Scînteia, iunie 1956 (Anul 25, nr. 3610-3636)

1956-06-01 / nr. 3610

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA!­­Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXV Nr. 3610 Vineri 1 iunie 1956 4 PAGINI — 20 BANI Sărbătoarea copiilor lumii „Copiii noştri înfloresc pe trunchiul ♦fu al vieţii noastre. Ei nu sunt un juchet, ci o minunată grădină de meri. Şi această grădină e a noastră“ — apunea plin de înflăcărare strălucitul pedagog sovietic A. S. Makarenko. Construind o societate in care munca şi creaţia devin o necesitate şi un izvor de bună stare, in care nimeni nu poate acapara monopolul fericirii prin privi­legii sau înşelăciune — luptăm ca grădina de care vorbea Makarenko să crească tot mai frumoasă, mai strălu­citoare. Avem o pildă minunată, în înfăp­tuirile din Uniunea Sovietică, denu­mită pe drept cuvînt „ţara copilăriei fericite“. Dacă am putea cuprinde din­­tr-o singură privire întreg teritoriul acestei ţări, am avea o imagine im­presionantă : mii de copii zburdînd pe pisipul fierbinte al plajelor din Cri­­­neea, organizînd jocuri la grădiniţe, în numeroasele tabere pioniereşti, sau Stadioane. Numeroase realizări pentru popii — mărturii ale umanismului so­cialist — întîlneşti în toate ţările de­­procrat-populare.­­ Copilăria este o vîrstă fericită — se spune adeseori. Nu însă pentru acei c­opii pe care lipsurile, mizeria, isto­­riea prematură au pus o grea pecete, pentru acei ai căror mame ascultă pline de îngrijorare cuvintele reacţio­narilor înrăiţi despre „politica de forţă“ şi „necesitatea cursei înar­mărilor“. Care părinte nu se simte cutremurat auzind că în R. F. Ger­mană se vor „dărui“ la 9 mi­lioane de copii medalioane de re­cunoaştere pentru a fi identificaţi în cazul morţii pe cîmpul de luptă ? Nu asemenea veşti pot încălzi ini­mile. Nu poate risipi temerile faptul că în Cipru copiii sunt schin­­jiuiţi şi arestaţi de colonialişti, că bugetul american pe anul 1954-1955 prevedea uriaşa sumă de 44.860.000.000 dolari pentru cheltuieli militare. Dim­potrivă, ideea însufleţitoare a coexis­tenţei paşnice creează speranţa că bu­getele ţărilor vor fi folosite în mai miare măsură pentru a crea copiilor Condiţii mai bune de sănătate, educa­ţie şi învăţămînt. Ataşamentul ţării noastre pentru Cauza păcii este oglindit şi de reali­zările obţinute în domeniul ocrotirii copilului — rud al preocupării parti­dului şi guvernului de a creşte o ge­neraţie sănătoasă, cultă, plină de ome­nie şi capabilă de fapte îndrăzneţe. Ne desparte o culme, pe care am urcat-o doar în 11 ani, de vremurile cînd ţă­ranca muncitoare năştea pe brazda de pămînt fără nici o asistentă medicală, cînd maternitatea era un blestem pen­tru femeia muncitoare, cînd procentul de descreştere al natalităţii înregistra proporţii alarmante. Faptul că ocrotirea mamei şi copi­lului a devenit o importantă problemă de stat este ilustrată de numeroase exemple. Codul Muncii asigură mamei şi copilului asistenţa medicală şi spita­lizare gratuită, iar o hotărîre recentă a guvernului prevede mărirea timpu­lui de concediu al mamelor cu copii bolnavi. Pe tot întinsul ţării a crescut numărul maternităţilor, al caselor de naştere, al dispensarelor şi clinicilor speciale pentru copii, al grădiniţelor sezoniere şi al căminelor de zi. Con­secinţa tuturor acestor înfăptuiri este faptul că mortalitatea infantilă — al cărui procent ridicat constituia pe vre­muri un stigmat al orînduirii burghe­­zo-moșierești — a scăzut în 1955 cu 45,5% fată de 1948. Venirea pe lume a unui copil nu mai este legată de impovărătoarea grijă a zilei de mîine a hranei, îngrijirii lui. Legea ajutorului familial de stat vine in sprijinul familiilor cu mulţi copii şi al mamelor singure. In anii pri­mului cincinal s-a cheltuit pentru aju­torul familial de stat