Scînteia, ianuarie 1956 (Anul 25, nr. 3484-3506)

1956-01-05 / nr. 3484

O importantă condiţie pentru folosirea deplină a tehnicii in agricultură Raportul de activitate al Comitetu­lui Central la Congresul al ll-lea al P M.R. a trasat oamenilor muncii din agricultură sarcinile realizării unui pu­ternic avînt in dezvoltarea sectorului socialist din agricultură, unei consi­derabile creşteri a producţiei agricole vegetale şi animale. In îndeplinirea acestor sarcini pe care oamenii muncii le-au primit cu Însufleţire, un rol important îl au şi S.M.T.-­ rile şi gospodăriile agricole de stat. Dezvoltarea masivă şi progresul agriculturii nu pot fi concepute fără mecanizarea largă a principalelor pro­cese de producţie din toate ramurile agriculturii. în acest scop, pe lingă lărgirea re­ţelei de S.M.T.-uri şi mărirea capacităţii parcului de tractoare, este nevoie de folosirea cit mai productivă a mijloa­celor tehnice existente, încă din primăvară, staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile de stat trebuie să treacă la înfăptuirea practică a acestor sarcini, să-şi îmbu­nătăţească efectiv munca. O condiţie de bază pentru folosirea din plin a tehnicii o constituie asigu­rarea încă de pe acum a funcţionă­rii neîntrerupte a tractoarelor şi ma­şinilor agricole în tot timpul anului. Niciodată în restul anului nu poate fi o perioadă mai favorabilă pentru revizuirea şi repararea temeinică a în­tregului parc de maşini şi tractoare d­ecît în timpul iernii. Experienţa mecanizatorilor şi a uni­tăţilor fruntaşe ca staţiunile de ma­şini şi tractoare din Turnişor-Sibiu, Roman, gospodăriile de stat Urleasca, Dragalina şi altele dovedeşte că cu cît maşinile şi tractoarele sînt mai bine puse la punct în timpul iernii, cu atît în restul anului ele pot fi folosite fără întrerupere şi cu întreaga capa­citate de lucru ; în acest fel, mecani­zatorii pot să ridice considerabil pro­ductivitatea muncii şi să reducă preţul de cost, pot da o contribuţie puternică la sporirea recoltelor, la transforma­rea socialistă a agriculturii. Anul trecut la S.M.T.-Turnişor- Sibiu reparaţiile au fost terminate încă de la 14 ianuarie. La aceasta a contribuit faptul că în atelier munca a fost organizată după metoda de re­paraţii pe ansamble iar retribuirea muncii a fost făcută după sistemul în «'­corii', în­tregul colectiv, antrenat in întrecere, a căutat să îndeplinească în mod ritmic reparaţiile după planul de muncă şi graficele stabilite. Lucrînd cu maşini bine reparate şi îngrijite, mecanizatorii de la S.M.T.­­Turnişor au îndeplinit sarcina de plan anuală în proporţie de 115,2%, au rea­lizat o productivitate medie anuală pe tractor convenţional de 307 hantri (cu 15,2% mai mare decît cea planificată), iar preţul de cost pe hantru a fost re­dus cu 12%, faţă de cel planificat. S.M.T.-ul a executat lucrările agricole la timp şi de bună calitate, contribuind la obţinerea de recolte bogate. Sute de mecanizatori, brigăzi în­tregi au realizat anul trecut peste 1.000 de bantri de fiecare tractor, toc­mai datorită faptului că au pornit în primăvară cu maşinile şi tractoarele bine revizuite şi reparate. Cum ar fi putut însă S.M.T.-Orbeas­­ca să obţină asemenea rezultate cînd din primele zile de lucru ale primăve­rii mai multe tractoare s-au defectat in brazdă, datorită reparaţiilor de mîn­­tuială, făcute „în asalt" la sfîrşitul ier­nii trecute ? Nu e de mirare că în tim­pul lucrărilor în cîmp conducătorii a­­cestui S.M.T. au trebuit să alerge de colo colo, să dreagă şi să cîrpească, iar planul n-a fost realizat decît în proporţie de 52% în primăvară, 57,72% in vară şi 32,26% în toamnă. Asemenea lipsuri, caracteristice şi S.M.T.