Scînteia, decembrie 1955 (Anul 24, nr. 3454-3481)
1955-12-01 / nr. 3454
Trag. 2 Cum nu trebuie să lucrăm Cind nu-ţi cunoşti fruntaşii Discuţia a început în faţa unui panou de onoare pe care nu figura nici un nume, în curtea unităţii a IV-a a fabricii „Radio Popular“ din Capitală. — Fruntaşii noştri în întrecere, aici ? Păi, îi ştiu pe degete. Sînt aceiaşi de atîta vreme,liie. Prună, preşedintele comitetului sindical de secţie, stătu o clipă pe gînduri, apoi, ridicînd mîna stingă, îi numi, aşa cum spusese, „pe degete“. Din pumnul lui mare se ridică mai întîi degetul gros. — Aşa. Primul este Alexandru Venin, al doilea Marcu Sîrbulescu, al treilea Niculae Nicolau,. O vreme tăcu, adunîndu-şi sprîncenele deasupra ochilor. in pumn mai stăteau strînse două degete — inelarul şi cel mic, care din clipă in clipă urmau să fie şi ele botezate cu cîte un nume de muncitor fruntaş in gînd nu-i mai venea însă nici unul. Deodată se lumină la faţă, văzînd un om slăbuţ care se apropia cu paşi grăbiţi — Bine că venise, tovarăşe Cosmescu... Era conducătorul unităţii „Dă-mi o mină de ajutor, mai spune-mi cîţiva fruntaşi, doar îi ştii bine, eşti în mijlocul lor.. “ —„M-da...“ Se vedea că întrebarea îl pusese în încurcătură începu, cam nesigur: „Scrieţi mai întîi pe vopsitorul Alexandru Venin, apoi pe ajustorul Marcu Sîrbulescu, să nu-l uităm pe tehnicianul Niculae Nicolau. Cred că eşti de acord cu mine, tovarăşe Prună ? — Poate mai ştie şi tov Avram Ion pe cineva din cei vechi, complectă cu vocea scăzută tov Prună. — Ce să mai Întrebi ? Acum ăştia-s fruntaşii Puţini, dar buni. La sfîrşitul fiecărei luni, alta-i socoteala. Atunci mişuni fruntaşii de nu poţi să-i numeri... „Să ne vezi cum zorim să terminăm planul. Ce muncă, ce elan. Atunci să-i vezi pe muncitorii noştri, toţi sunt fruntaşi în ei, nu altceva ! Păcat însă că picaşi tocmai cînd avem de terminat nişte aparate medicale răiţiaşe din planul pe luna trecută. Tov Ion Avram — la care s-a referit tov Cosmescu — este membru în biroul organizaţiei de bază. Şi el, ca şi ceilalţi doi tovarăşi, pomeneşte aceleaşi nume de muncitori fruntaşi Dar, după părerea lui, întrecerea socialistă se desfăşoară cu avînt între cele trei brigăzi din unitate: brigăzile „6 Martie“, „1 Mai“ şi „7 Noiembrie". — Noi ne-am făcut un obicei bun, spune tov. Avram. In ajunul fiecărei sărbători înfiinţăm cîte o brigadă Avem şi procesele verbale de înfiinţarea lor — mă asigură el. Şi, arătînd cu mîna pereţii împodobiţi cu lozinci, continuă : „Nici agitaţia nu lipseşte la noi Mai slab stăm cu evidenţa, dar la sfîrşitul fiecărei luni o scoatem noi la cap. „Ii caracterizăm“ pe fiecare... Vreţi poate să aflaţi de la tovarăşii de mai sus meritele fruntaşilor ? E simplu. De pildă, tov. Venin Alexandru „nu-şi precupeţeşte timpul de lucru”; tov. Marcu Sîrbulescu este un „element harnic, citeşte mult“ şi încă o sumedenie de asemenea „aprecieri“ menite să acopere necunoaşterea rezultatelor de producţie obţinute de aceşti muncitori în întrecere. Dacă vizitezi însă secţiile şi vezi minunatele aparate de precizie executate de muncitorii acestei unităţi de producţie îţi dai seama că aici sunt zeci şi zeci de muncitori pricepuţi, harnici. La un strung sovietic lucrează strungarul F Dincă, un inovator care a realizat de curînd două dispozitive ce-i permit să strunjească cu o înaltă productivitate coturile unui aparat Röntgen la un unghi de 90 grade El a redus astfel timpul de lucru la fiecare piesă de la 100 de minute la 30 de minute Nimănui nu i-a trecut însă prin minte să organizeze un schimb de experienţă în care strungarul inovator care nu se află pe lista mănunchiului de „fruntaşi oficiali“ ai unităţii — să împărtăşească cunoştinţele sale şi altora Nici succesele în muncă ale acestui strungar, nici realizările deosebite obţinute în producţie de muncitori ca I. Stoian din secţia metalică, G Fierăstrău, electrician, şi mulţi alţii nu sunt popularizate, nu sunt aduse la cunoştinţa întregului colectiv. Dezinteresul faţă de cunoaşterea noilor fruntaşi care se ridică în întrecere, faţă de popularizarea realizărilor lor este cu atît mai dăunător cu cît aci lucrează un mare număr de muncitori tineri talentaţi, mulţi absolvenţi ai şcolilor profesionale, dornici să înveţe cît mai mult din experienţa fruntaşilor Ei nu sînt insă ajutaţi să cunoască această experienţă. Iată una din cauzele pentru care în această unitate timpul de lucru şi maşinile nu sunt raţional folosite lucrîndu-se cu o productivitate mult scăzută faţă de posibilităţi. Alături de fruntaşi sunt mulţi muncitori care nu-şi