suma de 374 milioane lei. Simţi o adevărată des­fătare cînd vezi copiii înzdrăvenindu­­se în aerul ozonat al munţilor sau prinzînd puteri de la soarele sănătos de pe litoralul mării — altădată locuri de răsfăţ al bogătaşilor. Pentru copiii noştri s-au organizat biblioteci, 18 teatre de păpuşi, numeroase case pio­niereşti cu interesantele lor cercuri de specialitate, Palatul Pionierilor din Capitală — fost palat al regilor unde acum domnesc copii). La aceasta se adaugă înfăptuirile pe linia invăţămîntului, creşterea numă­rului de şcoli elementare şi de 7 ani. Ziua internaţională a copilului ne prilejuieşte bilanţul unor succese re­marcabile, îmbucurătoare şi ne face tot­odată să simţim, în întreaga ei amploare, răspunderea mare pe care o avem faţă de „florile vieţii". In lu­mina acestei răspunderi, fiecare om al muncii, fiecare părinte, educator sau învăţător îşi spune: E loc de mai mult; avem datoria să ne înzecim eforturile ca să creăm copilului cli­matul cel mai favorabil, condiţiile cele mai bune pentru dezvoltarea lui. Pu­tem să ne împăcăm cu gîndul că unele creşe şi cămine de zi sunt prost gospodărite, încadrate cu personal in­suficient, cînd ştim că prin colabora­rea comitetelor de întreprindere, a con­ducerilor administrative şi cu sprijinul comisiilor de femei asemenea stări de lucruri pot fi lichidate ? Nu ne putem împăca nici cu neglijenţele în ce pri­veşte întreţinerea curăţeniei şi a or­­dinei în unele spitale de copii. Fiecare cetăţean aşteaptă din partea cadrelor sanitare din aceste spitale să pună mai mult suflet în apărarea sănătăţii copiilor şi să folosească toate mijloa­cele pentru a preveni bolile. Paşii copilului în viaţă sunt călăuziţi de părinţi şi de şcoală, de organiza­ţiile de pionieri şi de U.T.M. Familia constituie o mare parte a universului copilului. Asupra caracterului acestuia, trebuie să aibă o înrîurire pozitivă raporturile pline de afecţiune şi stimă dintre soţi, exemplul personal în mun­că al părinţilor, consecvenţa şi princi­pialitatea lor in atitudinea faţă de co­pii. învăţătorul şi profesorul au me­nirea, asemeni unor grădinari care apără florile de buruieni şi le ajută in creşterea lor, să se ocupe cu pasiune de instruirea temeinică şi de educarea copiilor cu dragoste şi exigenţă, să cultive la ei tot ce e mai bun, mai preţios, cele mai folositoare deprin­deri. Partidul cere organizaţiilor de U.T.M. din şcoli să nu neglijeze nici un aspect al educaţiei şi instrucţiunii copiilor, să vegheze la dezvoltarea ce­lei mai strînse colaborări între toţi factorii care contribuie la creşterea copilului. Societatea noastră nouă aş­teaptă ca şcoala şi familia, organizaţia de tineret să creeze caractere de oa­meni animaţi de sentimente nobile, disciplinaţi şi plini de avînt creator, cu respect faţă de cei vîrstnici, plini de dragoste faţă de patrie şi de ideea prieteniei între popoare şi a păcii. O mai mare atenţie trebuie să se dea folosirii judicioase a timpului liber al copilului ca el să nu mai fie supraîn­cărcat cu diferite sarcini obşteşti. E necesar de asemenea să fie studiate posibilităţile de a îndruma şi supra­veghea mai îndeaproape pe elevii ai căror părinţi nu pot asigura în timpul cît sînt ocupaţi în producţie îndruma­rea copilului. Copiii au şi ei pretenţiile şi cerin­ţele lor. Ei ar dori — împreună cu părinţii — ca cei ce lucrează în în­treprinderile producătoare de articole pentru copii să lărgească sortimentele, să le facă cît mai atrăgătoare. Celor din fabricile de jucării le adresează cererea să facă lucru durabil, să dea dovadă de mai multă inventivitate în alegerea modelelor şi a culorilor, să pună mai mult suflet in munca lor. Din partea oamenilor de cultură şi artă copiii aşteaptă mai multe lucrări făurite anume pentru ei care să-l instruiască, să