Scînteia, februarie 1956 (Anul 25, nr. 3507-3531)
1956-02-01 / nr. 3507
ANUL XXV Nr. 3507 Miercuri 1 februarie 1956 4 PAGINI — 20 BANI Marea forţă » a orînduirii socialiste Marea forţă a statului sovietic constă in mersul înainte neîntrerupt, cu paşi gigantici, al economiei şi culturii socialiste. Acest progres necontenit şi neabătut izvorăşte din însăşi structura şi legea fundamentală a societăţii socialiste, în şirul anilor din urmă, 1955 ocupă un loc deosebit in viaţa poporului sovietic. El este anul strălucitei încununări a celui de-al 5-lea cincinal al Ţării Socialismului şi, totodată, întruchiparea acelei solide temelii de realizări de pe care poporul sovietic porneşte, încrezător în puterile sale, la traducerea în viaţă a unui nou cincinal, de şi mai măreţe victorii. Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. cu privire la dezvoltarea economiei U.R.S.S. pe 1955 face bilanţul marilor realizări ale acestui an. Sub înțeleaptă conducere a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, popoarele sovietice au realizat anul trecut un puternic avînt al industriei grele, al industriei producătoare de mărfuri de consum, al agriculturii, al tuturor ramurilor culturii, al nivelului de trai. Producţia globală a întregii industrii sovietice a crescut cu 12% faţă de anul 1954 şi cu 85% faţă de anul 1950. în sectorul mijloacelor de producţie creşterea realizată în decurs de cinci ani este de 91%. N-au trecut nici patru decenii — răstimp infim în istoria unui popor — de cînd Lenin a spus : „Singura bază materială a socialismului poate fi marea industrie mecanizată, care este capabilă să reorganizeze şi agricultura. Dar nu ne putem mărgini la această teză generală. Trebuie s-o concretizăm“. Şi poporul sovietic a concretizat-o, transformînd-o într-una din cele mai măreţe realităţi ale timpului nostru. în 1955 baza materială a socialismului s-a întărit şi mai mult, industria grea dezvoltindu-se cu precădere. Industria de maşini — pivotul industriei grele — a înzestrat economia sovietică şi in acest an cu un echipament industrial modern şi de prim rang, accentuînd caracterul de mare putere industrială al Uniunii Sovietice. Faţă de anul precedent industria de maşini a U.R.S.S. a produs, în 1955, turbine hidraulice mari în proporţie de 122%, maşini unicale de forjat şi presat — 186%, autoturisme — 114%, etc. Se ştie ca în condiţiile producţiei uriaşe a Uniunii Sovietice, fiecare procent de creştere înseamnă un spor imens de producţie. Poporul sovietic a continuat în 1955, cu entuziasmul care caracterizează munca unui popor liber şi stăpîn pe soarta sa, grandioasa sa operă constructivă. Numai in ultimul an au apărut pe pămlntul sovietic peste 800 de kari întreprinderi industriale. Uriaşul progres tehnic şi sporirea considerabilă a productivităţii muncii se află la temelia puternicului avint al industriei în Uniunea Sovietică. In toate ramurile economiei naţionale şi-au găsit o largă aplicare cuceririle ştiinţei şi tehnicii celei mai înaintate, noile realizări în domeniul automatizării, telemecanicii, radiotehnicii şi electroncii. Automatizarea proceselor de producţie a devenit principala linie de dezvoltare a industriei sovietice. Energia atomică şi-a găsit noi utilizări în scopuri paşnice in industrie, agricultură, medicină. Industria constructoare de maşini din U.R.S.S. a realizat în acest an noi tipuri de maşini de calcul electronice, printre care şi o maşină care — adaptată — efectuează traduceri din engleză în rusă. Profund interesaţi în