Scînteia, octombrie 1955 (Anul 24, nr. 3402-3427)

1955-10-01 / nr. 3402

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, TINITFVAI ANUL XXIV Nr. 3402 Sâmbătă 1 octombrie 1955 mill 'iuni—fii ■mm ■■ac—bb—mb 4 PAGINI — 29 BANI Glorioasa aniversare a Republicii Populare Chineze Marele şi viteazul popor chinez iubitor de pace sărbătoreşte astăzi împlinirea a 6 ani de la cel mai măreţ eveniment din istoria Chinei, proclamarea Republicii Populare Chineze. Acum şase ani, în istoria milenară a Chinei a început o eră nouă, de libertate şi progres. După o eroică şi îndelungată luptă revoluţionară poporul chinez, con­dus de gloriosul partid comunist, în frun­te cu marele fiu al poporului chinez, tova­răşul Mao Tze-dun, a făcut să triumfe cauza dreaptă a eliberării naţionale şi a reînvierii sociale a Chinei. China veche, feudală, menţinută în robie şi înapoiere cumplită de către imperialişti şi de reac­­ţiunea internă, este astăzi de domeniul trecutului. A apărut în lume o nouă mare putere, China democrat-populară. Ziua de 1 octombrie este sărbătorită de aceea nu numai de poporul chinez dar şi de toţi prietenii păcii şi progresului. Poporul de şase sute de milioane al Chinei trece astăzi în revistă cu bucurie şi cu îndreptăţită mîndrie patriotică uria­şele succese dobîndite în această scurtă dar atît de rodnică perioadă istorică. Cei şase ani care s-au scurs au arătat lumii întregi viabilitatea şi tăria de neînvins a Republicii Populare Chineze, stat de de­mocraţie populară, unit, condus de clasa muncitoare şi bazat pe alianţa de nezdruncinat dintre muncitori şi ţărani. Măreţele reforme înfăptuite de puterea populară, după victoria istorică a revolu­ţiei chineze, printre care trecerea în pro­prietatea întregului popor a întreprinderi­lor industriale, a transporturilor şi a băn­cilor luate de la burghezia compradoră, lichidarea sistemului proprietăţii funciare feudale, efectuarea reformei agrare con­stituie temelia pe care creşte azi cu pu­tere viaţa nouă a poporului chinez. Poporul chinez a obţinut în cei 6 ani care au trecut de la proclamarea Republi­cii Populare Chineze succese strălucite în construcţia paşnică, în transformarea ţării sale dintr-o ţară înapoiată, semicolonială, într-o ţară puternică, cu o industrie şi agricultură în plină dezvoltare. Primul plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale (1953—1957), care a fost aprobat de sesiunea din luna iulie a.c. a Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină, şi care este tradus acum în viaţă de întregul popor chinez, este pla­nul construcţiei paşnice, economice şi cul­turale, care pune bază transformărilor so­cialiste din R. P. Chineză. Datorită muncii eroice a poporului chi­nez şi ajutorului frăţesc al Uniunii So­vietice, prevederile pe primii trei ani ai planului cincinal sunt realizate şi depăşite. In anul 1955 producţia industrială este cu 62% mai mare ca în anul 1952. Creşterea rapidă a greutăţii specifice a producţiei globale a industriei moderne, în special a producţiei mijloacelor de pro­ducţie, dovedeşte că principala sarcină a primului plan cincinal — dezvoltarea in­dustriei grele, temelia industrializării ţă­rii — va fi îndeplinită cu succes. In cursul primului cincinal vor fi con­struite şi reconstruite circa 3000 întreprin­deri industriale, dintre care principale sunt cele 156 întreprinderi mari ce se constru­iesc cu ajutorul Uniunii Sovietice; 39 din acestea au şi intrat în funcţiune în anul 1954. Printre ele se află cîteva sectoare ale marelui combinat metalurgic din Anşan şi marea uzină de instrumente pneumatice de la Senian. O realizare re­marcabilă este