Scînteia, septembrie 1955 (Anul 24, nr. 3376-3401)

1955-09-01 / nr. 3376

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA I ANUL XXIV Nr. 3376 Joi 1 septembrie 1955 4 PAGINI — 20 BANI Noul an şcolar Astăzi, în întreaga ţară, a început noul an şcolar. Zeci de mii de elevi şi studenţi au păşit cu forţe proaspete în şcoli şi fa­cultăţi, hotărîţi să înveţe cu perseverenţă, să-şi însuşească temeinice cunoştinţe. Regimul de democraţie populară a creat tineretului din patria noastră con­diţii bune de învăţătură. Şcoli de toate gradele, numeroase cămine şi internate, biblioteci şi laboratoare — toate acestea sînt puse la îndemîna tinerilor, ajutîndu-i să devină oameni culţi şi instruiţi, sluji­tori devotaţi ai poporului, constructori pricepuţi ai socialismului. Socialismul este indisolubil legat de cultură, de ştiinţă ; noua orînduire cere un nivel cultural al poporului mai înalt, iar şcoala este principalul mijloc pentru atingerea acestui obiectiv De aceea, par­tidul şi poporul muncitor pun în faţa şcolii drept sarcină primordială ridicarea cali­tăţii învăţămîntului, lichidarea lipsurilor serioase care au existat în această pri­vinţă în şcolile de toate gradele. Construcţia economică şi culturală din ţara noastră are nevoie de cadre bine pre­gătite. Pentru aceasta este necesar ca lecţiile să dea elevilor şi studenţilor cu­noştinţe multilaterale, juste din punct de vedere ştiinţific, expuse într-un mod viu şi atrăgător, în strînsă legătură cu problemele practice. Şcoala trebuie să înarmeze tineretul nostru cu cunoştinţe ştiinţifice de bază, să-i formeze o cultură generală, să-i dea orizont şi perspectivă în viaţă, să-l educe în spiritul măreţelor idei ale comunismului. Se impune îndeosebi îmbunătăţirea predării limbii române şi a matematicii, discipline care dau cunoştinţe de bază elevilor, oricare ar fi ramura de activi­tate pentru care se pregătesc­ La numeroase materii, realitatea vieţii noastre noi, succesele obţinute în dezvol­tarea economiei naţionale oferă profesori­lor şi învăţătorilor un bogat ma­terial pentru a face lecţiile vii, interesante şi educative. Justa îmbinare a cunoştin­ţelor teoretice cu cele practice, mai buna folosire a loturilor şcolare şi experimen­tale, vizitarea întreprinderilor, gospodă­riilor colective şi S.M.T.-urilor vor conso­lida şi îmbogăţi cunoştinţele studenţilor şi elevilor, insuflîndu-se totodată dra­goste şi interes pentru activitatea crea­toare a oamenilor muncii din ţara noastră. Grija învăţătorilor şi profesorilor pen­tru ridicarea calităţii lecţiilor trebuie îm­binată cu o exigenţă sporită faţă de cu­noştinţele elevilor şi studenţilor, cu atitu­dinea hotărîtă împotriva superficialităţii în învăţătură. In şcolile profesionale de ucenici este necesar ca, pe lingă predarea unor te­meinice cunoştinţe teoretice, să se acorde o atenţie deosebită consolidării cunoştin­ţelor practice ale elevilor. In întreprinderile­a în care elevii-ucenici îşi desfăşoară acti­vitatea, muncitorii şi maiştrii pe lîngă care lucrează aceşti tineri să acorde toată aten­ţia instruirii şi educării elevilor, ajutîn­­du-i să-şi însuşească bine meseria, să mî­­nuiască cu pricepere tehnica nouă, să de­vină nu numai muncitori înaintaţi, ci şi buni cetăţeni şi gospodari pricepuţi ai avu­tului obştesc. Cunoaşterea de către elevii