progresul tehnic, veşnic in căutarea noului, oamenii muncii din U.R.S.S. au contribuit şi în acest an la mersul înainte al tehnicii cu un enorm număr de invenţii, inovaţii şi raţionalizări în vederea sporirii continue a productivităţii muncii. În 1955 şi-au găsit aplicare practică nu mai puţin de 1 milion de invenţii şi inovaţii ale oamenilor muncii din industrie, construcţie şi transporturi. Prin eforturile conştiente ale oamenilor sovietici productivitatea muncii în industrie a crescut cu 8%, iar in construcţii cu 10%. Ritmul rapid de dezvoltare a industriei grele a imprimat un avînt puternic şi industriei de bunuri de larg consum. A crescut producţia de ţesături de mătase, bumbac, lină, de confecţii, încălţăminte, produse alimentare etc. Faţă de 1954 producţia de aparate de televiziune a reprezentat 194%, de aparate fotografice — 133%, de piane şi pianine — 132%, de frigidere — 161%, de maşini de spălat — 190%. Puternica dezvoltare a industriei stă la baza avintului agriculturii sovietice. în 1955 suprafeţele însăminţate au sporit cu 19,7 milioane ha. In ultimii doi ani colhozurile şi sovhozurile au valorificat 33 milioane ha, Alminturi înţelenite şi virgine. Recolta globală de porumb-boabe s-a mărit de 3,6 ori. Anul 1955 a fost martorul unei noi creşteri a nivelului de trai şi de cultură al poporului sovietic. Venitul naţional a crescut cu RPa faţă de 1954. Au crescut de asemenea salariul real şi venitul colhoznicilor. Depunerile populaţiei la casele de economii, care au sporit cu peste 5 miliarde ruble doar în cursul anului trecut, oglindesc creşterea veniturilor băneşti ale muncitorilor, funcţionarilor şi ţăranilor. La oraşe s-au construit case de locuit cu o suprafaţă locativă de 35 milioane m. p., iar la sate alte 600.000 de case pentru colhoznici. Succese însemnate au fost de asemenea dobindite în toate domeniile culturii socialiste. Statul sovietic — ale cărui grandioase succese constituie o întărire considerabilă a lagărului păcii şi socialismului — ne oferă azi tabloul unei imense forţe puse în slujba păcii. Conştient de tăria sa, poporul sovietic susţine cu devotament politica guvernului sovietic de coexistenţă şi întrecere paşnică intre socialism şi capitalism, politică îndreptată spre consolidarea păcii şi colaborării internaţionale, împotriva „războiului rece“. Un contrast izbitor faţă de situaţia economică a Ţării Socialismului prezintă economia statelor capitaliste. In vreme ce economia sovietică cunoaşte o înflorire continuă, fără precedent, în statele capitaliste ramuri întregi ale industriei şi agriculturii sunt clătinate de vinturile instabilităţii. Instabilitatea economică a devenit dealtfel o caracteristică a capitalismului de după război. în S.U.A., de pildă, după al doilea război mondial s-a produs de două ori reducerea producţiei: prima dată, în anii 1948—49, producţia industrială a coborît cu 189/6, iar a doua oară — în 1953— 54 — a coborît cu 10%. Gradul de exploatare şi intensificare a muncii se agravează neîncetat. In Statele Unite numai 1% din populaţie dispune de 59% din avutul naţional, pe cînd marea majoritate a populaţiei — 87% — dispune de numai 8% din avutul naţional. Oamenii sovietici, încheind cu mîndrie patriotică bilanţul muncii lor din anul 1955, nu se mulţumesc cu cele realizate. Partidul comunist îndrumă forţele poporului sovietic in lupta pentru noi succese în construcţia economică şi culturală. Proiectul Directivelor noului cincinal pune în faţa oamenilor sovietici sarcini şi mai grandioase în ce priveşte