Scînteia, decembrie 1955 (Anul 24, nr. 3454-3481)

1955-12-01 / nr. 3454

T­rag. 2 Cum nu trebuie să lucrăm Cind nu-ţi cunoşti fruntaşii Discuţia a început în faţa unui pa­nou de onoare pe care nu figura nici un nume, în curtea unităţii a IV-a a fabricii „Radio Popular“ din Capi­tală. — Fruntaşii noştri în întrecere, aici ? Păi, îi ştiu pe degete. Sînt ace­iaşi de atîta vreme­,­liie. Prună, pre­şedintele comitetului sindical de sec­ţie, stătu o clipă pe gînduri, apoi, ri­­dicînd mîna stingă, îi numi, aşa cum spusese, „pe degete“. Din pumnul lui mare se ridică mai întîi degetul gros. — Aşa. Primul este Alexandru Venin, al doilea Marcu Sîrbulescu, al treilea Niculae Nicolau,. O vreme tăcu, adunîndu-şi sprîncenele deasu­pra ochilor. in pumn mai stăteau strîn­­se două degete — inelarul şi cel mic, care din clipă in clipă urmau să fie şi ele botezate cu cîte un nume de muncitor fruntaş in gînd nu-i mai venea însă nici unul. Deodată se lu­mină la faţă, văzînd un om slăbuţ care se apropia cu paşi grăbiţi — Bine că venise, tovarăşe Cos­­mescu... Era conducătorul unităţii „Dă-mi o mină de ajutor, mai spu­ne-mi cîţiva fruntaşi, doar îi ştii bine, eşti în mijlocul lor.. “ —„M-da...“ Se vedea că întrebarea îl pusese în încurcătură începu, cam nesigur: „Scrieţi mai întîi pe vopsitorul Alexandru Venin, apoi pe ajustorul Marcu Sîrbulescu, să nu-l uităm pe tehnicianul Nicu­lae Nicolau. Cred că eşti de acord cu mine, tova­răşe Prună ? — Poate mai ştie şi tov Avram Ion pe cineva din cei vechi, com­plectă cu vocea scăzută tov Prună. — Ce să­­ mai Întrebi ? Acum ăştia-s fruntaşii Puţini, dar buni. La sfîrşitul fiecărei luni, alta-i so­coteala. Atunci mişuni fruntaşii de nu poţi să-i numeri... „Să ne vezi cum zorim să terminăm planul. Ce muncă, ce elan. Atunci să-i vezi pe muncitorii noştri, toţi sunt fruntaşi î­n ei, nu altceva ! Pă­cat însă că picaşi tocmai cînd avem de terminat nişte aparate medicale ră­­iţiaşe din planul pe luna trecută. Tov Ion Avram — la care s-a re­ferit tov Cosmescu — este membru în biroul organizaţiei de bază. Şi el, ca şi ceilalţi doi tovarăşi, pomeneşte aceleaşi nume de muncitori fruntaşi Dar, după părerea lui, întrecerea so­cialistă se desfăşoară cu avînt între cele trei brigăzi din unitate: brigă­zile „6 Martie“, „1 Mai“ şi „7 No­iembrie". — Noi ne-am făcut un obicei bun, spune tov. Avram. In ajunul fiecărei sărbători înfiinţăm cîte o brigadă Avem şi procesele verbale de înfiin­ţarea lor — mă asigură el. Şi, arătînd cu mîna pereţii împodobiţi cu lo­zinci, continuă : „Nici agitaţia nu lipseşte la noi Mai slab stăm cu evi­denţa, dar la sfîrşitul fiecărei luni o scoatem noi la cap. „Ii caracterizăm“ pe fiecare... Vreţi poate să aflaţi de la tovarăşii de mai sus meritele fruntaşilor ? E simplu. De pildă, tov. Venin Ale­xandru „nu-şi precupeţeşte timpul de lucru”; tov. Marcu Sîrbulescu este un „element harnic, citeşte mult“ şi­ încă o sumedenie de asemenea „apre­cieri“ menite să acopere necunoaşterea rezultatelor de producţie obţinute de aceşti muncitori în întrecere. Dacă vizitezi însă secţiile şi vezi mi­nunatele aparate de precizie executate de muncitorii acestei unităţi de pro­ducţie îţi dai seama că aici sunt zeci şi zeci de muncitori pricepuţi, harnici. La un strung sovietic lucrează strun­garul F Dincă, un inovator care a realizat de curînd două dispozitive ce-i permit să strunjească cu o înaltă productivitate coturile unui aparat Röntgen la un unghi de 90­ gra­de El a redus astfel timpul de lucru la fiecare piesă de la 100 de minute la 30 de minute Nimănui nu i-a tre­cut însă prin minte să organizeze un schimb de experienţă în care strunga­rul inovator care nu­­ se află pe lista mănunchiului de „fruntaşi ofi­ciali“ ai unităţii — să împărtăşească cunoştinţele sale şi altora Nici succe­se­l­e în muncă ale acestui strungar, nici realizările deosebite obţinute în producţie de muncitori ca I. Stoian din secţia metalică, G Fierăstrău, elec­trician, şi mulţi alţii nu sunt populari­zate, nu sunt aduse la cunoştinţa în­tregului colectiv. Dezinteresul faţă de cunoaşterea noilor fruntaşi care se ridică în în­trecere, faţă de popularizarea realiză­rilor lor este cu atît mai dăunător cu cît aci lucrează un mare număr de muncitori tineri talentaţi, mulţi absol­venţi ai şcolilor profesionale, dornici să înveţe cît mai mult din expe­rienţa fruntaşilor Ei nu sînt insă a­­jutaţi să cunoască această experienţă. Iată una din cauzele pentru care în această unitate timpul de lucru şi maşinile nu sunt raţional folosite lu­­crîndu-se cu o productivitate mult scă­zută faţă de posibilităţi. Alături de fruntaşi sunt mulţi muncitori care