Scînteia, ianuarie 1957 (Anul 26, nr. 3793-3817)

1957-01-03 / nr. 3793

A « SCTNTEÎA ___________________________________ ^Pag­^___________ _____rriT.ii ' ui »■ ' n ' " ' ■ > ■ ■ ■ m* | ■ '■ ■ ■■ n­g­J.1­1..........BSg* R. P. Chineză şi R. P. Romina—doua ţări prietene care luptă pentru pace, democraţie şi socialism Luni după-amiază a avut loc în hall-ul hotelului Athenée Palace o conferinţă de presă a delegaţiilor Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină şi Comitetului Popular din Pekin. La conferinţă au participat redactori ai ziarelor cen­trale, Agenţiei Române de Presă, Ra­diodifuziunii, precum şi corespondenţi ai presei străine. A participat Ke Bo­ nian, ambasa­dorul R. P. Chineze la Bucureşti. Conferinţa de presă a fost deschisă de tov. Pîn Cijen, conducătorul dele­gaţiei. Li Tzi-sen, vicepreşedinte al Comi­tetului Permanent al Adunării Re­prezentanţilor Populari din întreaga Chină, vicepreşedinte al Comitetului pe întreaga Chină al Consiliului Con­sultativ Politic Popular (C.C.P.P.), preşedintele Comitetului revoluţionar al Gomindanului, locţiitor al conducăto­rului delegaţiei, a vorbit despre acti­vitatea Comitetului Permanent al A­­dunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină. El a arătat sarcinile ce revin, con­form Constituţiei R. P. Chineze, ace­stui organ, activitatea sa în controlul instituţiilor de stat, în respectarea legalităţii, în organizarea muncii de­putaţilor pentru a asigura legătura strînsă cu masele. Pentru a întări relaţiile de colabo­rare şi de prietenie dintre adunările populare din diferite ţări, Comitetul Permanent al Adunării Reprezentan­ţilor Populari din întreaga Chină primeşte vizitele delegaţiilor parla­mentare din diferite ţări şi trimite delegaţii­­ale Adunării Reprezentanţi­lor Populari din întreaga Chină în diferite ţări. Referindu-se la necesitatea acumu­lării unei experienţe cît mai bogate, vorbitorul a spus : In vizita pe care o facem acum li­tera dv. ne străduim, odată cu firea relaţiilor de prietenie dintre rile noastre, să învăţăm din­ expe­rienţa activităţii Marii Adunări­ţionale a R. P. Române, a activ Prezidiului Marii Adunări Naţioi, pentru a îmbogăţi experienţa S­tetului Permanent al Adunării R­zentanţilor Populari din înt. Chină. In continuare, vorbitorul a ras la o întrebare privind politica l­a Chineze în problema Taiwanului. „Poporul chinez — a spus Li sen , va elibera neapărat taiv . Aceasta este voinţa unanimă de clintit a celor 600.000.000 de oa. din ţara noastră. Guvernul nostr “r."”" “Vanul multe ori că sunt cai posibile de a elibera taivanul lea războiului şi calea pat.nieâ. Poporul chinez doreşte foarte­­uit şi se străduieşte să elibereze u­­nul prin mijloace paşnice. Dacă vanul va fi eliberat pe cale pas aceasta va fi atît în folosul po| ,ui nostru, cît şi în folosul păc­a­rt-­Ul »r\1ffec^a turile. outi nostru şi-a exprimat în repetate duri punctul de vedere că noi sî gata să ducem tratative cu auto tile din Taiwan cu privire la n rile şi condiţiile concrete în ved . eliberării Taiwanului pe cale paşii A luat apoi cuvîntul Cen membru al Comitetului Permanet Adunării Reprezentanţilor Popi din întreaga Chină, vicepreşedin Comitetului de Stat al Apărării, r­bru al Comitetului permanent al mitetului pe întreaga Chină C.C.P.P., vicepreşedinte al Cornu­lui Revoluţionar al Govinidar preşedintele Comitetului popular provincia Hunan, locţiitor al conc­­orului delegaţiei, care şi-a expus presiile culese în timpul vizitei în­­a noastră. Ca şi vizita făcută în Uniunea So­vietică şi Cehoslovacia — a spus bitorul — vizita pe care am fă în ţara dv .