-ului Topologu, G.A.S.-Toporu ş a., pot şi trebuie să fie lichidate. Faptul că în 1955 au fost construite, numai în S.M.T.-uri, 92 ateliere moder­ne de reparaţii, în afară de cele 75 construite în 1954, că S.M.T.-urile şi gospodăriile de stat au primit nume­roase maşini-unelte şi aparataj de a­­telier creează condiţii ca reparaţiile să fie făcute la timp şi de cea mai luna calitate. Ce se cere insă pentru aceasta? In primul rînd, este necesară o or­ganizare exemplară a muncii în atelie­rele de reparaţii, aplicîndu-se în cît mai multe ateliere metoda sovietică de reparaţii pe ansamble şi subansamble de piese şi organe, metodă care asi­gură ritmicitatea reparaţiilor, îmbu­nătăţirea calităţii lor şi creşterea cali­ficării muncitorilor La S.M.T.­Ciorani s-au organizat şi dotat din timp pos­turile de lucru pentru aplicarea me­todei sovietice de reparaţii pe ansam­ble, se dă atenţie folosirii din plin a utilajului, controlului calităţii repara­ţiilor ; totodată s-a acordat atenţie îm­bunătăţirii condiţiilor de muncă şi de viaţă ale muncitorilor. Aci, pînă acum au fost reparate zece trac­toare şi numeroase pluguri, semă­nători, cultivatoare etc. Bine se desfă­şoară reparaţiile şi la S.M.T.-Mihai Viteazu, Făurei, Roman, la G.A.S.-Pie­­troiu, Justin Georgescu, Dîlga ş.a. în schimb, la S.M T.-Mihail Kogălnicea­­nu, la S.M.T.-Comişani, la G.A.S.-De­­veselu, la atelierul regional Gostat- Botoşani ş. a. reparaţiile merg ane­voios. Aceasta se datoreşte defectuoa­sei organizări a muncii în ateliere, oamenii aleargă după o cheie sau piesă ore întregi. Este de datoria direcţiilor generale S.M.T. şi Gostat din Ministerul Agri­culturii şi Silviculturii, a serviciilor regionale S.M.T. şi a trusturilor regio­nale Gostat să ia toate măsurile pen­tru desfăşurarea în bune condiţii a re­paraţiilor, îndrumînd şi controlînd permanent munca unităţilor ce le a­­parţin. Unităţilor care se lovesc de lip­suri şi greutăţi trebuie să li se dea un sprijin efectiv pentru a face repa­raţiile la vreme. Un rol important în pregătirea par­cului de maşini şi tractoare pentru noul an agricol il­au centrele meca­nice, atelierele regionale Gostat şi într­eprinderile industriale care au sar­cina să repare motoare şi tractoare pentru agricultură. Ele sunt datoare să facă reparaţii de cea mai bună cali­tate, să reducă costul reparaţiilor. Ritmul şi calitatea reparaţiilor sunt determinate în mare măsură de apro­vizionarea cu piese de schimb. De a­­ceea, întreprinderile industriale care au sarcini în această direcţie trebuie să livreze la timp piese de schimb şi materiale de bună calitate, pe sorti­mente şi în cantităţile stabilite. Acea­sta nu înseamnă însă că unităţile care repară motoare şi tractoare pot să aş­tepte totul de-a gata „de la centru“. Posibilităţile interne de recond­ionare şi chiar de confecţionare a unor piese trebuie să fie folosite din plin ; de ase­menea, trebuie lichidate stocurile su­­pranormative de piese, făcîndu-se schimburi între unităţi. Controlul calităţii reparaţiilor n­u poate fi lăsat numai în seama comi­siilor de recepţie, ci trebuie să fie o preocupare de zi cu zi a inginerilor mecanici-şefi, a mecanicilor-controlori, a şefilor de ateliere etc. ; ei sunt datori să controleze calitatea fiecărei piese reparate pe fiecare fază de operaţie. Acum, în iarnă, cînd toţi mecaniza­torii sunt în unităţi, este perioada cea mai favorabilă pentru instruirea lor profesională; ei trebuie îndrumaţi şi ajutaţi să urmeze cursurile de califi­care, să cunoască bine maşinile lu­crînd efectiv la reparaţii. Punerea la punct a maşinilor şi trac­toarelor, ridicarea calificării tractoriş­tilor depind intr-o mare măsură de munca organizaţiilor de partid, a or­ganelor sindicale şi U.T.M. Acolo unde se desfăşoară o intensă muncă politi­­co-educativă în rîndul mecanizatorilor, pentru ca ei să înţeleagă marele rol ce le revine în sporirea producţiei a­­gricole şi in transformarea socialistă a satului, mecanizatorii obţin succese însemnate în producţie şi totodată işi sporesc cîştigul. Comitetele regionale şi raionale de partid au datoria să sprijine mai puternic organizaţiile de bază şi pe organizatorii de partid din S.M.T.