realizează sarcinile de plan. Preşedintele comitetului de întreprindere al fabricii „Radio Popular", tov. N. Iorga, calcă şi el foarte rar prin atelierele unităţii, mărginindu-se să dea îndrumări telefonice cu privire la felul în care trebuie să se ocupe tov Prmă de organizarea întrecerii socialiste. Se pune însă întrebarea : ce împiedică conducerea administrativă, organizaţia de bază şi comitetul de întreprindere să se ocupe cu seriozitate de studierea experienţei fruntaşilor, de răspîndirea acestei experienţe? Nu un mănunchi de fruntaşi numiţi pe degete şi „supţi din deget“ — ci cît mai mulţi fruntaşi adevăraţi în producţie, acesta trebuie să fie scopul pe care să şi-l propună organizatorii întrecerii din unitatea a IV a a fabricii „Radio Popular“ ca o condiţie de bază pentru ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al producţiei. C. MANTU PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE IN „SCINTEIA“ „Cînd hîrtiile acoperă faptele vii ale muncitorilor“ In „Scînteia“ nr 3413, la rubrica „Cum nu trebuie să lucrăm“, a apărut o notă cu titlul de mai sus în care se arătau unele lipsuri existente la fabrica de paste făinoase „7 Noiembrie“ din Brăila în privinţa organizării întrecerii socialiste şi a popularizării fruntaşilor în producţie. Răspunzînd ziarului nostru, biroul organizaţiei de bază din această întreprindere subliniază că critica făcută le-a fost de un real ajutor pentru lichidarea lipsurilor în organizarea întrecerii din fabrică. „Comitetul de întreprindere, îndrumat de organizaţia de bază — se arată în scrisoarea de răspuns — a analizat felul în care se desfăşoară întrecerea şi a luat măsuri pentru popularizarea sistematică a realizărilor celor mai buni muncitori din fabrică. Graficul orar arată acum, în fiecare oră, mersul producţiei In acest fel, depăşirile de plan şi ritmicitatea desfăşurării producţiei se pot controla permanent de înşişi muncitorii fabricii“. Artiştii satelor Iubitorii de artă din satele ţării s-au intilnit zilele acestea la concursul pe ţară al echipelor de teatru şi brigăzilor artistice de agitaţie ale căminelor culturale, caselor de cultură şi colţurilor roşii din gospodăriile agricole colective. Melodii vesele,, cîntece duioase, jocuri sprintene, toate acestea s-au revărsat pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor în aplauzele spectatorilor. , , Un bătrînel Doinind cu faţa brăzidin f-Unar dată de vreme, din fluier cu părul şi SÎ Cimpoi mustăţile brumate, poartă la brîu trei fluiere. E Iacob Ştefan, din brigada artistică a comunei Slăvăneşti, regiunea Bârlad. Alăturea — de o parte şi de cealaltă — doi tineri, Petrea Vasile şi Ioan Bucur, nepoţii lui, îmbrăcaţi în straie mocăneşti, de sărbătoare. Moşul le-ntinde cîte un fluier. Şi deodată răsună în sală un cintec duios. Apoi ritmul se înteţeşte, din lin devine vioi, năvalnic, clocotitor. Iţi apar in minte imagini felurite: un sat de ses, ogoare mănoase cu holde aurii, plecate in bătaia viatului. A prins apoi a „zice“ din cimpoi Gheorghe Cirlan. Aplauze călduroase i-au răsplătit pe toţi membrii brigăzii. I-am intilnit după program. Moş Iacob e un bătrîn sfătos, fi asculţi cu plăcere firul istorisirilor depănate cu atîta tîlc. L-am întrebat ce vîrstă are. — De, să tot fie la şir vreo șapteşpatru. Anii-s ani — răspunde el — și fluierul ăsta îl am de mult. Cu el am doinit păzind oile boierilor. Dar să zic din el aici, la Bucureşti, in atîta cinste — la asta nici n-aş fi visat atunci. Bătrînul priveşte cu duioşie la cei doi nepoţi — Petrea Vasile şi loan Bucur — amindoi la un loc numărind abia jumătate din vîrsta bunicului — şi glăsuieşte rar : — Ei vor avea mai multe bucurii de cîntat şi le vor cînta mai bine. „Dubaşul“ Niculae Mi, . ... cula joacă in brigăzii brigadă rolul toboşarului, rolul ,,dubaşului", cum i se mai spune celui care vesteşte noutăţi sătenilor. Aşa a fost prezentat publicului din sală, cînd brigada artistică de agitaţie a căminului cultural din Vaşcău, regiunea Oradea şi-a susţinut programul. Aşa îl cunosc şi cei din comună. Adună baci Nicolai ştiri despre cîte se-ntîmplă în comună intr-o zi, o săptămînă, o lună. Apoi le trece pe-o listă mare, le mai meşteşugeşte, să sune mai frumos şi la programele brigăzii sună din tobă şi le spune pe toate, „de la lume adunate şi iarăşi la lume date“. Odată anunţă numele fruntaşilor comunei la însămînţările de toamnă; altădată vesteşte că s-a deschis un dispensar veterinar sau un magazin alimentar, că s-a deschis şcoala cea nouă. Pe cei codaşi în muncă i-a şi criticat : „le-a bătut toba în faţa