­­= a făcut o imp­­­rtunte bună. Cunoaşterea şi înţelegerea fap din ţara dv. cere un timp mai re­­lungat. Cu toate acestea noi putem afirma că vă cunoaştem foarte bine poporul şi patria. De ce putem spune aceasta ? Pentru că ţările noastre sunt frăţeşti, au aceeaşi ţintă şi acelaşi drum. Ţările noastre sînt membre ale aceleiaşi familii socialiste, în frunte cu Uniunea Sovietică. Sistemul politic şi social al ţărilor noastre este acelaşi, cauza noastră este comună. Noi avem un limbaj comun, limbajul marxism­­leninismului, noi avem o gîndire co­mună şi sentimente comune. De aceea, este foarte uşor să ne cunoaştem şi să ne înţelegem unii pe alţii. Atunci cîrid am văzut minunata na­tură, munţii şi apele ţării dv. ne-am reamintit de natura patriei noastre şi de bogăţiile subsolului patriei noastre. Atunci cînd am văzut rafinăria de pe­trol nr. 1 din Ploeşti şi uzina de trac­toare „Ernst Thälmann“ precum şi Combinatul poligrafic „Casa Scînteii“, cînd am văzut munca plină de abne­gaţie a muncitorilor, cînd am văzut cum le străluceşte în ochi bucuria vie­ţii noi, ne-am reamintit de muncitorii şi funcţionarii patriei noastre, care se iau la întrecere cu vremea. Atunci cînd am văzut gospodăria agricolă colectivă „Tudor Vladimi­­rescu“ din Hărm­an şi cînd ne-am dat seama că nivelul de viaţă al membri­lor colectivei creşte pe zi ce trece, ne-am reamintit de sutele de milioane de ţărani muncitori din ţara noastră, ne-am reamintit de bucuria pe care o simt ei după fiecare recoltă bună ob­ţinută în urma cooperativizării. Atunci cînd noi am auzit că dv. îmbunătăţiţi viaţa ţăranilor şi cînd am auzit de re­centa­ hotărîre a partidului şi guvernu­lui ţării dv. prin care se desfiinţează cotele la cea mai mare parte din pro­dusele agricole, ne am reamintit de po­­litica justă care se duce în ţara noas­tră în ce priveşte viaţa ţăranilor şi de asemenea de toate măsurile juste care se iau pentru stimularea creşterii pro­ducţiei agricole“. In continuare, Cen Tian a enume­rat principiile de bază ale politicii duse de statul democrat-popular chi­nez faţă de ţărănime. Ocupîndu-se de politica promovată de P.M R. şi guvernul R.P. Român, în problema naţională, el a spus: „Atunci cînd noi am văzut politica justă, marxist-leninistă, pe care o fa­­ceţi faţă de naţionalităţile conlocui. Conferinţă de presă, a delegaţiei parlamentare chineze care ne-a vizitat ţara toate, cînd ne-am dat seama de trans­formarea Regiunii Autonome Maghia­re într-o grădină înfloritoare, ne-am gîndit la unitatea, prietenia şi dragos­tea care leagă naţionalităţile din ţara noastră“. Apoi Cen­aian s-a referit la rolul conducător al P.M.R. în ţara noastră. El a spus : „Atunci cînd noi ne-am dat seama de măreţia Partidului Muncitoresc Ro­mân, de eroismul său, de justeţea po­liticii sale de faptul că P.M.R. se bucură de mare prestigiu în rîndul ma­selor, ne-am gîndit la P. C. Chinez care a trecut prin grele încercări şi care conduce poporul chinez din vic­torie în victorie. Desigur că toate a­­ceste gînduri comune care ne leagă ne fac să ne cunoaştem bine unii pe alţii, ne fac să ne simţim foarte a­­propiaţi. Aceste gînduri comune do­vedesc că ţările noastre sînt ţări care luptă pentru socialism şi care fac to­tul pentru popor. Prietenia dintre ţă­rile şi popoarele noastre este tot a­­tît de tînără şi verde ca bradul; ea seamănă prin tărie cu diamantul şi poate rezista încercărilor oricărei fur­tuni, oricît de puternică ar fi ea. A­­ceastă prietenie va continua în de­cursul veacurilor. Impresia pe care ne-a produs-o vi­zita în ţara dv. este multilaterală. Ea se referă la viaţa politică cu care am avut contact, la viaţa economică, cul­turală şi socială, la atmosfera opti­mistă şi plină de tinereţe pe care am întîlnit-o pretutindeni. Acestea nu a?