acestor şcoli a metodelor de lucru avan­sate şi a experienţei în producţie a munci­torilor fruntaşi din Uniunea Sovietică şi din ţara noastră va contribui la lărgirea acţiunii de inovaţii în rîndul elevilor, îi va obişnui pe elevi să muncească con­ştiincios şi­­disciplinat, să-şi îngrijească maşinile, să-şi îndeplinească la timp planul de producţie. In institutele tehnice de învăţămînt su­perior, odată cu o solidă pregătire teore­tică, trebuie să se asigure o strînsă legă­tură a teoriei cu practica, înarmîndu-i pe studenţi cu cunoştinţe în domeniul folo­sirii tehnicii celei mai înalte. Este necesar ca activitatea ştiinţifică din institutele de învăţămînt superor, menită să dezvolte la­­ studenţi deprinderea unor cercetări ştiinţifice independente, să fie orientată spre rezolvarea unor probleme ridicate de dezvoltarea industriei şi agriculturii, a ştiinţei şi artei din ţara noastră. Catedrele de ştiinţe sociale din institute şi facultăţi au un rol deosebit de impor­tant în înarmarea studenţilor cu acea bu­solă absolut necesară fiecărui specialist, din orice domeniu de activitate — învăţă­tura marxist-leninistă. Ele au datoria să asigure predarea ştiinţelor sociale la un înalt nivel ideologic, elaborînd lecţii vii, combative, interesante. Profesorii şi con­ferenţiarii de la catedrele de ştiinţe so­ciale au datoria să lupte cu hotărîre îm­potriva oricăror manifestări de bucherism şi dogmatism, ajutînd studenţilor să-şi în­suşească creator tezele teoretice ale mar­xismului în strînsă legătură cu practica construvirii socialismului. Şcoala este chemată să pregătească nu numai oameni culţi şi instruiţi, ci şi buni cetăţeni, însufleţiţi de un fierbinte patrio­tism, cu înalte calităţi morale, plini de grijă faţă de avutul obştesc. In anii tre­cuţi însă, Ministerul învăţămîntului şi or­ganele de învăţămînt locale au acordat o slabă atenţie conţinutului muncii educa­tive în rîndul tineretului din şcoli şi fa­cultăţi. Adesea această chestiune a fost înţeleasă în mod îngust, iar munca edu­cativă a avut un caracter formal, redu­cîndu-se la diferite şedinţe şi prelucrări. In noul an şcolar este necesar ca Mi­nisterul învăţămîntului şi secţiile de în­­văţămînt ale sfaturilor populare să în­drume cadrele didactice să se preocupe în mai mare măsură de educaţia studen­ţilor şi elevilor. Munca de educaţie patriotică trebuie să stea în centrul întregii activităţi şcolare , începînd de la lecţii şi seminarii şi pînă la problemele de disciplină şi de ordine. In această privinţă, un­ rol principal revine profesorilor şi învăţătorilor. O lecţie bună, care trezeşte în rîndurile elevilor pasiu­nea pentru ştiinţă, interesul pentru cul­tură,­ este o importantă contribuţie la edu­carea patriotică a tineretului şcolar. Pro­fesorii şi învăţătorii sunt chemaţi să fie îndrumători pricepuţi ai tineretului în problemele lor de viaţă, în preocupările lor. Din păcate unele cadre didactice îşi li­mitează strict activitatea la predarea lec­ţiilor, nu cunosc şi nu se interesează de viaţa şi de preocupările tinerilor. Dacă învăţătorii sau profesorii vor face ca ti­nerii să vină la ei cu inima deschisă, să le împărtăşească succesele şi necazurile, atunci munca de învăţămînt şi de edu­caţie se va îmbunătăţi mult. Problema educaţiei patriotice a tinere­tului cere o legătură strînsă