Scînteia, ianuarie 1957 (Anul 26, nr. 3793-3817)
1957-01-03 / nr. 3793
A « SCTNTEÎA ___________________________________ ^Pag^___________ _____rriT.ii ' ui »■ ' n ' " ' ■ > ■ ■ ■ m* | ■ '■ ■ ■■ ngJ.11..........BSg* R. P. Chineză şi R. P. Romina—doua ţări prietene care luptă pentru pace, democraţie şi socialism Luni după-amiază a avut loc în hall-ul hotelului Athenée Palace o conferinţă de presă a delegaţiilor Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină şi Comitetului Popular din Pekin. La conferinţă au participat redactori ai ziarelor centrale, Agenţiei Române de Presă, Radiodifuziunii, precum şi corespondenţi ai presei străine. A participat Ke Bo nian, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti. Conferinţa de presă a fost deschisă de tov. Pîn Cijen, conducătorul delegaţiei. Li Tzi-sen, vicepreşedinte al Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină, vicepreşedinte al Comitetului pe întreaga Chină al Consiliului Consultativ Politic Popular (C.C.P.P.), preşedintele Comitetului revoluţionar al Gomindanului, locţiitor al conducătorului delegaţiei, a vorbit despre activitatea Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină. El a arătat sarcinile ce revin, conform Constituţiei R. P. Chineze, acestui organ, activitatea sa în controlul instituţiilor de stat, în respectarea legalităţii, în organizarea muncii deputaţilor pentru a asigura legătura strînsă cu masele. Pentru a întări relaţiile de colaborare şi de prietenie dintre adunările populare din diferite ţări, Comitetul Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină primeşte vizitele delegaţiilor parlamentare din diferite ţări şi trimite delegaţiiale Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină în diferite ţări. Referindu-se la necesitatea acumulării unei experienţe cît mai bogate, vorbitorul a spus : In vizita pe care o facem acum litera dv. ne străduim, odată cu firea relaţiilor de prietenie dintre rile noastre, să învăţăm din experienţa activităţii Marii Adunăriţionale a R. P. Române, a activ Prezidiului Marii Adunări Naţioi, pentru a îmbogăţi experienţa Stetului Permanent al Adunării Rzentanţilor Populari din înt. Chină. In continuare, vorbitorul a ras la o întrebare privind politica la Chineze în problema Taiwanului. „Poporul chinez — a spus Li sen , va elibera neapărat taiv . Aceasta este voinţa unanimă de clintit a celor 600.000.000 de oa. din ţara noastră. Guvernul nostr “r."”" “Vanul multe ori că sunt cai posibile de a elibera taivanul lea războiului şi calea pat.nieâ. Poporul chinez doreşte foarteuit şi se străduieşte să elibereze unul prin mijloace paşnice. Dacă vanul va fi eliberat pe cale pas aceasta va fi atît în folosul po| ,ui nostru, cît şi în folosul păcart-Ul »r\1ffec^a turile. outi nostru şi-a exprimat în repetate duri punctul de vedere că noi sî gata să ducem tratative cu auto tile din Taiwan cu privire la n rile şi condiţiile concrete în ved . eliberării Taiwanului pe cale paşii A luat apoi cuvîntul Cen membru al Comitetului Permanet Adunării Reprezentanţilor Popi din întreaga Chină, vicepreşedin Comitetului de Stat al Apărării, rbru al Comitetului permanent al mitetului pe întreaga Chină C.C.P.P., vicepreşedinte al Cornului Revoluţionar al Govinidar preşedintele Comitetului popular provincia Hunan, locţiitor al concorului delegaţiei, care şi-a expus presiile culese în timpul vizitei îna noastră. Ca şi vizita făcută în Uniunea Sovietică şi Cehoslovacia — a spus bitorul — vizita pe care am fă în ţara dv .= a făcut o imprtunte bună. Cunoaşterea şi înţelegerea fap din ţara dv. cere un timp mai relungat. Cu toate acestea noi putem afirma că vă cunoaştem foarte bine poporul şi patria. De ce putem spune aceasta ? Pentru că ţările noastre sunt frăţeşti, au aceeaşi ţintă şi acelaşi drum. Ţările noastre sînt membre ale aceleiaşi familii socialiste, în frunte cu Uniunea Sovietică. Sistemul politic şi social al ţărilor noastre este acelaşi, cauza noastră este comună. Noi avem un limbaj comun, limbajul marxismleninismului, noi avem o gîndire comună şi sentimente comune. De aceea, este foarte uşor să ne cunoaştem şi să ne înţelegem unii pe alţii. Atunci cîrid am văzut minunata natură, munţii şi apele ţării dv. ne-am reamintit de natura patriei noastre şi de bogăţiile subsolului patriei noastre. Atunci cînd am văzut rafinăria de petrol nr. 1 din Ploeşti şi uzina de tractoare „Ernst Thälmann“ precum şi Combinatul poligrafic „Casa Scînteii“, cînd am văzut munca plină de abnegaţie a muncitorilor, cînd am văzut cum le străluceşte în ochi bucuria vieţii noi, ne-am reamintit de muncitorii şi funcţionarii patriei noastre, care se iau la întrecere cu vremea. Atunci cînd am văzut gospodăria agricolă colectivă „Tudor Vladimirescu“ din Hărman şi cînd ne-am dat seama că nivelul de viaţă al membrilor colectivei creşte pe zi ce trece, ne-am reamintit