dezvolte imaginaţia, să cultive gustul pentru frumos. Ziua de 1 Iunie — sărbătoarea co­piilor lumii — este pentru noi toţi o chemare înflăcărată de a asigura tine­relor vlăstare seninul zilelor de mîine, de a munci şi lupta cu mai multă ar­doare pentru a înălţa edificiul con­strucției socialiste, pentru a consolida pacea. Trecerea prin R. P. R. In drum spre U.R.S.S. a preşedintelui R. P. F. Iugoslavia, tovarăşul Iosip Broz-Tito In drum spre U.R.S.S., preşedintele Republicii Populare Federative Iugo­slavia, tovarăşul Iosip Broz-Tito, îm­preună cu soţia şi persoanele care-l în­soţesc, Edvard Kardelj, vicepreşedin­te al Vecei Executive Federale, Rocea Popovici, secretar de stat pentru A­­facerile Externe, Mialko Teodorovici, membru în Vecea Executivă Federa­lă, Iakov Blajevîci, preşedinte al Ve­cei Executive a R. P. Croaţia, şi alţii, au trecut, la 31 mai, prin Republica Populară Romînă. Ei sunt însoţiţi de N. P. Firîubin, ambasadorul U.R.S.S. la Belgrad. La gara de frontieră Jimbolia, pre­şedintele R.P.F. Iugoslavia, tovarăşul I. Broz-Tito, şi personalităţile iugo­slave au fost salutaţi din partea C.C. al P.M.R., Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi guvernului Republicii Populare Române de tovarăşii Miron Constantinescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., prim-vicepre­­şedinte al Consiliului de Miniştri, A­­vram Bunaciu, membru al C.C. al P.M.R., secretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Ştefan Cleja, loc­ţiitor al ministrului Afacerilor Externe. Au fost de­­asemenea de faţă tova­răşii V. Patilineţ, primul secretar al Comitetului regional P.M.R. Timişoara, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Timişoara V. Beldeanu,­ V. Obradov, membru în Comitetul regional P.M.R. Timişoara, general-locotenent Floca Arhip, co­mandantul regiunii militare, precum şi numeroşi oameni ai muncii. In întîmpinarea preşedintelui R.P.F. Iugoslavia, tovarăşul I. Broz-Tito, au fost de asemenea ambasadorul R.P.F. Iugoslavia la Bucureşti, N. Vujanovici, şi alţi membri ai ambasadei. La Timişoara, Lugoj, Caransebeş, Turnu-Severin, Craiova şi în alte sta­ţii oamenii muncii au salutat cu căl­dură pe preşedintele I. B. Tito şi pe ceilalţi tovarăşi din conducerea guver­nului iugoslav şi a Uniunii,Comunişti­lor din Iugoslavia. Staţiile de pe tra­seu au fost pavoazate cu drapelele de stat ale R. P. Româno şi R. P. F. Iugoslavia. La ora 19:30 trenul special ,a sosit în gara­­ Bucureşti-Băneasa.­Preşedintele Tito-­şi persoanele care-l însoţesc au fost întîmpinaţi de tova­răşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Mihail Sadoveanu, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Iosif Caşinevschi, Alexandru Drăghici, Alexandru Mo­­ghioroş, Constantin Pîrvulescu, Dumi­tru Caliu, Leonte Răutu, Leontin Sălă­­jan, Alexandru Bîrlădeanu, Simion­ Bu­­ghici, Gheorghe Hossu, Grigore Preo­teasa, Constanţa Crăciun, Marcel Po­­pescu, Gherasim Popa,­ Ilie Murgules­­cu, P. Constantinescu-Iaşi,Constantin Doncea, Mihai Fiorescu, Gaston Marin, Safer Gh., Diaconescu L, Manea Mă­­nescu, P. Costache,­ Mihail Ralea,­ N.v. Sălăgeanu, Liuba Chişinevschi,‘­T. ’ Ior­dăchescu, Ghizela Vass, Alexa Augus­tin, Florian Dănălache, Gluvakov­a, Petre Lupu, Sorin Tom­a, Anton Vlă­­doiu, V. Cristache, Cornel Fulger, Pa­vel Ştefan, Aneta Marinescu, Melita Apostol, Manole Bodnăraş, V. Dumi­­trescu, general-colonel Teclu Iacob, general-locotenent Tutoveanu Ion şi alţi generali, oameni de ştiinţă, cul­tură, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă, ziarişti români şi străini, nume­roşi oameni ai muncii. Au fost de asemenea de faţă amba­sadorul U.R.S.S. A. Episcii, precum şi membri ai ambasadei iugoslave la Bucureşti. Asistenţa a făcut oaspeţilor o căldu­roasă primire prietenească. După