Scînteia, decembrie 1955 (Anul 24, nr. 3454-3481)
1955-12-01 / nr. 3454
PROLETARI DIN TOATE TARILE, NTOTI-VA! ANUL XXV Nr. 3454 Joi 1 decembrie 1955 4 PAGINI — 20 BANI A munci entuziast, cu perspectivă, creator! Ţelurile măreţe nasc mari forţe spirituale şi energii creatoare. Partidul nostru, desfăşurînd în faţa maselor de oameni ai muncii programul grandios al construirii orinduirii fără exploatare, a deşteptat la viaţă inepuizabilele energii creatoare ale poporului, strivite veacuri de-a rîndul de călcîiul asupritorilor, — energii care transformă acest program într-o luminoasă realitate. Pentru un comunist ţelurile partidului — industrializarea socialistă a ţării, cooperativizarea agriculturii, făurirea unei culturi noi socialiste ridicarea nivelului de trai şi de cultură al oamenilor muncii — sunt propriile sale ţeluri, iar traducerea lor în fapte — rostul său cel mai înalt în viaţă. In orice domeniu ar munci comunistul vede în fiecare sarcină — mare sau mică — o parte din măreţele ţeluri ale partidului, se simte un slujitor devotat al poporului, un ostaş al luptei pentru fericirea acestuia. Aceste ţeluri grandioase au dat naştere şi unui stil de muncă vrednic de ele: stilului de muncă entuziast, cu perspectivă, înaripat, creator , stil care devine pe zi ce trece o caracteristică a tot mai multor membri de partid şi „comunişti fără de partid“. Conştiinţa că din munca lui se naşte nu huzurul unui pumn de exploatatori, ci propria-i fericire şi fericirea poporului, înseamnă pentru fiecare om înaintat un puternic imbold spre o muncă plină de avint revoluţionar, de spirit creator. Acest fel de a munci este cu totul opus stilului de muncă birocratic, rutinea îndeplinirii pasive, formale, a sarcinilor. Dacă ţi-ai putea arunca privirea noaptea asupra întregii ţari ai zări mii de ferestre luminate, care adăpostesc veghea neobosită, neliniştea creatoare a celor care gîndesc, calculează, se frămintă pentru a duce la bun sfîrşit vreo inovaţie menită să sporească productivitatea muncii, să reducă preţul de cost, să aducă sfatului democrat-popular noi şi noi economii. Aceşti oameni nu-şi găsesc tihnă pînă nu înfrîng greutăţile şi lipsurile muncii, nepăsarea şi inerţia, pînă nu le înlătură din drumul nostru spre viitor. In fruntea nenumăraţilor oameni simpli, în sufletul cărora arde mereu nestinsă flacăra lăuntrică a spiritului creator, se află comuniştii. Şi nu e întâmplător. Spiritul comunist este înainte de toate spiritul muncii neobosite pentru binele poporului. Partidul comuniştilor a fost pe drept cuvînt numit de mase partidul inovatorilor, partidul îndrăzneţilor, partidul minţilor creatoare şi al inimilor înflăcărate. La turnătoria uzinei „Electroputere" din Craiova oamenii se obişnuiseră de-a lungul anilor să folosească la căptuşitul cubilourilor cărămizi refractare şi praf de şamotă — materiale scumpe şi anevoie de procurat. Comuniştii Voicu Mihalache, secretar al organizaţiei de bază, Costache Stan şi Müller Teodor nu se puteau însă împăca cu această stare de lucruri. Luni de-a rîndul s-au zbătut cei trei turnători comunişti căutând materiale mai ieftine şi care să se poată procura cu mai multă uşurinţă. După o serie de experienţe, ei au reuşit să înlocuiască cărămizile refractare şi praful de şamotă cu nisip de râu şi silicat de sodiu. Această inovaţie aduce întreprinderii, anual, economii de 169.124 lei. Sub conducerea comuniştilor poporul nostru muncitor se străduieşte să înfăptuiască un mare ideal a cărui realizare practică este determinată de înseşi legile dezvoltării societăţii: construirea societăţii