şi construirea şoselei Sh­­can-Tibet, marele drum despre care po­porul chinez spune că străbate „acoperi­şul lumii”. Noi oraşe se înalţă în regiu­nile periferice ale Chinei de sud-vest, pe podişul Sicanului şi Tibetului, în pădurile de nord-est şi pe cîmpiile Sintianului. La sfîrşitul primului plan cincinal poporul chinez va face un serios pas înainte pe drumul înfăptuirii măreţului ţel — acela de a transforma, în decurs de cîteva cin­cinale, uriaşa sa ţară într-o puternică ţară socialistă, cu o industrie modernă. După efectuarea reformei agrare, în­semnate succese au fost realizate şi în a­­gricultură. Datorită muncii de convingere duse de partidul comunist, mase tot mai largi ale ţărănimii muncitoare îşi dau sea­ma de superioritatea formelor socialiste de muncă. Numărul cooperativelor de producţie a depăşit de pe acum cifra de 650.000. Recolta globală de cereale a de­păşit pe aceea din anul trecut. Succese importante au fost obţinute şi în construcţia culturală. Se dezvoltă în­­văţămîntul, ştiinţa, literatura şi arta le­gate de popor. Guvernul popular şi par­tidul comunist pun în centrul activităţii lor îmbunătăţirea neîncetată a vieţii ma­teriale şi culturale a poporului, satisface­rea în măsură tot mai mare a nevoilor ce­lor ce muncesc. Stabilizarea circulaţiei bă­neşti şi a preţurilor, încadrarea covîrşi­­toarei majorităţi a populaţiei în producţie, sporirea salariului şi a puterii de cumpă­rare a populaţiei exprimă îmbunătăţirea considerabilă a vieţii oamenilor muncii în R. P. Chineză. La baza succeselor obţinute de poporul chinez stă faptul că în fruntea tuturor ac­ţiunilor sale se află gloriosul său partid marxist-leninist. Partidul Comunist Chi­nez, care acum, ca şi în timpul războiului de eliberare a patriei, însufleţeşte masele largi populare în lupta pentru transforma­rea Chinei într-o mare putere socialistă. O însemnătate hotărîtoare în obţinerea marilor victorii ale poporului chinez au prietenia şi colaborarea de nezdruncinat sovieto-chineză, marele ajutor frăţesc, in­ternaţionalist pe care Uniunea Sovietică îl acordă Republicii Populare Chineze. Co­laborarea sinceră şi alianţa indestructi­bilă dintre U.R.S.S. şi R. P. Chineză au o uriaşă influenţă pozitivă asupra eve­nimentelor internaţionale. Victoria revoluţiei chineze, expresie a modificării esenţiale care s-a produs în raportul de forţe pe arena mondială după cel de-al doilea război mondial, a schim­bat întreaga situaţie din Asia. Principiile coexistenţei paşnice şi colaborării prie­teneşti, proclamate din prima zi a exis­tenţei Republicii Populare Chineze, au constituit o puternică forţă de atracţie pentru toate popoarele care luptă pentru libertate şi independenţă. Oamenii de bună credinţă din toate ţările iau cunoştinţă cu satisfacţie de ma­rile acţiuni ale politicii externe a R. P. Chineze, deoarece ele vin în întîmpinarea intereselor păcii şi securităţii popoarelor. R. P. Chineză a avut, după cum se ştie, o mare contribuţie la încetarea războaie­lor din Coreea şi Indochina, împreună cu India şi Birmania, Republica Populară Chineză a enunţat cele cinci principii ale coexistenţei paşnice la care au aderat apoi numeroase alte ţări. Conferinţa de la Bandung a ţărilor Asiei şi Africii a arătat în mod convingător că R. P. Chi­neză constituie un important factor de dezvoltare a relaţiilor internaţionale în spiritul păcii, înţelegerii reciproce şi al co­laborării strînse. Toate acestea au demon­strat practic că fără marea Chină nu pot fi rezolvate în zilele noastre pro­blemele internaţionale din Orient şi din lumea întreagă. Iniţiativa guvernului R. P. Chineze de a reglementa