-uri şi G.A.S. în vederea unei temeinice organizări a întrecerii socia­liste, pentru mobilizarea întregului co­lectiv în lupta pentru pregătirea exem­plară a parcului de maşini şi tractoare, a largii popularizări a experienţei frun­taşilor şi a metodelor înaintate în munca de reparaţii. Comitetele regio­nale de partid sunt datoare să anali­zeze periodic stadiul reparaţiilor în S.M.T. şi G.A.S. Îndeplinind sarcinile de mare răs­pundere trasate de Congresul partidu­lui, mecanizatorii vor face ca pe ogoa­rele patriei să crească rod mai bogat, iar satele să se dezvolte, vor contri­bui la construirea socialismului, la ri­dicarea nivelului de trai al întregu­lui popor. TELEGRAMA Tovarăşului WILHELM FILCK Preşedintele Republicii Democrate Germane Cu prilejul aniversării a 80 de ani, vă rog, stimate tovarăşe preşedinte, să primiţi felicitările cele mai calde şi urări de viaţă îndelungată, pentru a continua cu succes munca dumneavoastră rodnică pe care o desfăşuraţi în slujba înfloririi şi unităţii poporului german, în slujba păcii între po­poare. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Dr. PETRU GROZA Cu privire la relaţiile economice romîno-chineze Ca rezultat al discuţiilor purtate de delegaţiile guvernamentale ale ambe­lor ţări în spirit prietenesc şi înţele­gere reciprocă, la 3 ianuarie 1956 s-a semnat la Bucureşti Acordul privind livrările reciproce de mărfuri între R.P. Chineză și R.P. Rom­înă pe anul 1956­ In conformitate cu listele anexate la acord, R.P. Chineză va livra în R.P. Romînă cositor, azbest, iută, fire de bumbac, lînă, piei, minereu de fier, produse alimentare etc., necesare eco­nomiei noastre naţionale. R.P. Romînă va livra în R.P. Chi­neză termocentrale electrice, instalaţii de foraj de mare adîncime, tractoare, cazane cisterne, produse petroli­fere etc. Volumul schimburilor de mărfuri prevăzut în Acordul pe 1956 este sim­ţitor majorat faţă de volumul Acor­dului pe 1955,­ contribuind în felul a­cesta la dezvoltarea continuă a eco­nomiei ambelor ţări. Acordul a fost semnat din partea română de Nicolae Anghel, locţiitor al ministrului­­ Comerţului Exterior, iar din partea R. P. Chineze de către Ke Bo-nian, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti. (Agerpres) i­ io.uc .0 proletari din Toate ţările, uniţi, va­i Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXV Nr. 3434 Joi 5 ianuarie 1956 4 PAGINI — 20 BANI O nouă maşină de filat bumbac Tehnica romînească a înregistrat recent o invenţie deosebit de impor­tantă în domeniul filaturilor : o nouă maşină de filat bumbac. Noul agregat, care este o încunu­nare a muncii depuse timp de mai mulţi ani de către un colectiv alcă­tuit din inginerii Andrei Cristian, Pa­vel Balagui şi Andrei Benedek, lau­reaţi ai Premiului de Stat, funcţio­nează pe baza unui principiu cu totul nou în filarea bumbacului şi este î­nică în foiul ei. Viteza de lucru a maşinii depăşeşte cele mai mari viteze cunoscute pînă acum în tehnica mon­dială a filării bumbacului. Importanţa economică a acestei maşini reiese şi din faptul că producţia realizată este cu 260 la sută mai mare în compara­ţie cu producţia maximă ce se poate obţine la cele mai moderne maşini de filat, iar