Scînteia, februarie 1956 (Anul 25, nr. 3507-3531)

1956-02-01 / nr. 3507

ANUL XXV Nr. 3507 Miercuri 1 februarie 1956 4 PAGINI — 20 BANI Marea forţă » a orînduirii socialiste Marea forţă a statului sovietic con­stă in mersul înainte neîntrerupt, cu paşi gigantici, al economiei şi culturii socialiste. Acest progres necontenit şi neabătut izvorăşte din însăşi structura şi legea fundamentală a societăţii so­cialiste, în şirul anilor din urmă, 1955 ocupă un loc deosebit in viaţa poporului so­vietic. El este anul strălucitei încu­nunări a celui de-al 5-lea cincinal al Ţării Socialismului şi, totodată, în­truchiparea acelei solide temelii de realizări de pe care poporul sovietic porneşte, încrezător în puterile sale, la traducerea în viaţă a unui nou cin­cinal, de şi mai măreţe victorii. Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. cu privire la dez­voltarea economiei U.R.S.S. pe 1955 face bilanţul marilor realizări ale acestui an. Sub înțeleaptă conducere a Partidului Comunist al Uniunii So­vietice, popoarele sovietice au realizat anul trecut un puternic avînt al indus­triei grele, al industriei producătoare de mărfuri de consum, al agriculturii, al tuturor ramurilor culturii, al nive­lului de trai. Producţia globală a în­tregii industrii sovietice a crescut cu 12% faţă de anul 1954 şi cu 85% faţă de anul 1950. în sectorul mijloacelor de producţie creşterea realizată în decurs de cinci ani este de 91%. N-au trecut nici patru decenii — răs­timp infim în istoria unui popor — de cînd Lenin a spus : „Singura bază ma­terială a socialismului poate fi marea industrie mecanizată, care este capa­bilă să reorganizeze şi agricultura. Dar nu ne putem mărgini la această teză generală. Trebuie s-o concreti­zăm“. Şi poporul sovietic a concreti­­zat-o, transformînd-o într-una din cele mai măreţe realităţi ale timpului nostru. în 1955 baza materială a socialismu­lui s-a întărit şi mai mult, industria grea dezvoltindu-se cu precădere. Industria de maşini — pivotul in­dustriei grele — a înzestrat economia sovietică şi in acest an cu un echipa­ment industrial modern şi de prim rang, accentuînd caracterul de mare putere industrială al Uniunii Sovie­tice. Faţă de anul precedent industria de maşini a U.R.S.S. a produs, în 1955, turbine hidraulice mari în pro­porţie de 122%, maşini unicale de for­jat şi presat — 186%, autoturisme — 114%, etc. Se ştie ca în condiţiile pro­ducţiei uriaşe a Uniunii Sovietice, fiecare procent de creştere înseam­nă un spor imens de producţie. Poporul sovietic a continuat în 1955, cu entuziasmul care caracterizează munca unui popor liber şi stăpîn pe soarta sa, grandioasa sa operă cons­tructivă. Numai in ultimul an au apă­rut pe pămlntul sovietic peste 800 de k­­ari întreprinderi industriale. Uriaşul progres tehnic şi sporirea considerabilă a productivităţii muncii se află la temelia puternicului avint al industriei în Uniunea Sovietică. In toate ramurile economiei naţionale şi-au găsit o largă aplicare cuceririle ştiin­ţei şi tehnicii celei mai înaintate, noile realizări în domeniul automatizării, telemecanicii, radiotehnicii şi electro­­n­cii. Automatizarea proceselor de producţie a devenit principala linie de dezvoltare a industriei sovietice. Ener­­gia atomică şi-a găsit noi utilizări în scopuri paşnice in industrie, agricul­tură, medicină. Industria constructoare de maşini din U.R.S.S. a realizat în acest an noi tipuri de maşini de cal­cul electronice, printre care şi o ma­şină care — adaptată — efectuează traduceri din engleză în rusă. Profund interesaţi în