lumii“. Pe scenă are acelaşi rol: toboşar. Şi-i hazliu nevoie mare. Brigada şi toboşarul ei sunt răsplătiţi cu puternice aplauze de către public. GH. CIRSTEA SCÎNTEIA Calendarul lucrărilor agricole pe luna decembrie Pentru recolta anului viitor In luna decembrie mai pot continua arăturile adinei pe tocurile unde pămîntul este zvîntat şi nu se prinde de unelte Arăturile adinei se pot executa pînă la venirea îngheţului, şi chiar cînd '•*' pămîntul este îngheţat la suprafaţă. Cu cît se vor face mai multe arături adinei, cu atît însămînţările de primăvară vor putea fi făcute mai uşor şi intr un timp mai scurt Aceasta va contribui la obţinerea unor recolte bogate în anul viitor. De aceea ţăranii muncitori trebuie să folosească din plin fiecare zi bună de lucru pentru a face cît mai multe arături adinei. Oamenii muncii din agricultură trebuie să se ocupe în această lun” de căratul bălegarului la cîmp, spre a fi îngropat sub brazdă in primăvară. Transportul bălegarului se face mult mai uşor cînd pămîntul este îngheţat sau pe zăpadă, deoarece se poate folosi sania. Fiecare ţăran muncitor este bine să ştie că un hectar de teren pe care a fost împrăştiată la cantitate de 25 tone bălegar de grajd dă o producţie mai mare de porumb cu 500— 600 kg. Toate culturile dau sporuri mari de recoltă atunci cînd sînt îngrăşate cu bălegar. Pentru ca bălegarul să nu-şi piardă substanţele hrănitoare, odată cărat la cîmp, el trebuie aşezat în platforme; el va fi împrăştiat numai atunci cînd se va face arătura. Este cea mai mare pagubă să se arunce bălegarul in rîpe sau să i se dea foc. O mare atenţie trebuie dată şi îngrijirii semănăturilor de toamnă. Pe cîmp se aşează parazăpezi perpendicular pe direcţia vîntului care bate cel mai mult în regiunea respectivă. Acolo unde se observă că apa bălteşte pe semănături se fac şanţuri de scurgere sau se trag brazde adînci cu plugul. Pentru ca lucrările agricole de primăvară să găsească pe toţi oamenii muncii din agricultură bine pregătite este necesar ca încă de pe acum ei să revizuiască şi să repare utilajul agricol în acelaşi timp trebuie să se ocupe de asigurarea unor seminţe de bună calitate. Se dau la trior sau selector toate seminţele ce vor fi folosite în primăvară Acum este timpul cînd gospodăriile colective şi întovărăşirile trebuie să încheie contracte cu S M. T. în vederea lucrărilor ce vor trebuiexecutate in primăvară La centrele săteşti de închiriere a maşinilor să se repare utilajul necesar pentru însăminţările de primăvară. Lucrări în grădina de legume Cultivatorii de legume vor putea obţine o recoltă bună in anul viitor numai dacă vor face încă de pe acum toate pregătirile necesare. în primul rînd trebuie arate adine la 25-28 cm toate terenurile unde urmează să se cultive legume, îngropîndu-se sub brazdă o cantitate cit mai mare de bălegar de grajd, in vederea producerii răsadurilor de legume trebuie să se revizuiască ramele şi tocurile, deoarece în luna următoare începe construirea răsadniţelor. Tot în acest scop se adună şi se cară, la locul unde vor fi răsadniţele, bălegar păios de cal. Cultivatorii care încheie contracte pentru cultivarea şi vînzarea către stat a producţiei de legume primesc la preţ de stat, printre altele, cherestea, cuie şi sticlă necesare pentru răsadniţe. Aceste contracte trebuie încheiate cît mai repede pentru ca ţărănii muncitori să-şi poată procura cete necesare. Se continuă de asemenea reparatul utilajului de irigat motoare, pompe, roţi grădinăreşti, precum şi al uneltelor mici : sape, casmale, greble etc. Se controlează îndeaproape starea seminţelor de legume puse la păstrat şi se urmăreşte în mod deosebit ca să nu ajungă umezeala la ele sau să fie mîncate de şoareci Se face de asemenea aprovizionarea cu seminţe de sol. Legumele puse la păstrat în pivniţe sau în silozuri, cum sunt : morcovii, pătrunjelul, păstîrnacul etc., şi mai ales cele care vor fi folosite ca seminceri se controlează periodic, indepărtîndu-se cele putrede. Se destupă răsuflătorile de la silozuri, pentru C3 legumele, puse la păstrat, să nu putrezească. In vederea obţinerii de legume timpurii, în sere se fac plantatul roşiilor şi semănatul castraveţilor. In răsadniţe se însămînţează salata care va fi folosită iarna Brazdele semănate din toamnă cu legume se acoperă cu un strat de paie sau frunze îngrijirea pomilor şi a viţei de vie 40^ In luna decenie Trezz* bine în livada se fac * ' h~-Â'P 0 mulțime de luf jeJOx/ crări, dintre care ir" ceie mai importan^ l’f te sint lucrările de «CjPit. curățire a pomilor In zilele cu soare, cînd pomii nu