productivitatea muncii creşte cu zeci de procente, firele filate cu noua mașină fiind numai de calitate superioară. (Agerpres) Se dezvoltă mişcarea inovatorilor GALAŢI (coresp. „Scînteii“). έ­n vederea realizării sarcinilor privind spo­rirea productivităţii muncii, construc­torii şantierului naval Galaţi dezvoltă mişcarea de inovaţie pentru perfecţio­narea procesului de producţie. In luna decembrie, cabinetul tehnic a organizat „săptămîna inovatorului“, în cadrul că­reia au fost prezentate un număr de 21 propuneri de inovaţii, raţionalizări şi perfecţionări tehnice. O importanţă deosebită acordă ino­vaţiilor constructorii acestui şantier naval după studierea documentelor Congresului al II-lea al partidului. Ast­fel, chiar în perioada de la Congres încoace, ei au făcut cîteva propuneri ale inovaţii, din care unele au şi fost experimentate. Dispozitivul pentru curbarea brîielor de la şlepuri şi re­morchere, conceput de tîmplarul Ilie Olaru, în afară de faptul că reduce consumul de material lemnos, sporește totodată productivitatea muncii cu peste 50%. Dispozitivul adaptabil la bormașina pneumatică pentru tăierea rapidă a diverselor materiale — placaj, panel, bachelită, ebonită, etc. la bordul vaselor, conceput de utemis­­tul Valeriu Voiculescu, ridică produc­tivitatea muncii cu peste 200%. Muncitori, tehnicieni şi ingineri din staţiuni de maşini şi tractoare şi gospodării agricole de stat Faceţi reparaţii de cea mai bună calitate la tractoare şi maşinile agricole, pregătiţi-vă temeinic pentru introducerea largă a mecanizării lucrărilor agricole, contribuind astfel la obţinerea de recolte mari! Hotărîrile Congresului partidului însufleţesc pe oamenii muncii în lupta pentru noi succese în producţie Cu 25 la sută mai multe piese pentru pompe de injecţie SINAIA (coresp. „Scînteii"), — încă din primele zile ale noului an, colectivul uzinei „I. C. Frimu“-Sinaia, dornic să contribuie la înfăptuirea hotărîrilor Congresului partidului, a obţinut o înaltă productivitate a muncii. In ultimul timp, aproape 20% din numărul maşinilor din sectoarele A şi C au fost prevăzute cu dispozitive mo­derne. Astfel dispozitivele de strîn­­gere rapidă reduc cu 20—40% timpii auxiliari la prinderea pieselor pe ma­şină și desprinderea lor. In sectorul C toate mașinile liniei nr. 8 sunt do­tate cu dispozitive pentru prelucrarea simultană a mai multor piese. Aici, brigada atemistului Ilje Popîrlan a produs în primele două zile ale anu­lui cu 150% piese peste plan. In uzină s-au confecţionat, după do­cumentaţie sovietică, aiezoare de tip modern — în scară — cu o geometrie şi un tratament îmbunătăţit, care per­mit efectuarea deodată a trei operaţii de alezat. Un astfel de alezor poate fi folosit la alezarea a 200—300 bucşe pentru elemente în loc de 10-20 cît se realizau cu un alezor de tip vechi. In primele două zile ale anului 1956, colectivul uzinei a produs peste plan cu aproape 25% mai multe pompe de injecţie şi piese de schimb. Obiectivele politico -economice ale celui de-al doilea plan cincinal Sarcina fundamentală a celui de-al doilea F­ilan cincinal este făurirea economiei socia­­iste unitare în care, pe baza dezvoltării con­tinue a industriei socialiste, să se asigure transformarea socialistă a agriculturii, astfel ca în 1960 sectorul socialist în agricultură să fie preponderent, atît ca suprafaţă cît şi ca producţie-marfă. Obiectivele politico-economice ale celui de-al doilea plan cincinal sunt următoarele: a) Dezvoltarea economiei naţionale a Re­publicii Populare Române în scopul ridicării necontenite a nivelului de trai şi de cultură al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. b) Dezvoltarea cu prioritate