Scînteia, septembrie 1955 (Anul 24, nr. 3376-3401)
1955-09-01 / nr. 3376
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA I ANUL XXIV Nr. 3376 Joi 1 septembrie 1955 4 PAGINI — 20 BANI Noul an şcolar Astăzi, în întreaga ţară, a început noul an şcolar. Zeci de mii de elevi şi studenţi au păşit cu forţe proaspete în şcoli şi facultăţi, hotărîţi să înveţe cu perseverenţă, să-şi însuşească temeinice cunoştinţe. Regimul de democraţie populară a creat tineretului din patria noastră condiţii bune de învăţătură. Şcoli de toate gradele, numeroase cămine şi internate, biblioteci şi laboratoare — toate acestea sînt puse la îndemîna tinerilor, ajutîndu-i să devină oameni culţi şi instruiţi, slujitori devotaţi ai poporului, constructori pricepuţi ai socialismului. Socialismul este indisolubil legat de cultură, de ştiinţă ; noua orînduire cere un nivel cultural al poporului mai înalt, iar şcoala este principalul mijloc pentru atingerea acestui obiectiv De aceea, partidul şi poporul muncitor pun în faţa şcolii drept sarcină primordială ridicarea calităţii învăţămîntului, lichidarea lipsurilor serioase care au existat în această privinţă în şcolile de toate gradele. Construcţia economică şi culturală din ţara noastră are nevoie de cadre bine pregătite. Pentru aceasta este necesar ca lecţiile să dea elevilor şi studenţilor cunoştinţe multilaterale, juste din punct de vedere ştiinţific, expuse într-un mod viu şi atrăgător, în strînsă legătură cu problemele practice. Şcoala trebuie să înarmeze tineretul nostru cu cunoştinţe ştiinţifice de bază, să-i formeze o cultură generală, să-i dea orizont şi perspectivă în viaţă, să-l educe în spiritul măreţelor idei ale comunismului. Se impune îndeosebi îmbunătăţirea predării limbii române şi a matematicii, discipline care dau cunoştinţe de bază elevilor, oricare ar fi ramura de activitate pentru care se pregătesc La numeroase materii, realitatea vieţii noastre noi, succesele obţinute în dezvoltarea economiei naţionale oferă profesorilor şi învăţătorilor un bogat material pentru a face lecţiile vii, interesante şi educative. Justa îmbinare a cunoştinţelor teoretice cu cele practice, mai buna folosire a loturilor şcolare şi experimentale, vizitarea întreprinderilor, gospodăriilor colective şi S.M.T.-urilor vor consolida şi îmbogăţi cunoştinţele studenţilor şi elevilor, insuflîndu-se totodată dragoste şi interes pentru activitatea creatoare a oamenilor muncii din ţara noastră. Grija învăţătorilor şi profesorilor pentru ridicarea calităţii lecţiilor trebuie îmbinată cu o exigenţă sporită faţă de cunoştinţele elevilor şi studenţilor, cu atitudinea hotărîtă împotriva superficialităţii în învăţătură. In şcolile profesionale de ucenici este necesar ca, pe lingă predarea unor temeinice cunoştinţe teoretice, să se acorde o atenţie deosebită consolidării cunoştinţelor practice ale elevilor. In întreprinderilea în care elevii-ucenici îşi desfăşoară activitatea, muncitorii şi maiştrii pe lîngă care lucrează aceşti tineri să acorde toată atenţia instruirii şi educării elevilor, ajutîndu-i să-şi însuşească bine meseria, să mînuiască cu pricepere tehnica nouă, să devină nu numai muncitori înaintaţi, ci şi buni cetăţeni şi gospodari pricepuţi ai avutului obştesc. Cunoaşterea de către elevii acestor şcoli a metodelor de lucru avansate şi a experienţei în producţie a muncitorilor fruntaşi din Uniunea Sovietică şi din ţara noastră va contribui la lărgirea acţiunii de inovaţii în rîndul elevilor, îi va obişnui pe elevi să muncească conştiincios şidisciplinat, să-şi îngrijească maşinile, să-şi îndeplinească la timp planul de producţie. In institutele tehnice de învăţămînt superior, odată cu o solidă pregătire teoretică, trebuie să se asigure o strînsă