continua şi puternica creştere a tuturor ramurilor economiei naţionale — pe baza dezvoltării cu precădere a industriei grele, a progresului tehnic neîntrerupt şi a ridicării neîncetate a productivităţii muncii — în ce priveşte un avînt rapid al producţiei agricole şi ridicarea considerabilă a bunei stări materiale şi a nivelului cultural al poporului sovietic. In cinstea Congresului al XX-lea al P.C.U.S. în uzinele şi fabricile sovietice clocoteşte întrecerea socialistă pentru realizarea sarcinilor noului cincinal, pentru scoaterea la iveală a noi şi noi rezerve in producţie, pentru lichidarea cit mai rapidă a lipsurilor. Poporul român, care cu ajutorul Uniunii Sovietice construieşte socialismul în ţara sa, găseşte în minunatele înfăptuiri ale poporului sovietic confirmarea faptului că drumul pe care a pornit — drumul construirii unei economii socialiste unitare la oraşe şi la sate, drumul progresului tehnic şi al sporirii productivităţii muncii, drumul făuririi unei noi culturi — este singurul drum just care duce la înfăptuirea celor mai înalte aspiraţii de viaţă liberă şi fericită. Victoriile istorice ale poporului sovietic constituie un puternic imbold pentru oamenii muncii din ţara noastră în îndeplinirea măreţelor sarcini pe care Congresul al ll-lea al Partidului Muncitoresc Român le-a pus în faţa poporului nostru in vederea asigurării propășirii și întăririi scumpei noastre patrii, a ridicării nivelului de trai al celor de muncesc. Plenara Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. R. Marţi au continuat lucrările plenarei Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. La discuţii, pe marginea raportului prezentat în prima zi a plenarei de către tovarăşul Gheorghe Apostol, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., au luat parte numeroşi activişti sindicali, conducători ai ministerelor, fruntaşi în producţie, care au făcut observaţii critice şi propuneri preţioase în vederea îmbunătăţirii activităţii organizaţiilor sindicale. . Plenara a adoptat o hotărîre prin care aprobă raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Apostol. Tov. Stelian Moraru, vicepreşedinte al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., a prezentat raportul cu privire la executarea bugetului mişcării sindicale pe anul 1955 şi proiectul de buget pe anul 1956. Raportul privind executarea bugetului Asigurărilor Sociale de Stat pe anul 1955 și proiectul de buget pe anul 1956 a fost prezentat de tov. Liuba Chişinevschi, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. Lucrările plenarei se încheie astăzi. (Agerpres) Prezentarea filmului sovietic „Prietenia marilor popoare“ Marţi seara, la Casa prieteniei româno-sovietice, ambasada Uniunii Sovietice la Bucureşti a prezentat filmul documentar în culori „Prietenia marilor popoare“ realizat de operatorii cinematografici sovietici cu prilejul vizitei tovarăşilor N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov în India. Au asistat membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, membri ai Consiliului general A.R.L.U.S., personalităţi ale vieţii ştiinţifice, artistice şi culturale, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti, ziarişti români şi străini. Au fost de faţă membri ai ambasadei Uniunii Sovietice. Filmul a fost prezentat de A. A. Episev, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Filmul documentar în culori „Prietenia marilor popoare“ a fost primit cu deosebită căldură de cei prezenţi. (Agerpres) Pregătiri în vederea desfăşurării