socialiste. Nu e comunist acela care nu luptă cu însufleţire şi totodată cu spirit practic şi tenacitate pentru realizarea în viaţă a acestor visuri. Spiritul practic presupune cercetarea temeinică, pe baza învăţăturii marxistleniniste, a realităţii, a vieţii, presupune căutarea perseverentă a posibilităţilor nedescoperite şi folosirea lor din plin, presupune chibzuinţă şi bună gospodărire, măsuri concrete pentru rezolvarea sarcinilor şi controlul aplicării acestor măsuri, presupune fapte şi nu vorbe. Tenacitate înseamnă încredere nestrămutată în izbîndă, voinţa de neclintit de a cuceri izbînda, oricîte greutăţi ar fi de înfrînt. Pentru a asigura gospodăriei colective din Săveni Feteşti sămînţa de porumb hibrid pentru anul viitor, brigadierul comunist Ion Nehoianu a trebuit să lupte cu părerile şi deprinderile înapoiate ale unor colectivişti care, în primăvara aceasta din pricina timpului întîrziat,nu voiau să mai însăminţeze cele 18 hectare de porumb hibrid în cuiburi aşezate în pătrat — şi de asemenea cu calamităţile naturii. Prin munca şi strădaniile sale, gospodăria colectivă are azi asigurată sămînţa hibridă. Aspiraţia dea urca azi o treaptă mai sus ca ieri, iar mîine o treaptă mai sus ca azi, năzuinţa de a te afla mereu între fruntaşi, presupune şi voinţa de a-i ridica şi pe ceilalţi la nivelul fruntaşilor. Proiectul Statutului modificat al P.M.R. subliniază că una din principalele îndatoriri ale membrului de partid este „să fie fruntaş în muncă, să-şi ridice neîncetat calificarea profesională şi, prin propriul exemplu, să mobilizeze pe cei fără de partid la lupta pentru mărirea continuă a productivităţii muncii şi întărirea disciplinei în muncă...". La fabrica de spirt din Ghidigeni, comunistul Gheorghe Cîrjoană, şef de echipă la secţia de cenuşă potasică, îşi depăşeşte zilnic planul de muncă. Dar el nu se mulţumeşte cu aceasta. Zi de zi i-a împărtăşit din experienţa sa utemistului Nichifor Chirică, pe care l-a calificat la locul de muncă pînă ce acesta a devenit la rîndu-i şef de echipă. Una din trăsăturile esenţiale ale stilului de muncă comunist este intransigenţa faţă de tot ce frînează mersul nostru înainte, faţă de influenţa duşmanului de clasă şi a ideologiei sale putrede, faţă de morala burgheză, faţă de lipsuri. In activitatea membrilor de partid, in viaţa noastră obştească nu este şi nu trebuie să fie loc pentru birocratism, formalism, vorbărie goală, blazare, nepăsare faţă de iniţiativa maselor. Trebuie însă spus că din păcate mai există însă organizaţii de partid care se împacă cu faptul că membri ai lor sunt codaşi în producţie, lucrează fără suflet, birocratic, lăsîndu-se biruiţi de greutăţi, de rutină şi mulţumire de sine. Munca de partid este cea mai creatoare dintre toate muncile, căci ea este acel ciment puternic care leagă între ele celelalte activităţi in construirea socialismului. In munca de partid trebuie să-şi găsească cea mai înaltă expresie stilul comunist de muncă. Un minunat exemplu îl dau miile şi miile de agitatori, care dau dovadă de o înaltă iniţiativă şi ingeniozitate, găsind drumul spre inimile oamenilor muncii, făcîndu-i să vadă rostul măreţ al muncii lor, transmiţîndu-le propriul lor entuziasm creator. Spiritul creator este absolut necesar activiştilor de partid care nu se pot mulţumi cu aplicarea mecanică a instrucţiunilor, care trebuie să dea viaţă cu stricteţe învăţăturilor şi hotărârilor partidului în condiţiile concrete ale locului lor de muncă — regiune, raion, întreprindere, sat. Munca mecanică, îndeplinirea formală, funcţionărească a sarcinilor este cea mai mare