relaţiile cu Statele Unite, tratativele dintre R. P. Chineză şi S.U.A., care se desfăşoară acum la Geneva, dovedesc năzuinţa gu­vernului R. P. Chineze de a rezolva pro­blemele internaţionale litigioase pe cale paşnică. De o mare însemnătate şi de, un larg răsunet în rîndurile popoarelor Asiei şi ale întregii lumi este recenta propunere a R. P. Chineze cu privire la încheierea unui pact colectiv de pace în Asia şi Ex­tremul Orient. Republica Populară Chineză, al cărui prestigiu internaţional este în continuă creştere, ar putea aduce o contribuţie şi mai importantă la dezvoltarea relaţiilor internaţionale dacă ar fi restabilite drep­turile ei legitime în Organizaţia Naţiu­nilor Unite. Acest lucru îl cer în prezent popoarele şi tot mai multe state. In împie­dicarea restabilirii drepturilor legitime ale R. P. Chineze la O.N.U. nu pot fi intere­sate decît acele cercuri imperialiste care regretă timpul cînd ele stăpîneau in Chi­na după bunul lor plac, cînd poporul chi­nez nu era stăpîn în tara sa. Aceste vre­muri au apus pentru totdeauna și acest lucru este salutat cu bucurie de toţi prie­tenii păcii şi independenţei popoarelor. Un obstacol serios în calea normali­zării situaţiei generale din Extremul O­­rient îl constituie faptul că Taiwanul, acest teritoriu din totdeauna chinez, nu este încă eliberat şi unit cu Republica Populară Chineză. Rezolvarea acestei probleme ar duce la o simţitoare slăbire a încordării internaţionale în Asia, la consolidarea păcii în lumea întreagă. Politica externă iubitoare de pace a Republicii Populare Chineze a dus la ex­tinderea considerabilă a zonei păcii în Asia. Republica Populară Chineză a de­venit un centru de atracţie pentru toate popoarele din această parte a globului pămîntesc. O prietenie frăţească leagă poporul ro­mân de marele popor chinez. Poporul român urmăreşte cu simpatie şi bucurie profundă marile victorii pe care gloriosul popor chinez le dobindeşte în dezvoltarea economiei şi culturii ţării sale, în consolidarea statului chinez, de­mocrat şi independent, în lupta pentru pace în Extremul Orient şi în lumea în­treagă. Relaţiile economice şi culturale dintre ţările noastre sînt de la an la an tot mai strînse. Anul acesta, de pildă, pro­tocolul semnat între R. P. Chineză şi R.P.R. prevede o sporire a schimburilor comerciale cu 570 la sută faţă de anul 1952. Tot mai bună este cunoaşterea reci­procă a realizărilor şi a creaţiei artistice a popoarelor noastre datorită schimbului tot mai viu de expoziţii artistice şi cultu­rale, de filme, de materiale documentare şi de specialitate, de delegaţii culturale şi ştiinţifice. Cu prilejul celei de-a 6-a aniversări a Republicii Populare Chineze, poporul ro­mân trimite poporului chinez un fierbinte salut frăţesc, urîndu-i din toată inima noi victorii pe calea întăririi și înfloririi ma­relui stat chinez, pentru triumful păcii în lumea întreagă. Primirea de către dr. Petru Groza a deputaţilor japonezi Vineri, deputaţii K­aruji Tahara, Seido Onishi şi Kei Itcashi, membri ai parla­mentului japonez, oaspeţi ai ţării noastre şi-au continuat vizitele. în cursul dimineţii, oaspeţii au vizitat Institutul de ştiinţe economice şi planifi­care ,,V. I. Lenin“, şcoala medie de băieţi nr. 11, un cămin de copii şi Teatrul de Operă şi Băiet al R.P.R. Deputaţii japo­nezi au avut de asemenea întrevederi cu ministrul Comerţului Exterior, Marcel Po­pescu, şi directorul general al Cinemato­grafiei din Ministerul Culturii, George Macovescu. Seara, deputaţii japonezi au fost primiţi de tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. La primire au asistat deputaţii Gh. Vidraşcu, membru în Prezidiul Marii A­­dunări Naţionale, şi C.