recensămîntului în Capitală In vederea asigurării unei cît mai bune desfăşurări a recensămîntului — care începe în ziua de 21 februarie a.c. — se fac o serie de pregătiri. In cele 8 raioane ale Capitalei sînt repartizaţi circa 7200 recenzori din unităţi economice şi social-culturale, precum şi din ministere şi administraţii centrale. Ei vor fi instruiţi în 4 serii, pînă la 8 februarie. De la 27 ianuarie a început instructajul seriei a II-a. In acelaşi timp Comisia de recensămînt a Capitalei a efectuat sectorizarea şi schiţele străzilor. La aceste lucrări au luat parte circa 1200 cadre didactice şi colective tehnice. In prezent, la comisiile raionale de recensămînt se procedează la repartizarea materialului necesar recenzorilor în mape. Acestea conţin fişe de recensămînt, dovezi de recensămînt, agenda recenzorului, instrucţiuni şi borderouri centralizatoare. De asemenea, în momentul de faţă — pentru a veni în ajutorul recenzorilor — colective speciale din cadrul comisiilor raionale de recensămînt complectează lista clădirilor din fiecare sector în care îşi vor exercita activitatea recenzorii. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale vor sprijini în permanenţă secţiunea culturală a Sfatului popular al Capitalei în munca ce o duce pentru popularizarea recensămîntului. De asemenea, ele se vor ocupa de antrenarea comisiilor artistice raionale şi de echipele de artişti amatori din întreprinderi în legătură cu problemele privind popularizarea recensămîntului. Totodată s-au mai luat măsuri pentru buna desfăşurare a agitaţiei vizuale. Concursul pe ţară al formaţiilor artistice sindicale In aceste zile se desfăşoară faza pe întreprinderi a celui de-al IV-lea concurs pe ţară al formaţiilor artistice de amatori ale sindicatelor. In cadrul programului artistic desfăşurat luni după amiază la uzinele „Mao Tzedun“ din Bucureşti au fost prezentate coruri, jocuri populare şi comedia „Meşterul". In clişeu. Echipa de dansuri a uzinei execută un joc ardelenesc din regiunea Cluj. In Interiorul ziarului: Sofia Ghiatinfova — „Citadela sfărîmată” pe scena Teatrului Comsomolului leninist din Moscova .(pag. 2-a). Constantin Ionescu — Terminarea construcţiilor începute — prima noastră sarcină .(pag. 2-a). R. Atanasiu — Sporirea productivităţii muncii, îndatorire de seamă a S.M.T. — Despre activitatea S.M.T.Hagieni şi S.M.T.Slobozia (pag. 2 a). Ziua presei ungare (pag. 3 a) Candidaţii Frontului Democraţiei Populare, candidaţii poporului: In Regiunea Autonomă Maghiară — de A. Almăşan (pag. 3 a), Raportul lui Ciu Eu-lai la sesiunea Comitetului pe întreaga Chină al Consiliului Consultativ Politic Popular(pag. 3-a). În Adunarea Naţională franceză• — Guy Mollet a prezentat lista noului guvern şi a expus programul guvernului (pag. 4-a). O nouă iniţiativa 3 U R.S.& In lupta pentru apărarea păcii şi slăbirea încordării internaţionale — Ecourile presei străine la mesajul adresat de N. A. Bulganin lui D. Eisenhower,(pag. 4-a) Propunerile făcute la Praga arată calea spre asigurarea securităţii popoarelor din Europa (pag. 4-a) La ţărmul Antarctidei '(pag. 4-a) Muncă avîntată pentru îndeplinirea directivelor Congresului partidului Veteranul Combinatului La sectorul turbine de la Combinatul metalurgic Reşiţa lucrează şi tov. Iosif Kustra, unul din cei mai vechi muncitori de aci. Veteranul Combinatului — cum i se mai spune — a calificat pînă acum zeci şi zeci de muncitori. Prin îndemînarea şi conştiinciozitatea cu care lucrează, el işi depăşeşte cu regularitate sarcinile