progresul teh­nic, veşnic in căutarea noului, oamenii muncii din U.R.S.S. au contribuit şi în acest an la mersul înainte al teh­nicii cu un enorm număr de invenţii, inovaţii şi raţionalizări în vederea spo­ririi continue a productivităţii muncii. În 1955 şi-au găsit aplicare practică nu mai puţin de 1 milion de invenţii şi inovaţii ale oamenilor muncii din industrie, construcţie şi transporturi. Prin eforturile conştiente ale oameni­lor sovietici productivitatea muncii în industrie a crescut cu 8%, iar in con­strucţii cu 10%. Ritmul rapid de dezvoltare a indus­triei grele a imprimat un avînt puter­nic şi industriei de bunuri de larg con­sum. A crescut producţia de ţesături de mătase, bumbac, lină, de confecţii, încălţăminte, produse alimentare etc. Faţă de 1954 producţia de aparate de televiziune a reprezentat 194%, de a­­parate fotografice — 133%, de piane şi pianine — 132%, de frigidere — 161%, de maşini de spălat — 190%. Puternica dezvoltare a industriei stă la baza avintului agriculturii sovie­tice. în 1955 suprafeţele însăminţate au sporit cu 19,7 milioane ha. In ul­timii doi ani colhozurile şi sovhozu­rile au valorificat 33 milioane ha, Al­­minturi înţelenite şi virgine. Recolta globală de porumb-boabe s-a mărit de 3,6 ori. Anul 1955 a fost martorul unei noi creşteri a nivelului de trai şi de cultură al poporului sovietic. Venitul naţional a crescut cu RP­a faţă de 1954. Au crescut de asemenea salariul real şi venitul colhoznicilor. Depunerile popu­laţiei la casele de economii, care au sporit cu peste 5 miliarde ruble doar în cursul anului trecut, oglindesc creş­terea veniturilor băneşti ale muncito­rilor, funcţionarilor şi ţăranilor. La oraşe s-au construit case de locuit cu o suprafaţă locativă de 35 milioane m. p., iar la sate alte 600.000 de case pentru colhoznici. Succese însemnate au fost de ase­menea dobindite în toate domeniile culturii socialiste. Statul sovietic — ale cărui gran­dioase succese constituie o întărire considerabilă a lagărului păcii şi so­cialismului — ne oferă azi tabloul unei imense forţe puse în slujba păcii. Con­ştient de tăria sa, poporul sovietic susţine cu devotament politica guver­nului sovietic de coexistenţă şi între­cere paşnică intre socialism şi capita­lism, politică îndreptată spre consoli­darea păcii şi colaborării internaţio­nale, împotriva „războiului rece“. Un contrast izbitor faţă de situaţia economică a Ţării Socialismului pre­zintă economia statelor capitaliste. In vreme ce economia sovietică cunoaşte o înflorire continuă, fără precedent, în statele capitaliste ramuri întregi ale industriei şi agriculturii sunt clătinate de vinturile instabilităţii. Instabilitatea economică a devenit dealtfel o caracte­ristică a capitalismului de după răz­boi. în S.U.A., de pildă, după al doi­lea război mondial s-a produs de două ori reducerea producţiei: prima dată, în anii 1948—49, producţia industrială a coborît cu 189/6, iar a doua oară — în 1953— 54 — a coborît cu 10%. Gra­dul de exploatare şi intensificare a muncii se agravează neîncetat. In Sta­tele Unite numai 1% din populaţie dispune de 59% din avutul naţional, pe cînd marea majoritate a populaţiei — 87% — dispune de numai 8% din avutul naţional. Oamenii sovietici, încheind cu mîn­­drie patriotică bilanţul muncii lor din anul 1955, nu se mulţumesc cu cele rea­lizate. Partidul comunist îndrumă for­ţele poporului sovietic in lupta pen­tru noi succese în construcţia econo­mică şi culturală. Proiectul Directivelor noului cincinal pune în faţa oameni­lor sovietici sarcini şi mai grandioase în