frînă în munca de partid. Organizaţiile partidului nostru au sarcina să pună în centrul muncii lor politice şi educative, în întreprinderi şi instituţii, grija pentru cultivarea unor înalte trăsături morale la oamenii muncii — devotamentul pentru cauza socialismului, punerea intereselor generale deasupra intereselor individuale, spiritul de sacrificiu — și a unui stil de muncă întemeiat pe aceste trăsături morale. Transformarea întrecerii socialiste într-o pîrghie tot mai puternică a construcţiei socialiste, într-o adevărată şcoală de educare comunistă a maselor e unul din instrumentele cele mai de seamă prin care organizaţiile de partid şi comitetele sindicale pot să contribuie la formarea stilului comunist de muncă. Organizaţiile U.T.M. au îndatorirea de a pune în centrul muncii de educaţie comunistă a tineretului — educaţia prin muncă. Comuniştii au o înaltă misiune istorică. Ei conduc clasa muncitoare în măreaţa bătălie pentru zidirea noii societăţi, fără exploatare şi asuprire. Această înaltă menire a pus pe umerii lor sarcini grele, dar nobile. îndeplinirea acestor sarcini nu se poate realiza decît muncind într-un chip cu totul nou — comunist. Aşa cum spune poetul, De vrei să dai partidului ce-ţi cere Tu ţara ta iubeşte-o cu putere. Dă-i fier, cărbune, haine şi bucate, Dă-ţi inima ce pentru viaţă bate. Dă-ţi tot prinosul dragostei de oameni Şi-n holdă pune dragostea etnoi oameni Iubire pune-n piesele strunjite, In casele de mina ta clădite. Prin expoziţiile agricole Expoziţiile agrozootehnice sunt unul dintre mijloacele importante de popularizare a metodelor înaintate şi a rezultatelor obţinute in agricultură. In toamna acestui an în reşedinţele de regiuni şi raioane au fost organizate numeroase expoziţii agricole in care se oglindesc succesele obţinute de meşterii recoltelor bogate. RECOLTE RECORD De un frumos succes se bucură expoziţia agricolă a regiunii Constanţa. Prin grafice, fotomontaje şi diferite produse sunt demonstrate succesele obţinute în transformarea socialistă a agriculturii regiunii, rolul metodelor agrotehnice înaintate în sporirea recoltei la hectar. Aşa, de pildă, se poate vedea cum de pe 40 ha. gospodăria colectivă din Ţăndărei a obţinut 4.000 kg. grîu la hectar, cum G.A.S. din Agigea a realizat 11.000 kg. porumb ştiuleţi la hectar, iar G.A.S. din Moşneni 3.175 kg. ovăz la hectar, ş.a. Sunt expuse şi produse ale ţăranilor muncitori Dumitru Căluţ din Feteşti, Vlăsceanu Nicolae din Cogealac, care a obţinut 6.300 kg. porumb la hectar, ale întovărăşirii din Techirghiol, care a obţinut 1.750 kg. grîu la hectar şi 2.200 kg. porumb boabe. CELE MAI BUNE RASE DE ANIMALE Pentru popularizarea succeselor dobîndite de crescătorii de animale, în raionul Jibou a fost organizată o expoziţie-tîrg de animale la care au fost prezentate cele mai frumoase exemplare de taurine rasa Simmenthal. Premii pentru cele mai bune animale au primit G.A.S.Băbeni, gospodăria colectivă din Almaşu, ţăranii muncitori Ioan Daroczi şi Beniamin Borbély din comuna Jibou şi alţii Expoziţia a constituit un bun prilej de popularizare a realizărilor din acest sector. OGLINDA BELŞUGULUI La expoziţia organizată în oraşul Botoşani au fost expuse mostre de grîu de la G.A . - Hăneşti şi Coţuşca, de la gospodăriile colective din Dracşani, Vlăsireşti, Săveni ş. a., care au obţinut 2.700-3.500 kg grîu la hectar La loc de cinste se află numele ţăranilor muncitori, fruntaşi ai recoltelor bogate, Gh. Tucaliuc din satul Răuseni şi Gh. Antoniuc din comuna Roma care, aplicînd regulile agrotehnice, au realizat 80.000 şi respectiv 43.000 kg sfeclă