sint uzi, se poate face tăierea ramurilor uscate și a celor de prisos. Se string de asemenea fructele care au putrezit şi au rămas în pom, precum şi frunzele uscate, deoarece acestea sunt cuiburi de boli şi dăunători Tulpinile şi ramurile pomilor trebuie curăţite de scoarţa uscată, pentru că sub ea se ascund multe insecte dăunătoare Pe timp frumos se face stropitul. In plantaţiile tinere se are grijă ca tulpinile pomilor să fie bine înfăşurate pentru a le feri de atacul rozătoarelor. Se verifică de asemenea gardurile din jurul pepinierelor pentru a împiedica pătrunderea iepurilor. Acolo unde pomii plantaţi din toamnă nu au fost rriuşuruiţi, această lucrare poate fi făcută acum Bălegarul de grajd este deosebit de folositor şi pentru pomii fructiferi, contribuind lasporirea recoltei de fructe. Este bine ca, începînd încă din această lună, cultivatorii să care bălegarul în livezi şi să-l aşeze in grămezi şi va fi împrăştiat spre sfîrşitul lunii februarie, cînd se va putea face aratul printre pomi. Merele şi alte fructe puse la păstrat trebuie controlate cît mai des. Cu acest prilej se aleg cele care au început să putrezească şi se înlătură. Acolo unde nu s-a terminat îngropatul viilor trebuie să se grăbească această lucrare şi să fie terminată în timpul cel mai scurt, pentru că astfel via va fi ferită de gerurile iernii Ţinînd seama că din an în an se fac tot mai multe plantaţii noi de vii, este necesar ca încă din această lună să înceapă desfundatul terenului. Lucrarea se face cu casmaua, la o adlnnime de 40—50. cm. în gospodăriile de stat și în gospodăriile colective desfundatul se poate face cu plugurile speciale, trase de tractoare puternice Cînd se face desfundarea, terenul se curăţă de pietre, rădăcini sau de cioate Totodată se îngroapă şi 30—40 tone gunoi la hectar, care va ajuta viţei de vie să crească mai bine Cultivatorii de vii trebuie să se îngrijească încă de pe acum de cele necesare pentru anul viitor In primul rînd ei trebuie să se îngrijească de confecţionatul aracilor pentru că mai tirziu lucrările se aglomerează în pivniţă se continuă supravegherea vinului care fermentează La venirea primelor friguri, vinurile noi se pritocesc în vase curatei absolut sănătoase şi lipsite de mirosuri grele Tescovina şi drojdia se distilează pentru obţinerea rachiului. Pivniţa să fie bine închisă şi fără curenţi de aer. Hrănita şi îngrijirea animalelor In această perioadă trebuie să se asigure animatelor o bună hrănire şi îngrijire,, pentru a le menţine producţia la un nivel ridicat. O atenţie deosebită trebuie acordată hrănirii animatelor după producţia dată de fiecare. Un bun crescător de animale trebuie să planifice bine consumul de furaje pentru întreaga perioadă de hrănire la grajd şi să înlăture de la început orice risipă Trebuie bine verificată starea şirelor de nutreţuri fibroase, a silozurilor cu nutreţ însilozat şi să se asigure o bună păstrare a sfeclei furajere, a borhoturilor umede şi a altor nutreţuri care se pot strica uşor Totodată trebuie terminată aducerea nutreţurilor şi paielor pentru aşternut în apropierea locului de iernare a animalelor. Dintre nutreţurile suculente să se dea în hrană mai întîi sfecla furajeră, borhoturile umede etc şi numai după terminarea acestor nutreţuri, care se păstrează mai greu, să se treacă la hrănirea cu nutreţ însilozat. O deosebită importanţă au pregătirea nutreţurilor înainte de a fi date ca hrană, şi îndeosebi tocarea paielor şi cocenilor, stropirea lor cu o soluţie de melasă sau apă sărată, amestecul lor cu nutreţuri suculente etc Cea mai mare grijă trebuie să o avem pentru buna adăpostire a animalelor Frigul, umezeala şi curenţii de aer provoacă multe cazuri de îmbolnăvire, îndeosebi la animalele tinere De aceea, trebuie să se facă toate amenajările necesare şi să se termine reparaţiile la uşi, ferestre etc. In această perioadă se vor face vaccinări, îndeosebi, pentru prevenirea pestei aviare. Este în interesul fiecărui crescător de animale să sprijine acţiunea de vaccinare pentru preîntîmpinarea bolilor molipsitoare. In zilele frumoase animalele şi păsările să fie scoase cît mai mult în aer liber, animalele de prăsilă să fie plimbate neapărat zilnic Pînă la căderea zăpezii să se continue păşunatul oilor, complectîndu-se hrana cu diferite nutreţuri în stupine, apicultorii trebuie să controleze iernatul albinelor ; stupii să fie feriţi de zgomote prea mari şi de atacul şoarecilor ÎN PRAGUL CELUI DE-AL DOILEA PLAN CINCINAL Despre necesitatea dezvoltării cu precădere a industriei grele Partidul Muncitoresc Român, întemeindu