de plan cu cite 100—11PR, dind totodată produse de cea mai bună calitate. Din anul 1954 pînă in prezent, acest strungar nu a dat nici un rebut, losif Kustra își va sărbători incuind 40 de ani de rodnică activitate la strung. In clișeu. tov. losif Kustra strunjind un arbore de turbină. Roadele bunei organizări a muncii CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). Cu cîtva timp în urmă, brigada tinerilor turnători condusă de tov. Alexandru Rîciu, de la fabrica „Electroputere“ din Craiova, obţinea o productivitate scăzută. Brigada dispunea de două maşini de format, însă din cauză că nu toţi membrii brigăzii cunoşteau bine funcţionarea lor, acestea nu erau folosite din plin. In loc să utilizeze maşina pentru prepararea formelor, unii membri din brigadă, ca, de pildă, muncitorii Florea Mitrică, Alexandru Păloiu şi Nedelea Ştefan, executau această operaţie numai manual. Organizaţia de bază de la secţia turnătorie a socotit că ar fi bine să se analizeze situaţia din brigada lui Alexandru Rîciu şi să se ia măsuri de îndreptare a lucrurilor. La propunerea organizaţiei de bază s-a format un colectiv compus din maistrul Florea Panţuru, şef de echipă, Pantea Marin, Victor Pariş şi alţii, care a studiat posibilităţile pe care le are brigada de a-şi îmbunătăţi munca şi a obţine o creştere continuă a productivităţii. Pentru a ajuta pe tovarăşii din brigadă să cunoască temeinic modul în care trebuie folosite maşinile de format şi de preparare a pămînturilor, s-a iniţiat un curs de pregătire teoretică la locul de muncă. De asemenea, în brigadă au fost luate unele măsuri în ceea ce priveşte organizarea locului de muncă. Astfel s-au luat măsuri ca formele de turnare să fie aşezate în linie şi nu la întîmplare cum se făcea pînă acum. Rezultatele acestor măsuri n-au întîrziat să se arate. înainte vreme, doi oameni din brigadă abia reuşeau să toarne pe zi 12 pistoane pentru tramvaie. Acum, datorită folosirii mai bune a utilajului, ei reușesc să toarne pe zi cîte 20 pistoane. Realizările metalurgiştilor de la „înfrăţirea“ ORADEA (coresp. „Scînteii“). — Colectivul fabricii de maşini-unelte „înfrăţirea“ din Oradea lucrează cu multă însufleţire pentru a da viaţă hotărîrilor Congresului al II-lea al P.M.R. Desfăşurînd larg întrecerea socialistă, muncitorii de la secţia forjă au reuşit ca în primele 20 de zile ale lunii ianuarie să dea peste sarcinile de pian 5 tone osii de căruţă, 19 tone bile pentru mori, precum şi importante cantităţi de piese pentru diferite maşini-unelte. In fruntea întrecerii se situează forjorii Pantea Alexandru, care în fiecare zi produce peste sarcinile de plan circa 200 bile pentru mori, Lenarth Ludovic şi Kovács Károly, care îşi depăşesc planul zilnic în medie cu 100%, precum şi echipa condusă de iscusitul forjor Bochiş Constantin, care în fiecare zi dă peste 30 bucăţi osii de căruţă peste plan şi a economisit, prin aplicarea metodei de matriţare a capetelor conice de osii de căruţă, o cantitate de 800 kg. oţel. însufleţite angajamente cu prilejul propunerilor de candidaţi ai F. D. P. TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“). In adunările de propunere a candidaţilor în alegerile pentru sfaturile populare, oamenii muncii din întreprinderile, S.M.T.-urile, gospodăriile colective şi satele regiunii Timişoara îşi exprimă hotărîrea de a munci cu toată rîvna pentru traducerea în viaţă a Directivelor cu privire la cel de-al doilea plan cincinal. „Noi muncitorii secţiei a 6-a fierărie a atelierelor principale C.F.R.