între şcoală şi familie. Organizaţiile de partid şi or­ganizaţiile sindicale din şcoli, ca şi orga­nele de stat au îndatorirea să sprijine munca educativă a şcolii, să susţină şi să întărească autoritatea cadrelor didac­tice, să întărească legătura şcolii cu fa­milia, să sporească răspunderea părinţi­lor faţă de educaţia copiilor lor. Trebuie combătute moravurile şi obiceiurile vechi legate de şcoala burgheză , favoritismul, intervenţionismul în sprijinul elementelor nepregătite, precum şi goana după pro­cente înalte de promovaţi, care a permis atîtor elemente slabe să se strecoare prin şcoli şi facultăţi. Scoţînd la iveală lipsurile din munca educativă în şcoală, recentele consfătuiri raionale ale cadrelor didactice au arătat totodată bogata experienţă dobîndită în acest domeniu de numeroase şcoli şi ca­dre didactice fruntaşe. Este necesar însă ca atît „Revista de pedagogie” şi „Ga­zeta învăţămîntului”, cît şi organele de partid, de stat şi sindicale să manifeste o mai mare preocupare pentru răspîndi­­rea experienţei şcolilor şi cadrelor didac­tice fruntaşe în munca instructiv-educa­­tivă. Succesul activităţii de învăţămînt de­pinde în cea mai mare măsură de spiritul de răspundere şi de conştiinciozitatea în muncă a elevilor şi studenţilor, de felul cum aceştia vor şti să răspundă — prin eforturi susţinute în învăţătură, în însu­şirea unor cunoştinţe temeinice a încre­derii acordate şi condiţiilor pentru învă­ţătură create de statul democrat-popular. În educarea patriotică a elevilor şi stu­denţilor un rol de seamă revine organi­zaţiilor U.T.M. In centrul activităţii organizaţiilor U.T.M. trebuie să stea pro­blemele educării tinerilor în spiritul ati­tudinii înaintate faţă de învăţătură şi totodată în spiritul unei juste comportări în şcoală — faţă de profesori şi colegi — ca şi în afară de şcoală. Organizaţiile de pionieri şi ale U.T.M. sunt datoare să ajute cadrele didactice în munca de educare patriotică a ele­vilor şi studenţilor, să sudeze un co­lectiv puternic şi unit în şcoală şi facul­tate, să formeze o puternică opinie publică şcolară, care să reacţioneze viu şi comba­tiv la orice acte de indisciplină sau de atitudine nejustă faţă de învăţătură. Ni­velul activităţii fiecărei organizaţii a U.T.M. din şcoli se apreciază în primul rînd d­upă rezultatele obţinute la învă­ţătură de utemisti, după atitudinea aces­tora în diferite împrejurări. Organizaţiile de partid din şcoli şi fa­cultăţi au datoria să asigure îndrumarea zilnică şi concretă a organizaţiilor U.T.M.,­ preocupîndu-se totodată de con­ţinutul ştiinţific şi ideologic al lecţiilor şi seminariilor, de educarea marxist-lenini­­stă a profesorilor şi învăţătorilor, culti­­vînd vigilenţa ascuţită faţă de orice in­fluenţe ale ideologiei străine, în ştiinţă şi cultură. In noul an şcolar, comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti de partid sunt che­mate să asigure prin toate mijloacele ri­dicarea calitativă a muncii instructiv­­educative a şcolii, îmbunătăţirea activi­tăţii de educaţie patriotică a tineretului studios, antrenînd în această importantă acţiune activul de partid, deputaţii, orga­nizaţiile obşteşti locale. Buna desfăşurare a procesului de învă­ţămînt depinde de activitatea sfaturilor populare, care au datoria să se preocupe de