de zahăr la hectar Creşterea animalelor în cadrul regiunii este ilustrată de un grafic care arată că, faţă de anul 1952, numărul taurinelor s-a dublat. Şi în alte oraşe şi comune din ţară au fost organizate expoziţii agrozootehnice. Vizitîndu-le, ţăranii muncitori se pot convinge de foloasele aplicării metodelor agrozootehnice înaintate, de superioritatea agriculturii socialiste. Organizaţiile de partid, sfaturile populare şi organele agricole au datoria să folosească din plin expoziţiile agrozootehnice ca mijloc de popularizare a metodelor înaintate în agricultură. Roadele convingerii Comuniştii Marin Ungureanu, Ion Lungu, Radu Marin, Aurel Ciobanu şi Stan Oniţă din satul Ghimpeţeni, raionul Drăgăneşti-Olt, regiunea Bucureşti, au stat adesea de vorbă cu ţăranii muncitori din sat despre înfiinţarea unei gospodării colective. La început ţăranii muncitori din acest sat stăteau la îndoială. îndoiala lor s-a risipit după ce au vizitat gospodăriile colective din comunele Crîmpoaia şi Stoeneşti şi au aflat că aceste gospodării au obţinut cîte 1400 kg. grîu la ha. şi peste 3000 kg. porumb boabe la ha. Ca rezultat, 17 familii de ţărani muncitori din satul Ghimpeţeni s-au unit într-o gospodărie colectivă de 56 ha. pămînt (Agerpres) Solemnitatea decorării academicienilor N. Hortolomei şi Gr. Benetato Miercuri după-amiază a avut loc solemnitatea înminării Ordinului Muncii clasa 1 acad prof dr. II Hortollomei, cu prilejul împlinirii a 70 de ani, pentru îndelungată şi valoroasă activitate ştiinţifică şi didactică. La solemnitate au luat parte tovarăşii: dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, acad prof dr . Parhon, M Mujic, A Bunaciu, academicienii St Mîleu, N Gh Lupu, M Nasta, A Kreindler, Al Rădulescu, precum şi prof T. Burghele şi prof . Ţura, membri corespondent ai Academiei R P R , etc Tovarăşul dr Petru Groza a felicitat călduros pe academicianul N. Hortolomei şi a adresat urări de sănătate şi succes in munca ştiinţifică şi didactică. Răspunzînd, academicianul N Hortolomei a spus : Prin grija partidului oamenilor muncii şi a guvernului s au creat spitale noi, au fost puse in stare bună cele vechi, s au înfiinţat numeroase policlinici şi dispensare, case de naştere, creşe, case de odihnă, neprecupeţindu se nici un efort pentru a creşte generaţii sănătoase. Cercetătorilor ştiinţifici din Academie, cit şi din institutele Ministerului Sănătăţii, li s au pus la îndemînă toată aparatura şi instrumentarul necesar activităţii lor. Regimul de democraţie populară a arătat întotdeauna încredere în medicina romînească şi îţi reprezentanţii ei. Vă asigurăm că am apreciat încrederea care ni se acordă primind această distincţie cu care partidul oamenilor muncii şi guvernul mu au onorat, ţin să exprim mulţumirile mele sincere şi să asigur că voi continua să lucrez cu acelaşi devotament pentru sănătatea poporului nostru. Miercuri dimineaţă a avut loc la Prezidiul Marii Adunări Naţionale solemnitatea înminării Ordinului Muncii clasa I acad prof dr Grigore Benetatu, cu prilejul împlinirii a 50 de ani, pentru activitate didactică şi ştiinţifică valoroasă. La solemnitate au luat parte tovarăşii: dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, acad prof dr. C. Parhon, A. Bunaciu, academicienii M. Nasta şi A Kreindler. Tovarăşul dr Petru Groza a urat academicianului Grigore Benetato noi succese în activitatea sa. Acad. prof. dr. Grigore Benetato a răspuns mulţumind pentru înalta distincţie. (Agerpres) In interiorii ziarului: ' Tn pragul celui de-al doilea plan cincinal: M. Angelescu — Despre necesitatea dezvoltării