­Paraschivescu-Bă­­lăceanu, (Agerpres) in interiorul ziarului. A 6-a ANIVERSARE A PROCLA­MĂRII R. P. CHINEZE : Ke Bo-nian — China — ţară a construcţiei paş­nice ; He Cijun-hu — Zboară, cîntecul meu... W. Siegfried — Arta şi teatrul chinez; I. Fîntînaru — Drumul glo­riei.— Vizitlnd locuri istorice ale re­­voluţiei chineze (pag. 2-3).­­ Lucrări edilitare în Capitală (pag. 3-a). zmBBnnnamnanDBBH Ing. I. Benea — O metodă înain­tată care trebuie să fie mai larg apli­cata în minele din Valea Jiului (pag. 3-a). Calendarul lucrărilor agricole pe luna octombrie (pag. 3-a)­Azi încep campionatele Internatio­nale de atletism ale R.P.R. (pag. 4-a). Pregătiri în vederea fuzionării partidelor democrat şi liberal în Ja­ponia (pag. 4-a). A 10-a sesiune a Adunării Generate a O.N.U.: Şedinţa din 29 septembrie a Adunării Generale — Cuvîntarea ministrului Afacerilor Externe al Franţei, A. Pinay. Lucrările Com­i*­tetului General al O.N.U. —­ Cuvîn­tarea reprezentantului U.R.S.S­, V. V. Kuznetov; Cuvîntarea reprezentantul­­ui S.U.A­, Lodge (pag. 4-a). Rezultatele preliminare ale alegeri­lor din Indonezia (pag. 4-a). —fMUMIII—.»-.»IWMM—MW TOATE PORTELE PENTRU SUCCESUL MUNCILOR AGRICOLE! In întreaga ţară se desfăşoară acum­­ campania muncilor agricole de toam­nă. In vederea executării cu succes a acestei campanii, organele şi organi­zaţiile de partid, sfaturile populare şi organele agricole trebuie să mobili­­­­­zeze pe toţi oamenii muncii din agri-­­ cultură în scopul folosirii complecte a­­ parcului de maşini, tractoare şi ate­laje, pentru stringerea la timp şi fără­­ pierderi a recoltei, precum şi pentru­­ executarea lucrărilor agricole necesare­­ obţinerii şi în anul viitor a unei re-­­ colte bogate. Aceasta va fi o contri- j buție dintre cele mai importante la I întărirea economică a tării și la ridi- j carea nivelului de trai al celor ce­­ muncesc. Printre raioanele fruntaşe BRĂILA (coresp. „Scînteii“). — La sec­ţia agricolă a Sfatului popular raional Brăila sosesc veşti bune despre mersul în­­săminţărilor de toamnă. De curind, ală­turi de comuna Gropeni, unde datorită fo­losirii întregii viteze de lucru a atelajelor s-au terminat însămînţările, au fost tre­cute, în evidenţa secţiei agricole, comuna Măxineni, gospodăria colectivă din Movila Miresei, întovărăşirea agricolă din comuna Cotu Lung şi alte gospodării care au ter­minat semănatul griului. In toamna aceasta muncile agricole au fost mai bine organizate în întregul raion, întrecerea patriotică pe circumscripţii a cuprins numeroase comune, în multe gos­podării de stat, printre care G.A.S.-,,23 August“ şi G.A.S.-Urleasca, se folosesc la însămînţări agregate de cîte 2 semănă­tori la un singur tractor. Raionul Brăila se numără acum printre raioanele fruntaşe pe regiune. Pină la 29 septembrie, oamenii muncii din acest raion însămînţaseră 19.000 hectare numai cu grîu şi o însemnată suprafaţă cu orz de toamnă, secară furajeră şi alte culturi. Succesele mecanizatorilor TIMIŞOARA (Agerpres).­­ In toamna aceasta, cele 12 staţiuni de maşini şi trac­toare din regiunea Timişoara execută un volum de lucrări agricole cu mult mai mare decît în. .toamna anului trecut. Pen­tru a face faţă acestor sarcini, staţiunile de maşini şi tractoare Peciul­ Nou, Orţi­­şoara, Lugoj, Vrăniuţ şi altele -au primit încă 52 de tractoare, numeroase semănă­tori, discuitoare etc. Terminând revizia şi repararea tuturor tractoarelor şi maşinilor agricole, meca­nizatorii S.M.T.-urilor din regiune au început din plin lucrările agricole. Munca în două schimburi şi aplicarea meto­dei graficului orar la 10 tractoare, folosi­rea cuplajelor de cîte 2 şi 3 semănători la un tractor au­­permis mecanizatorilor de la S.M.T.