şi politica sa pe cunoaşterea legilor obiective ale dezvoltării societăţii, conduce poporul nostru în opera de construire a socialismului. Călăuzindu se după teoria marxistleninistă, după pilda şi experienţa gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, partidul nostru ne învaţă căsocialismul poate fi construit numai pe baza marii producţii maşinizate Numai o asemenea producţie, atît la oraşe cît şi la sate, poate, să asigure creşterea rapidă a producţiei şi a productivităţii muncii, crearea unei abundenţe de produse industriale şi agricole, făurirea unei , vieţi imbelşugate pentru toţi cei ce muncesc Esenţial, în această privinţă este crearea în primul rînd a unei puternice industrii grele cu pivotul ei, industria constructoare de maşini Potrivit metodei socialiste de industrializare, opera de industrializare socialistă trebuie să înceapă cu dezvoltarea industriei grele, a producţiei mijloacelor, de producţiei asigurîndu se totodată acesteia in mod continuu un ritm mai rapid de dezvoltare faţă de ramurile care produc bunuri de consum. De ce este necesară creşterea cu precădere a industriei grele ? Orice societate ca să se poată dezvolta trebuie să realizeze reproducţia lărgită, adică să producă din nou, pe o scară tot mai largă, bunurile materiale necesare traiului omenesc Condiţia hotărîtoare a realizării reproducţiei pe scară din ce în ce mai largă este creşterea cu precădere a producţiei mijloacelor de producţie. Numai prin dezvoltarea în primul rînd a acestui sector al economiei, în care se produc metal, maşini, utilaje, cărbune, petrol etc., pot fi asigurate construirea de fabrici şi uzine noi, înlocuirea maşinilor şi utilajelor care s-au uzat în procesul de producţie, ca şi a combustibilului consumat, lărgirea fabricilor şi uzinelor existente intr un cuvînt creşterea continuă a producţiei. „Pentru a lărgi producţia.. . a arătat V. I Lenin — trebuie produse mai întîi mijloace de producţie, iar pentru aceasta trebuie, prin urmare, lărgit sectorul producţiei sociale care produce mijloace de producţie“. Aceste principii au fost puse de partidul nostru la temelia întregii sale politici economice. Insuşindu-şi cu însufleţire această politică, oamenii muncii au obţinut succese însemnate în dezvoltarea industriei grele: în anii primului cincinal producţia de fontă a crescut cu peste 80% , faţă de 284.000 tone în 1938, producţia de oţel a ajuns la 785.000 tone în 1955. S-au construit şi pus în funcţiune o uzină cocso-chimică, o instalaţie de semicocs, două furnale noi, sunt în curs de construcţie un nou furnal, mai mare decit toate celelalte, o oţelărie nouă, a cărei producţie va fi aproape egală cu întreaga producţie actuală de oţel a ţării Producţia de cărbune a crescut de la 2 800.000 tone în 1938 la 6.300.000 tone în 1955, cea de petrol de la, 6.600.000 la 10.560.000 tone. S-a dezvoltat industria chimică, pentru care există o puternică bază de materii prime in ţară , faţă de 1938, producţia de gaz metan a crescut de 13 ori, cea de acid sulfuric de peste 2 ori etc Pe baza planului de electrificare a ţării, elaborat de partid, a fost creată o puternică baza energetică. Producţia de energie electrică, care a crescut de aproape 4 ori faţă de 1938, se află cu un pas înaintea dezvoltării restului industriei, asigurind dezvoltarea rapidă a tuturor ramurilor ei. Industria grea , izvorul bunei stări a poporului Necesitatea dezvoltării cu precădere a industriei grele în socialism este determinată de cerinţele legii economice fundamentale a socialismului. După cum se ştie, scopul producţiei socialiste este satisfacerea maximă a nevoilor materiale şi culturale mereu crescînde ale întregii societăţi Calea realizării acestui scop este creşterea şi perfecţionarea necontenită a producţiei pe baza tehnicii celei mai înalte. Dar cum se poate asigura aceasta ? Prin dezvoltarea cu precădere a industriei grele, cu pivotul ei, industria constructoare de maşini, însăşi experienţa ţării noastre confirmă cu prisosinţă rolul hotărîtor al industriei constructoare de maşini în creşterea şi perfecţionarea producţiei pe baza progresului tehnic. Este un mare succes al politicii partidului faptul că în anii regimului democrat-popular a fost creată şi s-a dezvoltat o industrie constructoare de maşini. Ţara noastră, care în trecut importa 95% din maşinile necesare, a ajuns să producă o mare parte din necesarul în utilaj şi maşini — strunguri, rulmenţi, utilaj minier,, turbine, utilaj pentru construcţii şi transport etc. România îşi asigură astăzi întregul utilaj petrolifer necesar, exportăm