legătură a teoriei cu practica, înarmîndu-i pe studenţi cu cunoştinţe în domeniul folosirii tehnicii celei mai înalte. Este necesar ca activitatea ştiinţifică din institutele de învăţămînt superor, menită să dezvolte la studenţi deprinderea unor cercetări ştiinţifice independente, să fie orientată spre rezolvarea unor probleme ridicate de dezvoltarea industriei şi agriculturii, a ştiinţei şi artei din ţara noastră. Catedrele de ştiinţe sociale din institute şi facultăţi au un rol deosebit de important în înarmarea studenţilor cu acea busolă absolut necesară fiecărui specialist, din orice domeniu de activitate — învăţătura marxist-leninistă. Ele au datoria să asigure predarea ştiinţelor sociale la un înalt nivel ideologic, elaborînd lecţii vii, combative, interesante. Profesorii şi conferenţiarii de la catedrele de ştiinţe sociale au datoria să lupte cu hotărîre împotriva oricăror manifestări de bucherism şi dogmatism, ajutînd studenţilor să-şi însuşească creator tezele teoretice ale marxismului în strînsă legătură cu practica construvirii socialismului. Şcoala este chemată să pregătească nu numai oameni culţi şi instruiţi, ci şi buni cetăţeni, însufleţiţi de un fierbinte patriotism, cu înalte calităţi morale, plini de grijă faţă de avutul obştesc. In anii trecuţi însă, Ministerul învăţămîntului şi organele de învăţămînt locale au acordat o slabă atenţie conţinutului muncii educative în rîndul tineretului din şcoli şi facultăţi. Adesea această chestiune a fost înţeleasă în mod îngust, iar munca educativă a avut un caracter formal, reducîndu-se la diferite şedinţe şi prelucrări. In noul an şcolar este necesar ca Ministerul învăţămîntului şi secţiile de învăţămînt ale sfaturilor populare să îndrume cadrele didactice să se preocupe în mai mare măsură de educaţia studenţilor şi elevilor. Munca de educaţie patriotică trebuie să stea în centrul întregii activităţi şcolare , începînd de la lecţii şi seminarii şi pînă la problemele de disciplină şi de ordine. In această privinţă, un rol principal revine profesorilor şi învăţătorilor. O lecţie bună, care trezeşte în rîndurile elevilor pasiunea pentru ştiinţă, interesul pentru cultură, este o importantă contribuţie la educarea patriotică a tineretului şcolar. Profesorii şi învăţătorii sunt chemaţi să fie îndrumători pricepuţi ai tineretului în problemele lor de viaţă, în preocupările lor. Din păcate unele cadre didactice îşi limitează strict activitatea la predarea lecţiilor, nu cunosc şi nu se interesează de viaţa şi de preocupările tinerilor. Dacă învăţătorii sau profesorii vor face ca tinerii să vină la ei cu inima deschisă, să le împărtăşească succesele şi necazurile, atunci munca de învăţămînt şi de educaţie se va îmbunătăţi mult. Problema educaţiei patriotice a tineretului cere o legătură strînsă între şcoală şi familie. Organizaţiile de partid şi organizaţiile sindicale din şcoli, ca şi organele de stat au îndatorirea să sprijine munca educativă a şcolii, să susţină şi să întărească autoritatea cadrelor didactice, să întărească legătura şcolii cu familia, să sporească răspunderea părinţilor faţă de educaţia copiilor lor. Trebuie combătute moravurile şi obiceiurile vechi legate de şcoala burgheză , favoritismul, intervenţionismul în sprijinul elementelor nepregătite, precum şi goana după procente înalte de promovaţi, care a permis atîtor elemente slabe să se strecoare prin şcoli şi facultăţi. Scoţînd la iveală lipsurile din munca educativă în şcoală, recentele consfătuiri raionale ale cadrelor didactice au arătat totodată bogata experienţă dobîndită în acest domeniu de numeroase şcoli şi cadre didactice fruntaşe. Este necesar însă ca atît „Revista de pedagogie” şi „Gazeta învăţămîntului”, cît şi organele de partid, de