asigurarea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice. Totodată, secţiile de învăţămînt ale sfaturilor populare au sarcina să pă­trundă în conţinutul procesului de învă­ţămînt, luînd măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii instructiv-educative în şcoală. Oamenii muncii din ţara noastră urează tuturor învăţătorilor şi profesorilor, ele­vilor şi studenţilor spor la muncă în noul an şcolar ! Regiunea Bucureşti a terminat treierişul In ziua de 31 august, ţăranii muncitori din satele şi comunele regiunii Bucu­reşti au terminat treierişul culturilor de păioase. Aceasta se datoreşte faptului că în ultimele zile membrii gospodăriilor colective şi ai întovărăşirilor agricole, ţăranii muncitori cu gospodării individuale şi muncitorii din S.M.T. şi gospodăriile agricole de stat au folosit mai bine capacitatea de lucru a batozelor şi timpul prielnic. Orga­nizaţiile de partid, sfaturile populare, inginerii şi tehnicienii agronomi au intensificat munca politică şi organizatorică pentru grăbirea treierişului Ca şi în celelalte regiuni ale ţării, gospodăriile agricole colective, întovărăşirile agricole şi gospodăriile de stat din regiunea Bucureşti au fost în frunte la treieriş. Datorită aplicării metodelor agrotehnice înaintate, majoritatea gospodăriilor colec­tive au obţinut producţii cu n.,dt mai mari decît producţiile medii obţinute de gos­podăriile individuale. Cele 34 de gospodării agricole colective din raionul Călă­raşi, spre exemplu, au obţinut o productăe medie de 1689 kg. grîu la hectar, cu aproape 200 kg. la hectar mai mult decît producţia medie obţinută pe raion de ţă­ranii cu gospodării individuale. Membrii gospodăriei agricole colective „Răscoala 1907” din comuna Cacomeanca au scos de pe cele 186 ha. cu grîu de toamnă o pro­ducţie de 2200 kg la hectar. In ultimele zile în regiune s-au intensificat pregătirile pentru însămîntările de toamnă. Pînă in ziua de 29 august în întreaga regiune au fost făcute arături pe o suprafaţă de 176.878 ha. Unele unităţi agricole socialiste şi gospodării individuale au început semănatul rapițel de toamnă. Pînă în ziua de 31 august a fost semă­nată cu această cultură suprafața de 654 ha. Pe întinsul patriei noastre Extinderea reţelei de gaz metan în regiunea Cluj CLUJ (coresp. „Scînteii"). — In fiecare an, noi conducte de distribuţie educ gazul metan în locuinţele oamenilor muncii din regiunea Cluj. In peste 34.000 locuinţe din 4 oraşe şi 23 comune şi sate ale regiunii se foloseşte în prezent acest combustibil. In oraşul Turda, conductele de distribuţie a gazului metan ating o lungime de 43 km., iar în comunele şi satele Zău de Cîmpi­e, raionul Sărmaş, Cerghizel, raionul Luduş, Boian, Tritenii de Sus, Iacobeni, ra­inul Turda, şi altele, gazul metan este folosit de marea majoritate a gospodăriilor ţără­neşti. In acest an, reţeaua conductelor de dis­tribuţie s-a extins cu peste 40 km. înlo­cuirea lemnelor de foc cu gazul metan aduce însemnate economii. Un calcul sumar arată că o gospodărie care foloseşte acest combustibil, consumând la un arzător 1800 m.c. gaz metan, economisește peste 2000 lei, iar oamenii muncii din regiunea Cluj, care consumă pentru încălzire gazul metan, economisesc anual cca. 75.000.000 lei. Totodată se economisesc cca. 10.200 vagoane lemne de foc. Pînă la sfirșitul anului viitor