de sutele de milioane de ţărani muncitori din ţara noastră, ne-am reamintit de bucuria pe care o simt ei după fiecare recoltă bună obţinută în urma cooperativizării. Atunci cînd noi am auzit că dv. îmbunătăţiţi viaţa ţăranilor şi cînd am auzit de recenta hotărîre a partidului şi guvernului ţării dv. prin care se desfiinţează cotele la cea mai mare parte din produsele agricole, ne am reamintit de politica justă care se duce în ţara noastră în ce priveşte viaţa ţăranilor şi de asemenea de toate măsurile juste care se iau pentru stimularea creşterii producţiei agricole“. In continuare, Cen Tian a enumerat principiile de bază ale politicii duse de statul democrat-popular chinez faţă de ţărănime. Ocupîndu-se de politica promovată de P.M R. şi guvernul R.P. Român, în problema naţională, el a spus: „Atunci cînd noi am văzut politica justă, marxist-leninistă, pe care o faceţi faţă de naţionalităţile conlocui. Conferinţă de presă, a delegaţiei parlamentare chineze care ne-a vizitat ţara toate, cînd ne-am dat seama de transformarea Regiunii Autonome Maghiare într-o grădină înfloritoare, ne-am gîndit la unitatea, prietenia şi dragostea care leagă naţionalităţile din ţara noastră“. Apoi Cenaian s-a referit la rolul conducător al P.M.R. în ţara noastră. El a spus : „Atunci cînd noi ne-am dat seama de măreţia Partidului Muncitoresc Român, de eroismul său, de justeţea politicii sale de faptul că P.M.R. se bucură de mare prestigiu în rîndul maselor, ne-am gîndit la P. C. Chinez care a trecut prin grele încercări şi care conduce poporul chinez din victorie în victorie. Desigur că toate aceste gînduri comune care ne leagă ne fac să ne cunoaştem bine unii pe alţii, ne fac să ne simţim foarte apropiaţi. Aceste gînduri comune dovedesc că ţările noastre sînt ţări care luptă pentru socialism şi care fac totul pentru popor. Prietenia dintre ţările şi popoarele noastre este tot atît de tînără şi verde ca bradul; ea seamănă prin tărie cu diamantul şi poate rezista încercărilor oricărei furtuni, oricît de puternică ar fi ea. Această prietenie va continua în decursul veacurilor. Impresia pe care ne-a produs-o vizita în ţara dv. este multilaterală. Ea se referă la viaţa politică cu care am avut contact, la viaţa economică, culturală şi socială, la atmosfera optimistă şi plină de tinereţe pe care am întîlnit-o pretutindeni. Acestea nu a?-* comr.iitr tu sint . cromonoase ci vorbe spuse din inimă. Desigur că îr. munca dv pot exista anumite lipsuri şi greşeli, -tisă faptul că am stat foarte puţin timp a făcut ca noi să le putem descoperi cu greu. Dar -te măsor, în ore le am descoperit, vi le-am evitat, am adoptat caîn chip tovărăşesc. In momentul de faţă, într-o altă parte a planetei noastre, în lenea capitalista, s-a ridicat un curent anticomunist. Oe mie de oameni descreieraţi închid ochii şi nu vor să se împace cu succesele pe care le-a obţinutcauza socialismului şi comunismului în deceniul al Vl-lea al secolului X.II. De asemenea ei nu vor să vadă şi: ’Buc’teie •pcspective pe cltre le are Cauza socialismului şi comunismului Ei visează să întoarcă roata istoriei şi, cre iponîndu-se de sistemul capriaiist, ti r,u vor sa renunţe la poziţiile lor. Este neîndoielnic că acest sistem putred va fi spulberat de dezvoltarea istorică iu.* săşl. Tocmai în acest moment este necesar ca to.ţi ece' care lupta ferm pen*»u conatracţie socialistă mentine o vigilenţă ascuţită. Este necesar ca toţi acei care au poziţie fermă socială să întărească unitatea tuturor ţărilor din lagărul socialist în cu'niunea Sovietică precum şi unit«tea in„ Noi sintem foarte bucate»?. Partidul Muncitoresc Rimîn conduce cu patern'că, ca între .-T.M guvern şi popor există o leg .'■fără (psrie strîrt. ă o unitate de monolit. Sintem de ,smenea foarte bucuroşi că P.M.R. guvernul şi poporul sirt credincioşi principiilor tdterriaţionsiisle ale marx r.ru lentnismuitfi; sintem fericit- cf. P.M.R. guvernul şi poporul român iubesc Uniunea Sovietică, sprijină Uniunia Sovietică şi apără neobosit unitatea ţârilor din lagarul socialist in frunte cu Uniunea Sovietică. Cauza noastră este dreaptă, rindurile astre sunt unite, deci există aceste ■ ă condiţii cu care vom putea respinge uneltirile anticomuniste. In continuare, Cijan Bo-Yiun, dentar în Adunarea Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină, vicepreşedinte dl Coninetind, pe întreaga Chină al COPP, vicepreşedinte al ligii democratice chineze, preşedintele Partidului de locrat muncitoresc-ţărănesc din Chilia, ministrul Comunicaţiilor al R.P. Chineze, locţiitor al conducătorului delegaţiei, a vorbit despre viaţa minorităţilor naţionale din China. „China este o ţară multinaţională — a spus el. Pina acum s-a stabilit că în China trăiesc 40 de minorităţi naţionale, în total 35.000.000 oameni, adică 6 la sută din întreaga populaţie a Chinei. Politica de bază a guvernului