intonarea imnurilor celor două state preşedintele R.P.R. Iugoslavia în­soţit de preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R. au trecut în revistă compania de onoare. Un grup de pionieri au oferit oaspeţilor buchete de flori. Preşedintele Tito şi persoanele care-l însoţesc s-au oprit timp de două ore la Bucureşti, întreţinîndu-se cu condu­cătorii partidului şi ai guvernului în­tr-o atmosferă de caldă şi cordială prietenie. Tovarăşii Miron Constantinescu, Avram Bunaciu, Ştefan Cleja şi şeful protocolului­ M.A.E., Caius Franţescu, au însoţit pe preşedintele I. B. Tito şi celelalte personalităţi iugoslave pînă la frontiera U.R.S.S. Tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica urind bun venit tovarăşului Iosip Broz-Tito mare. Pe tot întinsul ţării funcţionează nume­roase unităţi de ocrotire a copilului, s-au deschis bazare cu jucării, magazine cu obiecte pentru cei mici etc. In clişee, de la stingă la dreapta: 1) Ne­dumerire sau bucuria de a­i văzut ceva nou ? Greu de precizat. Micuţii n-au îm­plinit încă un an. Sub privegherea în­grijitoarelor creşei de cartier de pe str. Viitorului, ei cresc şi se dezvoltă în con­diţii din cele mai bune. 2) Nu-i tocmai uşor să alegi rochiţa cea mai frumoasă din raionul de modele prezentate de Ma­gazinul de Mode pentru copii din Bucu­reşti ! 3) Se pare că intre cei doi dan­­satori, copii de muncitori de la Combina­tul poligrafic „Casa Sointeii“, s-a legat o prietenie sinceră. Pînă la premiera spec­tacolului nu mai e mult. Artiştii amatori trăiesc insă emoţiile primei lor reprezen­taţii . 4) Moment plin de veselie in tabărit, la Copiii tării noastre sunt înconjuraţi de grija şi dragostea întregului popor. Pentru ei, pen­tru fericirea şi viaţa lor lipsită de griji nimic nu este prea scump, nici un efort nu este prea greaza. Clipele petrecute aci vor rămiîne de neuitat. 5) Sub razele fierbinţi ale soarelui de pe litoral e cit se poate de plăcut să zburzi in apa mării, mai ales clnd ai lingă tine și crocodili de cauciuc. r-------AGENŢIILE DE PRESĂ TRANSMIT:]—--------, / ' 1 ’ “ [ . • In Camera Comunelor • întărirea poziţiilor comu­s­ a cerut reducerea forţelor niştilor şi socialiştilor după : arm­ate engleze, alegerile din Italia.­­ • Declaraţia lui­­Togliatti­­ • Reducerea forţelor armate la întoarcerea de la Bel­­j ale armatei populare co- £rad-­­ reene. • Nota guvernului sovietic­­ adresată guvernului S.U.A. *­­ Problemele — Africii de . Generalul american Twi-­j nord in dezbaterea parlamen- ning va' participa ’la Ziua J­iului francez. • Aviației din U.R.S.S.­­ .*­­ Peste 900 şarje rapide HUNEDOARA (coresp. „Scînteii“). In fiecare zi, oţelarii de la Hunedoara înscriu noi şi însemnate succese în producţie. Ei şi-au propus drept­­obiec­tiv în întrecere să reducă durata, me­die a şarjelor, să elaboreze cît mai multe şarje rapide, pentru a da ,patriei mai mult metal. De la începutul anului pînă la 31 mai, oţelarii de la cuptoa­rele Martin au elaborat peste 900 şarje rapide. Cele mai multe şarje rapide au fost elaborate de schimbul maistrului oţelar Nicolae Munteanu. In această perioadă echipele din schimbul său au elaborat 317 şarje rapide. La cuptorul.­ Martin nr.­­4, echipele prim-topitorilor Vaier Lăbuneţ, Aurel Stanciu şi Vasile Cos­tache, elaborînd un mare număr de şarje rapide, au dat peste plan, în pri­mele cinci luni ale anului, 2328 tone oţel. Pînă la data de 30 mai, co­lectivul oţelăriei Martin de la Com­binatul siderurgic Hunedoara şi-a de­păşit­­ sarcina de plan cu 7,8%. Acea­stă depăşire se datoreşte în mare parte îmbunătăţirii indicilor planificaţi de folosire a cuptoarelor, întrecerea oţelurilor pentru, realiza­rea a cel puţin 600 şarje rapide anual pe schimb continuă. Ei sunt hotărîți să dea patriei oțel mai mult și de