gazul metan va pătrunde în alte 34 comune şi sate din regiune. Tehnica nouă în primul cincinal La Slănicul Moldovei Una din realizările importante ale muncitorilor şi tehnicienilor metalurgişti­­ din ramura construcţiilor de maşini este noul tip de motor de 1000 C.P., con-­ struit pentru prima dată în ţara noastră de colectivul uzinelor metalurgice ..23­­ August” din Bucureşti. Motorul, construit pe baza documentaţiei tehnice sovie-­­ tice, este folosit ca motor de tracţiune pentru locomotivele de cale ferată Diesel­ sau electrice. El a fost adaptat ca grup electrogen stabil pentru centralele­­ de formă. De asemenea, avind cuplat un alternator, el poate fi adaptat ca grup­­ electrogen pentru centrale electrice mobile de putere mare instalate pe vagon.­ In clișeu: Motorul de 1000 C.P. construit de metalurgisti de la uzinele] „23 August”. \ Mame decorate Recent, printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. nu­meroase mame din diferite regiuni ale ţării au primit titlul de onoare de „Mamă Eroină“, ordinele „Mamă Eroină“ şi „Glo­ria Maternă’’, precum şi „Medalia Mater­nităţii’. Elena D. Burcuţă din comuna Horgeşti, raionul Bacău, Boitor Terezia din comuna Sălsig, raionul Cehu Silvaniei, Elena Breazu din Giurgiu, Bazso Ileana din co­muna Săvădisla, raionul Cluj, şi alte mame care au născut şi crescut 10 sau mai mulţi copii au primit titlul de onoare de „Mamă Eroină” şi ordinul „Mamă Eroină”. Au primit ordinul „Gloria Maternă” Lela Zena din oraşul Lipov, Elena I. Ali­­star, din comuna Luncani, raionul Bacău, şi multe alte mame care au născut şi cres­cut 9, 8 sau 7 copii.­­ Cu „Medalia Miaternităţii’ au fost dis­­tinse, printre altele, Suzana Moldovan d­e Arad, Maria Oancea, comuna Drăguşeni, raionul Birlad, Maria Dincă, comuna Bu­­dești, raionul Olteniţa, Beloklavek S. Ana din Alba Iulia, Maria I. Roşea, din co­muna Sălişte, raionul Sibiu, și altele. La gospodăria de stat Deveselu s-a terminat semănatul rapiţei In trei zile de lucru, muncitorii de la gospodăria agricolă de stat Deveselu, raio­nul Caracal, au terminat îns­ămînţatul ra­­piţei de toamnă pe întreaga suprafaţă pla­nificată. Acum, muncitorii de la gospodă­ria de stat Deveselu continuă să execute arături adinei pentru însămînțarea griu­lui, orzului și secarei de toamnă. Succesele combinerilor Pe întinsurile de necuprins ale stepei ucrainene s-a produs în acest an o recoltă de cereale mai bogată decît cea din anul 1952, considerat cel mai bun an agricol din Ucraina după terminarea războiului. Lucrînd intens ca să încheie campania de recoltare la timp și fără pierderi, oamenii muncii din colhozurile şi sovhozurile regiunilor Herson, Niko­laev, Poltava, Zaporojie au obţinut succese remarcabile. întreaga re­publică a îndeplinit înainte de ter­men planul colectărilor de cereale. In numai 13 zile, Mark Braga, Erou al Muncii Socialiste şi vestit combiner de la S.M.T.-Behterskaia, regiunea Herson, a strîns grînele de pe o suprafaţă de 400 de hectare, treierînd în medie cite 2.850 kg. la hectar. Un alt combiner iscusit, Piotr Kralicek, Erou al Muncii So­cialiste, de la S.M.T.