ce priveşte continua şi puternica creştere a tuturor ramurilor economiei naţionale — pe baza dezvoltării cu precădere a industriei grele, a progre­sului tehnic neîntrerupt şi a ridicării neîncetate a productivităţii muncii — în ce priveşte un avînt rapid al produc­ţiei agricole şi ridicarea considerabilă a bunei stări materiale şi a nivelului cultural al poporului sovietic. In cinstea Congresului al XX-lea al P.C.U.S. în uzinele şi fabricile sovie­tice clocoteşte întrecerea socialistă pentru realizarea sarcinilor noului cin­cinal, pentru scoaterea la iveală a noi şi noi rezerve in producţie, pentru li­chidarea cit mai rapidă a lipsurilor. Poporul român, care cu ajutorul Uni­unii Sovietice construieşte socialismul în ţara sa, găseşte în minunatele în­făptuiri ale poporului sovietic confir­marea faptului că drumul pe care a pornit — drumul construirii unei eco­nomii socialiste unitare la oraşe şi la sate, drumul progresului tehnic şi al sporirii productivităţii muncii, drumul făuririi unei noi culturi — este sin­gurul drum just care duce la înfăptui­rea celor mai înalte aspiraţii de viaţă liberă şi fericită. Victoriile istorice ale poporului sovietic constituie un puter­nic imbold pentru oamenii muncii din ţara noastră în îndeplinirea măreţe­lor sarcini pe care Congresul al ll-lea al Partidului Muncitoresc Român le-a pus în faţa poporului nostru in vede­rea asigurării propășirii și întăririi scumpei noastre patrii, a ridicării nivelului de trai al celor de muncesc. Plenara Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. R. Marţi au continuat lucrările plena­rei Consiliului Central al Sindicate­lor din R.P.R. La discuţii, pe marginea raportu­lui prezentat în prima zi a plenarei de către tovarăşul Gheorghe Apostol, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., au luat parte numeroşi activişti sindicali, conducă­tori ai ministerelor, fruntaşi în pro­ducţie, care au făcut observaţii cri­tice şi propuneri preţioase în vederea îmbunătăţirii activităţii organizaţiilor sindicale. . Plenara a adoptat o hotărîre prin care aprobă raportul prezentat de to­varăşul Gheorghe Apostol. Tov. Stelian Moraru, vicepreşedinte al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., a prezentat raportul cu privire la executarea bugetului miş­cării sindicale pe anul 1955 şi pro­iectul de buget pe anul 1956. Raportul privind executarea buge­tului Asigurărilor Sociale de Stat pe anul 1955 și proiectul de buget pe anul 1956 a fost prezentat de tov. Liuba Chişinevschi, secretar al Con­siliului Central al Sindicatelor din R.P.R. Lucrările plenarei se încheie astăzi. (Agerpres) Prezentarea filmului sovietic „Prietenia marilor popoare“ Marţi seara, la Casa prieteniei ro­­mâno-sovietice, ambasada Uniunii So­vietice la Bucureşti a prezentat filmul documentar în culori „Prietenia mari­lor popoare“ realizat de operatorii ci­nematografici sovietici cu prilejul vi­zitei tovarăşilor N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov în India. Au asistat membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, membri ai Con­siliului general A.R.L.U.S., personali­tăţi ale vieţii ştiinţifice, artistice şi culturale, reprezentanţi ai organizaţii­lor obşteşti, ziarişti români şi străini. Au fost de faţă membri ai ambasa­dei Uniunii Sovietice. Filmul a fost prezentat de A. A. Epi­­sev, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Filmul documentar în culori „Prie­tenia marilor popoare“ a fost primit cu deosebită căldură de cei prezenţi. (Agerpres) Pregătiri în vederea desfăşurării recensămîntului