chinez în rezolvarea problemei naţionale a fost :crearea de regiuni autonome şi sprijinirea dezvoltării economice şi culturale a minorităţilor naţionale După constituirea R.P. Chineze, guvernul a alocat mari fonduri pentru a ajuta minorităţile naţionale în dezvoltarea economiei şi culturii şi în acest domeniu au fost obţinute rezultate considerabile. Cijan Botzian a răspuns în continuare la întrebarea pusă de ziarişti în legătură cu perspectivele relaţiilor dintre China şi Japonia. Politica R.P. Chineze — a spus vorbitorul — este o politică de pace. Oricît ar încerca Statele Unite ale Americii în momentul de faţă să împiedice restabilirea relaţiilor normale dintre China şi Japonia, eforturile lor se vor solda cu un eşec. Restabilirea relaţiilor normale dintre cele două ţări ale noastre corespunde atît intereselor ţării noastre, cît şi intereselor Japoniei. Răspunzînd unei alte întrebări, Cijan Botzian a vorbit apoi despre poziţia R. P. Chineze faţă de mişcarea de eliberare naţională a popoarelor coloniale. Poporul nostru — a spus vorbitorul — a suferit timp îndelungat urgia colonialismului şi a avut o experienţă dureroasă. Este firesc ca poporul nostru să nutrească o simpatie profundă faţă de orice luptă împotriva colonialismului şi pentru apărarea independenţei naţionale. Anul acesta poporul nostru a fost cuprins de o mare indignare faţă de agresiunea imperialiştilor englezi şi francezi împotriva Egiptului şi a dat în măsura posibilităţilor tot sprijinul luptei drepte a poporului egiptean. Noi ne pronunţăm pentru respectarea celor cinci principii ale coexistenţei paşnice elaborate la conferinţa de la Bandung, indiferent dacă este vorba de o ţară mare sau o ţară mică. După aceea, Cijan Botzian a vorbit despre reforma scrisului, umbli chineze, a expus în linii mari munca desfăşurată în acest domeniu. Apoi a luat cuvîntul Hu Tzî-an, deputat în Adunarea Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină, vicepreşedinte al Asociaţiei industriaşilor şi comercianţilor din întreaga Chină, vicepreşedinte al Asociaţiei construcţiei naţionale democratice din China, vicepreşedinte al Comitetului din provincia Sicilian al C.C. P., vicepreşedinte al Comitetului popular al oraşului Ciunţîn, locţiitor al conducătorului delegaţiei, care s-a ocupat de transformarea întreprinderilor particulare , întreprinderi mixte de stat particulare.Apoi Hu Tzî-an s-a ocupat amănunţit de formele de transformare a industriei şi comerţului privat. Referindu-se la activitatea de construcţie economică şi culturala din China şi la munca sindicatelor din acest domeniu, Liu Cian-sen, vicepreşedinte al Federaţiei Sindicatelor din întreaga Chină, a spus: Sindicatele din China, traducînd în viaţă sarcinile trasate de Partidul Comunist Chinez, mobilizează şi organizează masele largi ale muncitorilor la activitatea de construcţie economică, culturală şi politică a ţării. Sindicatele educă permanent masele largi ale muncitorilor în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar, stimulează şi încurajează pe muncitori şi muncitoare în producţie pentru ca ei să fie în fruntea activităţii politice şi sociale. Conştiinţa politică a maselor largi ale muncitorilor s-a ridicat, solidaritatea „ trus-j* s.a stabilit o atitudine nouă laţi în muncă, masele largi ale funcuncitorilor, sub condu p„ u. Comunist Chinez Sia , ez, au desfăşurat miformare socialistă a în- . . . industriale şi comerciale. ... ocupă de ridicarea r«*i :iL;u'a nivelului de trai mare- a! :-i , alura al muncitorilor și spriir.iii. , -ie muncitorilor. ■ . / • , referit apoi la sprijinul dat ce sir -cate ridicării nivelului cultural al m «lor largi. Liu Clan sfi: s a referit apoi la dezvoltare» indust rei ușoare în R. P. Chineză. On Ten-cia vicepreşedintă a Feea ş. c,j C na, n. -:iV, lumetodele folosite de organizaţiile democrate 3L tineului pentru antrenarea tineretului din şunca de construcţie a socialismului, e titra educarea lui in spiritul patrietuiului socialist şi internaţionalisitul proletar. După eliberae, tineretul chinez ca, de pildă, ampima pentru reforma agrară, ropania de ajutorare a Coreei, carania de cooperativizare. In focul Imeu şi al rap.el, tineretul chinez primit o educaţie patriotică şi imi naţiomalistâ, conştiinţa patrie, f.Lţă d muncă,, faţă de sociăs-a intri în încneier conferit; i rft presă a Iniac tiíwntul *v v. Pîn Cli€ît, care a V atî intr-r*’ t -o ielDfvsre Le .. ' , o cursul vizitei pe care am ,■ țar, dv. Vă spunem că •e sini foarte bune. Ro- ■ u I bastion puternic al la- Scuffia ri în frunte cu Uniu- -I i -‘k !Jrietenia dintre popoaomîn are o bază solida, ir.aU:ia!: morală, pentru că ne lei- â n • i : i interese comune, ne • ■'■- 'a !..n -imai convingerile comune ale iiior str .erinismului ci și o prietenie arijnca. vi.