chiar asemenea utilaj în diferite ţări din Europa şi Asia A fost creată şi s-a dezvoltat industria electrotehnică Tocmai pe baza dezvoltării industriei constructoare de maşini a fost posibilă înzestrarea cu maşini şi utilaje perfecţionate, în bună parte produse în ţară, a 79 de întreprinderi noi, precum şi lărgirea şi reutilarea tehnică a întreprinderilor din diferitele ramuri ale economiei Aceasta a făcut cu putinţă creşterea productivităţii muncii cu 40%, producţia industriala globală a ţării noastre ajungînd în 1955 să întreacă de 2,9 ori cel mai înalt nivel, atins sub capitalism. Un rol hotărîtor în obţinerea tuturor acestor succese l-a avut ajutorul frăţesc şi multilateral acordat ţării noastre de marea putere socialistă U.R.S.S. Sprijinindu-ne în dezvoltarea industriei grele, Uniunea Sovietică ne-a pus la dispoziţie instalaţii industriale complexe, maşini unelte, prefabricate şi materii prime, documentaţie tehnică, specialişti calificaţi. Numai dezvoltarea cu precădere a industriei grele poate să asigure dezvoltarea continuă a industriei uşoare şi alimentare, ca şi a agriculturii, a transporturilor, ramuri de care depinde nemijlocit imbunătăţirea aprovizionării populaţiei. Pe baza dezvoltării cu precădere a industriei grele, producţia industriei noastre uşoare a putut creşte de la 104.000.000 m.p. ţesături bunii... in 1938, la 245.000.000 m.p. în 1955, de la 11.200.000 perechi încălţăminte în 1950 la 17.700.000 perechi în 1955. însemnătatea deosebită a dezvoltării cu precădere a industriei grele decurge şi din faptul că ea constituie cheia pentru îndeplinirea măreţei sarcini de transformare socialistă a agriculturii Tocmai datorită dezvoltării cu precădere a industriei grele a fost cu putinţă obţinerea unor asemenea succese în mecanizarea agriculturii, cu crearea a 220 S.M.- uri, înzestrarea agriculturii cu aproape 30.000 tractoare (exprimate în tractoare convenţionale) Astfel s-a creat o puternică bază tehnico-materială pentru continua dezvoltare şi întărire a sectorului socialist din agricultură, pentru convingerea ţărănimii muncitoare asupra foloaselor muncii mecanizate, pe mari întinderi de pămînt, pentru sporirea considerabilă a producţiei agricole. Drept rezultat al creşterii producţiei industriale şi agricole, anul 1955 a fost primul an fără cartere. Circulaţia mărfurilor a crescut, s-a înfăptuit o primă reducere de preţuri, aprovizionarea oamenilor muncii s-a îmbunătăţit simţitor Industria grea este, aşadar, temelia temeliilor întregii economii naţionale, izvorul creşterii neîncetate a bunei stări a tuturor oamenilor muncii Necesitatea dezvoltării cu precădere a industriei grele este determinată, totodată, de cerinţele legii dezvoltării planice proporţionale, a economiei naţionale ; dezvoltarea cu precădere a industriei grele asigură dezvoltarea armonioasă, proporţională, a tuturor ramurilor economiei In acelaşi timp, creşterea industriei grele poate avea loc numai cu condiţia dezvoltării proporţionale a tuturor ramurilor economiei. Rămînereaîn urmă a celorlalte ramuri ar produce disproporţii în economia naţională ceea ce ar constitui o frînă pentru dezvoltarea întregii economii, implicit a industriei grele Se înţelege că pentru lichidarea acestor disproporţii se poate ivi necesitatea ca ramurile rămase în urmă să fie dezvoltate un timp în ritm accelerat Aceasta nu este însă în contradicţie cu faptul că baza de neclintit a dezvoltării economiei socialiste este creşterea cu precădere a industriei grele Dimpotrivă, tocmai dezvoltarea continuă a industriei grele creează condiţiile pentru ridicarea ramurilor rămase în urmă, căci pentru ca ele să progreseze rapid este nevoie să fie înzestrate cu maşini şi utilaje moderne, iar acestea sunt furnizate de industria grea Industria grea creează baza materială pentru desfăşurarea cu succes a ofensivei socialismului asupra capitalismului în economia naţională. Ea dă posibilitate creşterii rapide şi întăririi formelor economice socialiste în industrie, agricultură, comerţ, le asigură acestora superioritatea necesară pentru a întrece şi a învinge sectorul capitalist din economie. Dezvoltarea cu precădere a producţiei mijloacelor de producţie este aşadar o necesitate obiectivă în opera de construire a socialismului. Lenin a arătat că dezvoltarea cu precădere a producţiei mijloacelor de producţie în comparaţie cu producţia mijloacelor de consum are caracter de lege economică în condiţiile înfăptuirii reproducţiei lărgite Politica de dezvoltare cu precădere a industriei grele nu este o „campanie" oarecare, care