în Capitală In vederea asigurării unei cît mai bune desfăşurări a recensămîntului — care începe în ziua de 21 februarie a.c. — se fac o serie de pregătiri. In cele 8 raioane ale Capitalei sînt repartizaţi circa 7200 recenzori din unităţi economice şi social-culturale, precum şi din ministere şi adminis­traţii centrale. Ei vor fi instruiţi în 4 serii, pînă la 8 februarie. De la 27 ianuarie a început instruc­tajul seriei a II-a. In acelaşi timp Comisia de recensă­­mînt a Capitalei a efectuat sectori­­zarea şi schiţele străzilor. La aceste lucrări au luat parte circa 1200 ca­dre didactice şi colective tehnice. In prezent, la comisiile raionale de re­­censămînt se procedează la reparti­zarea materialului necesar recenzori­­lor în mape. Acestea conţin fişe de recensămînt, dovezi de recensămînt, agenda recenzorului, instrucţiuni şi borderouri centralizatoare. De ase­menea, în momentul de faţă — pen­tru a veni în ajutorul recenzorilor — colective speciale din cadrul comisii­lor raionale de recensămînt complec­­tează lista clădirilor din fiecare sec­tor în care îşi vor exercita activita­tea recenzorii. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale vor sprijini în per­manenţă secţiunea culturală a Sfatu­lui popular al Capitalei în munca ce o duce pentru popularizarea recensă­mîntului. De asemenea, ele se vor ocupa de antrenarea comisiilor artis­tice raionale şi de echipele de artişti amatori din întreprinderi în legătură cu problemele privind popularizarea recensămîntului. Totodată s-au mai luat măsuri pentru buna desfăşurare a agitaţiei vizuale. Concursul pe ţară al formaţiilor artistice sindicale In aceste zile se desfăşoară fa­za pe întreprin­deri a celui de-al IV-lea concurs pe ţară al forma­ţiilor artistice de amatori ale sin­dicatelor. In cadrul pro­gramului artistic desfăşurat luni după amiază la uzinele „Mao Tze­­dun“ din Bucu­reşti au fost pre­zentate coruri, jocuri populare şi comedia „Meşte­rul". In clişeu. E­chipa de dansuri a uzinei execută un­ joc ardelenesc din regiunea Cluj. In Interiorul ziarului:­ ­ Sofia Ghiatinfova — „Citadela sfă­­rîmată” pe scena Teatrului Comsomo­­lului leninist din Moscova .(pag. 2-a). Constantin Ionescu —­ Terminarea construcţiilor începute — prima noas­tră sarcină .(pag. 2-a). R. Atanasiu — Sporirea productivi­tăţii muncii, îndatorire de seamă a S.M.T. — Despre activitatea S.M.T.­­Hagieni şi S.M.T.­Slobozia (pag. 2 a). Ziua presei ungare (pag. 3­ a) Candidaţii Frontului Democraţiei Populare, candidaţii poporului: In Regiunea Autonomă Maghiară — de A. Almăşan (pag. 3 a), Raportul lui Ciu Eu-lai la sesiunea Comitetului pe întreaga Chină al Con­siliului Consultativ Politic Popular­­(pag. 3-a). În Adunarea Naţională franceză• — Guy Mollet a prezentat lista noului guvern şi a expus programul guver­nului (pag. 4-a). O nouă iniţiativa 3 U­ R.S.& In­ lupta pentru apărarea păcii şi slăbirea încordării internaţionale — Ecourile presei străine la mesajul adresat de N. A. Bulganin lui D. Eisenhower,­­(pag. 4-a) Propunerile făcute la Praga arată calea spre asigurarea securităţii po­poarelor din Europa (pag. 4-a) La ţărmul Antarctidei '(pag. 4-a) Muncă avîntată pentru îndeplinirea directivelor Congresului partidului Veteranul Combinatului La sectorul turbine de la Combinatul metalurgic Reşiţa lucrează şi tov. Iosif Kustra, unul din cei mai vechi muncitori de aci. Veteranul Combinatului — cum i se mai spune — a calificat pînă acum zeci şi zeci de muncitori. Prin îndemînarea şi conştiinciozitatea cu care lucrează, el işi depăşeşte cu regularitate sarcinile de plan cu cite 100—11­­PR, dind totodată produse de cea mai bună calitate. Din anul 1954 pînă in prezent, acest strungar nu a dat nici un rebut, losif Kustra își va sărbători in­cuind 40 de ani de rodnică activitate la strung. In clișeu. tov. losif Kustra strunjind un arbore de turbină. Roadele bunei organizări a muncii CRAIOVA (coresp. „Scînteii“).