-;, r ••„’,3 în țara dv. n-a fost de ’ ! if i Insă în cursul vizit am avut ocazia să omite vorbă cu tovarăşi din conducerea partidului şi guvernului ţării dv., a Prezidiului Marii Adunări Naţionale, cu tovarăşi din conducerea diferitelor organe locale ale puterii de stat. Din aceste discuţii noi am constatat că convingerile noastre, punctele noastre de vedere sunt unitere şi că prietenia dintre popoarele noastre are o bază solidă. V-aţi interesat, tovarăşi, despre China. Vă spun că şi R.P. Chineză este un bastion puternic al lagărului socialist. Din punct de vedere politic, din punct de vedere al transformărilor sociale, noi am desăvîrşit nu numai revoluţia burghezo-democrată, ci am desăvîrşit în linii mari şi revoluţia socialistă. Contradicţiile de clasă au fost rezolvate în linii mari; în linii mari au fost lichidate şi forţele contrarevoluţionare. Pături largi de intelectuali din noua şi vechea generaţie sunt de partea socialismului, sunt de partea marxism-leninismului. Aceste lucruri s-au verificat cu prilejul a diferite evenimentte, de pildă, cele petrecute în Ungaria. Planul cincinal al ţării va fi îndeplinit înainte de termen şi chiar depăşit. Anul acesta la noi au fost inundaţii şi secetă. Circa 8.000.000 hectare de pămînt au fost inundate, suprafaţă ce reprezintă a 15-a parte din suprafaţa agricolă a ţării. Datorită faptului că la noi agricultura este cooperativizată, deşi am suferit aceste palamităţi, producţia globală agricolă nu s-a micşorat, ci dimpotrivă a crescut cu 10.000.000 tone faţă de producţia anului trecut. Producţia industriei grele şi industriei uşoare a crescut şi ea. S-a îmbunătăţit viaţa muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor şi a altor pături ale populaţiei. Ţara dvs. este un bastion puternic care se află în partea de vest a lagărului socialist, iar ţara noastră este un bastion puternic ce se află în partea de răsărit a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Ele sunt două ţări prietene care luptă pentru pace, democraţie şi socialism.In numele celor prezenţi, tov. I. Mihăileanu, membru în colegiul redacţional al ziarului „Scînteia“, a mulţumit oaspeţilor chinezi pentru interesantele expuneri făcute. (Agerpres) PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE IN „SCÎNTEIA" „Cu privire la sistemul de plată a luminii“ Sub acest titlu a fost publicat în ziarul nostru nr. 3776 din 12-XIL 1956 o scrisoare a corespondentului voluntar State Ciuhurezu, prin care se arăta că măsura luată de I.D.E.R. de a modifica sistemul de plată a luminii provoacă greutăţi abonaţilor. După o experienţă de cîteva luni de zile, în care timp mii de cetăţeni şi-au pierdut ore întregi la cozi şi în urma repetatelor critici ale cetăţenilor şi ale presei, Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice a hotărît să ia în discuţie această problemă, şi să revizuiască noul sistem de plată. In scrisoarea de răspuns trimisă redacţiei ziarului nostru, ministerul arată că, începînd cu data de 1 ianuarie 1957, abonaţii vor fi vizitaţi la domiciliu şi vor fi solicitaţi să aleagă modalitatea de plată pe care o doresc — la domiciliu sau la casieriile I.D.E.R.-ului Abonaţilor care vor cere plata la domiciliu, se arată mai departe în răspuns, personalul de teren le va încasa suma medie lunară stabilită de comun acord cu abonatul, citirea contorului urmînd să se facă tot din 6 în 6 luni. Este bine că ministerul a revenit asupra măsurii sale anterioare, de a se suprima plata luminii la domiciliu. Totuşi, este necesar să se revină şi asupra dispoziţiei după care plata se face pe baza unei sume medii lunare şi nu după citirea contorului. Aceasta ar duce, după părerea noastră, la evitarea, pe viitor, a oricăror nemulțumiri în rândurile cetățenilor. SPECTACOLELE DE AZI TEATRE : PLUTAŞUL DE PE BISTRIŢA — Teatrul de Stat de Operetă; REGELE LEAR (orele 19) Teatrul Naţional „I. L. Caragiale (sala Comedia) ; CASATORIA SILITĂ, DOCTOR FARA VOIE — Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (sala Studio); DESPOT VODA — Teatrul Armatei (sala Magheru); CEI TREI MUŞCHETARI - Teatrul Armatei (sala din calea 13 septembrie); RAZVAN ŞI VIDRA (orele 19) - Teatrul Municipal (sala din str. Schitu Măgureanu); NU SE ŞTIE NICIODATĂ — Teatrul Municipal (sala Sf. Sava); HOŢII (orele 19) — Teatrul Tineretului; VRĂJITOARELE DIN SALEM — Studioul actorului de film „C. Nottara"; DOMNIŞOARA NASTASIA — Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giulești; BENIAMIN AL II-LEA - Teatrul Evreiesc de Stat; POMUL DE IARNA (orele 16) - Teatrul Ţăndărică (sala din str. Academiei); UN BĂIAT IUBEȘTE O FATA orele 1 20) — Teatrul satiric muzical ,,C. Tanase” (sala Savoy); O SEARA LA CIRC - Circul de Stat. CINEMA rOORArt : ÎNDRĂGOSTIŢIt •*I ftepfiMica. Elena Pavel, 1 Mai, Libertăţii; ! MOARTEA UNI I — V. Aletsan: ri București; ĂTA, MAMA. NEVASTA* 1 ' • Si • tu Arta. Zi. Coşbuc; r - Irfffătlrfta intre ! prpeare; :i.V IV ' N’UV — Iile ! \Jîntilie, Olga Manole, Munca; PRIMELE : !. eraii - I •• v* . »*r VtoșiiOr, \ Bălcescu; ARIET -1 CrUtril, Dalia 1*3 A’.'TfSt; DREPTUL DE A ROȘI - i. Al. Sabla; L\RTA AV\ i inereîclul; P 'IȚELE BĂTUT pE VIST - Gh. Doja; B1GAMUL ..HOȚI" Dl I Roaită; , - , ; VAI • ■ a) T M. fcrn.i.escu; ROMANȚĂ BkRLlNEZA - VOL - r n„vid: BUI PRIN-i Crt'AU — T. Vîadimircsci». ;NT. NU ; ZBOALA VULTURI! - Miorite. DAN SEA2A MICA DOAMNA - Danca Sima; tPLAT P7 - Popular; ASASINATUL P!N STR. DANt£ — volga; 1 AIDA — S Mal, Aurel VlaicU. BULETIN METEOROLOGIC Timpul probabil pentru regitin-'.