ar depinde de o anumită conjunctură, ci o politică permanentă, decurgînd din linia generală a partidului clasei muncitoare, din esenţa politicii sale bazate pe învăţătura marxist-leninistă. Condiţiile noi în care ţara noastră ca şi celelalte ţări de democraţie populară construiesc socialismul — ale ajutorului puternic şi multilateral acordat de marea Uniune Sovietică, ale colaborării frăţeşti şi coordonării planurilor de dezvoltare economică între ţările lagărului socialist creează posibilitatea ca fiecare ţară să-şi concentreze atenţia îndeosebi asupra acelor ramuri ale industriei grele a căror dezvoltare este cel mai mult favorizată de condiţiile naţionale resurse de materii prime, experienţă acumulată, cadre specializate etc — ţinînd seama atît de interesul propriu, cît şi de al celorlalte ţări care construiesc socialismul. Dar dezvoltarea în ritm accelerat a industriei grele este o necesitate pentru oricare ţară, care construieşte socialismul De dezvoltarea industriei in general şi a industriei grele în special este legată consolidarea continuă a temeliilor social-politice ale statului celor ce muncesc. Dezvoltarea marii industrii are ca rezultat creşterea numerică a clasei muncitoare, întărirea rolului ei de clasă conducătoare a statului Este semnificativ faptul că în ţara noastră, clasa muncitoare, care reprezenta în 1947 aproape un milion de oameni, a ajuns în 1955 la circa două milioane. Totodată, creşterea industriei grele, dînd posibilitatea sporirii ajutorului dat ţărănimii muncitoare pe linia producţiei, trimiterii la sate a tot mai multe mărfuri industriale şi la oraşe a tot mai multe produse agricole obţinute pe baza înzestrării masive a agriculturii cu tehnica modernă, duce la intensificarea schimbului între oraş şi sat, la întărirea bazei economice a alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, alianţă ce constituie temelia regimului democrat-popular Este interesul ţărănimii muncitoare de a sprijini pe măsura posibilităţilor ei crescute opera de industrializare socialistă, luptînd pentru sporirea producţiei agricole, necesară aprovizionării populaţiei cu alimente şi industriei cu materii prime, îndeplinindu-şi la timp obligaţiile faţă de stat, lărgind legăturile de schimb cu oraşul pe calea comerţului de stat şi cooperatist. Dezvoltarea continuă a industriei grele este chezăşia independenţei economice a ţării faţă de sistemul capitalist, chezăşia independenţei şi suveranităţii naţionale. ea asigură posibilitatea întăririi capacităţii de apărare a patriei noastre iubitoare de pace. Credincios principiilor coexistenţei paşnice a diferitelor sisteme social-economice, partidul nostru ne învaţă că dezvoltarea cu precădere a industriei grele are o mare însemnătate în întrecerea economică dintre aceste sisteme Victoria socialismului în această întrecere paşnică depinde de dezvoltarea economică necontenită a tuturor ţărilor socialiste, de progresul lor tehnic neîntrerupt, de obţinerea unei productivităţi superioare a muncii şi de ridicarea continuă, pe această bază, a nivelului de trai al celor ce muncesc — toate acestea fiind condiţionate de dezvoltarea cu precădere a industriei grele. Dezvoltarea industriei grele— cauză a întregului popor Poporul nostru muncitor se pregăteşte acum pentru cel de-al 2-lea cincinal, care va marca o nouă treaptă în ridicarea nivelului tehnic al producţiei în toate ramurile economiei naţionale, va asigura pe această bază un nou şi puternic avînt al producţiei, îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale celor ce muncesc. Partidul arată că creşterea cu precădere a industriei grele nu este o chestiune care se rezolvă numai prin stabilirea unor anumite proporţii în repartizarea de fonduri băneşti, în investiţii. Masele muncitoare sunt chemate să înfăptuiască dezvoltarea cu precădere a industriei grele prin munca lor de zi cu zi. Deşi în cursul primului cincinal s-au realizat progrese însemnate în dezvoltarea industriei grele, există totuşi rămâneri în urmă în industria oţelului, a cărbunelui, a materialelor de construcţii. Este o datorie de onoare a tuturor muncitorilor şi tehnicienilor din industria grea să lupte pentru folosirea la maximum a tehnicii existente, pentru punerea în valoare a tuturor rezervelor interne, în scopul sporirii producţiei şi productivităţii muncii. Pentru succesul operei de dezvoltare cu precădere a industriei grele trebuie acumulate mijloacele băneşti necesare, principalul izvor al acestora fiind veniturile industriei naţionalizate ale comerţului socialist O însemnătate deosebită