-Timişoara ne angajăm ca în cinstea alegerilor de deputaţi pentru sfaturile populare să sporim producţia cu 10% în fiecare lună“ , a spus tovarăşul Mihai Podeanu la o adunare pentru propunerea candidaţilor F.D.P. La mina Anina, Ion Manu, în numele brigăzii U.T.M. de la mina Ponor, Iordache Cîrlan, în numele brigăzii U.T.M. din sectorul VIII, s-au angajat să cinstească alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare prin noi tone de cărbune peste plan, prin sporirea productivităţii muncii. Susţinînd cu căldură pe candidaţii F.D.P. propuşi, tovarăşul Aladar Bali, şeful atelierului mecanic din cadrul I.P.R.O.F.I.L.-Balta Sărată, raionul Caransebeş, s-a angajat în numele secţiei să întreţină în cele mai bune condiţiuni utilajul şi să monteze în cel mai scurt timp maşinile noi primite în întreprindere. Alţi tehnicieni au hotărît să treacă la aplicarea unei noi inovaţii la secţia furnire care să contribuie la sporirea productivităţii muncii. Mecanizatorii de la S.M.T.Biled au hotărît să întîmpine alegerile de deputaţi prin noi succese în munca de reparaţii. Fierarul I. Ambrozie s-a angajat ca planul de reparaţii ce revine atelierului să fie realizat cu 10 zile înainte de termen, mecanizatorul Ion Braun să depăşească norma la reparaţii cu 20%. In cinstea alegerilor, colectiviştii din comuna Teremia Mare şi-au luat de asemenea angajamente concrete. Mulţi dintre ei, printre care Iosif Guth, au arătat că vor munci cu elan pentru a obţine rezultate bune la cultura mare şi vor căuta să convingă cît mai mulţi ţărani muncitori cu gospodărie individuală să formeze întovărăşiri sau să intre în gospodării colective. Colectiviştii au hotărît să ia toate măsurile pentru a pregăti din vreme şi cît mai bine lucrările agricole de primăvară. Prin casele alegatorului IAŞI (coresp. „Scînteii“). „ In vederea popularizării alegerilor de deputaţi în sfaturile populare au fost deschise mai multe case ale alegătorului. Zilnic aceste case sunt vizitate de un mare număr de cetăţeni. Printre casele alegătorului care desfăşoară o activitate bogată este şi cea deschisă la sediul clubului direcţiei regionale C.F.R., cea de la clubul fabricii „Ţesătura", de la atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie" şi altele. La aceste case agitatorii dau zilnic lămuriri cetăţenilor în legătură cu decretul cu privire la alegeri. Cetăţenii pot consulta o serie de broşuri, Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. la cel de-al doilea Congres etc. Paralel cu începerea muncii de agitaţie la casele alegătorului, un mare număr de agitatori au început să meargă din casă în casă pentru a vorbi cetăţenilor despre alegerile de la 11 martie. Agitatoarea Elima Vararu de la fabrica „Moldova-Tricotaje“ s-a întîlnit de curînd cu gospodinele din cartierul Aurora. Vorbind despre însemnătatea alegerilor, ea a popularizat și realizările statului popular din cartier. ÎNALTĂ TENSIUNE Pe piscurile înzăpezite ale * Vulcanului mai stăruie, strălucitor in inserare, un briu de raze. Scrutind înălţimile, Dumitru Haita, directorul de complex al trustului „Electro-Montaj", îmi arată cu braţul întins un şir de stîlpi metalici ce suie pînă pe creastă, dispărind apoi de partea cealaltă a munţilor. E noua linie aeriană de înaltă tensiune care se construieşte. Ea va transporta o parte din energia produsă de marea termocentrală de la Paroşeni, peste munţii Vulcan, in Oltenia, noua regiune industrială în continuă înflorire. Aşa cum arată Directivele istoricului Congres al partidului, in cursul celui