­­ Cu cîtva timp în urmă, brigada tinerilor turnători con­dusă de tov. Alexandru Rîciu, de la fabrica „Electroputere“ din Craiova, obţinea o producti­vitate scăzută. Brigada dispunea de două maşini de format, însă din cauză că nu toţi membrii brigăzii cunoşteau bine funcţionarea lor, acestea nu erau folosite din plin. In loc să utilizeze maşina pentru prepararea formelor, unii membri din brigadă, ca, de pildă, muncitorii Florea Mi­­trică, Alexandru Păloiu şi Nedelea Ştefan, exe­cutau această operaţie numai manual. Organizaţia de bază de la secţia turnătorie a socotit că ar fi bine să se analizeze situaţia din brigada lui Alexandru Rîciu şi să se ia mă­suri de îndreptare a lucrurilor. La propunerea organizaţiei de bază s-a format un colectiv com­pus din maistrul Florea Panţuru, şef de echipă, Pantea Marin, Victor Pariş şi alţii, care a stu­diat posibilităţile pe care le are brigada de a-şi îmbunătăţi munca şi a obţine o creştere con­tinuă a productivităţii. Pentru a ajuta pe tova­răşii din brigadă să cunoască temeinic modul în care trebuie folosite maşinile de format şi de preparare a pămînturilor, s-a iniţiat un curs de pregătire teoretică la locul de muncă. De ase­menea, în brigadă au fost luate unele măsuri în ceea ce priveşte organizarea locului de mun­că. Astfel s-au luat măsuri ca formele de turnare să fie aşezate în linie şi nu la întîmplare cum se făcea pînă acum. Rezultatele acestor măsuri n-au întîrziat să se arate. înainte vreme, doi oameni din brigadă abia reuşeau să toarne pe zi 12 pistoane pentru tramvaie. Acum, datorită folosirii mai bune a utilajului, ei reușesc să toarne pe zi cîte 20 pistoane. Realizările metalurgiştilor de la „înfrăţirea“ ORADEA (coresp. „Scînteii“). — Colectivul fabricii de maşini-unelte „înfrăţirea“ din Ora­dea lucrează cu multă însufleţire pentru a da viaţă hotărîrilor Congresului al II-lea al P.M.R. Desfăşurînd larg întrecerea socialistă, muncito­rii de la secţia forjă au reuşit ca în primele 20 de zile ale lunii ianuarie să dea peste sarcinile de pian 5 tone osii de căruţă, 19 tone bile pentru mori, precum şi importante cantităţi de piese pentru diferite maşini-unelte. In fruntea întrecerii se situează forjorii Pantea Alexandru, care în fiecare zi produce peste sar­cinile de plan circa 200 bile pentru mori, Lenarth Ludovic şi Kovács Károly, care îşi depăşesc pla­nul zilnic în medie cu 100%, precum şi echipa condusă de iscusitul forjor Bochiş Constantin, care în fiecare zi dă peste 30 bucăţi osii de că­ruţă peste plan şi a economisit, prin aplicarea metodei de matriţare a capetelor conice de osii de căruţă, o cantitate de 800 kg. oţel. însufleţite angajamente cu prilejul propunerilor de candidaţi ai F. D. P. TIMIŞOARA (coresp. „Scîn­teii“). In adunările de pro­punere a candidaţilor în a­­legerile pentru sfaturile populare, oamenii muncii din întreprinderile, S.M.T.-urile, gospodăriile colective şi sa­tele regiunii Timişoara îşi exprimă hotărîrea de a munci cu toată rîvna pentru traducerea în viaţă a Direc­tivelor cu privire la cel de-al doilea plan cincinal. „Noi muncitorii secţiei a 6-a fierărie a atelierelor principale C.F.R.