-» Bucureşti, verne relativ călduroasă şi umed? Tsu porar lapoviţă şi ploaie. Vtnt poHvi 1 pină la tare din sectorul sudic. Tempera I tupa în crfcştere b îrrceptft şi apoi station»Penn u uriiiaioareie trei zile i^rn , vreme închisă, umedă şi călduroasă. Precipitaţii sub formă de ploaie, iar în nord-estul țării și în zona de munte ninsoare și lapoviță. Vînt potrivit pînă la tare din sectorul suab. Temperatura în creștere, pe alocuri ceață. Vizitele oaspeţilor chinezi Un grup al delegaţiilor Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chirtă şi a Comitetului popular al oraşului Pekin, printre care Pîn Cijen, preşedintele Comitetului popular al oraşului Pekin, vicepreşedinte al Comitetului pe întreaga Chină al Consiliului Consultativ Politic Popular, conducătorul delegaţiei Li Tzi-sen, vicepreşedinte al Comitetului pe întreaga Chină al C.C.P.P., Cen Tian, membru al Comitetului Permanent al Comitetului pe întreaga Chină al C.C.P. P. preşedintele Comitetului popular din provincia Hunan. Hu Tzîan, vicepreşedinte al Comitetului din provincia Sîdiuan al C.CP.P., locţiitori ai conducătorului delegaţiei, a făcut luni dimineaţă o vizită la Sfatul popular al Capitalei. Aici oaspeţii au fost întîmpinaţi de A. Vlădoiu, preşedintele Sfatului popular al Capitalei, Steliana Năstăsescu, dr. I. Bîrzu, ing. I. Niţu şi N. Vlădăşcău, vicepreşedinţi, şi Leonida Ionescu, secretar al Sfatului popular al Capitalei. Parlamentarii chinezi au fost însoţiţi de Gh. Vidraşcu şi prof. univ. N. Melinescu. A fost prezent de Bonian, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti. A. Vlădoiu a făcut o expunere asupra felului în care lucrează Sfatul popular al Capitalei ca organ local al puterii de stat. Oaspeţii chinezi s-au interesat apoi de diverse aspecte ale gospodăririi Capitalei. ★ Tot luni dimineaţă un grup al delegaţiilor Adunăriireprezentanţilor populari din întreaga Chină şi a Comitetului Popular al oraşului Pekin în frunte cu Cijan Botzian, locţiitor al conducătorului delegaţiei, a făcut o vizită la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“. Aici oaspeţii au fost întîmpinaţi de I. Steinbach, directorul întreprinderii, care i-a însoţit în vizita prin fabrică. Parlamentarii chinezi au vizitat, printre altele, sectoarele confecţii bărbăteşti, perntru copii şi femei, apoi cantina, creşa şi căminul întreprinderii. Membrii delegaţiilor au fost însoţiţi de Ed. Stan. .. (Agerpres) Delegaţia parlamentară chineză a părăsit Capitala La 2 ianuarie au părăsit Capitala delegaţia Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină în frunte cu Pîn Cijen, conducătorul delegaţiei, Li Tzi-sen, Cen Tian, Cijan Bo- Tzian, Hu Zzian, locţiitori ai conducătorului delegaţiei, şi delegaţia Comitetului Popular al oraşului Pekin, care timp de 10 zile ne-au vizitat ţara la invitaţia Marii Adunări Naţionale a R.P. Romíné. La gara Băneasa, împodobită cu drapelele de stat ale R.P. Chineze şi R.P. Romíné, oaspeţii au fost însoţiţi de tovarăşii: acad. M Sadoveanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Drăghici, Gheorghe Hossu, M. Mujic, A. Bunaciu, FI. Dănălache, Th. Iordăchescu, I. Paş, Popa Gherasim, A. Vlădoiu, C. Teodoru, Th. Rudenco, general colonel I. Teclu, Al. Voitinovici, Gh. Vasilichi, V. Crîstache, Stelian Moraru, Gh. Vidraşcu, prof. univ. N. Sălăgeanu, C. Paraschivescu-Bălăceanu, acad. E. Carafoli, prof. univ. N. Melinescu, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, membri ai Comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei. Erau prezenţi de Bonian, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, şi membri ai ambasadei, precum şi Stoian Pavlov, ambasadorul R.P. Bulgaria la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Pin Cijen, conducătorul delegaţiilor, a rostit un cuvînt de rămas bun. Vă mulţumite încă odată pentru primirea foarte ospitalieră şi apropiată pe care ne-aţi făcut-o în tot cursul vizitei — a spus vorbitorul. Mulţumim tovarăşilor din conduce,fea ultemelor sectoare de activitate, tovarăşilor muncitori, ţărani şi intelectuali pentru ajutorul entuziast ce ni l-au dat în vizita noastră. Prin vizita noastră s-a adîncit cunoaşterea reciprocă, s-a întărit prietenia dintre popoarele noastre. Noi am învăţat teoli din experienţa