stat şi sindicale să manifeste o mai mare preocupare pentru răspîndirea experienţei şcolilor şi cadrelor didactice fruntaşe în munca instructiv-educativă. Succesul activităţii de învăţămînt depinde în cea mai mare măsură de spiritul de răspundere şi de conştiinciozitatea în muncă a elevilor şi studenţilor, de felul cum aceştia vor şti să răspundă — prin eforturi susţinute în învăţătură, în însuşirea unor cunoştinţe temeinice a încrederii acordate şi condiţiilor pentru învăţătură create de statul democrat-popular. În educarea patriotică a elevilor şi studenţilor un rol de seamă revine organizaţiilor U.T.M. In centrul activităţii organizaţiilor U.T.M. trebuie să stea problemele educării tinerilor în spiritul atitudinii înaintate faţă de învăţătură şi totodată în spiritul unei juste comportări în şcoală — faţă de profesori şi colegi — ca şi în afară de şcoală. Organizaţiile de pionieri şi ale U.T.M. sunt datoare să ajute cadrele didactice în munca de educare patriotică a elevilor şi studenţilor, să sudeze un colectiv puternic şi unit în şcoală şi facultate, să formeze o puternică opinie publică şcolară, care să reacţioneze viu şi combativ la orice acte de indisciplină sau de atitudine nejustă faţă de învăţătură. Nivelul activităţii fiecărei organizaţii a U.T.M. din şcoli se apreciază în primul rînd după rezultatele obţinute la învăţătură de utemisti, după atitudinea acestora în diferite împrejurări. Organizaţiile de partid din şcoli şi facultăţi au datoria să asigure îndrumarea zilnică şi concretă a organizaţiilor U.T.M., preocupîndu-se totodată de conţinutul ştiinţific şi ideologic al lecţiilor şi seminariilor, de educarea marxist-leninistă a profesorilor şi învăţătorilor, cultivînd vigilenţa ascuţită faţă de orice influenţe ale ideologiei străine, în ştiinţă şi cultură. In noul an şcolar, comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti de partid sunt chemate să asigure prin toate mijloacele ridicarea calitativă a muncii instructiveducative a şcolii, îmbunătăţirea activităţii de educaţie patriotică a tineretului studios, antrenînd în această importantă acţiune activul de partid, deputaţii, organizaţiile obşteşti locale. Buna desfăşurare a procesului de învăţămînt depinde de activitatea sfaturilor populare, care au datoria să se preocupe de asigurarea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice. Totodată, secţiile de învăţămînt ale sfaturilor populare au sarcina să pătrundă în conţinutul procesului de învăţămînt, luînd măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii instructiv-educative în şcoală. Oamenii muncii din ţara noastră urează tuturor învăţătorilor şi profesorilor, elevilor şi studenţilor spor la muncă în noul an şcolar ! Regiunea Bucureşti a terminat treierişul In ziua de 31 august, ţăranii muncitori din satele şi comunele regiunii Bucureşti au terminat treierişul culturilor de păioase. Aceasta se datoreşte faptului că în ultimele zile membrii gospodăriilor colective şi ai întovărăşirilor agricole, ţăranii muncitori cu gospodării individuale şi muncitorii din S.M.T. şi gospodăriile agricole de stat au folosit mai bine capacitatea de lucru a batozelor şi timpul prielnic. Organizaţiile de partid, sfaturile populare, inginerii şi tehnicienii agronomi au intensificat munca politică şi organizatorică pentru grăbirea treierişului Ca şi în celelalte regiuni ale ţării, gospodăriile agricole colective, întovărăşirile agricole şi gospodăriile de stat din regiunea Bucureşti au fost în frunte la treieriş. Datorită aplicării metodelor agrotehnice înaintate, majoritatea gospodăriilor colective au obţinut producţii cu n.,dt mai mari decît producţiile medii obţinute de gospodăriile individuale. Cele 34 de gospodării agricole colective