-Timişoara ne angajăm ca în cinstea alegerilor de deputaţi pentru sfaturile populare să spo­rim producţia cu 10% în fiecare lună“ , a spus to­varăşul Mihai Podeanu la o adunare pentru propunerea candidaţilor F.D.P. La mina Anina, Ion Manu, în numele brigăzii U.T.M. de la mina Ponor, Iordache Cîrlan, în numele brigăzii U.T.M. din secto­rul VIII, s-au angajat să cinstească alegerile de depu­taţi pentru sfaturile popu­lare prin noi tone de căr­bune peste plan, prin spori­rea productivităţii muncii. Susţinînd cu căldură pe candidaţii F.D.P. propuşi, tovarăşul Aladar Bali, şeful atelierului mecanic din ca­drul I.P.R.O.F.I.L.-Balta Să­rată, raionul Caransebeş, s-a angajat în numele secţiei să întreţină în cele mai bune condiţiuni utilajul­­ şi să monteze în cel mai scurt timp maşinile noi primite în întreprindere. Alţi tehnicieni au hotărît să treacă la apli­carea unei noi inovaţii la secţia furnire care să con­tribuie la sporirea producti­vităţii muncii. Mecanizatorii de la S.M.T.­­Biled au hotărît să întîm­­pine alegerile de deputaţi prin noi succese în munca de reparaţii. Fierarul I. Am­brozie s-a angajat ca pla­nul de reparaţii ce revine a­­telierului să fie realizat cu 10 zile înainte de termen, mecanizatorul Ion Braun să depăşească norma la repa­raţii cu 20%. In cinstea alegerilor, co­lectiviştii din comuna Teremia Mare şi-au luat de aseme­nea angajamente concrete. Mulţi dintre ei, printre care Iosif Guth, au arătat că vor munci cu elan pentru a ob­ţine­ rezultate bune la cul­tura mare şi vor căuta să convingă cît mai mulţi ţă­rani muncitori cu gospodărie individuală să formeze înto­vărăşiri sau să intre în gos­podării colective. Colectiviş­tii au hotărît să ia toate mă­surile pentru a pregăti din vreme şi cît mai bine lucră­rile agricole de primăvară. Prin casele alegatorului IAŞI (coresp. „Scînteii“). „ In vederea popularizării alegerilor de deputaţi în sfa­turile populare au fost des­chise mai multe case ale ale­gătorului. Zilnic aceste case sunt vizitate de un mare nu­măr de cetăţeni. Printre ca­sele alegătorului care desfă­şoară o activitate bogată este şi cea deschisă la sediul clubului direcţiei regionale C.F.R., cea de la clubul fa­bricii „Ţesătura", de la ate­lierele C.F.R. „Ilie Pintilie" şi altele. La aceste case agi­tatorii dau zilnic lămuriri cetăţenilor în legătură cu decretul cu privire la ale­geri. Cetăţenii pot consulta o serie de broşuri, Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. la cel de-al doilea Congres etc. Paralel cu începerea mun­cii de agitaţie la casele ale­gătorului, un mare număr de agitatori au început să meargă din casă în casă pentru a vorbi cetăţenilor despre alegerile de la 11 martie. Agitatoarea Elima Vararu de la fabrica „Moldova-Tri­­cotaje“ s-a întîlnit de cu­­rînd cu gospodinele din car­tierul Aurora. Vorbind des­pre însemnătatea alegerilor, ea a popularizat și realiză­rile statului popular din cartier. ÎNALTĂ TENSIUNE P­e piscurile înzăpezite ale * Vulcanului mai stăruie, stră­lucitor in inserare, un briu de raze. Scrutind înălţimile, Dumitru Haita, directorul de complex al trus­tului „Electro-Montaj", îmi a­­rată cu braţul întins un şir de stîlpi metalici ce suie pînă pe creas­tă, dispărind apoi de partea cealal­tă a munţilor. E noua linie aeria­nă de înaltă tensiune care se con­struieşte. Ea va transporta o par­te din energia produsă de marea termocentrală de la Paroşeni, pes­te munţii Vulcan, in Oltenia, noua regiune industrială în continuă în­florire. Aşa cum arată Directivele istoricului Congres al partidului, in cursul celui de-al doilea plan cincinal se vor întinde 3200 