii la maximum 20°, ceea ce face ca mersul pro­cesului de topire să fie în bună măsură constant. Aplicînd în condiţiile uzinei noastre metoda furnalistului sovietic A. Filipov, muncitorii şi tehnicienii au reuşit ca, de la începutul anului şi pînă la sfîrşitul lunii mai, să îmbunătăţească simţitor in­dicii de folosire a volumului util al fur­nalelor şi să obţină astfel o producţie spo­rită de fontă. In luna mai indicii de fo­losire au fost îmbunătăţiţi cu 1,7% faţă de primul trimestru al acestui an. Unele echipe de jurnalişti ca, de pildă, cele conduse de prim-topitorii Ionaşcu Mun­­teanu şi Iosif Bîrlea au reuşit să obţină coeficienţi înalţi în folosirea furnalelor. Acţiunea pornită de muncitori şi tehni­cieni de a mări rentabilitatea uzinei, pen­tru a putea contribui astfel şi mai mult la spo­rirea volumului de acumulări socia­liste pune cu tărie în faţa noastră sar­cina de a găsi mereu căi noi pentru mai buna folosire a volumului util­­ al furna­lelor. Mărirea producţiei de fentă, pe baza mai bunei folosiri a capacităţii furnale­lor, este strîns legată şi de ridicarea ne­contenită a calificării tuturor muncitori­lor, de îmbogăţirea cunoştinţelor lor tehnice şi profesionale In domeniul ridi­cării calificării cadrelor se folosesc în uzina noastră metode variate. De pildă, în luna mai a avut loc o consfătuire la care au participat toţi­­jurnaliştii. In cadrul acestei consfătuiri s-a arătat pe larg în ce constă metoda jurnalistului sovietic Fi­lipov şi cum trebuie ea aplicată în uzina noastră Expunerile teoretice au fost în­soţite de demonstraţii practice. Tot în scopul ridicării cunoştinţelor profesionale ale jurnaliştilor, la fiecare sfîrşit de lună se organizează şedinţe operative asupra felului cum s-a desfăşurat munca. Aceste şedinţe au mai totdeauna un caracter de schimb de experienţă, deoarece în cadrul lor se arată atît metodele bune folosite de unii jurnalişti cît şi lipsurile mani­festate în munca altora.­­Datorită unei munci sistematice des­făşurate de organizaţia de partid şi de comitetul de întreprindere prin­tre jurnaliştii cu o Calificare înaltă şi cu o bogată experienţă în muncă, ace­ştia explică cu răbdare tinerilor ve­niţi în uzină procesul de producere a fontei, mecanismele complicate ale furnalelor, învăţîndu-i astfel să stă­­pînească bine agregatele. în mod deo­sebit s-au preocupat de calificarea ti­nerilor prim-topitorii jurnalişti Bökös Anton, Ionaşcu Munteanu, maistrul Şte­fan Szabó, tehnicianul Pilu­ Nicolae şi alţii. Pînă în prezent, au fost calificaţi 20 de tineri. Mulţi dintre aceştia au reuşit să se situeze printre fruntaşii în produc­ţie, să obţină rezultate deosebite în între­cerea socialistă. Aşa sânt tinerii Vasile Sîngeorzan, Tom­a Părapan, Vasile Boicu, Gheorghe Ancuţa şi alţii. In domeniul calificării cadrelor mai avem încă multe de făcut. Mai sunt în uzină jurnalişti care nu au încă o cali­ficare corespunzătoare sarcinilor ce le-au fost încredinţate. De aceea, ne propunem să atragem cabinetul tehnic al uzinei să desfăşoare o muncă susţinută pentru a contribui activ la ridicarea calificării tu­turor muncitorilor la nivelul tehnicii cu care a fost dotată întreprinderea noastră Creşterea rentabilităţii întreprinderii este strîns legată nu numai de sporirea producţiei, ci şi de îmbunătăţirea necon­tenită a calităţii, de reducerea preţului de cost al fontei, de eliminarea tuturor chel­tuielilor neproductive. Colectivul uzinei noastre va putea ob­ţine rezultate din ce în ce mai bune in domeniul sporirii producţiei de fontă, al ridicării rentabilităţii uzinei, dacă va pri­mi un sprijin mai serios din partea între­prinderilor care ne furnizează materia primă In ultimul timp, de pildă, minele de fier din Teliuc ne-au livrat minereu de calitate necorespunzătoare, cu mult steril şi în bulgări mari Tot da­t­a această mină am primit ancherită neprăjită. Din această cauză am avut