de-al doilea plan cincinal se vor întinde 3200 km. de reţele de transport şi distribuţie a energiei electrice. Aici se aduce la îndeplinire o frîntură din această operă luminoasă. ...Toamna trecută, coloane de constructori suiau pe munte, tăind vad drumului de acces, pardosindu-l cu piatră ruptă cu dinamita din stîncă și străjuindu-i marginile spre prăpăstii cu parapete din trunchiuri de copaci. In urmă urca, vuind, coloana puternicelor tractoare „Kirov", încărcate cu tronsoanele stîlpilor metalici, cu prefabricate din beton, cu tamburi de conductori şi cu multe alte piese. De la început li s-au cerut constructorilor eforturi eroice pentru a infringe vitregiile naturii. Construcţia însăşi urma să se înfăptuiască in condiţii excepţionale : pentru prima dată, o linie de acest fel traversa lanțul carpatic. Șuvoaiele torenților rupeau drumurile abia săpate, distrugind in citeva ceasuri truda de zile întregi a zeci de oameni. Adesea le stricau atît de rău, incit trebuiau să caute vaduri noi. Cind a dat gerul, șenilele tractoarelor derapau pe pămlntul înghețat.Tractorul condus de utemistul * Virgil Savu urca prudent pe marginea versantului prăpăstios. Deodată, remorca grea, încărcată cet tronsonul unui stilp, a alunecat in lături. Tractorul, smucit pe neașteptate, a început să derapeze spre rîpă. Savu s-a proptit atunci cu toată puterea în frîne şi a strins dureros de manşe. Maşina a încremenit la un pas de prăpastie. Şeful lotului, Ion Uhr, care se găsea prin apropiere, a alergat intr-acolo şi, căutind să pară calm, a rostit aspru, poruncitor, către tractorist: „Nu slăbi frinele, stai aşa!" Apoi a pornit in goană după ajutoare. Savu simţea că-i plesnesc umplete. Totuşi n-a slăbit nici o clipă frînele şi manşele Ar fi putut să sară uşor afară. Dar tractorul s-ar fi prăvălit. După cîtăva vreme au sosit în grabă mai mulţi inşi şi au coborit cu grijă scheletul metalic de pe remorcă, proptindu-l zdravăn între stîncă și spatele remorcii. Au decuplat apoi remorca. Eliberat de greutate, „Kirovul" a zvîcnit, părăsind locul primejdiei... Tractoriștii Dumitru Hotoboc, Virgil Savu, Mihai Indreica, Constantin Bărburiceanu, tineri curajoşi şi pasionaţi pentru construcţie, au dat un examen greu. Ei au transportat cu „Kirov"-urile, peste munte, mai bine de 100 vagoane de materiale. In aceste condiţii grele, toate forţele se cereau unite. In mijlocul constructorilor — majoritatea dintre ei tineri — s-au aflat mereu cei ciţiva comunişti, in frunte cu directorul complexului, Dumitru Haita. Ei au mobilizat întregul colectiv, făcindu-l să acţioneze unit şi hotărît. Utemiştii au pus umărul alături de comunişti. Astfel a luat fiinţă acel nucleu de nădejde, creat din iniţiativa comuniştilor şi a conducerii şantierului, cu ajutorul căruia s-a închegat ce o disciplină de fier. Pentru a înlătura timpii neproductivi provocaţi de diferite greutăţi şi a micşora durata de montare şi ridicare complectă a stîlpilor s-a trecut de grabă la organizarea conlucrării între echipe. Rezultatele n-au intirziat: durata ridicării unui stîlp s-a redus, de la 40 de zile, la 15—20 de zile. Constructorilor le-ar fi fost desigur mai uşor dacă raionul de partid Petroşani şi comitetul de partid al trustului n-ar fi neglijat complect organizarea muncii politice pe şantier. Au gindit probabil că pe un şantier „sezonier“ munca politică poate lipsi. Nici presa nu soseşte vreme îndelungată la cabana de pe munte, unde sunt cantonaţi constructorii. Ei muncesc totuşi din greu, se călesc în luptă cu greutăţile. Dar