bună calitate. Deschiderea expoziţiei „R.P.R. pe drumul dir.CISP* construirii socialismului“ Joi la amiază a avut loc în sala din b-dul Magheru nr. 21 deschiderea expoziţiei „Republica Populară Romînă pe drumul construirii socialismului“, organizată de Societatea pentru răs­­pîndirea ştiinţei şi culturii. La deschiderea expoziţiei au luat parte­ tovarăşii: Gh. Apostol, I. Chi­­şinevschi, Chivu Stoica, Gh. Gheor­ghiu-Dej, C. Pîrvulescu, L. Răutu, L. Sălăjan, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, conducători ai organizaţiilor de masă, ai instituţiilor centrale, reprezentanţi ai presei române şi străine. Au participat şefii unor misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Cuvîntul de deschidere a expoziţiei a fost rostit de tov. Al. Bîrlădeanu, vi­cepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Această expoziţie — a spus vorbi­torul — redă prin mostre şi imagini unele din realizările măreţe ale oame­nilor muncii din ţara noastră în cursul ultimilor opt ani. In această perioadă istorică scurtă, de cînd principalele mijloace de pro­ducţie au intrat în stăpinirea celor ce muncesc ca bunuri ale întregului po­por, ţara noastră şi-a schimbat ra­dical înfăţişarea, transformîndu-se dintr-o ţară agrară din cele mai îna­poiate într-o ţară industrial-agrară înaintată. Exponatele prezentate aici oglindesc realizări, în special din ramurile eco­nomice nou create. Fiecare dintre a­­cestea reprezintă o victorie a oameni­lor muncii. Ele sînt o izbîndă a clasei muncitoare pe calea realizării sarcini­lor planurilor noastre economice şi în primul rînd a dezvoltării industriei. Expoziţia oglindeşte de asemenea înfăptuiri din sectorul socialist al agri­culturii şi sprijinul dat producţiei indi­viduale a ţărănimii muncitoare. Ca urmare a succeselor obţinute în toate ramurile economiei naţionale, a crescut nivelul de trai material şi cul­tural al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. În perioada dintre 1948—1955 s-au cheltuit peste 32 miliarde lei pentru învăţămînt, pentru asistenţă medicală şi pentru dezvoltarea artei şi culturii. Expoziţia înfăţişează de asemenea ■ multiplele legături ale R.P.R. cu ţările din întreaga lume pe tărîm politic, e­­conomic, cultural şi sportiv. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia. Primele săli sunt consacrate realizări­lor din domeniul industriei. Panouri cu fotografii şi grafice înfăţişează creşte­rea producţiei, dezvoltarea şi utilarea modernă a unora din marile întreprin­deri ale industriei noastre grele. Sunt expuse machete ale întreprinderilor şi ale unor produse ale industriei grele. O hartă a R.P.R. înfăţişează, prin puncte luminoase, centrele industriale din ţara noastră. O sală a expoziţiei prezintă realiză­rile industriei producătoare de utilaj minier şi petrolifer, industriei chimice, construcţiilor de maşini, de utilaj elec­tric şi electrotehnic etc. Sălile de la parterul expoziţiei sunt consacrate agriculturii. Pot fi văzute tipuri de tractoare fabricate la uzinele „Ernst Thälmann“. Mostre, panouri şi grafice ilustrează progresul obţinut prin crearea de noi soiuri de seminţe selecţionate destinate să sporească producţia agricolă din ţara noastră. In continuare, standurile prezintă realizări ale industriilor uşoară şi a­­limentară. Sunt expuse produse ale în­treprinderilor electrotehnice, de textile,­ confecţii, încălţăminte, sticlărie etc. Panourile din alte două săli ilus­trează atenţia care se acordă constru­irii de noi locuinţe pentru oamenii muncii. In sălile următoare se prezintă rea­lizările dobîndite în ultimii ani în do­meniul învăţămîntului, artei şi ştiinţei. Ultima sală înfăţişează multiplele le­gături ale R.P.R. pe tărîm politic, eco­nomic, cultural şi sportiv cu alte ţări. In expoziţie sînt