-Cehogradskaia, regiunea Zaporojie, a strîns în 11 zile recolta de cereale de pe o su­prafață de 420 de hectare. La centrele de colectare s-au transportat pînă în prezent sute de milioane de puduri de cereale, din­tre care peste 301 milioane de pu­duri de grîu. Iia interioml ziarului Din carnetul scriitorului: Silviu Podină — întovărăşirea (pag. 2-a). Calendarul lucrărilor agricole pe luna septembrie (pag 2-a). P. David — Mai mult sprijin activi­tăţii sportive la sate (pag. 2-a). Scrisori către „Scînteia”: I. Dăn­­ceanu — Moară cu bucluc (pag. 2-a). M. Rotaru — Cît timp va mai fi tolerată nepăsarea la G.A.S.-Casim­­cea ? (pag. 3-a). Viaţa de partid Să sprijinim orga­nizaţiile U.T.M.! — Grijă pentru edu­carea comunistă a tineretului. Orga­nizaţia de partid, îndrumătorul tine­rilor colectivişti. Cind se neglijează calificarea tinerilor muncitori (pag. 3-a). Declaraţia fostului prim-ministru al Indoneziei (pag. 3-a). B. Stoian — Unele învăţăminte ac­tuale ale istoriei (pag. 3-a). Conferinţa de presă a înalţilor dem­nitari egipteni care au vizitat ţara noastră (pag. 4-a). Lucrările conferinţei Uniunii In­terparlamentare (pag. 4-a). Vizitele delegaţiei economice a R.P.F. Iugoslavia la Moscova (pag. 4-a). Scrisoare din Londra: George Sin­­field — Poporul englez se pronunţă pentru întărirea „spiritului Genevei” (pag. 4-a). Cărbune peste plan PLOEŞTI (coresp. „Scînteii”). — Mina Pilipeştii de Pădure este străbătută de o adevărată reţea de căi ferate subterane, pe care circulă zi şi noapte zeci şi sute de vagoneţi încărcaţi cu cărbune, materiale, utilaje etc. De la începutul anului, micile locomotive Diesel ale minei au parcurs peste 70.000 km Liniile principale sunt complect electrificate. Intr-o cameră în­conjurată de ferestre la gura minei se află instalată o centrală telefonică de transport, legată cu subteranul. Aci, dis­pecerii Gh. Morărescu, Ion Negrea şi Au­relian Iurca sunt informaţi telefonic des­pre mersul lucrărilor în abataje, despre numărul necesar de vagoneţi etc. Respectînd graficul de măsuri, regulile circulaţiei şi întreţinînd bine micile loco­motive Diesel, numeroşi mecanici ca tov. Constantin Teleanu, Ion Brezeanu şi Ilie Rusu au reușit să transporte cu 20—40% mai mult cărbune peste prevederile pla­nului lunar. Datorită bunei organizări a muncii pe perioada 1 ianuarie—30 august planul de transport subteran a fost de­păşit cu aproape 20%. Aceasta a făcut po­sibil ca minerii de la Filipeştii de Pă­dure să dea patriei in primul semes­tru al anului cu 3,73% mai mult căr­bune peste plan, iar în perioada 1—26 august să realizeze planul în proporţie de 103,64't­o. Din material economisit ORADEA (coresp. „Scînteii“). — Mun­citorii de la fabrica de încălţăminte „So­lidaritatea” din Oradea lucrează cu mult spor pentru a da patriei cît mai multe acumulări peste plan. Intensificând între­cerea socialistă, ei au reuşit ca, în aproape două­­luni, să realizeze acumulări peste plen în valoare de 420.000 lei, depăşin­­du-şi astfel angajamentul cu 270.000 lei. Aceste succese se datoresc în mare mă­sură întrecerii acestui colectiv pentru fo­losirea raţională a fiecărui d­n­ pătrat de piele. Astfel, prin îmbinarea justă a tipa­relor numerelor mici cu cele mari, mun­citorii de la secţiile de croit au reuşit ca în decurs de o lună să economisească 38.863 dm. p piele de feţe, 2397 dm. p. meşină şi 704 m. p. pînză. Din pielea eco­nomisită se pot confecţiona 2776 perechi încălţăminte. COCS PENTRU SIDERURGIE La Uzina cocso-chimică din oraşul Jdanov, regiunea