nu-şi realizează sarcinile de plan. Preşedintele comitetului de între­prindere al fabricii „Radio Popular", tov. N. Iorga, calcă şi el foarte rar prin atelierele unităţii, mărginindu-se să dea îndrumări telefonice cu privire la felul în care trebuie să se ocupe tov Prm­ă de organizarea întrecerii socialiste. Se pune însă întrebarea : ce îm­piedică conducerea administrativă, organizaţia de bază şi comitetul de întreprindere să se ocupe cu seriozi­tate de studierea experienţei fruntaşi­lor, de răspîndirea acestei experienţe? Nu un mănunchi de fruntaşi­­ numiţi pe degete şi „supţi din deget“ — ci cît mai mulţi fruntaşi adevăraţi în pro­ducţie, acesta trebuie să fie scopul pe care să şi-l propună organizatorii în­trecerii din unitatea a IV a a fabricii „Radio Popular“ ca o condiţie de bază pentru ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al producţiei. C. MANTU PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE IN „SCINTEIA“ „Cînd hîrtiile acoperă faptele vii ale muncitorilor“ In „Scînteia“ nr 3413, la rubrica „Cum nu trebuie să lucrăm“, a apărut o notă cu titlul de mai sus în care se arătau unele lipsuri existente la fa­brica de paste făinoase „7 Noiembrie“ din Brăila în privinţa organizării în­trecerii socialiste şi a popularizării­ fruntaşilor în producţie. Răspunzînd ziarului nostru, biroul organizaţiei de bază din această în­treprindere subliniază că critica făcută le-a fost de un real ajutor pentru lichidarea lipsurilor în orga­nizarea întrecerii din fabrică. „Comi­tetul de întreprindere, îndrumat de organizaţia de bază — se arată în scrisoarea de răspuns — a analizat felul în care se desfăşoară întrecerea şi a luat măsuri pentru popularizarea sistematică a realizărilor celor mai buni muncitori din fabrică. Graficul orar arată acum, în fiecare oră, mer­sul producţiei In acest fel, depăşiri­le de plan şi ritmicitatea desfăşurării producţiei se pot controla permanent de înşişi muncitorii fabricii“. Artiştii satelor Iubitorii de artă din satele ţării s-au intilnit zilele a­­cestea la concursul pe ţară al echipelor de teatru şi brigă­zilor artistice de agitaţie ale căminelor culturale, caselor de cultură şi colţurilor roşii din gospodăriile agricole colective. Melodii vesele,, cîntece du­ioase, jocuri sprintene, toate acestea s-au revărsat pe scena Casei de Cultură a Sindicate­lor în aplauzele spectatorilor. , , Un bătrînel Doinind cu faţa brăz­idin f-Unar dată de vreme, din fluier cu părul şi SÎ Cimpoi mustăţile bru­mate, poartă la brîu trei fluiere. E Iacob Ştefan, din brigada artistică a comunei Slăvăneşti, regiunea Bârlad. A­­lăturea — de o parte şi de cea­laltă — doi tineri, Petrea Va­sile şi Ioan Bucur, nepoţii lui, îmbrăcaţi în straie mocăneşti, de sărbătoare. Moşul le-ntinde cîte un fluier. Şi deodată ră­sună în sală un cintec duios. Apoi ritmul se înteţeşte, din lin devine vioi, năvalnic, clocoti­tor. Iţi apar in minte imagini felurite: un sat de ses, ogoare mănoase cu holde aurii, ple­cate in bătaia viatului. A prins apoi a „zice“ din cimpoi Gheorghe Cirlan. Aplauze căl­duroase i-au răsplătit pe toţi membrii brigăzii. I-am intilnit după program. Moş Iacob e un bătrîn sfătos, fi asculţi cu plăcere firul istori­sirilor depănate cu atîta tîlc. L-am întrebat ce vîrstă are. — De, să tot fie la şir vreo șapteşpatru. Anii-s ani — răs­punde el —­ și fluierul ăsta îl am de mult. Cu el am doinit păzind oile boierilor.­ Dar să zic din el aici, la Bucureşti, in atîta cinste — la asta nici n-aş fi visat atunci. Bătrînul priveşte cu duioşie la cei doi nepoţi — Petrea Va­sile şi loan Bucur — amindoi la un loc numărind abia jumă­tate din vîrsta bunicului — şi glăsuieşte rar : — Ei vor avea mai multe bucurii de cîntat şi le vor cînta mai bine. „Dubaşul“ Niculae Mi­­, . ... cula joacă in brigăzii brigadă rolul toboşarului, rolul ,,dubaşului", cum i se mai spune celui care vesteşte noutăţi sătenilor. Aşa a fost prezentat publicului din sală, cînd brigada artistică de agitaţie a căminului cultural din Vaşcău, regiunea Oradea şi-a susţinut programul. Aşa îl cunosc şi cei din comună. A­­dună baci Nicolai ştiri despre cîte se-ntîm­plă în comună intr-o zi, o săptămînă, o lună. Apoi le trece pe-o listă mare, le mai meşteşugeşte, să sune mai fru­mos şi la programele brigăzii sună din tobă şi le spune pe toate, „de la lume adunate şi iarăşi la lume date“. Odată a­­nunţă numele fruntaşilor comu­nei la însămînţările de toamnă; altădată vesteşte că s-a deschis un dispensar veterinar sau un magazin alimentar, că s-a des­chis şcoala cea nouă. Pe cei codaşi în muncă i-a şi cri­ticat : „le-a bătut toba în faţa lumii“. Pe scenă are