-Peciul Nou, care lucrează pe ogoarele a 15 gospodării agricole colective şi 3 întovărăşiri agricole din raioanele Deta şi Timişoara, să realizeze, pînă la 27 septembrie, 6.520 de hantri, ceea ce în­seamnă 31 la sută din planul lucrărilor agricole de toamnă. Mecanizatorii staţiunii de maşini şi tractoare Zăgujeni, care au trecut şi ei la extinderea metodei graficului orar şi a cuplajelor şi la organizarea muncii în două schimburi la mai multe tractoare, iau îndeplinit, pî­nă la 27 septembrie, 44,4 la sută din planul campaniei agricole de toamnă. Tot pînă la această dată, S.M.T.­­Remetea Mare a executat planul lucră­rilor agricole de toamnă în proporţie de 37,8 la sută, S.M.T.-Lugoj 30,7 la sută, S.M.T.-Biled 27,8 la sută. Planul lucră­rilor agricole de toamnă ale staţiunilor de maşini şi tractoare din regiunea Timi­şoara a fost realizat pînă acum în pro­porţie de 26 la suită. Recolte bogate de sfeclă de zahăr BAIA MARE (coresp. „Scîrtteii“).­­ La gospodăria colectivă din Păulaşti, raionul Satu Mare, a cărei preşedintă este tova­răşa Maria Zidaru, deputată în Marea Adunare Naţională, s-a cultivat anul ace­sta o suprafaţă de 10 ha. cu sfeclă de zahăr. Pentru a obţine producţii mari, co­lectiviştii au pregătit încă din toamna tre­cută terenul, făcînd arătură adîncă la 27—30 cm. Apoi, în­­primăvară, l-au boro­­nit şi i-au aplicat îngrăşăminte la cîţiva centimetri depărtare de seminţe. La prima şi la a doua praşilă au mai dat îngrăşă­minte la 10 cm. distanţă de fiecare plantă, în total, au fost făcute 6 praştie.­ Pen­tru distrugerea insectelor dăunătoare cul­turii, sfecla de zahăr a fost stropită de cinci ori cu nitroxan. Datorită aplicării acestor măsuri agrotehnice, sfecla de za­hăr a crescut şi s-a dezvoltat în condiţii foarte bune. De cîteva zile colectiviştii din PSuleşti au început recoltatul. Pină acum s-au recoltat de pe o suprafaţă de 4 hec­tare 100.000 kg. sfeclă de zahăr. Colecti­viştii apreciază că producţia medie de pe întreaga suprafaţă va fi de 30.000 kg. la hectar. Dintre colectiviştii care au lucrat la cultura de sfeclă de zahăr s-au eviden­ţiat : Andrei Balog, Andrei Buday, Emi­lia Bogdan şi Kalman Verkony. 2400 kg. floarea-soarelui la hectar BÎRLAD (coresp. „Scânteii“).­­ In pri­măvară, întovărăşiţii din satul Călimă­­neşti, raionul Zeletin, au însămînţat 9 hectare cu floarea-soarelui. Din această su­prafaţă ei au însămînţat 3 hectare cu floarea-soarelui în cuiburi aşezate în pă­trat, ca să se convingă singuri de avan­tajele acestei metode. îngrijind cu atenţie cultura, făcînd prăştitul la timp, poleniza­rea suplimentară artificială şi culesul la vreme, întovărăşiţii din Călimăneşti au obţinut de pe cele 3 hectare însămînţate în cuiburi aşezate în pătrat cîte 2400 kg. floarea-soarelui la fiecare hectar, o pro­ducţie cu mult mai mare decît de pe par­cela cultivată obişnuit. In felul acesta, întovărăşiţii s-au convins că prin semă­­narea florii-soarelui în cuiburi aşezate în pătrat se obţin sporuri mari de recoltă. Lipsă de preocupare pentru asigurarea seminţelor ARAD (coresp. „Scînteii“). — Colecti­viştii, întovărăşiţi! şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale din saţele şi din comunele regiunii Arad, precum şi mun­citorii din gospodăriile agricole de stat muncesc de zor pen­tru a termina la timp lucrările agricole de toamnă, în regiune au fost făcute arături pentru însămînţări de toamnă şi pentru cele de primăvară pe mari suprafeţe de teren. Numai în raio­nul Arad au fost arate pentru însămînţări 17.243 