a industriei mijloacelor de producţie şi îndeosebi a acelor ramuri ale industriei grele care au asigurată baza de materii prime în ţară: industria petro­lului, chimică, energetică, siderurgică, metale­lor colorate, cărbunelui. In industria constructoare de maşini se va pune un accent deosebit pe dezvoltarea pro­ducţiei de serie, prin cooperarea şi specializa­rea întreprinderilor ; c) Ridicarea nivelului tehnic în toate ramu­rile economiei naţionale şi obţinerea unei creşteri considerabile a productivităţii muncii în industrie, transporturi, prin : — Folosirea mai complectă a capacităţilor de producţie existente şi perfecţionarea utila­jelor, maşinilor şi agregatelor în funcţiune. — Introducerea treptată a tehnicii noi şi a procedeelor tehnologice superioare începînd cu întreprinderile care au un rol determinant în ramura de producţie respectivă. In acest scop se vor generaliza metodele avansate de mun­că folosite de fruntaşii în producţie ; în dome­niul perfecţionării tehnologiei se vor introduce cu perseverenţă mecanizarea complexă şi au­tomatizarea proceselor de producţie în princi­palele întreprinderi ; o atenţie deosebită se va da creşterii accentuate a indicilor de folosire a utilajelor.­­ Dezvoltarea producţiei în scrie, prin spe­­­cializarea şi cooperarea întreprinderilor îndeo­sebi în industria constructoare de maşini şi industria electrotehnică, pîrghiile principale de utilare a economiei naţionale cu maşini, utilaj, agregate şi aparate perfecţionate. Rezultatul acestor măsuri trebuie să fie o reducere simţitoare a cheltuielilor de produc­ţie şi de circulaţie în economie. d) Sectorul socialist în agricultură să re­prezinte aproximativ 60—70% din producţia­­marfă agricolă vegetală şi animală, sporirea producţiei agricole vegetale şi animale atît în sectorul socialist, cît şi în sectorul micii pro­ducţii de mărfuri, prin mecanizare şi folosirea îngrăşămintelor chimice, prin creşterea randa­mentelor la hectar, prin dezvoltarea irigaţiilor şi prin sporirea suprafeţei arabile şi agricole; mărirea productivităţii muncii în agricultură micşorîndu-se cantitatea de muncă cheltuită pe unitate de produs agricol. e) Dezvoltarea industriei bunurilor de con­sum (republicane şi locale) pe baza materiilor prime, precum şi prin folosirea din ce în ce mai largă a fibrelor sintetice şi a maselor plastice fabricate în ţară; îmbunătăţirea sim­ţitoare a calităţii şi sortimentelor mărfurilor; f) Dezvoltarea comerţului de stat şi coope­ratist, intensificarea schimburilor de mărfuri între oraşe şi sate, între sectorul socialist de stat şi sectorul micii producţii de mărfuri ; g) Intensificarea mişcării cooperatiste a micilor producători de mărfuri din sate şi din oraşe, atît prin cooperaţia de consum cît şi prin cooperaţia de producţie meşteşugărească ; h) Lărgirea şi consolidarea bazei materiale a culturii, învăţămîntului, sănătăţii, educaţiei ştiinţifice, culturii fizice şi sportului. Acestea sunt principiile directoare, pe baza cărora se va desfășura în al doilea plan cinci­nal activitatea oamenilor muncii sub conduce­rea partidului, în vederea continuei dezvoltări a economiei și culturii, a construirii socialis­mului în patria noastră. (Din Raportul de activitate^ ^al C­C, al P.M.R. expus" de "toiuh­arm Olt. Gheorgin­u-Dej la Con­gresul al ll-lea al partidului). Studierea documentelor Congresului PLOEŞTI (coresp. „Scînteii“). — In vederea cunoaşterii temeinice de către toţi activiştii şi membrii de par­tid a istoricelor documente ale celui de-al ll-lea Congres al partidului, Co­mitetul orăşenesc de partid Ploeşti a organizat cu toţi secretarii organizaţii­lor de partid din uzinele, fabricile şi