ace­laşi rol: toboşar. Şi-i hazliu nevoie mare. Brigada şi tobo­şarul ei sunt răsplătiţi cu pu­ternice aplauze de către public. GH. CIRSTEA SCÎNTEIA Calendarul lucrărilor agricole pe luna decembrie Pentru recolta anului viitor In luna decem­­brie mai pot conti­nua arăturile a­­­dinei pe tocurile unde pămîntul este zvîntat şi nu se prinde de unelte Arăturile adinei se pot executa pînă la venirea îngheţu­lui, şi chiar cînd '•*' pămîntul este în­gheţat la suprafaţă. Cu cît se vor face mai multe arături adinei, cu atît însămînţările de primăvară vor putea fi făcute mai uşor şi intr un timp mai scurt Aceasta va contribui la obţine­rea unor recolte bogate în anul vii­tor. De aceea ţăranii muncitori trebuie să folosească din plin fiecare zi bună de lucru pentru a face cît mai multe arături adinei. Oamenii muncii din agricultură tre­buie să se ocupe în această lun­” de căratul bălegarului la cîmp, spre a fi îngropat sub brazdă in primăvară. Transportul bălegarului se face mult mai uşor cînd pămîntul este îngheţat sau pe zăpadă, deoarece se poate fo­losi sania. Fiecare ţăran muncitor este bine să ştie că un hectar de teren pe care a fost împrăştiată la cantitate de 25 tone bălegar de grajd dă o produc­ţie mai mare de porumb cu 500— 600 kg. Toate culturile dau sporuri mari de recoltă atunci cînd sînt îngrăşate cu bălegar. Pentru ca bălegarul să nu-şi piardă substanţele hrănitoare, odată cărat la cîmp, el trebuie aşezat în plat­forme; el va fi împrăştiat numai a­­tunci cînd se va face arătura. Este cea mai mare pagubă să se arunce bălegarul in rîpe sau să i se dea foc. O mare atenţie trebuie dată şi îngri­jirii semănăturilor de toamnă. Pe cîmp se aşează parazăpezi perpendi­cular pe direcţia vîntului care bate cel mai mult în regiunea respectivă. Acolo unde se observă că apa bălteşte pe semănături se fac şanţuri de scur­gere sau se trag brazde adînci cu plu­gul. Pentru ca lucrările agricole de pri­măvară să găsească pe toţi oamenii muncii din agricultură bine pregătite este necesar ca încă de pe acum ei să revizuiască şi să repare utilajul agricol în acelaşi timp trebuie să se ocupe de asigurarea unor seminţe de bună calitate. Se dau la trior sau se­lector toate seminţele ce vor fi folo­site în primăvară Acum este timpul cînd gospodăriile colective şi întovărăşirile trebuie să­­ încheie contracte cu S M. T. în vederea lucrărilor ce vor trebui­­executate in primăvară La centrele săteşti de închiriere a maşinilor să se repare utilajul necesar pentru însămin­­ţările de primăvară. Lucrări în grădina de legum­e Cultivatorii de le­gume vor putea obţine o recoltă bună in anul viitor numai dacă vor fa­­­­ce încă de pe acum toate pregătirile necesare. în primul rînd trebuie arate adine la 25-28 cm toate terenurile unde urmează să se cultive legume, îngropîndu-se sub brazdă o cantitate cit mai mare de bălegar de grajd, in vederea produ­cerii răsadurilor de legume trebuie să se revizuiască ramele şi tocurile, de­oarece în luna următoare începe con­struirea răsadniţelor. Tot în acest scop se adună şi se cară, la locul unde vor fi răsadniţele, bălegar păios de cal. Cultivatorii care încheie con­tracte pentru cultivarea şi vînzarea către stat a producţiei de legume pri­mesc la preţ de stat, printre altele, cherestea, cuie şi sticlă necesare pen­tru răsadniţe. Aceste contracte trebuie încheiate cît mai repede pentru ca ţă­rănii muncitori să-şi poată procura cete necesare. Se continuă de aseme­nea reparatul utilajului de irigat mo­toare, pompe­, roţi grădinăreşti, pre­cum şi al uneltelor mici : sape, cas­­male, greble etc. Se controlează îndeaproape starea seminţelor de legume puse la păstrat şi se urmăreşte în mod deosebit­ ca să nu ajungă umezeala la ele sau să fie mîncate de şoareci Se face de asemenea aprovizionarea cu seminţe de sol. Legumele puse la păstrat în pivniţe sau în silozuri, cum sunt : morcovii, pătrunjelul, păstîrnacul etc., şi mai ales cele care vor fi folosite ca seminceri se controlează periodic, in­depărtîndu-se cele putrede. Se destupă răsuflătorile de la silozuri, pentru C3 legumele, puse la păstrat, să nu pu­trezească. In vederea obţinerii de legume tim­purii, în sere se fac plantatul roşiilor şi semănatul castraveţilor. In răsad­niţe se însămînţează salata care va fi folosită iarna Brazdele semănate din toamnă cu legume se acoperă cu un strat de paie sau frunze îngrijirea pomilor şi a viţei de vie 40^ In luna deceni­e Trezz* bine în livada se fac * ' h~-Â'P 0 mulțime de luf jeJOx/ crări, dintre care ir" ceie mai importan­­^ l’f te sint lucrările de «CjPit. curățire a pomilor In zilele cu soare, cînd pomii nu sint uzi, se