pentru sporirea acumulărilor au introducerea unui regim sever de economii, scăderea sistematică a preţului de cost al producţiei, creşterea productivităţii muncii Partidul mobilizează masele de muncitori şi tehnicieni din toate ramurile industriei să lupte neobosit pentru mărirea productivităţii muncii, pentru reducerea preţului de cost, calea sigură a creşterii cantităţii de produse, a reducerii preţului lor de vânzare şi deci a ieftinirii mărfurilor, a ridicării nivelului de trai. Trebuie intensificate eforturile pentru accelerarea ritmului progresului tehnic, deoarece, cu toate realizărle obţinute în această privinţă, mai avem mult de făcut pentru a ajunge la nivelul tehnicii mondiale Lupta pentru ridicarea necontenită a nivelului tehnic al producţiei, pentru înfăptuirea pe scară tot mai largă a mecanizării şi automatizării proceselor de producţie, pentru perfecţionarea neîncetată a tehnologiei producţiei, pentru introducerea stăruitoare şi rapidă în producţie a realizărilor ştiinţei şi tehnicii din ţară şi din străinătate.-- este o sarcină centrală a oamenilor muncii. Cu deosebită ascuţime se pune sarcina creşterii pregătirii tehnice a muncitorilor şi tehnicienilor, a formării de cadre noi de muncitori calificaţi şi de specialişti Partidul cere tuturor organizaţiilor de partid sindicale, conducerilor administrative ale întreprinderilor să asigure larga dezvoltare a întrecerii socialiste, să popularizeze şi să răspîndească larg şi în mod sistematic metodele înaintate şi experierţa fruntaşilor ■ producţiei, astfel încît ele să devină un bun al tuturor. Dezvoltarea industriei grele este cauza scumpă a întregului nostru popor muncitor înfăptuind sarcinile puse de partid în domeniul dezvoltării industrieii grele, oamenii muncii din ţara noastră vor obţine noi succese în lupta pentru construirea socialismului. M. ANGELESCU Nr. 7:7. Im Editura de stat pentru literatura politică a apărut : In colecţia „In ajutorul celor ce urmează cercurile de politică curentă" . Cauza păcii și colaborării internationale este de neînvins. 24 pag 20 bani Locuințe pentru muncitorii din gospodăriile de stat CRAIOVA (coresp „Scinteii“). La unele gospodării de stat din regiunea Craiova s-au terminat şi dat în folosinţă toamna aceasta noi case de locuit. Numai la gospodăria de stat Afumaţi au fost terminate de curînd 7 case cu cîte 2 apartamente 14 familii de oameni ai muncii de la gospodăria de stat Deveselu, raionul Caracal s au mutat in locuinţe noi Printre noii locatari sunt şi mecanicii Matei Constantin şi Dumitrescu Ion, brigadierul de tractoare Popovici Nicolae, brigadierul viticol Cantaragiu Tudor, îngrijitorul de cai Fiorea Alexandru şi alţii. Tot la această gospodărie s au mai terminat încă două locuinţe, care vor fi date în folosinţă zilele acestea la 4 familii. De asemenea, la gospodăria de stat Moţăţei vor fi terminate pînă la sfîrşitul anului alte 4 case cu cîte 2 apartamente. Biblioteca raională din Hunedoara Peste 2.200 de oameni ai muncii sunt astăzi cititori ai bibliotecii centrale raionale din Hunedoara. Colectivul de conducere al acestei biblioteci raionale acordă o deosebită atenţie popularizării cărţii. In acest scop, de curînd a fost deschisă o expoziţie a cărţii cu tema „Tehnica sovietică în ajutorul celor ce muncesc“ In cadrul bibliotecii se organizează periodic recenzii şi consfătuiri cu cititorii Prin grija colectivului de conducere al bibliotecii raionale au fost organizate 34 biblioteci de casă şi 12 biblioteci mobile. GH. MARINOVIC! corespondent voluntar Premieră pe scena Teatrului de Stat din Oraşul Stalin ORAŞUL STALIN (coresp. „Scinteii“).-- Intr-una din serile trecute, colectivul Teatrului de stat din Oraşul Stalin a prezentat in premieră comedia „Nunta cu zestre“ a scriitorului sovietic N. Diakonov Piesa a fost pusă în scenă de regizorul Mihail Pascal Rolurile principale au fost interpretate de Stanca Braha, Virgil Fătu, Andrei Harmancu, Mihail Popescu, Nunuţa Hodoş şi alţii. Sesiune de examene de diploma Ministerul Învăţămîntului aduce la cunoştinţă absolvenţilor fostelor şcoli medii tehnice, din seriile 1954 şi 1955, care n-au promovat examenul de diplomă, că în lunile ianuarie-februarie 1956 se instituie o sesiune de examene de diplomă Aceste examene se vor ţine pe centre stabilite de ministerele ce au tutelat şcolile respective, la una sau două unităţi din actualele şcoli tehnice sau tehnice de maiştri. Toţi absolvenţii care doresc să se prezinte la aceste examene trebuie să se adreseze ministerului tutelar pentru informaţii privind ținerea examenului.