rafinăriile, instituţiile şi cartierele oraşului studierea Raportului de acti­vitate al C. C. al P. M. R. Cei 350 secretari de organizaţii de bază şi activişti ai comitetului orăşenesc de partid, care iau parte la studierea a­­cestui document, sunt împărţiţi în 11 grupe de studiu. Fiecare grupă de stu­diu este condusă de un membru al bi­roului comitetului orăşenesc de partid şi de un activist bine pregătit şi cu experienţă în munca de partid. După ce se va termina studierea Raportu­lui, se vor studia Statutul P.M.R. şi celelalte documente ale Congresului. Biroul Comitetului orăşenesc de par­tid Ploeşti controlează îndeaproape felul cum se desfăşoară studierea a­­cestor documente. Raportul C.C. al P.M.R. este citit şi discutat în grupuri de muncitori In raionul Griviţa Roşie din Capi­tală, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, oamenii muncii studiază cu viu interes documentele celui de-al II-lea Congres al P.M.R. Salutind cu entu­ziasm hotărîrile istorice ale Congresu­lui, muncitorii şi tehnicienii îşi expri­mă voinţa de a munci cu perseverenţă pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. Pentru ca Raportul C.C. al P.M.R. să fie cunoscut de toţi muncitorii, or­ganizaţia de partid de la întreprin­derea „Boleslaw Bierut“ a organizat studierea acestuia în grupuri de mun­citori. In mod deosebit s-a accentuat asupra problemelor avînd legătură cu munca întreprinderii. In cadrul adu­nărilor ce au avut loc, mai mulţi mun­citori au scos la iveală o serie de lip­suri în producţie, care au împiedicat creşterea productivităţii muncii în în­treprindere ; ei au criticat pe munci­torii care se abat de la disciplina muncii. Alţi muncitori au criticat conducerea întreprinderii şi comitetul sindical pentru că nu s-au îngrijit de introdu­cerea normelor tehnice la toate locu­rile de muncă. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la „Boleslaw Bierut“ s-au angajat să lupte cu hotărîre pentru creşterea continuă a productivităţii muncii şi re­ducerea preţului de cost. Mecanizatorii îşi analizează activitatea în lumina documentelor Congresului GAEŞTI (coresp. „Scînteii“). „ Acum cîteva zile, mecanizatorii de la S.M.T.-Greci şi-au analizat activi­tatea în lumina problemelor»- cuprinse în Raportul C.C. al P.M.R. prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul al ll-lea al P.M.R. Mecanizatorii care au luat cuvîntul, după ce şi-au manifestat hotărîrea de a lupta pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de Congres, au scos în evidenţă o serie de lipsuri din activitatea S.M.T.-ului. Tractoristul Marin Ganciu, de pildă, a arătat că unii dintre tractoriştii care au lucrat pămînturile gospo­dăriei colective din comuna Vişina au făcut lucrări de proastă calitate. Strungarul Vasile Cîţă a arătat că, faţă de posibilităţile de care dispune S.M.T.-ul, reparaţiile sunt mult rămase în urmă. Pentru a putea folosi în­treaga capacitate de lucru a maşini­lor agricole trebuie ca reparaţiile să fie făcute cît mai grabnic şi de bună calitate. In încheiere, tov. Cîţă a che­mat pe tractorişti să înveţe temeinic în timpul iernii în cadrul cursurilor profesionale şi politice din staţiune. Alţi participanţi la discuţii au scos în evidenţă o serie de lipsuri privind aprovizionarea brigăzilor, în timpul campaniilor agricole, cu hrană, com­bustibil şi piese de schimb. Organizaţia de bază şi conducerea S.M.T.-ului studiază măsurile pentru lichidarea lipsurilor semnalate. Mecanizatorii la luci SUCEAVA (coresp. „Scînteii“).­­ La marginea oraşului Dorohoi se înalţă­­noile construcţii ale S.M.T.-ului, care au fost date în folosinţă doar de cîteva săptămîni. Acum, mecani­zatorii de la S.M.T.