din raionul Călăraşi, spre exemplu, au obţinut o productăe medie de 1689 kg. grîu la hectar, cu aproape 200 kg. la hectar mai mult decît producţia medie obţinută pe raion de ţăranii cu gospodării individuale. Membrii gospodăriei agricole colective „Răscoala 1907” din comuna Cacomeanca au scos de pe cele 186 ha. cu grîu de toamnă o producţie de 2200 kg la hectar. In ultimele zile în regiune s-au intensificat pregătirile pentru însămîntările de toamnă. Pînă in ziua de 29 august în întreaga regiune au fost făcute arături pe o suprafaţă de 176.878 ha. Unele unităţi agricole socialiste şi gospodării individuale au început semănatul rapițel de toamnă. Pînă în ziua de 31 august a fost semănată cu această cultură suprafața de 654 ha. Pe întinsul patriei noastre Extinderea reţelei de gaz metan în regiunea Cluj CLUJ (coresp. „Scînteii"). — In fiecare an, noi conducte de distribuţie educ gazul metan în locuinţele oamenilor muncii din regiunea Cluj. In peste 34.000 locuinţe din 4 oraşe şi 23 comune şi sate ale regiunii se foloseşte în prezent acest combustibil. In oraşul Turda, conductele de distribuţie a gazului metan ating o lungime de 43 km., iar în comunele şi satele Zău de Cîmpie, raionul Sărmaş, Cerghizel, raionul Luduş, Boian, Tritenii de Sus, Iacobeni, rainul Turda, şi altele, gazul metan este folosit de marea majoritate a gospodăriilor ţărăneşti. In acest an, reţeaua conductelor de distribuţie s-a extins cu peste 40 km. înlocuirea lemnelor de foc cu gazul metan aduce însemnate economii. Un calcul sumar arată că o gospodărie care foloseşte acest combustibil, consumând la un arzător 1800 m.c. gaz metan, economisește peste 2000 lei, iar oamenii muncii din regiunea Cluj, care consumă pentru încălzire gazul metan, economisesc anual cca. 75.000.000 lei. Totodată se economisesc cca. 10.200 vagoane lemne de foc. Pînă la sfirșitul anului viitor gazul metan va pătrunde în alte 34 comune şi sate din regiune. Tehnica nouă în primul cincinal La Slănicul Moldovei Una din realizările importante ale muncitorilor şi tehnicienilor metalurgişti din ramura construcţiilor de maşini este noul tip de motor de 1000 C.P., con- struit pentru prima dată în ţara noastră de colectivul uzinelor metalurgice ..23 August” din Bucureşti. Motorul, construit pe baza documentaţiei tehnice sovie- tice, este folosit ca motor de tracţiune pentru locomotivele de cale ferată Diesel sau electrice. El a fost adaptat ca grup electrogen stabil pentru centralele de formă. De asemenea, avind cuplat un alternator, el poate fi adaptat ca grup electrogen pentru centrale electrice mobile de putere mare instalate pe vagon. In clișeu: Motorul de 1000 C.P. construit de metalurgisti de la uzinele] „23 August”. \ Mame decorate Recent, printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. numeroase mame din diferite regiuni ale ţării au primit titlul de onoare de „Mamă Eroină“, ordinele „Mamă Eroină“ şi „Gloria Maternă’’, precum şi „Medalia Maternităţii’. Elena D. Burcuţă din comuna Horgeşti, raionul Bacău, Boitor Terezia din comuna Sălsig, raionul Cehu Silvaniei, Elena Breazu din Giurgiu, Bazso Ileana din comuna Săvădisla, raionul Cluj, şi alte mame care au născut şi crescut 10 sau mai mulţi copii au primit titlul de onoare de „Mamă Eroină” şi ordinul „Mamă Eroină”. Au primit ordinul „Gloria Maternă” Lela Zena din oraşul Lipov, Elena I. Alistar, din comuna Luncani, raionul Bacău, şi multe alte mame care au născut şi crescut 9, 8 sau 7 copii. Cu „Medalia Miaternităţii’ au fost distinse, printre altele, Suzana Moldovan de Arad, Maria Oancea, comuna Drăguşeni, raionul Birlad, Maria Dincă, comuna Budești, raionul Olteniţa, Beloklavek S. Ana din Alba Iulia, Maria I. Roşea, din comuna Sălişte, raionul Sibiu, și