cu precădere a industriei grele (pag. 2-a). Cum nu trebuie să lucrăm: Cînd nu-ti cunoşti fruntaşii — de C. Mantu (pag. 2-a). Calendarul lucrărilor agricole pe luna decembrie (Cag. 2-a). Vera Călin — Mark Twain-un strălucit reprezentant al literaturii progresiste americane (pag. 3-a). N. Plopeanu — „Spiritul Genevei* nu poate fi îngropat — Pe marginea unor comentarii din presa americană (pag. 3-a). Oaspeţi de peste hotare: Marea artă a Teatrului central de păpuși din Praga — de Margareta Niculescu (pag. 3-a). Marele miting din Calcutta in cinstea conducătorilor sovietici — Peste 2.000.000 de persoane au luat parte la miting (pag. 4-a). Raportul lui Togliatti la Plenara C.C. al Partidului Comunist Italian (pag. 4-a). Criza guvernamentală din Franța (pag. 4-a). IN CINSTEA CONGRESULUI PARTIDULUI „Maşinile noastre pot da mai mult" Munca de laminorist nu-i o muncă uşoară, dar, cind o faci cu dragoste, nu-i mai simţi deloc greul. In aceste zile, strădaniile colectivului nostru se îndreaptă, în primul rînd, spre folosirea mai bună a capacităţii de producţie a laminorului pe care-l deservim. In întrecerea în cinstea Congresului partidului ne-am gîndit cum putem scoate mai mult de la maşină. Şi iată că, după căutări, avem unele succese. Datorită automatizării reglării valţurilor de la „Duo“ — In urma căreia productivitatea muncii a crescut cu circa 20*1» — precum şi a reglării valţurilor de la netezitoare şi a altor măsuri luate, noi am putut da, luna trecută, cu 8,3% mai multe laminate decit prevedea sarcina de plan. Brigada din care fac parte a obţinut in întrecere cele mai bune rezultate, devenind astfel fruntaşă pe secţie. Ştim că petroliştii, metalurgiştii, constructorii etc. — care şi ei îşi sporesc acum eforturile în întrecerea în cinstea Congresului — aşteaptă de la noi cantităţi sporite de ţevi. Vom munci cu rîvnă pentru a nu le dezamăgi aşteptările. COSTACHE CRISTEA, laminator, atelierul laminoare 6-to şi uzinele „Republica“-Bucureşti Realizări în raionul Dej Creşte şi se în- In anii din urmă, „ 7 “ în oraşul Dej au frumuseţeaza intrat în funcţiune oraşul numeroase între----- —i prinderi; astfel a fost construită şi înzestrată cu utilaj modern o fabrică de unt, a fost pusă în funcţiune o fabrică de marmeladă, au luat fiinţă cooperative meşteşugăreşti şi alte întreprinderi de interes local. Acum, în preajma Congresului, oraşul devine mai frumos. A fost amenajată o piaţă nouă pentru desfacerea produselor alimentare, cu gherete, bufete şi mese de beton. Stadionul sportiv a fost împrejmuit cu gard şi s-a construit o tribună cu 1.000 de locuri, precum şi o clădire cu cabine şi baie pentru jucători. A fost asfaltat drumul ce leagă oraşul de Ocna Dejului. Alte străzi au fost reparate, pavate şi curăţite cu contribuţia cetăţenilor. In centrul oraşului se execută ultimele lucrări la un bloc muncitoresc cu două etaje şi la 19 apartamente pentru ceferiştii de la complexul C.F.R. Pe fostul obor de vite s-au construit numeroase case muncitoreşti prin împrumuturi acordate de stat. Tofi colecti- Socotitoarea gos. ... ~ ypodăriei colective Viştii ştiu să din Birsăul Mare, cerii* tovarăşa Sighiaritău Maria, a fost de părere că e o ruşine pentru gospodărie că şase colectivişti pun pe tabelele de împărţire a veniturilor, în loc de semnătură, degetul. De aceea tov. Sighiartău, care este şi responsabila colţului roşu, a hotărît să-i înveţe să scrie şi să citească. Intii a început cu Rusu Susana, căreia îi plăcea să recite poeziile pe care Ie auzea de la fiul ei ce umbla la şcoală. Socotitoarea s-a dus seară după seară la Rusu Susana