dv. înaintată. Aceasta constituie un ajutor foarte folositor în diferite domenii ale construcţiei socialiste în ţara noastră. In cursul vizitei noastre în Romînia am avut convorbiri apropiate cu tovarăşi din conducerea guvernului, partidului, a Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi a diferitelor domenii de activitate, precum şi cu muncitori, ţărani şi intelectuali. In discuţiile noastre am simţit că prietenia adîncă şi mare ca şi unitatea dintre noi are o bază indestructibilă. Fie ca prietenia şi unitatea dintre popoarele noastre să se dezvolte şi să se consolideze neîncetat. Sîntem foarte bucuroşi să constatăm cu proprii noştri ochi că în partea de apus a lagărului socialist stă un astfel de bastion trainic al păcii, democraţiei şi socialismului cum este România. Noi ştim că existenţa în apusul lagărului socialist a unui bastion atît de ferm ca Romînia nu este pe placul blocurilor imperialiste, reacţionare şi a diferitelor elemente contrarevoluţionare. Lor nu le place acest lucru, dar n-are decît să nu le placă. Este suficient că aceasta este pe placul muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor revoluţionari, că este pe placul oamenilor iubitori de pace din întreaga lume, al întregii omeniri progresiste. La despărţire daţi-mi voie să urez Republicii Populare Romíne înflorire şi poporului romín o viaţă fericită. La revedere tovarăşi ! Acad. M. Sadoveanu, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a transmis oaspeţilor urările poporului romín. Poporul nostru are o Urare la despărţirea de prieteni buni: „Umblaţi sănătoşi !“ Vă rugăm să duceţi poporului dv. urările noastre de bine, izbîndă în construirea socialismului, spor şi pace. Odată cu aceste urări încredinţaţi-i de prietenia sinceră şi statornică a poporului român. Prieteni, la revedere ! Pînă la frontieră oaspeţii chinezi au fost însoţiţi de Gh. Vidraşcu, prof. Univesl Săsgeanu, prof. univ. N. Mclinescu, de funcţionari superiori ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, de ziarişti romîni. De asemenea delegaţiile chineze au fost însoţite de Ken Ke, consilier al Ambasadei R. P. Chineze la Bucureşti şi de alţi membri ai Ambasadei. De la Bucureşti, în trenul special al delegaţiei parlamentare chineze au urcat: K. Klisurski, vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, P. Popzlatev, vicepreşedinte al Biroului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Mincio Mincev, secretarul Prezidiului Adunării Populare a R. P Bulgaria, D. Dimov, membru al CC. al Partidului Comunist Bulgar, precum și S. Pavlov, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti. (Agerpres) Anul nou — cu bucurie Revelionul ceferiştilor CJ Fruntaşii Complexului C. F. R. O „Griviţa Roşie“ au petrecut noaptea Anului Nou laolaltă, în frumosul lor club, care a cunoscut cu acest prilej bunăvoia şi veselia caracteristice zielelor de sărbătoare. Muzica, dansul,i nelipsita „periniţă“ ca şi tradiţio- Qnalele „răvaşe“ de revelion au inttreţinut buna dispoziţie a oaspeţilor Q pînă în zorile primei zile a noului an. Motivele de bucurie şi veselie v n-au lipsit căci ceferiştii au sărbătătorit nu numai încheierea unui an calendaristic, ci totodată un bilanţ bogat al vieţii noi pe care şi-o clă? dese. Mulţi dintre cei prezenţi, prin? tre care montatorul Vasile Borde? ianu, maistrul Ion Paraschiv, trasa? torul Mihai Camburov şi alţii s-au ? mutat de curînd în locuinţe noi, iar ? mulţi alţii şi-au sporit simţitor ve? niturile în urma aplicării Hotărîrii ? Comitetului Central al P.M.R., al Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor, privind îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi pensii şi acordarea de alocaţii pentru copiii salariaţilor. Cu multă însufleţire au salutat ceferiştii hotărîriie plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956 care prevăd măsuri de deosebită însemnătate pentru corttinua îmbunătăţire a traiului oamenilor muncii. Sărbătorind încheierea a încă unui an bogat în roade, ceferiştii Griviţei Roşii au închinat pentru sănătate şi prosperitate, hotărîţi să lupte cu toate forţele pentru traducerea în viaţă a prevederilor recentei plenare a C.C. al P.M.R. ) Printre oaspeţi, la revelionul ceferiştilor de la Griviţa Roşie au fost tovarăşii Ionel Diaconescu, prim locţiitor al ministrului Căilor Ferate ) şi Iacob Cotoveanu, preşedintele Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din C.F.R. şi P.T.T.R. . La clubul fabricii de mobile , „Simo Geza" din Tg Mureş 1 TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“) 1 Muncitorii de la fabrica de mobile 1 „Simo Geza“ din Tg. Mureş au organizat sărbătorirea revelionului la clubul fabricii, unde au întîmpinat Anul Nou împreună cu familiile lor. Printre cei veniţi să sărbătorească încheierea unuil alt şi începutul altuia, erau directorul fabricii, Magyari Karoly, inginerul