poate face tăierea ramurilor uscate și a celor de prisos. Se string de asemenea fructele care au putrezit şi au rămas în pom, precum şi frunzele uscate, deoarece acestea sunt cuiburi de boli şi dăunători Tulpinile şi ra­murile pomilor trebuie curăţite de scoarţa uscată, pentru că sub ea se ascund multe insecte dăunătoare Pe timp frumos se face stropitul. In plantaţiile tinere se are grijă ca tulpinile pomilor să fie bine înfăşu­rate pentru a le feri de atacul roză­toarelor. Se verifică de asemenea gar­durile din jurul pepinierelor pentru a împiedica pătrunderea iepurilor. Acolo unde pomii plantaţi din toamnă nu au fost rriuşuruiţi, această lucrare poate fi făcută acum Bălegarul de grajd este deosebit de folositor şi pentru pomii fructiferi, contribuind la­­sporirea recoltei de fructe. Este bine ca, începînd încă din această lună, cultivatorii să care bă­legarul în livezi şi să-l aşeze in gră­mezi şi va fi împrăştiat spre sfîrşi­tul lunii februarie, cînd se va putea face aratul printre pomi.­­ Merele şi alte fructe puse la păstrat trebuie controlate cît mai des. Cu a­­cest prilej se aleg cele care au început să putrezească şi se­ înlătură. Acolo unde nu s-a terminat îngro­patul viilor trebuie să se grăbească a­­ceastă lucrare şi să fie terminată în timpul cel mai scurt, pentru că astfel via va fi ferită de gerurile iernii Ţinînd seama că din an în an se fac tot mai multe plantaţii noi de vii, este necesar ca încă din această lună să înceapă desfundatul terenului. Lu­crarea se face cu casmaua, la o adln­nime de 40—50. cm. în gospodăriile de stat și în gospodăriile colective desfundatul se poate face cu plugu­rile speciale, trase de tractoare puter­nice Cînd se face desfundarea, tere­nul se curăţă de pietre, rădăcini sau de cioate Totodată se îngroapă şi 30—40 tone gunoi la hectar, care va ajuta viţei de vie să crească mai bine Cultivatorii de vii trebuie să se îngri­jească încă de pe acum de cele nece­sare pentru anul viitor In primul rînd ei trebuie să se îngrijească de con­fecţionatul aracilor pentru că mai tir­ziu lucrările se aglomerează în pivniţă se continuă supraveghe­rea vinului care fermentează La veni­rea primelor friguri, vinurile noi se pritocesc în vase curatei absolut s­ănă­toase şi lipsite de mirosuri grele Tes­­covina şi drojdia se distilează pentru obţinerea rachiului. Pivniţa să fie bine închisă şi fără curenţi de aer. Hrănita şi îngrijirea animalelor In această peri­oadă trebuie să se­­ asigure animatelor o bună hrănire şi îngrijire,, pentru a le menţine produc­ţia la un nivel ridi­cat. O atenţie deo­sebită trebuie acor­dată hrănirii ani­matelor după pro­ducţia dată de fie­care. Un bun crescător de animale tre­buie să planifice bine consumul de furaje pentru întreaga perioadă de hrănire la grajd şi să înlăture de la început orice risipă Trebuie bine ve­rificată starea şirelor de nutreţuri fi­broase, a silozurilor cu nutreţ însilo­zat şi să se asigure o bună păstrare a sfeclei furajere, a borhoturilor u­­mede şi a altor nutreţuri care se pot strica uşor Totodată trebuie terminată aducerea nutreţurilor şi paielor pentru aşternut în apropierea locului de ier­nare a animalelor. Dintre nutreţurile suculente să se dea în hrană mai întîi sfecla furajeră, borhoturile umede etc şi numai după terminarea acestor nutreţuri, care se păstrează mai greu, să se treacă la hrănirea cu nutreţ însilozat. O deosebită importanţă au pregăti­rea nutreţurilor înainte de a fi date ca hrană, şi îndeosebi tocarea paielor şi cocenilor, stropirea­­ lor cu o solu­ţie de melasă sau apă sărată, ameste­cul lor cu nutreţuri suculente etc Cea mai mare grijă trebuie să­ o a­vem pentru buna adăpostire a anima­lelor Frigul, umezeala şi curenţii de aer provoacă multe cazuri de îmbol­năvire, îndeosebi la animalele tinere De aceea, trebuie să se facă toate amenajările necesare şi să se termine reparaţiile la uşi, ferestre etc. In această perioadă se vor face vac­cinări, îndeosebi, pentru prevenirea pestei aviare. Este în interesul fiecă­rui crescător de animale să sprijine acţiunea de vaccinare pentru preîn­­tîmpinarea bolilor molipsitoare. In zilele frumoase animalele şi pă­sările să fie scoase cît mai mult în aer liber, animalele de prăsilă să fie plimbate neapărat zilnic Pînă la căderea zăpezii să se continue păşu­­natul oilor, complectîndu-se hrana cu diferite nutreţuri în stupine, apicultorii trebuie să controleze iernatul albinelor ; stupii să fie feriţi de zgomote prea mari şi de atacul şoarecilor ÎN PRAGUL CELUI DE-AL DOILEA PLAN CINCINAL Despre necesitatea dezvoltării cu precădere a industriei grele Partidul Muncitoresc Român, înte­­meindu