km. de reţele de transport şi distribu­ţie a energiei electrice. Aici se aduce la îndeplinire o frîntură din această operă luminoasă. ...Toamna trecută, coloane de constructori suiau pe munte, tăind vad drumului de acces, par­­dosindu-l cu piatră ruptă cu dinamita din stîncă și stră­­juindu-i marginile spre prăpăs­tii cu parapete din trunchiuri de copaci. In urmă urca, vuind, coloana puternicelor tractoare „Kirov", încărcate cu tronsoanele stîlpilor metalici, cu prefabricate din beton, cu tamburi de conduc­tori şi cu multe alte piese. De la început li s-au cerut constructorilor eforturi eroice pen­tru a infringe vitregiile naturii. Construcţia însăşi urma să se în­făptuiască in condiţii excepţiona­le : pentru prima dată, o linie de acest fel traversa lanțul car­patic. Șuvoaiele torenților rupeau drumurile abia săpate, distrugind in citeva­ ceasuri truda de zile în­tregi a zeci de oameni. Adesea le stricau atît de rău, incit trebuiau să caute vaduri noi. Cind a dat gerul, șenilele tractoarelor dera­pau pe pămlntul înghețat.­­Tractorul condus de utemistul * Virgil Savu urca prudent pe marginea versantului prăpăstios. Deodată, remorca grea, încărcată cet tronsonul unui stilp, a alunecat in lături. Tractorul, smucit pe neaș­teptate, a început să derapeze spre rîpă. Savu s-a proptit atunci cu toa­tă puterea în frîne şi a strins du­reros de manşe. Maşina a încreme­nit la un pas de prăpastie. Şeful lo­tului, Ion Uhr, care se găsea prin apropiere, a alergat intr-acolo şi, căutind să pară calm, a rostit as­pru, poruncitor, către tractorist: „Nu slăbi frinele, stai aşa!" Apoi a pornit in goană după ajutoare. Savu simţea că-i plesnesc u­m­­plete. Totuşi n-a slăbit nici o clipă frînele şi manşele Ar fi putut să sară uşor afară. Dar tractorul s-ar fi prăvălit. După cîtăva vreme au so­sit în grabă mai mulţi inşi şi au coborit cu grijă scheletul me­talic de pe remorcă, proptin­­du-l zdravăn între stîncă și spa­tele remorcii. Au decuplat apoi re­morca. Eliberat de greutate, „Ki­­rovul" a zvîcnit, părăsind locu­l primejdiei... Tractoriștii Dumitru Hotoboc, Virgil Savu, Mihai Indreica, Con­stantin Bărburiceanu, tineri cu­rajoşi şi pasionaţi pentru construc­ţie, au dat un examen greu. Ei au transportat cu „Kirov"-urile, peste munte, mai bine de 100 va­goane de materiale. In aceste condiţii grele, toate­­ forţele se cereau unite. In mij­locul constructorilor — majoritatea dintre ei tineri — s-au aflat me­reu cei ciţiva comunişti, in frunte cu directorul complexului, Dumi­tru Haita. Ei au mobilizat întregul colectiv, făcindu-l să acţioneze unit şi hotărît. Utemiştii au pus umărul alături de comunişti. Astfel a luat fiinţă acel nucleu de nădejde, creat din iniţiativa co­muniştilor şi a conducerii şantie­rului, cu ajutorul căruia s-a înche­gat ce o disciplină de fier. Pentru a înlătura timpii neproductivi provo­­caţi de diferite greutăţi şi a mic­şora durata de montare şi ridicare complectă a stîlpilor s-a trecut de grabă la organizarea conlucră­rii între echipe. Rezultatele n-au intirziat: durata ridicării unui stîlp s-a redus, de la 40 de zile, la 15—20 de zile. Constructorilor le-ar fi fost desi­gur mai uşor dacă raionul de par­tid Petroşani şi comitetul de partid al trustului n-ar fi neglijat complect organizarea muncii politice pe şantier. Au gindit probabil că pe un şantier „sezonier“ munca poli­tică poate lipsi. Nici presa nu so­seşte vreme îndelungată la caba­na de pe munte, unde sunt canto­naţi constructorii. Ei muncesc totuşi din greu, se călesc în luptă cu greutăţile. Dar cu cit mai repede