prezentate cîteva produse ale unor mari întreprinderi constructoare de maşini. (Agerpres) Recepţie oferită de trimisul extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Marii Britanii Joi seara, dl. Dermot Francis Mac Dermot, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Marii Britanii, a oferit o recepţie cu prilejul sărbătorii naţionale a Marii Britanii, ziua naşte­rii Majestăţii Sale Regina Elisabeta 11 - a. La recepţie au participat tovarăşii: Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, Al. Moghioroş, L. Sălăjan, Gr. Preoteasa, M. Florescu, M. Ralea, T. Rudenko, acad. Victor Eftimiu, ofiţeri superiori ai forţelor armate ale R.P.R., funcţio­nari superiori ai Ministerului Afaceri­lor Externe şi ai Ministerului Comer­ţului Exterior. La recepţie au participat membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti. Recepţia s-a desfăşurat într-o at­mosferă cordială. (Agerpres) Zile de muncă pe ogoare ■ Colectiviştii din comuna Izbiceni, raionul Corabia, au început prăşitul celor 50 ha, semănate cu porumb în cuiburi aşezate în pătrat. Primii în a­­ceastă acţiune au fost membrii de par­tid Zarcu Gheorghe, Florea Stancu şi alţii care, prin exemplul personal, au reuşit să mobilizeze la lucru pe toţi cei 110 colectivişti. Numai în două zile prima praşilă a fost terminată. ■ După ce au terminat de tăiat, ara­cii şi cercuit cele 14 ha, cultivate cu vie, colectiviştii din Văleni-Podgoria, raionul Topoloveni, au început sapa mare. Muncind cu însufleţire ei au ter­minat în scurtă vreme această lucrare. S-au evidenţiat colectiviştii Vasile Te­­leguţă, Ion Frişcură, Cela Vizitiu, Paula Pavel ş. a. ■ Pînă la 22 mai, în raionul Tg. Mu­reş au­ fost privite buruienile de pe mai mult de 14.000 ha. semănături de toamnă, 15 comune, 11 gospodării co­lective şi 1­3 întovărăşiri agricole din raion au terminat în întregime plivi­­tul. Gospodăriile colective din Curteni, Chinari şi Sîntana, întovărăşirile din Tiptelnic şi Roteni sunt fruntaşe. ■ Datorită forţelor sporite ale ţăra­nilor muncitori uniţi în cele 121 de gospodării agricole colective şi întovă­răşiri agricole din raionul Negru Vodă, raion cooperativizat în întregime, în­treţinerea culturilor se face în condiţii mai bune ca în ceilalţi ani. Pînă la 27 mai, în raionul Negru Vodă s-au prăşit 11.338 ha. şi au fost plivite 27.711 ha. In cea mai mare parte pră­șitul se execută mecanizat de către S.M.T.-urile din raion. In raionul Sibiu prăşitul trebuie grăbit SIBIU (red. ziarului „Flacăra Si­biului“).­­ Pînă în seara zilei de 26 mai în comunele şi satele raionului Sibiu au fost prăşite 1289 h­a. culti­vate cu plante prăşitoare. Rezultate frumoase la prăşit au obţinut cele două gospodării de stat din raion. Co­lectiviştii din Şelimbăr, Turnişor şi Glîmboaca folosind prăşituri mecanice trase de animale au reuşit să pră­şească mari suprafeţe de teren. Ur­­mîrnd exemplul colectiviştilor, ţăranii muncitori din comunele Veştem, Şura Mare şi Loamneş au prăşit în total 116 ha, cu porumb, 44 ha. cu sfeclă de zahăr şi 170 ha. cu cartofi. Nu în toate comunele şi satele ra­ionului Sibiu comitetele executive ale sfaturilor populare, inginerii şi tehni­cienii agronomi au îndrumat pe ţă­ranii muncitori să folosească din plin timpul prielnic pentru prăşit. In ho­tarul comunei Poplaca porumbul, car­tofii şi celelalte plante prăşitoare au crescut frumos însă odată cu ele au crescut şi buruienile. Cu toate acestea prăşitul acestor culturi intîrzie. Ace­eaşi situaţie este şi în comunele Por­ceşti, Racoviţa, Săcel.­­ In raionul Sibiu sunt forţe suficiente ca prăşitul culturilor să se facă în timp scurt. Este necesar însă ca or­ganele de partid şi de stat să mobili­zeze pe ţăranii muncitori să folosească orice oră prielnică pentru executarea acestei lucrări.

Next