şi politica sa pe cunoaşterea legilor obiective ale dezvoltării socie­tăţii, conduce poporul nostru în opera de construire a socialismului. Călăuzindu se după teoria marxist­­leninistă, după pild­a şi experienţa gloriosului Partid Comunist al Uni­unii Sovietice, partidul nostru ne în­vaţă că­­socialismul poate fi construit numai pe baza marii producţii maşini­zate Numai o asemenea producţie, atît la oraşe cît şi la sate, poate, să asigure creşterea rapidă a producţiei şi a productivităţii muncii, crearea unei abundenţe de produse industriale şi agricole, făurirea unei , vieţi imbel­şugate pentru toţi cei­ ce muncesc Esenţial, în această privinţă este crearea în primul rînd a­ unei puter­nice industrii grele cu pivotul ei, in­dustria constructoare de maşini Po­trivit metodei socialiste de industria­lizare, opera de industrializare socia­listă trebuie să înceapă cu dezvolta­rea industriei grele, a producţiei mij­loacelor, de producţiei asigurîndu se totodată acesteia in mod continuu un ritm mai rapid de dezvoltare faţă de ramurile care produc bunuri de con­sum. De ce este necesară creşterea cu precădere a industriei grele ? Orice societate ca să se poată dez­volta trebuie să realizeze reproducţia lărgită, adică să producă din nou, pe o scară tot mai largă, bunurile mate­riale necesare traiului omenesc Con­diţia hotărîtoare a realizării reproduc­ţiei pe scară din ce în ce mai largă este creşterea cu precădere a produc­ţiei mijloacelor de producţie. Numai prin dezvoltarea în primul rînd a acestui sector al economiei, în care se produc metal, maşini, utilaje, cărbune, petrol etc., pot fi asigurate construi­rea de fabrici şi uzine noi, înlocuirea maşinilor şi utilajelor care s-au uzat în procesul de producţie, ca şi a combus­tibilului consumat, lărgirea fabricilor şi uzinelor existente­­ intr un cuvînt creşterea continuă a producţiei. „Pen­tru a lărgi producţia.. . a arătat V. I Lenin — trebuie produse mai întîi mijloace de producţie, iar pen­tru aceasta trebuie, prin urmare, lăr­git sectorul producţiei sociale care produce mijloace de producţie“. Aceste principii au fost puse de partidul nostru la temelia întregii sale politici economice. Insuşindu-şi cu însufleţire această politică, oamenii muncii au obţinut succese însemnate în dezvoltarea industriei grele: în anii primului cincinal producţia de fontă a crescut cu peste 80% , faţă de 284.000 tone în 1938, producţia de oţel a ajuns la 785.000 tone în 1955. S-au construit şi pus în funcţiune o uzină cocso-chimică, o instalaţie de semicocs, două furnale noi, sunt în curs de construcţie un nou furnal, mai mare decit toate ce­lelalte, o oţelărie nouă, a cărei pro­ducţie va fi aproape egală cu întreaga producţie actuală de oţel a ţării Producţia de cărbune a cres­cut de la 2 800.000 tone în 1938 la 6.300.000 tone în 1955, cea de petrol de la, 6.600.000 la 10.560.000 tone. S-a dezvoltat industria chimică, pentru care există o puternică bază de ma­terii prime in ţară , faţă de 1938, pro­ducţia de gaz metan a crescut de 13 ori, cea de acid sulfuric de peste 2 ori etc Pe baza planului de electrificare a ţării, elaborat de partid, a fost creată o puternică baza energetică. Produc­ţia de energie electrică, care a cres­cut de aproape 4 ori faţă de 1938, se află cu un pas înaintea dezvoltării restului industriei, asigurind dezvol­tarea rapidă a tuturor ramurilor ei. Industria grea ,­­ izvorul bunei stări a poporului Necesitatea dezvoltării cu precădere a industriei grele în socialism este determinată de cerinţele legii econo­mice fundamentale a socialismului. După cum se­ ştie, scopul producţiei socialiste este satisfacerea maximă a nevoilor materiale şi culturale mereu crescînde ale întregii societăţi Calea realizării acestui scop este creşterea şi perfecţionarea necontenită a pro­ducţiei pe baza tehnicii celei mai înalte. Dar cum se poate asigura aceasta ? Prin dezvoltarea cu precă­dere a industriei grele, cu pivo­tul ei, industria constructoare de ma­şini, însăşi experienţa ţării noastre confirmă cu prisosinţă rolul hotărîtor al industriei constructoare de maşini în creşterea şi perfecţionarea produc­ţiei pe baza progresului tehnic. Este un mare succes al politicii partidului faptul că în anii regimului democrat-popular a fost creată şi s-a dezvoltat o industrie constructoare de maşini. Ţara noastră, care în trecut importa 95% din maşinile necesare, a ajuns să producă o mare parte din necesarul în utilaj şi maşini — strun­guri, rulmenţi, utilaj minier,, turbine, utilaj pentru construcţii şi transport etc. România îşi asigură astăzi între­­gul utilaj petrolifer necesar, expor­tăm chiar