Stalinsk, a fost pusă în funcţiune o nouă baterie de cocsificare. Procesul tehnologic este complect mecanizat. In clişeu: noua baterie de cocsificare. BACĂU (coresp. „Scînteii”). — Slănicul Moldovei a devenit in anii­­ puterii popu­lare una din cele mai bine înzestrate sta­ţiuni balneo-climaterice. In urmă cu cîteva luni a luat fiinţă în cadrul staţiunii un sanatoriu balnear, cu 40 de locuri, pentru copiii suferinzi. Prin grija Ministerului Sănătăţii s-au efectuat reparaţii capitale şi reamenajări la 6 vile. Bucătăriile au fost utilate cu apa­ratură modernă. S-au construit blocurile 1 şi 2 alimentar. Anul acesta au fost în­grijite medical circa 10.000 persoane. Pînă la sfirşitul anului îşi vor face cura de băi la Slănic încă 5.000 de oameni ai muncii. Un personal medico-sanitar, format din 17 medici şi 35 cadre medii sanitare, deser­veşte pe bolnavi. La Slănicul Moldovei se desfăşoară şi o vie activitate culturală. In sala cinemato­grafului peste 20.000 spectatori au vizionat de la începutul anului un număr de 130 filme. In cele două cluburi din Slănic, oa­menii muncii se distrează jucind șah, tenis de masă etc. Turneu teatral în satele pescăreşti de pe Dunăre CONSTANŢA (coresp. „Scînteii“). — Colectivul Teatrului de Stat din Constanţa desfăşoară o vie activitate culturală în sa­tele din regiune. De curînd colectivul aces­tui teatru a întreprins un turneu în satele pescăreşti de pe malul Dunării. Deplasîn­­du-se cu un vas, artiştii au prezentat în faţa pescarilor şi a ţăranilor muncitori piesa „Drumul Soarelui“ de Virgil Sto­­enescu. Spectacolul a fost prezentat în co­munele Ostrov, Oltina, Ghindăreşti, To­­palu. Pretutindeni spectacolul s-a bucurat de succes, iar artiştii au fost primiţi cu dragoste şi căldură. Aceasta a fost cea mai mare răsplată pentru actorii şi tehnicienii teatrului care de multe ori au fost nevoiţi să meargă kilometri întregi prin ploaie, de la locul de acostare a vasului şi pînă în sat. In urma acestui turneu pe Dunăre — primul de acest fel — sute de spectatori au rămas cu amintiri frumoase. . . Festivalul filmului aviatic ROŞIORII DE VEDE (coresp. „Scîn­teii“). 2. In cinstea Zilei Aviaţiei R.P.R. în oraşul Roşiorii de Vede, ca şi în cele­lalte oraşe din regiunea Bucureşti, a fost organizat de către Asociaţia Voluntară pen­tru Sprijinirea Apărării Patriei (A.V.S.A.P.) şi întreprinderea Cinematografică regio­nală Bucureşti. Festivalul filmului de aviaţie. Cu acest prilej în perioada de la 29 august — 4 septembrie, pe ecranele cinematografului „Ilie Pintile” din Ro­şiorii de Vede, spectatorii vizionează fil­mele sovietice şi romîneşti „Primul zbor”, „Descoperitorii tainelor zborului”, „Pui de şoimi”, „Povestea unui om adevărat”, „Primele aripi” şi „Inima noastră”. DIN ŢARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI Un combinat siderurgic în nordul ţării In ziua de 23 August a fost pus în funcţiune primul furnal al noii uzine siderurgice din Cerepoveţ, re­giunea Vologda. Furnalul este înzes­trat cu cel mai modern utilaj, între­gul proces de producţie este aci me­canizat şi automatizat. Totodată au intrat în funcţiune o fabrică de aglomerare, o termocen­trală, cîteva secţii auxiliare pentru reparaţii. Noua uzină metalurgică va aproviziona cu metal regiunile de nord-vest ale U.R.S.S. Pe lîngă instalaţiile