pierderi de în­semnate cantităţi de fontă, am mărit consumul specific de cocs, încărcînd pre­ţul de cost al produselor. Greutăţi în burta desfăşurare a procesului tehnologic ne provoacă şi carierele din Băniţa şi Vîrcio­­rova, care ne trimit adesea calcar cu mult steril, pămînt şi cu granulaţie necorespun­zătoare. Introducerea unui asemenea cal­car în furnale duce la elaborarea unei fonte cu un conţinut mare de siliciu, adică la declasarea ei din punct de vedere chimic. Colectivul de muncitori şi tehnicieni din întreprinderea noastră este hotărît să desfăşoare cu avînt întrecerea, să obţină cu aceleaşi furnale o producţie de fontă din ce în ce mai mare şi astfel să contri­buie la ridicarea rentabilității întreprin­derii, la sporirea acumulărilor socialiste. S­C­A­N­T­E­I­A A apărut numărul 5 al revistei „Muzica“, închinat lui George Enescu A apărut nr. 5, mai 1955, al revistei „Muzica“, organ al Uniunii compozitori­lor din R.P.R. şi al Ministerului Culturii, închinat lui George Enescu. Revista publică mărturii ale unor per­sonalităţi străine şi româneşti despre , omul şi artistul George Enescu, în revistă sem­nează : compozitorul sovietic Aram Hacia­­turian, compozitorul maghiar Zoltán Ko­dály, artista franceza Marguerette Long, artistul Percivale P. Ruby din Africa de sud, compozitorul bulgar Pancio Vladighe­­rov, Comitetul organizaţiei pentru pacea muzicienilor din Marea Britanie, acad. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R., compozitorii români Mihail An­­dricu, Tiberiu Brediceanu, Dimitrie Cuc­lin, Paul Constantinescu, Sabin Drăgoi, Ion Dumitrescu, Stan Golestan, Mihail Jora, Florica Muzicescu, V. Filip, Alfred Mendelsohh, Ion Vasilescu şi biţii. Printre studiile şi articolele consacrate operei şi vieţii marelui maestru al muzicii romîneşti se află : „Rolul şi locul creaţiei lui George Enescu în muzica românească“ de Zeno Vancea ; „George Enescu prieten al Uniunii Sovietice“ de acad. Ştefan Vencov ; „George Enescu violonist“ de George Enacovici ; „Sonata a 3-a pentru vioară şi pian de George Enescu“ anali­zată de Tudor Ciortea. Revista mai cuprinde necrologul lui George Enescu şi Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. privind unele măsuri pentru cinstirea memoriei lui George Enescu, un index al lucrărilor marelui compozitor, lista laureaţilor premiului naţional de compoziţie „George Enescu“ ş. a. Suplimentele revistei conţin: studiul „George Enescu”, muzicianul patriot” de Romeo Drăghici şi caietul cu piesele mu­zicale „Preludiu“ şi „Cînt tăcut“ de George Enescu. (Agerpres) Cărţi şi broşuri pentru oamenii muncii de la sate * * * : Din experienţa celei m­ai îna­intate agriculturi — culegere de ar­ticole despre agricultura sovietică. Editura de stat pentru literatură politică. (64 pag., 0,80 lei). AL. RAICU : Să învăţăm din experien­ţa fruntaşilor colhoznici în creşterea animalelor. Editura agro-­silvică de stat. Colecţia „Din experienţa fruntaşilor în creşterea animale­lor“. (56 pag., 0,75 lei). Ing. P. CÂPRĂRESCU : Cartea combi­­netului. Editura agro-silvică de stat. (304 pag., 14,50 lei). Ing. C. BALACI-ing. M. POPA: Pra­ful, duşmanul principal al tractoru­lui. Editura agro-silvică de stat. (63 pag., 0.75 lei). I. RĂSMERIŢĂ: Îndrumări practice pentru producerea şi colectarea se­minţelor de ierburi furajere. Edi­tura Academiei R.P.R. (118 pag., 4 lei). G. E. MARCHEŞ-AL. V. ALEXAN­DRI : Rozătoarele dăunătoare agri­culturii şi combaterea lor. Editura agro-silvică de ,stat,, (72 pag., 0,90 lei). DUMITRU MIRCEA : Foloasele muncii unite — de vorbă cu colectiviştii cei harnici. Editura de s­tat pentru literatură politică (56 pag., 0,75 lei). CINCIN­AT SÎRBU : Să strîngem fără pierderi rodul bogat al holdelor. Editura de stat pentru literatură politică. (48 pag., 0,65 lei), AL. TRESTÎENI : O experienţă rodnică — din succesele obţinute de colec­tiviştii din Lenauhheim în cultura porumbului. Editura de stat pentru­­ literatură politică. (48 pag., 0,50­­ lei). 