şi mai temeinic s-ar desfăşura această călire dacă şi munca politică ar fi la înălţi­mea sarcinilor ! ...Hei-rup! Hei-rup... Ecoul se pierde printre munţi. Urcăm cu greu pînă la stîlpul 42, unde a­­samblorii lui Gheorghe Dumitru se opintesc să scoată din troiene consola de metal ce cintăreşte ci­teva sute de kilograme, pentru a o fixa pe stîlpul culcat pe zăpadă. — In condiţii normale, munca asta se face cu macaraua, dar aici... Şeful echipei, un constructor cam de 30 de ani, mic de statură, mereu agitat, înalţă neputincios din umeri. Complectarea ar fi de prisos. Pe piscul acesta, la o înăl­ţime de aproape 1800 m., cu ce poate fi adusă o macara, dacă nici „Kirov"-ul nu poate răzbate ? în­tregul stilp a fost transportat de la drum pînă aici, piesă cu piesă­, pe o sanie de lemn improvizată, trasă cu granicul de mină. Şi nu numai aici s-a întimplat astfel, ci in 60 la sută din cazuri. Şi totuşi, in luna decembrie, echipa de a­­samblori a depăşit sarcina de plan cu aproape 150* *1», iar în ianuarie victoria nu a fost mai pufin însemnată. Băieţii lui Nico­laescu — mulţi dintre ei ute­­mişti­­ de nădejde, ca Kinde Elemér sau Jozsa Avram — mun­cesc cu însufleţire şi reuşesc ade­sea să realizeze cite două norme. 17­ritz Müller conduce echipa de­­ întins conductorii. E tot un ti­­năr, căruia, deşi iute şi ager, i s-a dus vestea că e socotit ca un bă­­trin in tot ceea ce spune şi face. O găsim stind de vorbă cu doi tineri abia sosiţi pe şantier. Aşa obişnuieşte: să stea pe îndelete de vorbă, cu fiecare nou venit şi să­­ spună de la început, deschis, fără ocol, greutăţile ce-l aşteaptă. Acolo sus, la înălţime, tre­buie să lucrezi şi atunci cind ceaţa deasă te vuneacă, şi cind chiciura te acoperă, şi cind viscolul turbat te smulge de pe stîlpi, lăsindu-te pentru citeva clipe suspendat in aer, agăţat doar de lanţul centurii de siguranţă, să prinzi conductorul in cleme, să fixezi izolatorii, să tragi „la să­geată" conductorii pe un ger ce trece de minus 10 grade. Aşa lucrează cei mai încercaţi jinieri: Martin Schenkel, Vasile Oniceanu, Ion Hărţi şi alţii. Ţie pe piscul cel mai inart se­­ deschide privirilor o privelişte minunată. E semn, soare. Doar vântul suflă tăios dinspre Rete­zat. Faringul străjuieşte la răsă­rit, Godeanul la apus — doi uriaşi înzăpeziţi. O vreme, Dumitru Haita îşi poartă ginditor privirile peste cres­tele înzăpezite, de-a lungul cărora se zăresc, din loc un loc, trunchiu­rile metalice ale stîlpilor încă ne­ridicaţi Mult mai departe se vede mai intii cum se proiectează spre cer snopi de bulgări şi pietre a­­poi se aud rafalele de explozii: oamenii lui Gabor Fănic înfrîng cu dinamita îndărătnicia stincilor, săpind gropile pentru fundaţiile stilpilor. însufleţiţi de chemarea partidu­lui, constructorii cuceresc mereu noi poziţii, neclintiţi in hotărîrea lor de a da cit mai curînd in folo­sinţă importanta linie transportoa­re de energie electrică. — Altădată — ne spune direc­torul complexului — o lucrare ca aceasta ar fi durat 5-6 ani. Spe­cialiştii elveţieni pe care-i angaja statul burghezo-moşieresc, plătin­­du-i cu bani grei, erau interesaţi s-o tărăgăneze cit mai mult pentru a-şi prelungi ciştigurile. Noi ne-am angajat s-o executăm nu­mai intr-o jumătate de an. Vrem s-o dăm gata cu două luni înainte de termenul fixat. Gînditi-vă cine se pot face intr-o oră cu energia electrică in abataje, la extracţia petrolului, la acţionarea maşinilor din uzine şi fabrici... Marea noas­tră bucurie e ca luminile să se a­­prindă cu un ceas mai devreme... I. ........ I. STAVARUS

Next