-Dorohoi lucrează în condiţii mult mai bune ca înainte. In ateliere au fost instalate strungu­rile, maşinile de găurit, forja, iar în hala de montare a tractoarelor un pod rulant. încă din prima zi a noului an, mecanizatorii au început să lu­creze cu avînt. In atelierul mecanic munca este or­ganizată după metoda reparaţiilor pe ansamble. In secţia de montare, la unul dintre tractoare lucrează meca­nizatorul Gheorghe Leonte, fruntaş în campania agricolă ca şi în cea de re­paraţii. Alături, la un alt tractor, lu­crează de zor tinerii Constantin Bortă şi Nicolae Cojocaraşu. La secţia de spălare şi demontare a tractoarelor, la ajustaj şi rodaj se desfăşoară o muncă intensă. Prin hăr­nicia lor, mecanizatorii de la S.M.T.­­Dorohoi au reuşit să repare complect în ultimele zile 6 tractoare, a­semă­nătoare, iar alte 12 tractoare au fost demontate şi trimise pentru a fi repa­rate la centrele mecanice. întocmesc planul de producţie pe anul 1956 IAŞI (coresp. „Scînteii“).­ Consi­liul de conducere al gospodăriei co­lective din Pribeşti, raionul Codăeşt­i, a trecut zilele acestea la întocmirea proiectului de plan de producţie pe a­­nul 1956. Lucrările sunt mult uşurate, întrucît numeroşi colectivişti au făcut o serie de propuneri preţioase. Enea Ion şi Panaite Constantin, de pildă, au pro­pus să se prevadă în planul de pro­ducţie să se însămînţeze o suprafaţă mai mare de sfeclă de zahăr, deoarece, în anul 1955, gospodăria a a realizat din cultura sfeclei de zahăr 70.600 lei şi 2.335 kg. zahăr. Aflînd că gospodăria colectivă din Feteşti a realizat din valorificarea cînepii cîte 18.000 lei la hectar, unii colectivişti au propus să se prevadă în planul de producţie să se însămin­­ţeze 10 ha. cu cînepă pe care s-o con­tracteze cu statul. Pe baza propunerilor s-a stabilit ce suprafaţă va fi însămînţată cu să­­mînţă hibridă de porumb. S-a prevă­­zut de asemenea ca numărul stupilor să crească de la 48 la 70, iar supra­faţa cultivată cu vie de la 4 ha. la 8 ha. In planul de producţie va fi pre­văzută şi electrificarea gospodăriei. încălţăminte din materiale economisite Muncitorii şi tehnicienii fabricii de încălţăminte „N. Bălcescu" din Capi­tală, de unde a pornit iniţiativa de a spori producţia de încălţăminte din aceeaşi cantitate de materie primă, acordă o mare atenţie realizării de economii. In aceste zile, colectivul fabricii munceşte cu sîrguinţă, în întrecerea socialistă, hotărît să obţină noi izbînzi în îndeplinirea sarcinilor ce-i revin din noul plan cincinal. Printre fruntaşii luptei pentru realizarea de economii se află cunoscutul croitor de piele N. Militaru, care în cinstea Congresului partidului a economisit o cantitate de piele din care s-au croit, în plus, a­­proape 190 perechi de încălțăminte. In primele două zile ale noului an el a economisit 159 dm.p. piele. Folosind metoda de îmbinare a ti­parelor numerelor mari cu cele mici tov. Ion Dinu a economisit, în pri­mele 2 zile ale anului, piele din care s-au croit, în plus, 10 perechi de în­călţăminte. Economii însemnate au realizat şi tov. D. Dinescu, Aneta Hel­vig şi alţii. LAUREATI Al PREMIULUI DE STAT AL R. P. R. Ing. PAUL DEAC Dintr-un colectiv de ingine tehnicieni căruia i s-a acorda mlu pentru proiectarea sl­i­­­rea maşinii „Combină“ penti pre­lucrat carcase de electromif­­zare. LUCIA STURZA BULANDRA artistă a poporului Premiul l-a fost acordat pentru geaţiile artistici­ realizate In anul Acad. MIHAI RENIUC Fremiu­ i-a fost acordat pentru volumul de versuri „ Mărul ?­­lingă drum“. A.MîxRFI SZ­­OTKA itmM­­.a fost acordat pentru " Piur® »Se na- » 0 idee“. , Acad. prof. dr. GHEORGHE MACOVEI Premiul i-a fost acordat pentru lucrarea „Geologie stratigrafică".

Next