industriale s-au mai construit locuinţe frumoase şi confortabile, şcoli, o grădiniţă, creşe, o uzină mecanizată pentru fabricarea pîinii. Viitoarea mare Gorki Pe teritoriul Uniunii Sovietice se naşte o mare nouă, Zăgăzuite, de puternicul dig deversor al hidrocentralei din apropierea oraşului Gorki, apele Volgăi vor acoperi o suprafaţă de peste 140.000 ha. cît cuprinde depresiunea din regiu­nile Gorki, Ivanovo, Kostroma şi Iaroslav. Vii­toarea mare Gorki va atinge pe alocuri o lă­ţime de 25 km. şi va cuprinde aproximativ 10 miliarde de metri cubi de apă. Pentru a crea un lac de acumulare de pro­porţii atît de mari, care va constitui o puternică bază pentru irigarea unor suprafeţe întinse de teren, au fost defrişate 50.000 ha. păduri şi au fost mutate 13.000 de familii, 4500 de construcţii colhoznice şi 1687 construcţii ale instituţiilor de stat. 200 de filme Pînă la sfirşitul anului viitor, studiourile ci­nematografice din U.R.S.S. vor produce 200 de filme artistice de lung metraj, dintre care 65 vor fi terminate încă in anul acesta. Curînd vor apare­­pe ecran filmele : „Spre ţărmuri noi” după romanul cu acelaşi nume al lui V. Laţiş, „Prinţesa Mary“ după M. Lermontov, „Pămint şi oameni”, „Soţia” etc. In studiourile sovietice se turnează filmele „Mama", după vestitul roman al lui Gorki, „Poemul pedagogic” de Makarenko, „Othello“ de Shakespeare, „Pe Donul liniştit” de M. Şo­­lohov, „Primele bucurii” şi „O vară neobiş­nuită" de K. Fedin, „Povestea Nasiiei Kovşova” de G. Nikolaeva etc. Cale ferată prin pustiu A fost terminată construcţia căii ferate Ciardjou-Kungrad, obiectiv prevăzut de cel de-al 5-lea plan cin­cinal. Această cale ferată, care stră­bate pustiul Kara-Kum, urmind cursul fluviului Amu-Daria, are o lungime de 627 km. şi face legătura între regiuni din Turkmenia, Uzbe­kistan şi Republica Autonomă Kara- Kalpakă. Condiţiile climaterice şi geologice proprii pustiului Kara-Kum au ri­dicat mari greutăţi in faţa construc­torilor. Ele au putut fi învinse dato­rită bogăţiei de mijloace tehnice : buldozere, screpere, excavatoare mari, instalaţii pentru aşezarea unor porţiuni de cale gata montate, cen­trale electrice mobile , cu care au fost înzestrate şantierele. Pe traseul noii linii ferate au fost construite ateliere mecanice, depozite, gări, de­pouri, așezări muncitorești pentru constructori și feroviari. Pe noua linie a fost deschis trafi­cul de cale ferată. Peste 1.800.000 studenţi Examenele de admitere în insti­tutele de învăţămînt superior din U.R.S.S. au luat sfirşit. Pentru fie­care loc la cursurile cu frecvenţă ale diferitelor facultăţi din ţară s-au prezentat, anul acesta, in medie cite 2-3 candidaţi. La Universitatea din Moscova au făcut cereri de înscriere 7.700 absolvenţi ai cursului mediu, dintre care peste 3.000 premianţi. Au fost admişi în universitate 2.673 stu­denţi. In şcolile superioare din U.R.S.S. au fost primiţi, anul acesta, 257.000 de studenţi la cursurile cu frecvenţă şi peste 200.000 la cursurile fără frec­venţă. In total, la 1 septembrie, in auditoriile numeroaselor institute de învăţămînt superior din Ţara Sovie­tică vor urma cursurile 1.100.000 de studenţi. Socotind şi pe cei care ur­mează cursurile fără frecvenţă şi se­rale, numărul total al studenţilor din U.R.S.S. va fi anul acesta de 1.800.000.

Next