şef Heintz Endre, secretarul comitetului de întreprindere Kurta Sándor, cît şi numeroşi muncitori fruntaşi ca Iszlai István, Donguly Sándor, Szabó Karoly, Pintea Ion şi mulţi alţii. Sărbătoritul era anul cel nou. Dar sărbătorite erau, fără îndoială, şi cele 1.600 garnituri de mobilă realizate de fabrică peste prevederile planului în 1956. — Nu vreau să vă enumăr realizările noastre sociale din anul trecut — mi-a spus într-o convorbire tov. Heintz Endre. Este de-ajuns, cred, să amintesc de creșa noastră care, peste cîteva săptămîni, va găzdui aproape 100 copii... Viitorul ? Recentul comunicat al plenarei C.C. al P.M.R. ştiţi ce înseamnă pentru noi : un îndemn stre noi înfăptuiri. Să bem un pahar pentru viitorul nostru. Tov. Csupor Lajos, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al comitetului regional de partid, i-a felicitat pe muncitorii de la fabrica „Simo Geza“ pentru frumoasele rezultate obţinute de ei anul trecut, urîndu-le totodată spor la muncă şi succese şi mai frumoase în noul an. Petrecere studenţeasca „La mulţi ani„Trăiască !“... „Pace şi prietenie în lume !“ Cu aceste urări au întîmpinat primele clipe din anul 1957 cei peste 1.600 de studenţi ai Institutului agronomic „Nicolae Bălcescu“ din Capitală reuniţi în spaţioasele săli ale institutului pentru a petrece tradiţionala sărbătoare a Anului Nou. Tumultul tineresc s-a întrerupt doar cîteva clipe atunci cînd, adunaţi în jurul difuzoarelor din Sală, studenţii au ascultat mesajul de Anul Nou rostit de tovarăşul dr Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P. Romîne. Apoi, prof. univ. Nicolae Zamfîrescu, rectorul institutului, a urat studenţilor la mulţi ani, amintind totodată o serie de succese obţinute în cadrul institutului în anul 1956. In acompaniamentul orchestrei, cei 1.600 de studenţi — printre care şi studenţii din diferite ţări care studiază în acest institut — au cîntat laolaltă un tumultuos „Mulţi ani trăiască“. Colegii, prietenii se felicitau călduros, urîndu-şi succese şi mai mari în anul 1957. Cu multă prietenie au fost încon- Q juraţi cei 54 de studenţi din R.P.D. A Coreeană. Cu aplauze puternice au primit 10 studenţii vestea că la sfîrşitul anu- Q lui 1956 au fost înfiinţate două noi institute, de cercetări: Institutul de () cercetări horticole şi Institutul de4 cercetări pentru cultura porumbului, precum şi că în prima jumătate a () anului 1957 vor fi terminate cons- 0 fracţiile a încă patru cămine noi cu o capacitate totală de peste 1.000 () locuri, o cantină nouă, un club etc. ,9 iar pentru extinderea activităţii () practice a studenţilor va fi amena-zată pentru experienţe o întinsă su- d prafaţă de teren. (Agerpres) din întîmpinarea Anului Nou 0 PLOEŞTI (coresp. „Scînteii“). Rafinorii şi distilatorii rafinăriei nr. 2 Ploeşti au petrecut revelionul îm- preună cu familiile lor în sălile clu- \ bului muncitoresc. \ Maistrul ţevar Constantin Varga, \ maistrul distilator Ilie Ionescu, ra- \ finorul Ion Piscan, fruntaşi în pro- \ ducţie, au fost şi fruntaşii petrecerii. In jurul lor s-a rîs cu multă poftă. 17 In timpul mesei, directorul între- b prinderii, ing. Petre Vîlcu, şi tov. Pavel Popescu, membru al biroului regional de partid Ploeşti, ridicînd paharul în sănătatea tuturor celor de faţă şi a familiilor lor, au felicitat co-o lectivul rafinăriei pentru realizările b obţinute în valorificarea ţiţeiului şi b i-au urat noi succese în anul viitor, b ...Deodată, cu cîteva minute înainte b de miezul nopţii, dansul a încetat, b orchestra s-a oprit. Au tăcut şi oabmenii. în sala cea mare a clubului b intraseră cîţiva muncitori petrolişti b în salopete de lucru, veniţi pentru b cîteva minute din schimb. b — Ne-au trimis muncitorii care b acum lucrează în schimb, ca să vă 0 felicităm şi să vă urăm la mulţi ani, b a spus unul dintre ei, tablonistul Gheorghe Dumitrescu de la instalabţia D. A. 1. Alături de voi sărbătorim b şi noi noul an cu noi succese în produc- ^ţie. Am reuşit să dăm în schimbul nostru, din aceeaşi tonă de ţiţei, mai multe produse albe decit prevăd sar- bcinile de plan. Astfel salutăm noi ho-bărîriie recentei plehare a C. C. ale P.M.R.? După aplauzele entuziaste ale tu- v turor, petrecerea a continuat cu şi mai multă însufleţire. Nr. 37931 Drum bun, dragi prieteni! •• Nu odată, tn timpul ctt ne-au vi- • i zitat tara, solii marelui popor chi- * • nez, referindu-se la indestructibila * • prietenie romino-chineză, au folo- î • sit termeni de comparaţie ca: • Mai tare ca diamantul; mai pre- î ; fioasă ca aurul şi oțelul; rezis- î • tentă la orice furtuni. In aceste cu- * • cinte, pline de farmecul a tot ce * • izvorăfte din înțelepciunea popu- * • Iară, poporul nostru vede reflec- • • tindu-se propriile sale gînduri fi • • simțăminte. • — Sd cunoști oară ca a dvs. în * • cîteva zile este greu, foarte greu • chiar — subliniau deseori membrii * • delegaţiei parlamentare chineze a- î • tunci cind erau asaltaţi de unii din- • • tre gazetarii noştri cu întrebări. F.i • • îfi împărtăşeau însă fără reticen- î • te părerile despre momentele trăi- î • te, despre lucruri, fapte şi oameni î • cunoscuţi tn cursul vizitei. Făceaţi * • aceasta încercînd in acelaşi timp î • să-şi întregească ansamblul de pi5- * • veri despre realităţile patriei noas- T • tre. î Vizitele la fabrica de confecţii : ț „Gh. Gheorghiu-Dej” sau la Sfa- : f tul popular al Capitalei, la uzina de : î utilaj petrolifer „1 Mai” din Plo- : î eşti sau la uzina de tractoare : î „Ernst Thälmann” din Oraşul Sta- : î lin, la Casa de cultură din Tîrgu : • Mureş sau în laboratoarele Insti- ; • tufului medico-farmaceutic din a- • • ceeaşi localitate — pentru a enume- • i la doar cîteva din obiectivele călă- • ; toriei prin ţara noastră — au fost • i un bine-venit prilej de a întări prie- • ; tenia noastră prin puntea trainică • î a cunoaşterii şi înţelegerii recipro- • j ce. „Sintem membrii aceleiaşi familii • î şi de aceea ne înţelegem atît de • î bine” — a arătat deunăzi tov. Cen • • Tian, locţiitor al conducătorului de- • • legaţiei. • • ...2 ianuarie 1957. Gara Băneasa • din Capitală. Calde cuvinte de sa- î • lut însoţite de urări sunt schimbate • • între conducătorul delegaţiei chi-ţ • neze, tov. Pîn Cijen, şi tov. Mihail • • Sadoveanu, vicepreşedinte al Pre- • • zidiului Marii Adunări Nationale. • • Au loc calde stringed de mină ale • • reprezentanţilor marelui popor chi • • nez cu tovarăşii din conducerea goj • • vernului, a partidului, a Marii Adu- • • nări Nationale şi a organizaţiilor• • obşteşti care au ţinut să asista la • • plecarea oaspeţilor. în Sirena suieră scurt. Trenul cu de-J î legaţia parlamentară chineză se * ? pune in mişcare. O oră mai tîrziu, * • trenul special trecea Dunărea la * î Giurgiu, ducînd peste podul prieHr * . ț niei, in republica populară vecină, ■ î Bulgaria, solia frăţească a marelui î î popor chinez. Drum bun, dragi prieteni! I AL. PLAEȘU ! Turneul fotbaliştilor români în Grecia ATENA 2 (Agerpres). — Echipa selecţionată de fotbal a oraşului Bucureşti a sosit la Atena la 30 decembrie fiind întîmpinată cu căldură de reprezentanţi ai forurilor sportive din Grecia. Turneul fotbaliştilor români suscită un mare interes printre amatorii de sport din Grecia. Aşa, după cum s-a mai anunţat echipa Bucureştiului susţine 3 partide în Grecia. Fotbaliştii români au întîlnit la 1 ianuarie la Pireu redutabila echipă campioană a Greciei, Olimpiakos. Aproape 17.000 de spectatori au urmărit un joc de ridicată valoare tehnică care s-a încheiat cu un rezultat de egalitate: 1—1 (0—0). Scorul a fost deschis de echipa bucureşteană în minutul 66 prin Ozon. Gazdele au egalat în minutul 81 prin Ifinas. Echipa Bucureştiului a aliniat următoarea formaţie : Toma, V. Zavoda, Brînzei, Neacşu, Onisie, Bone, Cacoveanu, Constantin, Ozon, F. Zavoda, Tătara. Postul de radio Atena a elogiat comportarea sportivă a jucătorilor români, arătînd că ei au fost călduros aplaudaţi de spectatori. Astăzi echipa Capitalei noastre va întîlni la Atena selecţionata oraşului. Tragerea la sorţi a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri La tragerea la sorţi a libretelor de economii cu cîştiguri care a avut loc la 30 decembrie 1956, în oraşul Bucureşti au ieşit cîştigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii : 526 cu 250% ; 745 cu 200% ; 026, 134, 283, 366, 429, 688, 808 şi 991 cu 100%. ^ V Lista oficială de cîştiguri la obligaţiunile C.E.C. 5 la sută cu ctştiguri. Tragerea de bază din 30 decembria 1956. Tragerea suplimentară din 30 decembrie 1956 In total 898 cîştiguri In valoare de 2 000.000 lei.Cîştigurile de mai sus revin obligaţiunilor de bază de 200 lei. Obligaţiunile cîştigătoare, în valoare fracţionări de 100, 50 şi 25 lei, ctştigă 1/2, 1/4, respectiv 1/8 din ctştigurile de mai sus. Cîştigurile de la tragerea suplimentară se plătesc numai dacă obligaţiunile ieşite la solul au talonul corăspurizător (faladul întreg pe anul 1957). LIAQEREA TRAGEREA DE BAZA SUPLIMENTARA _ 3 «’s.» — 3 „ = 0 2 0:S °J 2 °= îf EV g~ o~ gjS 3= ej? Va v'ir, V"« Vă 3 tr V „ .a sezz Z Si Za ZE Z S! Z 6C ~ o t 11.468 43 50.000 1 00.952 13 50.000 1 00.268 43 25.000 1 24.351 37 50.000 1 02.247 12 25.000 1 02.597 01 25.000 1 04.502 14 25.000 1 04.101 47 25.000 1 24.586 16 25.000 1 10.683 29 25.000 1 00.459 44 10.000 1 11.873 06 25.000 1 01.146 04 10.000 1 12.754 30 25.000 1 01.466 36 10.000 1 13.213 2075.000 1 02.334 28 10.000 1 03.99 37 10.000 1 10.853 32 10.000 1 11.932 46 10.000 1 12.129 25 10.000 1 13.987 36 10.000 1 24.551 22 10.000 __________ termina- terminația seriei tis Seriei 25 100 23 5.000 25 832 35 10.000 25 544 23 5.000 25 715 50 5.000 250 42 32 1.000 250 721 34 5.000 250 92 07 1.000 250 78 17 1.000 565 Total 1.000 000 333 Total 1.000.000