hectare. Odată cu aceasta se desfă­şoară şi însămînţările de toamnă. Pînă la 28 septembrie au fost însămîr­ţate însem­nate suprafeţe de orz, iar la rapiţă planul de însămînţări a fost îndeplinit în pro­porţie de 116%. In privinţa asigurării seminţelor In re­giunea Arad lucrurile stau însă prost. Pină zilele trecute n-au fost condiţionate decît 5866 tone sămânţă, ceea ce reprezintă numai 13,7% din totalul de seminţe ce trebuie selecţionate. în unele raioane con­diţionarea seminţelor este foarte mult ră­masă în urmă . In raionul Ineu a fost con­diţionată sămînţa în proporţie de numai 1,1%, în raionul Gurahonţ ( 1,4%­, în Li­­pova — 1,8%. Organele de partid şi sfatu­rile populare din regiune trebuie să ia fără întirziere măsuri pentru urgentarea condi­ţionării seminţelor, în aşa fel ca însămîn­ţările de toamnă să fie făcute la timp şi în condiţii cît mai bune. Telegrame Tovarăşului MAO TZE-DUN preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului LW SAO-TI preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAl Premierul Consiliului de Stat şi ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze Cu prilejul celei de-a 6-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze permiteţi-ne, dragi tovarăşi, să vă transmitem dumneavoastră, şi prin dumneavoastră întregului popor chinez, cele mai călduroase felicitări şi urări din partea poporului şi guvernului român. Dorim din toată inima poporului frate chinez ca sub conducerea Partidului Co­munist Chinez să obţină noi şi măreţe succese în opera de construire a socialismului,­­pentru înflorirea şi fericirea Republicii Populare Chineze, pentru întărirea păcii în Asia şi în lumea întreagă. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Preşedintele Consiliului de Miniştri Naţionale a Republicii Populare Romíne al Republicii Populare Romíne dr. PETRU GROZA GH. GHEORGHIU-DEJ Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romina SIMION BUGHICI Gala de filme cu prilejul aniversării proclamării R. P. Chineze In cinstea zilei de 1 octombrie — ani­versarea proclamării R. P. Chineze — In­stitutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea a oferit vineri seara, în sala cinematografului Magheru, o gală a filmului chinez. Au participat tovarăşii : M. Macovei, preşedinte de onoare al In­stitutului Român pen­tru Relaţiile Cultu­rale cu Străinătatea, dr. Iosif Bogdan, vicepreşedinte al Institutului Român pen­tru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, G. Macovescu, director general al Cinemato­grafiei din Ministerul Culturii, şi alţii. Au fost de faţă ambasadorul R. P. Chi­neze la Bucureşti, Ke Bo-nian, şi membri ai ambasadei R. P. Chineze, precum şi alţi membri ai corpului diplomatic. A luat cuvîntul tov. H. Malinescu, di­rectorul bibliotecii Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinăta­tea, care după ce a subliniat semnificaţia aniversării proclamării R. P. Chineze, a relevat succesele deosebite obţinute de cinematografia chineză în înfăţişarea artistică a trecutului glorios de luptă pentru libertate şi progres al poporului chinez şi a vieţii clocotitoare de construc­ţie paşnică a marelui popor chinez. Au fost prezentate apoi filmul documen­tar tehnicolor „Glorioasa aniversare a 5 ani de la proclamarea R. P. Chineze” şi filmul artistic „Recunoaştere pe Fluviul Galben“. Filmele au fost călduros aplau­date de numeroasa asistenţă. (Agerpres) Constructorii de tractoare ORAŞUL STALIN (coresp. „Scînteii“). Ieri, după terminarea primului schimb, grupuri de muncitori, tehnicieni şi ingi­neri din toate secţiile şi sectoarele uzinei de tractoare „Ernst Thälmann“ s-au