asemenea utilaj în diferite ţări din Europa şi Asia A fost creată şi s-a dezvoltat industria electroteh­nică Tocmai pe baza dezvoltării in­dustriei constructoare de maşini a fost posibilă înzestrarea cu maşini şi uti­laje perfecţionate, în bună parte pro­duse în ţară, a 79 de întreprinderi noi, precum şi lărgirea şi reutilarea teh­nică a întreprinderilor din dife­ritele­ ramuri ale economiei Aceasta a făcut cu putinţă creşterea produc­tivităţii muncii cu 40%, producţia in­dustriala globală a ţării noastre ajun­­gînd în 1955 să întreacă de 2,9 ori cel mai înalt nivel, atins sub capitalism. Un rol hotărîtor în obţinerea tuturor acestor succese l-a avut ajutorul fră­ţesc şi multilateral acordat ţării noa­stre de marea putere socialistă U.R.S.S. Sprijinindu-ne în dezvoltarea industriei grele, Uniunea Sovietică ne-a pus la dispoziţie instalaţii indus­triale complexe, maşini unelte, pre­fabricate şi materii prime, documen­taţie tehnică, specialişti calificaţi. Numai dezvoltarea cu precădere a industriei grele poate să asigure dezvoltarea continuă a industriei uşoare şi alimentare, ca şi a agriculturii, a transporturilor, ra­muri de care depinde nemijlocit im­bunătăţirea aprovizionării populaţiei. Pe baza dezvoltării cu precădere a industriei grele, producţia industriei noastre uşoare a putut creşte de la 104.000.000 m.p. ţesături bunii... in 1938, la 245.000.000 m.p. în 1955, de la 11.200.000 perechi încălţăminte în 1950 la 17.700.000 perechi în 1955.­­ însemnătatea deosebită a dezvoltă­rii cu precădere a i­ndustriei grele de­curge şi din faptul că ea constituie cheia pentru îndeplinirea măreţei sarcini de transformare socialistă a agriculturii Tocmai datorită dezvol­tării cu precădere a industriei grele a fost cu putinţă obţinerea unor a­­semenea succese în mecanizarea agri­culturii, cu crearea a 220 S.M.- uri, înzestrarea agriculturii cu aproape 30.000 tractoare (exprimate în trac­toare convenţionale) Astfel s-a creat o puternică bază tehnico-materia­lă pentru continua dezvoltare şi întărire a sectorului socialist din a­­gricultură, pentru convingerea ţără­nimii muncitoare asupra foloaselor muncii mecanizate, pe mari întinderi de pămînt, pentru sporirea conside­rabilă a producţiei agricole. Drept rezultat al creşterii producţiei industriale şi agricole, anul 1955 a fost primul an fără cartere. Circulaţia mărfurilor a crescut, s-a înfăptuit o primă reducere de preţuri, aprovizio­narea oamenilor muncii s-a îmbunătă­ţit simţitor Industria grea este, aşadar, teme­lia temeliilor întregii economii naţio­nale, izvorul creşterii neîncetate a bunei stări a tuturor oamenilor mun­cii Necesitatea dezvoltării cu precă­dere a industriei grele este determi­nată, totodată, de cerinţele legii dez­voltării planice proporţionale, a eco­nomiei naţionale ; dezvoltarea cu pre­cădere a industriei grele asigură dez­voltarea armonioasă, proporţională, a tuturor ramurilor economiei In acelaşi timp, creşterea industriei grele poate avea loc numai cu condiţia dezvoltării proporţionale a tuturor ramurilor economiei. Rămîne­rea­­în urmă a celorlalte ramuri ar pro­duce disproporţii în economia naţio­nală ceea ce ar constitui o frînă pen­tru dezvoltarea întregii economii, im­plicit a industriei grele Se înţelege că pentru lichidarea acestor dispropor­ţii se poate ivi necesitatea ca ramurile rămase în urmă să fie dezvoltate un timp în ritm accelerat Aceasta nu este însă în contradicţie cu faptul că baza de neclintit a dezvoltării economiei socialiste este creşterea cu precădere a industriei grele Dimpotrivă, tocmai dezvoltarea continuă a industriei grele creează condiţiile pentru ridicarea ra­murilor rămase în urmă, căci pentru ca ele să progreseze rapid este nevoie să fie înzestrate cu maşini şi utilaje moderne, iar acestea sunt furnizate de industria grea Industria grea creează baza mate­rială pentru desfăşurarea cu succes a ofensivei socialismului asupra capita­lismului în economia naţională. Ea dă posibilitate creşterii rapide şi întăririi formelor economice socialiste în indus­trie, agricultură, comerţ, le asigură a­­cestora superioritatea necesară pen­tru a întrece şi a învinge sectorul ca­pitalist din economie. Dezvoltarea cu precădere a produc­ţiei mijloacelor de producţie este aşa­dar o necesitate obiectivă în opera de construire a socialismului. Lenin a ară­tat că dezvoltarea cu precădere a pro­ducţiei mijloacelor de producţie în comparaţie cu producţia mijloacelor de consum are caracter de lege econo­mică în condiţiile înfăptuirii reproduc­ţiei lărgite Politica de dezvoltare cu precădere a industriei grele nu este o „campanie" oarecare, care ar