15 ani de la înfiinţarea R. S. S. Moldoveneşti Acum 15 ani, la 2 august 1940, a fost înfiinţată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Poporul Moldovei so­cialista reîntregire a pornit să-şi făurea­scă, cu sprijinul tuturor celorlalte po­poare ale Uniunii Sovietice, o viaţă nouă, înfloritoare şi fericită, participând cu în­sufleţire la marea operă de construire a socialismului. Poporul moldovenesc şi-a continuat vechile tradiţii revoluţionare. In rîndurile ostaşilor roşii, care luptaseră pentru victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, pentru zdrobirea contra­revoluţiei şi a intervenţiei străine, au fost şi fiii poporului moldovenesc. Grigori Cotovski, Serghei Lazo şi mulţi alţii s-au acoperit de glorie legendară în lupta pentru izbînda puterii sovietice. Actul istoric de la 2 august 1940 a creat condiţiile pentru o rapidă dezvoltare eco­nomică şi culturală a acestei tinere re­publici sovietice. Partidul comunist şi guvernul sovietic au luat toate măsurile pentru crearea şi dezvoltarea în ritm ra­pid a unei puternice industrii socialiste, pentru dezvoltarea agriculturii. La oraşe au fost modernizate vechile întreprinderi, s-au construit altele noi. La sate au fost create staţiuni de maşini şi tractoare, pentru a se da tot ajutorul ţără­nimii sărace şi mijlocaşe. Ţăranilor care n-aveau pămînt sau aveau pămînt puţin, puterea sovietică le-a dat pământ. La che­marea partidului comunist a început lar­ga mişcare a ţărănimii pentru crearea colhozurilor. Tot atunci au fost organi­zate primele şcoli superioare, s-a lărgit enorm numărul şcolilor de toate gradele, s-a înfiinţat o largă reţea de biblioteci­, cinematografe etc. Deasupra Republicii Moldoveneşti a strălucit soarele unei vieţi noi, fericite. Atacul perfid al cotropitorilor fascişti a oprit pentru un oarecare timp creşterea impetuoasă a economiei ţării. Pentru cu­rajul şi bărbăţia dovedite în lupta împo­triva cotropitorilor fascişti în Marele Război de Apărare a Patriei, peste 85.000 de soldaţi şi ofiţeri, partizani şi parti­zane, fii şi fiice ale poporului moldove­nesc au fost distinşi cu ordine şi medalii ale Uniunii Sovietice, iar zece dintre ei cu înaltul titlu de Erou al Uniunii So­vietice . După terminarea celui de-al doilea război mondial, cu ajutorul tuturor re­publicilor sovietice frăţeşti, a început re­facerea regiunilor devastate, pumîndu-se bazele unei noi dezvoltări impetuoasa a industriei, agriculturii şi a tuturor ramu­rilor economiei naţionale. Puterea sovietică a înzestrat R.S.S. Mol­dovenească cu mijloace tehnice dintre cele mai moderne, necesare îndeosebi indus­triei ușoare și alimentare întrucît repu­blica este deosebit de bogată în materii prime pentru­­ aceste ramuri industriale. Astfel au fost construite noi fabrici textile, de tricotaje, mobile etc., noi fa­brici de conserve la Călăraşi, Bender, Nis­­poreni. Se construiesc altele la Ka­­menka şi Grigoriopol. Industria de conserve a Republicii Moldoveneşti, au­tomatizată după ultimul cuvînt al tehnicii, produce astăzi de două ori şi jumătate mai multe conserve decît pro­ducea înainte întreaga Rusie ţaristă. Au fost reconstruite şi complect modernizate fabricile de zahăr de la Rîbniţa şi Bălţi. In curînd va intra în funcţiune Uriaşa fabrică de zahăr de la Ghindeşti, alte două sîrţi în curs de construcţie şi ur­mează să fie construite încă trei. In total au fost construite si­­modernizate 250 de întreprinderi ale industriei alimentare. Un eveniment de cea mai mare însem­nătate în viaţa republicii l-a constituit re­centa punere în­ funcţiune a hidrocentra­lei Dubăsari de pe Nistru. Ea furnizează energie electrică întreprinderilor şi uzi­nelor din jur şi într-un viitor apropiat va da un mare ajutor la electrificarea agri­culturii. Călăuzindu-se după indicaţiile partidului comunist şi ale guvernului sovietic, Repu­blica Moldovenească a realizat succese considerabile în transformarea socialistă a agriculturii. Există astăzi în republică 932 colhozuri mari, care au luat fiinţă prin unirea colhozurilor mici, 108 S.M.T.