acasă, pînă ce aceasta a reuşit să înveţe singură poezii din cartea copilului. Apoi, socotitoarea i-a luat pe ceilalţi şi nu s a lăsat pînă nu i-a învăţat pe toţi carte. Numărul de colectivişti pe care Sighiartau Maria i-a învăţat cartera este mare faţă de miile de ţărani muncitori din cuprinsul raionului care au devenit ştiutori de carte în ultimii ani. Preţios este faptul că în gospodăria colectivă din Bîrsău toţi colectiviştii ştiu acum să scrie, iar în numeroase comune şi sate, cum sunt Braniştea, Maia, Gîlgău şi altele, analfabetismul a fost lichidat. 26 noi Munca politică . "—0T. . susţinută desfăşuîntovăraşin raţă de organizaagricole tie de partid din —*-------- raion pentru formarea de întovărăşiri a dat roade. In ultimele trei luni au luat fiinţă 26 întovărăşiri agricole, în care au intrat peste 1.400 de familii de ţărani muncitori. In comuna Bogata de Sus comuniştii Mureşan Gheorghe, Peşteşan Zaharia şi Beldean Augustin au lucrat neobosit pentru atragerea de cit mai mulţi ţărani muncitori în întovărăşire. La propunerea comuniştilor de aici, întovărăşirii i s-a dat numele de „Cel de-al II-lea Congres al partidului“. Intensă în tot raionul --,r .. . munca culturală a activitate luat un avînt deoculturală sebit în cinstea ----------- Congresului partidului. Au luat fiinţă noi echipe de cor pe lîngă căminele culturale din comunele Olpret, Recea Cristur şi Zalha. Noi echipe de teatru au luat fiinţă în satele Bogata de Sus, Coplean şi Ciumeni Brigăzi artistice de agitaţie au luat fiinţă în satele Zalha şi Ciceu-Mihăieşti. De la oraş spre sate au plecat in schimb de experienţă 16 echipe culturale Intre căminele culturale săteşti au avut loc 18 schimburi de experienţă. AL. MUREŞAN corespondentul . Sintetic pentru regiunea Cluj Ceferiştii luptă pentru îndeplinirea angajamentelor ★ îlt Un nou procedeu tehnologic ORAŞUL STALIN (coresp. „Seinen“). — In întrecerea în cinstea Congresului partidului, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la atelierele de automotoare C.F.R din Oraşul Stalin aplică noi procedee tehnologice. Pe baza studierii literaturii tehnice sovietice de specialitate, un colectiv de ingineri, tehnicieni şi muncitori, condus de inginerul Dan Barozzi, şeful laboratorului din cadrul acestor ateliere, a reuşit să aplice în producţie un nou procedeu de călire la suprafaţă a metalelor, în electrolit. Primele rezultate obţinute au fost dintre cele mai bune. Prin aplicarea noului procedeu la călirea arborilor cotiţi şi a altor piese, colectivul atelierelor va spori cu mult productivitatea muncii, iar valoarea economiilor de materiale şi manoperă realizate anual va depăşi suma de 500.000 lei Fruntaşi in întrecerea pe profesii IAŞI (coresp. „Scînteii"). La Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie” din Iaşi, primii care au pornit întrecerea pe profesii au fost turnătorii şi fierarii, apoi strungarii şi cazangiii Rezultatele întrecerii sunt urmărite cu mult interes de întreg colectivul In luna noiembrie, cele mai bune realizări le-au obţinut strungarii Andrei Băleanu şi Ion Diaconescu. Angajamentul lor de a termina planul lunar la 20 noiembrie a fost îndeplinit de amîndoi cu 7 zile mai devreme. Utemiştii Ion Romaşcanu şi Emilian Bujor, care sunt de asemenea în întrecere pentru titlul de cel mai bun strungar, şi-au îndeplinit şi ei planul pe luna noiembrie cu multe zile mai devreme. La Albeşti se construieşte cea mai mare şi mai modernă fabrică de sticlă din ţară SIGHIŞOARA (coresp. „Scînteii"). Nu s-au împlinit încă doi ani de cînd la Albeşti, lingă Sighişoara, au început lucrările