depinde de o anumită conjunctură, ci o po­litică permanentă, decurgînd din li­nia generală a partidului clasei mun­citoare, din esenţa politicii sale ba­zate pe învăţătura marxist-leninistă. Condiţiile noi în care ţara noa­stră ca şi celelalte ţări de democra­ţie populară construiesc socialismul — ale ajutorului puternic şi mul­tilateral acordat de marea Uniu­ne Sovietică, ale colaborării frăţeşti şi coordonării planurilor de dezvoltare economică între ţările lagărului so­cialist­­ creează posibilitatea ca fie­care ţară să-şi concentreze atenţia în­deosebi asupra acelor ramuri ale in­dustriei grele a căror dezvoltare este cel mai mult favorizată de condiţiile naţionale resurse de materii prime, experienţă acumulată, cadre specializa­te etc — ţinînd seama atît de interesul propriu, cît şi de al celorlalte ţări care construiesc socialismul. Dar dez­voltarea în ritm accelerat a industriei grele este o necesitate pentru oricare ţară, care construieşte socialismul De dezvoltarea industriei in gene­ral şi a industriei grele în special este legată consolidarea continuă a teme­liilor social-politice ale statului celor ce muncesc. Dezvoltarea marii indu­strii are ca rezultat creşterea nume­rică a clasei muncitoare, întărirea ro­lului ei de clasă conducătoare a sta­tului Este semnificativ faptul că în ţara noastră, clasa muncitoare, care reprezenta în 1947 aproape un milion de oameni, a ajuns în 1955 la circa două milioane. Totodată, creşterea industriei grele, dînd posibilitatea sporirii ajutorului dat ţărănimii muncitoare pe linia pro­ducţiei, trimiterii la sate a tot mai multe mărfuri industriale şi la oraşe a tot mai multe produse agricole ob­ţinute pe baza înzestrării masive a agriculturii cu tehnica modernă, duce la intensificarea schimbului între oraş şi sat, la întărirea bazei economice a alianţei clasei muncitoare cu ţărăni­mea muncitoare, alianţă ce constituie temelia regimului democrat-popular Este interesul ţărănimii muncitoare de a sprijini pe măsura posibilităţilor ei crescute opera de industrializare socialistă, luptînd pentru sporirea producţiei agricole, necesară aprovizio­nării populaţiei cu alimente şi indus­triei cu materii prime, îndeplinindu-şi la timp obligaţiile faţă de stat, lărgind legăturile de schimb cu oraşul pe ca­lea comerţului de stat şi cooperatist. Dezvoltarea continuă a industriei grele este chezăşia independenţei eco­nomice a ţării faţă de sistemul capi­talist, chezăşia independenţei şi su­veranităţii naţionale. ea asigură po­sibilitatea întăririi capacităţii de apă­rare a patriei noastre iubitoare de pace. Credincios principiilor coexis­tenţei paşnice a diferitelor sisteme so­­cial-economice, partidul nostru ne învaţă că dezvoltarea cu precădere a industriei grele are o mare însemnă­tate în întrecerea economică dintre aceste sisteme Victoria socialismului în această întrecere paşnică depinde de dezvoltarea economică necontenită a tuturor ţărilor socialiste, de pro­gresul lor tehnic neîntrerupt, de ob­ţinerea unei productivităţi superioare a muncii şi de ridicarea continuă, pe această bază, a nivelului de trai al celor ce muncesc — toate acestea fiind condiţionate de dezvoltarea cu precădere a industriei grele. Dezvoltarea industriei grele— cauză a întregului popor Poporul nostru muncitor se pregă­teşte acum pentru cel de-al 2-lea cin­cinal, care va marca o nouă treaptă în ridicarea nivelului tehnic al prod­uc­­ţiei în toate ramurile economiei naţio­nale, va asigura pe această bază un nou şi puternic avînt al producţiei, îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale celor ce muncesc. Partidul arată că creşterea cu precădere a industriei grele nu este o chestiune care se re­zolvă numai prin stabilirea unor anu­mite proporţii în repartizarea de fon­duri băneşti, în investiţii. Masele muncitoare sunt chemate să înfăptu­iască dezvoltarea cu precădere a in­dustriei grele prin munca lor de zi cu zi. Deşi în cursul primului cincinal s-au realizat progrese însemnate în dezvol­tarea industriei grele, există totuşi ră­­mâneri în urmă în industria oţelului, a cărbunelui, a materialelor de con­strucţii. Este o datorie de onoare a tuturor muncitorilor şi tehnicienilor din industria grea să lupte pentru folosirea la maximum a tehnicii exis­tente, pentru punerea în valoare a tuturor rezervelor interne, în scopul sporirii producţiei şi productivităţii muncii. Pentru succesul operei de dezvoltare cu precădere a industriei grele trebuie acumulate mijloacele băneşti necesare, principalul izvor al acestora fiind ve­niturile industriei naţionalizate­ ale comerţului socialist O însemnătate deosebită pentru