-uri, 66 sovhozuri. Despre succesele colhozuri­lor din Moldova socialistă s-au scris multe. Noile realizări din 1954 ale maeş­trilor recoltelor bogate de grîu, porumb, struguri, legume etc. le înfăţişează şi E­x­poziţia Unională Agricolă de la Moscova, pe care am avut prilejul s-o vizitez re­cent. Pavilionul R.S.S. Moldoveneşti, mint o­nată realizare arhitectonică, te impresio­nează prin arta ornamentelor cioplite din piatră sau tăiate din lemn. Picturile decorative sînt inspirate din minunatele motive ale covoarelor moldovenești. Un pa­vilion tiu contenește şuvoiul vizitatorilor. Pe pămîntul Moldovei socialiste există astăzi multe colhozuri milionare. Din cele 932 de colhozuri ale republicii, 380 au avut în anul 1953 un Venit anual de peste un milion de ruble; în anul 1954 numărul acestor colhozuri milionare s-a ridicat la 579. R.S.S. Moldovenească ocupă unul din­tre primele locuri în U.R.S.S. în ceea ce priveşte suprafaţa viilor şi livezilor. Col­hozul „Miciurin” din raionul Chişinău, a fost distins anul trecut cu diploma de gradul I a Expoziţiei Unionale Agricole, însufleţirea cu care lucrează colhoz­nicii şi-a găsit concretizare în rezultatele obţinute. Anul trecut s-au strîns cîte 7300 kg. de struguri la hectar de pe o supra­faţă de 550 ha., s-au obţinut în medie de la fiecare din cele 108 vaci ale colhozu­lui cîte 2932 kg. lapte, de la fiecare scroafă cîte 18 purcei etc. Răsplata mun­cii harnice nu s-a lăsat mult aşteptată. In anul 1954, veniturile în bani ale aces­tui colhoz au de­păşit 17,5 milioane ruble; pentru fiecare zi­ muncă s-au dat, în afară de diferite produse colhoznice, câte 21 de ruble. E. Grozav, mulgătoare la fermă, a primit 1560 kg. cereale, 2010 kg. lapte și peste 22.000 de ruble. Cu cifre ca aces­tea se pot lăuda foarte multe din colho­zurile R.S.S. Moldoveneşti. Realizările în dezvoltarea economiei au creat condiţii favorabile şi pentru înflo­rirea culturii noi , socialiste în conţi­nut şi naţionale în formă. Ea continuă cu succes tradiţiile progresiste ale cultu­rii moldoveneşti. învăţământul public cunoaşte o largă dezvoltare. Se fac pregătirile necesare pentru introducerea învăţământului ge­neral obligatoriu de 10 ani şi pentru larga introducere a învăţământului po­litehnic. In 1953 şcolile superioare de învăţământ au fost frecventate de peste 13.000 de studenţi, un număr de 7 ori mai mare ca în 1945. La Chişinău a luat fiinţă o filială a Academiei de Şti­inţe a U.R.S.S., care împreună cu cele 26 de institute de cercetări ştiinţifice din re­publică, desfăşoară o rodnică activitate ştiinţifică, în strânsă îmbinare cu necesi­tăţile muncii practice. In prezent se dezvoltă în Republica Moldovenească cinematografia naţională, încă în 1952 s-a înfiinţat un studio de filme documentare; în colaborare cu ci­neaştii din alte republici frăţeşti s-au turnat primele filme de artă moldove­neşti în culori: „Liana“ şi „Andrieş“. Alte filme în curs de turnare sunt : „Cresc etajele“ după Un roman al lui E. Bukov, ,,La Chişinău este iarăşi primăvară“ etc. Noua realitate, viaţa socialistă a Repu­blicii Moldoveneşti, constituie un izvor de inspiraţie al literaturii sovietice moldove­neşti. In republică pulsează o intensă viaţă culturală. Există numeroase colec­tive de artişti amatori, corale şi muzicale, care se inspiră din comoara inepuizabilă a artei populare. în prezent se lucrează şi la prima operă naţională „Haiducii”. Cît de mult au crescut nivelul de cultură, setea de citit a poporului arată faptul că în primii cinci ani care au urmat războiu­lui s-au editat, în limba moldovenească, mult mai multe cărţi decit înainte intr-un secol