altele. La gospodăria de stat Deveselu s-a terminat semănatul rapiţei In trei zile de lucru, muncitorii de la gospodăria agricolă de stat Deveselu, raionul Caracal, au terminat însămînţatul rapiţei de toamnă pe întreaga suprafaţă planificată. Acum, muncitorii de la gospodăria de stat Deveselu continuă să execute arături adinei pentru însămînțarea griului, orzului și secarei de toamnă. Succesele combinerilor Pe întinsurile de necuprins ale stepei ucrainene s-a produs în acest an o recoltă de cereale mai bogată decît cea din anul 1952, considerat cel mai bun an agricol din Ucraina după terminarea războiului. Lucrînd intens ca să încheie campania de recoltare la timp și fără pierderi, oamenii muncii din colhozurile şi sovhozurile regiunilor Herson, Nikolaev, Poltava, Zaporojie au obţinut succese remarcabile. întreaga republică a îndeplinit înainte de termen planul colectărilor de cereale. In numai 13 zile, Mark Braga, Erou al Muncii Socialiste şi vestit combiner de la S.M.T.-Behterskaia, regiunea Herson, a strîns grînele de pe o suprafaţă de 400 de hectare, treierînd în medie cite 2.850 kg. la hectar. Un alt combiner iscusit, Piotr Kralicek, Erou al Muncii Socialiste, de la S.M.T.-Cehogradskaia, regiunea Zaporojie, a strîns în 11 zile recolta de cereale de pe o suprafață de 420 de hectare. La centrele de colectare s-au transportat pînă în prezent sute de milioane de puduri de cereale, dintre care peste 301 milioane de puduri de grîu. Iia interioml ziarului Din carnetul scriitorului: Silviu Podină — întovărăşirea (pag. 2-a). Calendarul lucrărilor agricole pe luna septembrie (pag 2-a). P. David — Mai mult sprijin activităţii sportive la sate (pag. 2-a). Scrisori către „Scînteia”: I. Dănceanu — Moară cu bucluc (pag. 2-a). M. Rotaru — Cît timp va mai fi tolerată nepăsarea la G.A.S.-Casimcea ? (pag. 3-a). Viaţa de partid Să sprijinim organizaţiile U.T.M.! — Grijă pentru educarea comunistă a tineretului. Organizaţia de partid, îndrumătorul tinerilor colectivişti. Cind se neglijează calificarea tinerilor muncitori (pag. 3-a). Declaraţia fostului prim-ministru al Indoneziei (pag. 3-a). B. Stoian — Unele învăţăminte actuale ale istoriei (pag. 3-a). Conferinţa de presă a înalţilor demnitari egipteni care au vizitat ţara noastră (pag. 4-a). Lucrările conferinţei Uniunii Interparlamentare (pag. 4-a). Vizitele delegaţiei economice a R.P.F. Iugoslavia la Moscova (pag. 4-a). Scrisoare din Londra: George Sinfield — Poporul englez se pronunţă pentru întărirea „spiritului Genevei” (pag. 4-a). Cărbune peste plan PLOEŞTI (coresp. „Scînteii”). — Mina Pilipeştii de Pădure este străbătută de o adevărată reţea de căi ferate subterane, pe care circulă zi şi noapte zeci şi sute de vagoneţi încărcaţi cu cărbune, materiale, utilaje etc. De la începutul anului, micile locomotive Diesel ale minei au parcurs peste 70.000 km Liniile principale sunt complect electrificate. Intr-o cameră înconjurată de ferestre la gura minei se află instalată o centrală telefonică de transport, legată cu subteranul. Aci, dispecerii Gh. Morărescu, Ion Negrea şi Aurelian Iurca sunt informaţi telefonic despre mersul lucrărilor în abataje, despre numărul necesar de vagoneţi etc. Respectînd graficul de măsuri, regulile circulaţiei şi întreţinînd bine micile locomotive Diesel, numeroşi mecanici ca tov. Constantin Teleanu, Ion Brezeanu şi Ilie Rusu au reușit să transporte cu 20—40% mai mult cărbune peste prevederile planului lunar. Datorită bunei organizări a muncii pe perioada 1 ianuarie—30 august planul de transport subteran a fost depăşit cu aproape 20%. Aceasta a făcut posibil ca minerii de la Filipeştii de Pădure să dea patriei in primul semestru al anului cu 3,73% mai mult cărbune peste plan, iar în perioada 1—26 august