sporirea acumulărilor au introducerea unui regim sever de economii, scăderea sistematică a pre­ţului de cost al producţiei, creşterea productivităţii muncii Partidul mobi­lizează masele de muncitori şi tehni­cieni din toate ramurile industriei să lupte neobosit pentru mărirea produc­tivităţii muncii, pentru reducerea pre­ţului de cost, calea sigură a creşterii cantităţii de produse, a reducerii pre­ţului lor de vânzare şi deci a ieftinirii mărfurilor, a ridicării nivelului de trai. Trebuie intensificate eforturile pen­tru accelerarea ritmului progresului tehnic, deoarece, cu toate realizărle obţinute în această privinţă, mai avem mult de făcut pentru a ajunge la nivelul tehnicii mondiale Lupta pentru ridicarea necontenită a nivelu­lui tehnic al producţiei, pentru înfăp­tuirea pe scară tot mai largă a meca­nizării şi automatizării proceselor de producţie, pentru perfecţionarea neîn­cetată a tehnologiei producţiei, pentru introducerea stăruitoare şi rapidă în producţie a realizărilor ştiinţei şi teh­nicii din ţară şi din străinătate.-- este o sarcină centrală a oamenilor muncii. Cu deosebită ascuţime se pune sar­cina creşterii pregătirii tehnice a mun­­citorilor şi tehnicienilor, a formării de cadre noi de muncitori calificaţi şi de specialişti Partidul cere tuturor organizaţiilor de partid sindicale, conducerilor admi­nistrative ale întreprinderilor să asi­gure larga dezvoltare a întrecerii so­cialiste, să popularizeze şi să răspîn­­dească larg şi în mod sistematic me­todele înaintate şi experier­ţa frun­taşilor ■ producţiei, astfel încît ele să devină un­ bun al tuturor. Dezvoltarea industriei grele este cauza scumpă a întregului nostru po­por muncitor înfăptuind sarcinile puse de partid în domeniul dezvoltării in­dustrieii grele, oamenii muncii din ţara noastră vor obţine noi succese în lupta pentru constru­irea socialismului. M. ANGELESCU Nr. 7:7. Im Editura de stat pentru literatura politică a apărut : In colecţia „In ajutorul celor ce urmează cercurile de politică curentă" . Cauza păcii și colaborării inter­nationale este de neînvins. 24 pag 20 bani Locuințe pentru muncitorii din gospodăriile de stat CRAIOVA (coresp „Scinteii“).­­ La unele gospodării de stat din regiu­nea Craiova s-au terminat şi dat în fo­losinţă toamna aceasta noi case de lo­cuit. Numai la gospodăria de stat Afu­maţi au fost terminate de curînd 7 case cu cîte 2 apartamente 14 familii de oameni ai muncii de la gospodăria de stat Deveselu, ra­ionul Caracal s au mutat in locuinţe noi Printre noii locatari sunt şi me­canicii Matei Constantin şi Dumitre­­scu Ion, brigadierul de tractoare Po­­povici Nicolae, brigadierul viticol Cantaragiu Tudor, îngrijitorul de cai Fiorea Alexandru şi alţii. Tot la a­­ceastă gospodărie s au mai terminat încă două locuinţe, care vor fi date în folosinţă zilele acestea la 4 fa­milii. De asemenea, la gospodăria de stat Moţăţei vor fi terminate pînă la sfîrşitul anului alte 4 case cu cîte 2 apartamente. Biblioteca raională din Hunedoara Peste 2.200 de oameni ai muncii sunt astăzi cititori ai bibliotecii centrale raionale din Hunedoara. Colectivul de conducere al acestei biblioteci raionale acordă o deosebită atenţie popularizării cărţii. In a­­cest scop, de curînd a fost des­chisă o expoziţie a cărţii cu tema „Tehnica sovietică în ajutorul celor ce muncesc“ In cadrul bibliotecii se or­ganizează periodic recenzii şi consfă­tuiri cu cititorii Prin grija colectivu­lui de conducere al bibliotecii raionale au fost organizate 34 biblioteci de casă şi 12 biblioteci mobile. GH. MARINOVIC! corespondent voluntar Premieră pe scena Teatrului de Stat din Oraşul Stalin ORAŞUL STALIN (coresp. „Scin­teii“).-- Intr-una din­ serile trecute, colectivul Teatrului de stat din Oraşul Stalin a prezentat in premieră come­dia „Nunta cu zestre“ a scriitorului sovietic N. Diakonov Piesa a fost pusă în scenă de regizorul Mihail Pascal Rolurile principale au fost in­terpretate de Stanca Braha, Virgil Fătu, Andrei Harmancu, Mihail Po­­pescu, Nunuţa Hodoş şi alţii. Sesiune de examene de diploma Ministerul Învăţămîntului aduce la cunoştinţă absolvenţilor fostelor şcoli medii tehnice, din seriile 1954 şi 1955, care n-au promovat examenul de di­plomă, că în lunile ianuarie-februarie 1956 se instituie o sesiune de examene de diplomă Aceste examene se vor ţine pe centre stabilite de ministerele ce au tutelat şcolile respective, la una sau două unităţi din actualele şcoli tehnice sau tehnice de maiştri. Toţi absolvenţii care doresc să se prezinte la aceste examene trebuie să se adre­seze ministerului tutelar pentru infor­maţii privind ținerea examenului.

Next