de construcţie ale celei mai mari fabrici de faianţă din ţară şi iată că zilele trecute, tot aici, constructorii au dat primele lovituri de tîrnăcop in vederea construirii unei noi fabrici. Este vorba de noua fabrică de sticlă — cea mai mare şi modernă fabrică de sticlă din ţara noastră. Noua fabrică va da o producţie de două ori mai mare decît cea mai mare fabrică de sticlă existentă in prezent în ţară, deşi va lucra cu un număr mai mic de oameni. Aceasta, datorită faptului că viitoarea fabrică va avea întregul proces de producţie semiautomatizat şi mecanizat. Fabrica de sticlă de la Albeşti va produce articole de sticlă de ambalaj pentru uzul casnic şi farmaceutic. In ziua de 28 noiembrie constructorii Trustului 5-Construcţii au început lucrările pentru construirea a trei blocuri necesare muncitorilor viitoarei fabrici. Noua fabrică de sticlă şi cea de faianţă vor forma împreună un combinat, care va fi cel mai mare de acest fel din țara noastră. Prin şantierele cincinalului NOUL FURNAL 71/funcitorii de la turnarea i\l fundaţiilor noului furnal munceau cu dirzenie tăcută. Picioarele li se înfundau pînă la genunchi în clisa lipicioasă. Ploua de cîteva zile. Din cînd în cînd muncitorii îşi aţinteau privirile îngrijorate asupra fundaţiilor incă crude. Apa potopită fără răgaz din înaltul cerului se unea cu apa slobozită din straturi şi muşca primejdios din trăinicia fundaţiilor de beton. In urechile oamenilor guri vrăjmaşe picurau venin: „Degeaba, o să se năruie totul... Ca zidurile meşterului Manole“. — Dacă dușmanul începe să se bucure, apoi înseamnă că nu mai sintem muncitori pînă nu-i tăiem pofta de ris... mormăia înverşunat maistrul comunist Pavel Szőke, care lucra cot la cot cu săpătorii, cu betoniştii. Comuniştii de pe şantier s-au răspindit pretutindeni unde primejdia îşi arăta mai puternic colţii. După pilda lor, constructorii au pornit să scoată apa din gropi cu pompele şi, uneori, chiar cu găleţile Ion Pîslaru şi brigada lui aproape că nu părăseau şantierul. Zi şi noapte, noapte şi zi scoteau apa din gropi. Ştiau cu toţii că o clipă de slăbiciune — şi se duc fundaţiile, se duce munca lor, averea lor, averea celor mulţi. Şiapoi furnalul .. înseamnă că nu vor putea da furnalul la vreme! Nu, nici nu voiau să se gîndească că aşa ceva ar putea fi cu putinţă... ...Intr-o zi norii s-au spulberat şi soarele, biruitor, s-a ivit în toată strălucitoarea-i frumuseţe. Oamenii au privit întîi la cer, apoi au cercetat cu grijă fundaţiile Da, au rezistat. Apa bolborosea neputincioasă — atita cită mai rămăsese — la picioarele fundaţiilor de beton. A trecut bună vreme de azitunci. De curînd am vizitat şantierul unde se construieşte noul furnal. Sub crupa dealului, aliniate In coloană, furnalele cele vechi respiră molcom. Sfara de fum neguros le învăluie fără încetare creştetele prăfuite, roşietice. De cîteva decenii fonta clocoteşte în pîntecele lor. De zeci de mii de ori şuvoiul de foc al şarjelor a atras asupră-le privirile admirative ale oamenilor. Dar iată că azi străvechea faimă a „gurilor de foc“ începe să pălească încetul cu încetul. Aceasta de cînd in rîndul coloanei s-a aliniat construcţia masivă a celui mai mare şi mai modern furnal din ţară cu o capacitate de 700 metri cubi. Larma şi tumultul şantierului te împresoară dintr-o dată. Fără un ghid e greu să te descurci printre mulţimea de schele, cofraje, cabluri şi maşini aglomerate pe o suprafaţă relativ mică. Maistrul comunist Ion Palcău, un bărbat robust d intre două vîrste, ne Intimpină vesel, comunicativ. Abia a terminat montarea unui cadru pentru schipurile