întreg. Toate acestea reprezintă numai o mică parte din cele ce le-am aflat la pavilio­nul R.S.S. Moldoveneşti de la Expoziţia Unională Agricolă. ...Am părăsit pavilionul cu un senti­ment de bucurie, de satisfacţie deplină, în marea Piaţă a Colhozurilor de la ex­poziţie se lăsa întunericul. La minunata fîntînă „Prietenia popoarelor” apa mur­mura fără încetare. în jurul ei se ridică statuile aurii ale unor femei, fiecare sim­­bolizînd cîte o republică unională. Prin­tre ele se află și o figură sveltă — întru­chiparea R.S.S. Moldovenești. Ea stă mîn­­dră între Republici egale în drepturi, re­publici constructoare ale comunismului. I. BALOGH Scrisori către „ScînteiaM ■ ■■■■ 1 " ■ 1 ■ h* Să fie îmbunătăţită calitatea unor mărfuri de larg consum De cîte ori treceam prin faţa magazi­nului pentru copii de pe Bd. Republicii nr. 4, admiram confecţiile expuse în vi­trină. Rochiţe şi costumaşe din fel şi fel de materiale, lucrate frumos, cu gust, te îmbie să intri şi să cumperi. Intr-una din zile, aia pornit prin oraş împreună cu băieţelul meu. Voiam să tîrguiesc pentru el cîteva lucruri de Vară aşa că m-am oprit mai întîi la „Magazi­nul copiilor“. Am ales un costumaş din pichet alb, cu un model frumos, înviorat de cîteva figuri brodate cu aţă colorată. A doua zi am muiat costumaşul în apă rece, îl luasem special ceva mai mare, ştiind că va intra la apă. După vreo zece minute l-am scos, l-am stors uşor şi mă pregăteam să-l pun la uscat, cînd văd în jurul broderiilor nişte pete mari roşii şi albastre iar în jos, prin locurile unde se scursese apa, dîre albăstrui. Ieşise cu­loarea aţei. Şi asta numai la apă rece. Nota redacţiei. Cercetările noastre au dovedit că cele cuprinse în scrisoarea to­varăşei Andreescu sunt juste. La maga­zinul pentru copii au fost aduse înapoi mai multe costumaşe din acestea pe care, la spălat, ieşiseră culorile La atelierul de confecţii „Bucureşti“ am aflat că aţa co­lorată cu care s-au lucrat broderiile pe costumaşe şi pe alte confecţii de copii a fost produsă la fabrica „9 Mai“ din Ca­pitală. Atelierul de confecţii mai are o serie de greutăţi din cauza unor mărfuri de calitate slabă, cu defecte. Unele mate­riale cum sunt plus cortul produs de fa­brica ,,Vasia Vasilescu“ din Mediaş, unele stofe de la „Industria Lînei“­­Timişoara, zefir-pijama de la fabrica „30 Decembrie­‘-Arad nu sunt un. Ce s-ar fi întâmplat dacă fierbeam cos­tumaşul aşa cum se face cu lucrurile albe, mai ales cu cele pentru copii. Cred că nu se mai alegea nimic din el. Mare necaz mi-a fost- Nu numai de banii mei dar mă gîndeam cîte costumaşe de acestea erau in raftul magazinului, lucrate cu migală şi cîte mame care le-au cumpărat cu plăcere se vor întoarce cu ele pătate, după primul spălat. Eu cred că trebuie dată mai multă atenţie confecţiilor la care se fac broderii cu aţă colorată. Dacă atelierul de confec­ţii „Bucureşti“ de pe str. Gabroveni nr. 55 care a lucrat aceste costumaşe, după cum se vede pe bentiţa cusută la guler, ar fi încercat aţa înainte de a o folosi nu s-ar fi stricat atît material şi nu s-ar fi irosit atîta muncă. MARIA ANDREESCU coresp. voluntară form colorate sau imprimate, avînd bucăţi destul de mari, uneori chiar de 2-3 m., de culoare mai­ închisă sau mai deschisă decît restul materialului. Aceste defecte îngreunează croitul şi duc la pierderi serioase de material. Unele ma­teriale ca, de pildă, zefirul produs la fa­brica „Ihdistria Textilă“-Lugoj nu au peste tot aceeaşi lăţime gîtuindu-se acolo unde pînza a scăpat de pe catartdru. Croitul acestor materiale este de aseme­nea îngreunat. E de dorit ca Ministerul Industriei Chi­mice — ale cărui întreprinderi livrează coloranţii — cît şi Ministerul Industriei Uşoare să analizeze cît mai curînd cau­zele deficienţelor semnalate mai sus şi să ia măsuri pentru îmbunătățirea cali­tății mărfurilor produse de unele fabrici de care răspund. Nr. 8351

Next