să realizeze planul în proporţie de 103,64'to. Din material economisit ORADEA (coresp. „Scînteii“). — Muncitorii de la fabrica de încălţăminte „Solidaritatea” din Oradea lucrează cu mult spor pentru a da patriei cît mai multe acumulări peste plan. Intensificând întrecerea socialistă, ei au reuşit ca, în aproape douăluni, să realizeze acumulări peste plen în valoare de 420.000 lei, depăşindu-şi astfel angajamentul cu 270.000 lei. Aceste succese se datoresc în mare măsură întrecerii acestui colectiv pentru folosirea raţională a fiecărui dn pătrat de piele. Astfel, prin îmbinarea justă a tiparelor numerelor mici cu cele mari, muncitorii de la secţiile de croit au reuşit ca în decurs de o lună să economisească 38.863 dm. p piele de feţe, 2397 dm. p. meşină şi 704 m. p. pînză. Din pielea economisită se pot confecţiona 2776 perechi încălţăminte. COCS PENTRU SIDERURGIE La Uzina cocso-chimică din oraşul Jdanov, regiunea Stalinsk, a fost pusă în funcţiune o nouă baterie de cocsificare. Procesul tehnologic este complect mecanizat. In clişeu: noua baterie de cocsificare. BACĂU (coresp. „Scînteii”). — Slănicul Moldovei a devenit in anii puterii populare una din cele mai bine înzestrate staţiuni balneo-climaterice. In urmă cu cîteva luni a luat fiinţă în cadrul staţiunii un sanatoriu balnear, cu 40 de locuri, pentru copiii suferinzi. Prin grija Ministerului Sănătăţii s-au efectuat reparaţii capitale şi reamenajări la 6 vile. Bucătăriile au fost utilate cu aparatură modernă. S-au construit blocurile 1 şi 2 alimentar. Anul acesta au fost îngrijite medical circa 10.000 persoane. Pînă la sfirşitul anului îşi vor face cura de băi la Slănic încă 5.000 de oameni ai muncii. Un personal medico-sanitar, format din 17 medici şi 35 cadre medii sanitare, deserveşte pe bolnavi. La Slănicul Moldovei se desfăşoară şi o vie activitate culturală. In sala cinematografului peste 20.000 spectatori au vizionat de la începutul anului un număr de 130 filme. In cele două cluburi din Slănic, oamenii muncii se distrează jucind șah, tenis de masă etc. Turneu teatral în satele pescăreşti de pe Dunăre CONSTANŢA (coresp. „Scînteii“). — Colectivul Teatrului de Stat din Constanţa desfăşoară o vie activitate culturală în satele din regiune. De curînd colectivul acestui teatru a întreprins un turneu în satele pescăreşti de pe malul Dunării. Deplasîndu-se cu un vas, artiştii au prezentat în faţa pescarilor şi a ţăranilor muncitori piesa „Drumul Soarelui“ de Virgil Stoenescu. Spectacolul a fost prezentat în comunele Ostrov, Oltina, Ghindăreşti, Topalu. Pretutindeni spectacolul s-a bucurat de succes, iar artiştii au fost primiţi cu dragoste şi căldură. Aceasta a fost cea mai mare răsplată pentru actorii şi tehnicienii teatrului care de multe ori au fost nevoiţi să meargă kilometri întregi prin ploaie, de la locul de acostare a vasului şi pînă în sat. In urma acestui turneu pe Dunăre — primul de acest fel — sute de spectatori au rămas cu amintiri frumoase. . . Festivalul filmului aviatic ROŞIORII DE VEDE (coresp. „Scînteii“). 2. In cinstea Zilei Aviaţiei R.P.R. în oraşul Roşiorii de Vede, ca şi în celelalte oraşe din regiunea Bucureşti, a fost organizat de către Asociaţia Voluntară pentru Sprijinirea Apărării Patriei (A.V.S.A.P.) şi întreprinderea Cinematografică regională Bucureşti. Festivalul filmului de aviaţie. Cu acest prilej în perioada de la 29 august — 4 septembrie, pe ecranele cinematografului „Ilie Pintile” din Roşiorii de Vede, spectatorii vizionează filmele sovietice şi romîneşti „Primul zbor”, „Descoperitorii tainelor zborului”, „Pui de şoimi”, „Povestea unui om adevărat”, „Primele aripi” şi „Inima noastră”. DIN ŢARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI Un combinat siderurgic în