care vor încărca automat furnalul. — Și aici ere un furnal „bă- trin“, începi el să povestească, arătînd spre locul unde se înaltă noul furnal. Producea puțin, abia mai gifta. II rosese vremea, focul. A trebuit să-l demontăm. Partidul ne-a dat atunci sarcina să ridicăm un alt furnal. („Dar vezi si dumneata ce asemănare poate fi inte ele!" — par a spune privirile lui adinei, pătrunzătoare). Si ne-am apucat de lucru... In fata noastră, furnalul se înalţă cu statura-i de uriaş. In jurul lui, sute de constructori mişună pe schele, ca nişte furnici fără astimpăr. Sudorii aprind zeci de artificii, nituitorii blindează încheieturile in răpăitul de mitralieră al ciocanelor de nituit, lăcătuşii-montori se caţără pe schele montind noi şi noi piese, grele de zeci de tone. Uriaşa macaratură îşi roteşte fără încetare braţul încărcat cu aceste preţioase poveri, supunindu-se docilă voinţei macaragiului Ion Buteanu. — Musai o să-l terminăm cit mai degrabă, ne spune cu vioiciune tovarăşulPalcău. E primul furnal de asemenea proporţii pe care-l construim. Nu ne-a fost deloc uşor. Mereu a trebuit să învăţăm cu cartea intr-o mină şi cu ciocanul în cealaltă. Cind macaraua nu pridideşte, noi, comuniştii, şi după noi şi ceilalţi, punem umărul, ridicăm cu troliul de mină, nu-i bai, numai treaba să meargă. Apoi cu vocea aprinsă: — înţelegi, noi nu-s dai oţelului. Ştim de ce e nevoie. Dacă nu-i fontă, basta oţel. Iar dacă n-ai oţel în ţară, e ca şi cinci oasele ţi-ar fi moi, degeaba, că în picioare tot nu poţi să stai.... La puţină vreme după ce-mi spune acestea, maistrul îmi face semn să-l urmez pe scara metalică a schelelor. De pe platforma înaltă de la gura furnalului, unde ajungem, poţi îmbrăţişa cu privirea construcţia tuturor agregatelor ce formează complexul furnalului : hauperele — masive, tuciurii, aşezate în rînd — „ciclonul" neterminat încă, cu spirala inşurubindu-se în văzduh, de cealaltă parte. Intr-un păienjeniş de schele, se înalţă casa troliilor, unde va fi instalată o parte din cele peste 100 de aparate care formează ansamblul de reglare şi semnalizare de la noul furnal. Alături se toarnă fundaţiile depozitelor de minereu şi cocs. Numai pentru locaşul acestora s-au dislocat din coasta dealului peste 100.000 m.c. pămînt. Depozitele vor fi înzestrate cu o macara-portal ale cărei dimensiuni pot fi imaginate numai prin simpla descriere a grinzii transversale, lungă de 70 m. și lată de 9 m., cu pereţi dubii. Această macara, ca şi o parte din maşinile complexe — dintre cele mai moderne — ale agregatelor noului furnal, va fi realizată cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice şi al altor popoare prietene. Pale de fum cu miros înecăcios de pucioasă dau năvală dinspre furnalele vechi. O erupţie de scintei vesteşte că se dă şarja. Chipul încercatului constructor e acum arămiu, iar in luminile ochilor se ivesc, jucăuşe, două flăcărui. Dus pe gînduri, grăieşte: — Cînd om da noi şarjă... Eheii şi noaptea o să se lumineze cerul! Să ştie toţi atunci că se dă şamă la furnalul nostru, care produce îndoit cu toate astea vechi laolaltă... Il ascult şi repet in minte cuvintele lui de adineaori: „înţelegi, noi ni-s d ai oţelului...“ Privirea lui, aburită o secundă de vis, privirea lui de comunist şi de om al oţelului, vede parcă avea clipa aceea de biruinţă. Dar se smulge din vrajă şi-mi spune, cu grabă: — Mă ierţi, montorii m-aşteaptă... Şi se îndepărtează cu pas voinicesc spre locul unde montorii — neînfricaţi căţărători şi minunaţi constructori — înalţă cu eroism cel mai mare furnal al siderurgiei noastre. I. STAYARUS