cu cit mai repede şi mai temeinic s-ar desfăşura această călire dacă şi munca politică ar fi la înălţimea sarcinilor ! ...Hei-rup! Hei-rup... Ecoul se pierde printre munţi. Urcăm cu greu pînă la stîlpul 42, unde asamblorii lui Gheorghe Dumitru se opintesc să scoată din troiene consola de metal ce cintăreşte citeva sute de kilograme, pentru a o fixa pe stîlpul culcat pe zăpadă. — In condiţii normale, munca asta se face cu macaraua, dar aici... Şeful echipei, un constructor cam de 30 de ani, mic de statură, mereu agitat, înalţă neputincios din umeri. Complectarea ar fi de prisos. Pe piscul acesta, la o înălţime de aproape 1800 m., cu ce poate fi adusă o macara, dacă nici „Kirov"-ul nu poate răzbate ? întregul stilp a fost transportat de la drum pînă aici, piesă cu piesă, pe o sanie de lemn improvizată, trasă cu granicul de mină. Şi nu numai aici s-a întimplat astfel, ci in 60 la sută din cazuri. Şi totuşi, in luna decembrie, echipa de asamblori a depăşit sarcina de plan cu aproape 150* *1», iar în ianuarie victoria nu a fost mai pufin însemnată. Băieţii lui Nicolaescu — mulţi dintre ei utemişti de nădejde, ca Kinde Elemér sau Jozsa Avram — muncesc cu însufleţire şi reuşesc adesea să realizeze cite două norme. 17ritz Müller conduce echipa de întins conductorii. E tot un tinăr, căruia, deşi iute şi ager, i s-a dus vestea că e socotit ca un bătrin in tot ceea ce spune şi face. O găsim stind de vorbă cu doi tineri abia sosiţi pe şantier. Aşa obişnuieşte: să stea pe îndelete de vorbă, cu fiecare nou venit şi să spună de la început, deschis, fără ocol, greutăţile ce-l aşteaptă. Acolo sus, la înălţime, trebuie să lucrezi şi atunci cind ceaţa deasă te vuneacă, şi cind chiciura te acoperă, şi cind viscolul turbat te smulge de pe stîlpi, lăsindu-te pentru citeva clipe suspendat in aer, agăţat doar de lanţul centurii de siguranţă, să prinzi conductorul in cleme, să fixezi izolatorii, să tragi „la săgeată" conductorii pe un ger ce trece de minus 10 grade. Aşa lucrează cei mai încercaţi jinieri: Martin Schenkel, Vasile Oniceanu, Ion Hărţi şi alţii. Ţie pe piscul cel mai inart se deschide privirilor o privelişte minunată. E semn, soare. Doar vântul suflă tăios dinspre Retezat. Faringul străjuieşte la răsărit, Godeanul la apus — doi uriaşi înzăpeziţi. O vreme, Dumitru Haita îşi poartă ginditor privirile peste crestele înzăpezite, de-a lungul cărora se zăresc, din loc un loc, trunchiurile metalice ale stîlpilor încă neridicaţi Mult mai departe se vede mai intii cum se proiectează spre cer snopi de bulgări şi pietre apoi se aud rafalele de explozii: oamenii lui Gabor Fănic înfrîng cu dinamita îndărătnicia stincilor, săpind gropile pentru fundaţiile stilpilor. însufleţiţi de chemarea partidului, constructorii cuceresc mereu noi poziţii, neclintiţi in hotărîrea lor de a da cit mai curînd in folosinţă importanta linie transportoare de energie electrică. — Altădată — ne spune directorul complexului — o lucrare ca aceasta ar fi durat 5-6 ani. Specialiştii elveţieni pe care-i angaja statul burghezo-moşieresc, plătindu-i cu bani grei, erau interesaţi s-o tărăgăneze cit mai mult pentru a-şi prelungi ciştigurile. Noi ne-am angajat s-o executăm numai intr-o jumătate de an. Vrem s-o dăm gata cu două luni înainte de termenul fixat. Gînditi-vă cine se pot face intr-o oră cu energia electrică in abataje, la extracţia petrolului, la acţionarea maşinilor din uzine şi fabrici... Marea noastră bucurie e ca luminile să se aprindă cu un ceas mai devreme... I. ........ I. STAVARUS