nordul ţării In ziua de 23 August a fost pus în funcţiune primul furnal al noii uzine siderurgice din Cerepoveţ, regiunea Vologda. Furnalul este înzestrat cu cel mai modern utilaj, întregul proces de producţie este aci mecanizat şi automatizat. Totodată au intrat în funcţiune o fabrică de aglomerare, o termocentrală, cîteva secţii auxiliare pentru reparaţii. Noua uzină metalurgică va aproviziona cu metal regiunile de nord-vest ale U.R.S.S. Pe lîngă instalaţiile industriale s-au mai construit locuinţe frumoase şi confortabile, şcoli, o grădiniţă, creşe, o uzină mecanizată pentru fabricarea pîinii. Viitoarea mare Gorki Pe teritoriul Uniunii Sovietice se naşte o mare nouă, Zăgăzuite, de puternicul dig deversor al hidrocentralei din apropierea oraşului Gorki, apele Volgăi vor acoperi o suprafaţă de peste 140.000 ha. cît cuprinde depresiunea din regiunile Gorki, Ivanovo, Kostroma şi Iaroslav. Viitoarea mare Gorki va atinge pe alocuri o lăţime de 25 km. şi va cuprinde aproximativ 10 miliarde de metri cubi de apă. Pentru a crea un lac de acumulare de proporţii atît de mari, care va constitui o puternică bază pentru irigarea unor suprafeţe întinse de teren, au fost defrişate 50.000 ha. păduri şi au fost mutate 13.000 de familii, 4500 de construcţii colhoznice şi 1687 construcţii ale instituţiilor de stat. 200 de filme Pînă la sfirşitul anului viitor, studiourile cinematografice din U.R.S.S. vor produce 200 de filme artistice de lung metraj, dintre care 65 vor fi terminate încă in anul acesta. Curînd vor aparepe ecran filmele : „Spre ţărmuri noi” după romanul cu acelaşi nume al lui V. Laţiş, „Prinţesa Mary“ după M. Lermontov, „Pămint şi oameni”, „Soţia” etc. In studiourile sovietice se turnează filmele „Mama", după vestitul roman al lui Gorki, „Poemul pedagogic” de Makarenko, „Othello“ de Shakespeare, „Pe Donul liniştit” de M. Şolohov, „Primele bucurii” şi „O vară neobişnuită" de K. Fedin, „Povestea Nasiiei Kovşova” de G. Nikolaeva etc. Cale ferată prin pustiu A fost terminată construcţia căii ferate Ciardjou-Kungrad, obiectiv prevăzut de cel de-al 5-lea plan cincinal. Această cale ferată, care străbate pustiul Kara-Kum, urmind cursul fluviului Amu-Daria, are o lungime de 627 km. şi face legătura între regiuni din Turkmenia, Uzbekistan şi Republica Autonomă Kara- Kalpakă. Condiţiile climaterice şi geologice proprii pustiului Kara-Kum au ridicat mari greutăţi in faţa constructorilor. Ele au putut fi învinse datorită bogăţiei de mijloace tehnice : buldozere, screpere, excavatoare mari, instalaţii pentru aşezarea unor porţiuni de cale gata montate, centrale electrice mobile , cu care au fost înzestrate şantierele. Pe traseul noii linii ferate au fost construite ateliere mecanice, depozite, gări, depouri, așezări muncitorești pentru constructori și feroviari. Pe noua linie a fost deschis traficul de cale ferată. Peste 1.800.000 studenţi Examenele de admitere în institutele de învăţămînt superior din U.R.S.S. au luat sfirşit. Pentru fiecare loc la cursurile cu frecvenţă ale diferitelor facultăţi din ţară s-au prezentat, anul acesta, in medie cite 2-3 candidaţi. La Universitatea din Moscova au făcut cereri de înscriere 7.700 absolvenţi ai cursului mediu, dintre care peste 3.000 premianţi. Au fost admişi în universitate 2.673 studenţi. In şcolile superioare din U.R.S.S. au fost primiţi, anul acesta, 257.000 de studenţi la cursurile cu frecvenţă şi peste 200.000 la cursurile fără frecvenţă. In total, la 1 septembrie, in auditoriile numeroaselor institute de învăţămînt superior din Ţara Sovietică vor urma cursurile 1.100.000 de studenţi. Socotind şi pe cei care urmează cursurile fără frecvenţă şi serale, numărul total al studenţilor din U.R.S.S. va fi anul acesta de 1.800.000.