în­dreptat spre sala de festivităţi a uzinei. Aici, in cadrul unei însufleţite adunări, tov. Dumitrescu Alexandru, secretarul co­mitetului de întreprindere, a vorbit des­pre realizările obţinute de colectivul uzi­nei în ceea ce priveşte indeplinirea anga­jamentului de a da patriei, până la sfîrşi­tul anului, acumulări peste plan de îşi depăşesc angajamentul 13.000.000 lei. Realizările obţinute pînă în: ■prezmt au mobilizat pe constructorii de tractoare să-şi mărească angajamentul iniţial. Luînd cuvîntul, un însemnat număr de muncitori, maiştri, tehnicienii şi ingineri au arătat căile pe care se pot realiza noi acumulări peste plan. Analizîndu-se posi­bilităţile şi rezervele mari de care dis­pune uzina, constructorii de tractoare şi-au luat angajamentul de a da încă 4 milioane lei acumulări peste plen pînă la sfîrşitul anului. Deschiderea şcolilor tehnice de maiştri din industria uşoară In Bucureşti, Turda, Timişoara, Cisnă­­die şi Tg. Mureş se deschid astăzi cursu­rile primelor cinci şcoli tehnice şi teh­nice de maiştri care vor funcţiona în anul şcolar 1955/56 pentru a asigura noile cadre de maiştri şi normatori tehnologi necesari sectoarelor productive ale indus­triei uşoare. La aceste şcoli se vor ţine atît cursuri de zi, cit şi cursuri serale, fără frecvenţă. In felul acesta se dă posibilitate şi mun­citorilor să se califice ca maiştri. Baza materială a şcolilor a fost asigu­rată prin amenajarea corespunzătoare a localurilor fostelor școli medii tehnice,. Dezvoltarea reţelei de muzee Pentru a înlesni oamenilor muncii stu­dierea dezvoltării societăţii omeneşti şi a naturii în ţara noastră, Ministerul Cultu­rii acordă o deosebită atenţie înfiinţării de noi muzee, cît şi orientării activităţii ce­lor existente. In cursul acestui an, la Ploeşti s-a des­chis muzeul regional de istorie, care pre­zintă dezvoltarea societăţii omeneşti în această regiune, din cele mai vechi tim­puri pînă în zilele noastre. Muzeele raionale din Buzău şi Tîrgo­­vişte au fost organizate şi puse la dispo­ziţia oamenilor muncii. O secţie nouă de ştiinţele naturii a fost deschisă la muzeul regional din Galaţi, iar la muzeul „Hristo Botev“ din Brăila s-a organizat şi deschis secţia de istorie. în Palatul Culturii din Iaşi s-a deschis Muzeul etnografic al Moldovei, care pre­zintă dezvoltarea agriculturii, a păstoritu­lui, a viticulturii etc. Reorganizată de curînd, secţia de isto­rie veche a muzeului regional din Arad prezintă dezvoltarea societăţii omeneşti pe teritoriul regiunii Arad, de la comuna primitivă la feudalism. Machetele, foto­grafiile, desenele documentare expuse ilustrează viaţa oamenilor din epocile res­pective. Pot fi văzute, de pildă, macheta unei locuinţe neolitice, a unei case dace, a unui castru roman etc. O serie de materiale expuse în muzeu oglindesc modul de trai al populaţiei slave care a trăit prin aceste locuri şi care a lăsat urme descoperite azi pe teritoriul regiunii. Muzeele sunt vizitate cu mult interes de un mare număr de oameni ai muncii. DIN REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ Poporul chinez a întîmpinat cu mari succese în muncă ziua de 1 octombrie, cea de-a 6-a aniversare a procla­mării R. P. Chineze. In clișeul din stînga: Rezervoare pentru depozitarea petrolului construite In acest an la regiunea petroliferă Yumen. In primii ani ai planului cincinal capacitatea industriei petrolifere a crescut cu 980.000 tone, în clişeul din dreapta . Prima combină, fabricată la uzinele de maşini agricole din Pekin a ieşit pe ogoarele Chinei. Pe oră, această maşină poate să recere si sa treiere recita de pe o suprafaţă de 2,2 ha.

Next