-* comr.iitr t­­u sint . c­­­romon­oase ci vorbe spuse din inimă. Desigur că îr. munca dv pot exista anumite lipsuri şi greşeli, -tisă faptul că am stat foarte puţin timp a făcut ca noi să le putem descoperi cu greu. Dar -te măsor, în o­re le am descope­rit, vi le-am evitat, am adoptat c­a­în chip tovărăşesc. In momentul de faţă, într-o altă parte a planetei noastre, în lenea ca­pitalista, s-a ridicat un curent antico­munist. O­­e mie de oameni descreieraţi închid ochii şi nu vor să se împace cu succesele pe care le-a obţinut­­cauza socialismului şi comunismului în de­ceniul al Vl-lea al secolului X.II. De a­­semenea ei nu vor să vadă şi: ’Buc’teie •pc­spective pe cltre le are Cauza socia­lismului şi comunismului Ei visează să întoarcă roata istoriei şi, cre ipo­­nîndu-se de sistemul capriaiist, ti r,u vor sa renunţe la poziţiile lor. Este neîndoielnic că acest sistem­ putred va fi spulberat de dezvoltarea istorică iu.* săşl. Tocmai în acest moment este ne­cesar ca to.ţi ece' care lupta ferm pen­­*»u conatracţie socialistă mentine o vigilenţă ascuţită. Este necesar ca toţ­i acei care au poziţie fermă socia­lă să întărească unitatea tuturor ţărilor din lagărul socialist în cu­­'ni­­un­ea Sovietică precum şi unit«tea in„ Noi sin­tem foarte bucate»?. Par­tidul Muncitoresc Rimîn conduce cu patern'că, ca între .-T.M guvern şi popor există o leg .'■fără (psrie strîrt­. ă o unitate de monolit. Sintem de ,­s­­menea foarte bucuroşi că P.M.R. guvernul şi poporul sirt credincioşi principiilor tdterriaţionsiisle ale m­arx r.ru lentnismuitfi; sintem­ feri­cit- cf. P.M.R. guvernul şi poporul ro­mân iubesc Uniunea Sovietică, spriji­nă Uniuni­a Sovietică şi apără neobo­sit unitatea ţârilor din lagarul socia­list in frunte cu Uniunea Sovietică. Cauza noastră este dreaptă, rindurile a­stre sunt unite, deci există aceste ■ ă condiţii cu care vom putea res­pinge uneltirile anticomuniste. In continuare, Cijan Bo-Yiun, de­ntar în Adunarea Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină, vice­preşedinte dl Con­in­etin­d, pe întreaga Chină al COPP, vicepreşedinte al ligii democratice chineze, preşedintele Partidului de locrat muncitoresc-ţără­­nesc din Chilia, ministrul Comunica­ţiilor al R.P. Chineze, locţiitor al conducătorului delegaţiei, a vorbit despre viaţa minorităţilor naţionale din China. „China este o ţară multinaţională — a spus el. Pina acum s-a stabilit că în China trăiesc 40 de minorităţi na­ţionale, în total 35.000.000 oameni, a­­dică 6 la sută din întreaga populaţie a Chinei. Politica de bază a guvernului chi­nez­ în rezolvarea problemei naţionale a fost :crearea de regiuni autonome şi sprijinirea dezvoltării economice şi culturale a minori­tăţilor naţionale După constituirea R.P. Chineze, gu­vernul a alocat mari fonduri pentru a ajuta minorităţile naţionale în dez­voltarea economiei şi culturii şi în acest domeniu au fost obţinute rezul­tate considerabile. Cijan Bo­tzian a răspuns în conti­nuare la întrebarea pusă de ziarişti în legătură cu perspectivele relaţiilor dintre China şi Japonia. Politica R.P. Chineze — a spus vorbitorul — este o politică de pace. Oricît ar încerca Statele Unite ale Americii în momentul de faţă să îm­piedice restabilirea relaţiilor normale dintre China şi Japonia, eforturile lor se vor solda cu un eşec. Restabilirea relaţiilor normale dintre cele două ţări ale­ noastre corespunde atît intereselor ţării noastre, cît şi intereselor Japo­niei. Răspunzînd unei alte întrebări, Cijan Bo­tzian a vorbit apoi despre poziţia R. P. Chineze faţă de mişcarea de eliberare naţională a popoare­lor coloniale. Poporul nostru — a spus vorbitorul — a suferit timp îndelungat urgia colonialismului şi a avut o experienţă dureroasă. Este fi­resc ca poporul nostru să nutrească o simpatie profundă faţă de orice luptă împotriva colonialismului şi pentru apărarea independenţei naţionale. Anul acesta poporul nostru a fost cuprins de o mare indignare faţă de agresiunea imperialiştilor englezi şi francezi împotriva Egiptului şi a dat în măsura posibilităţilor tot sprijinul luptei drepte a poporului egiptean. Noi ne pronunţăm pentru respecta­rea celor cinci principii ale coexisten­ţei paşnice elaborate la conferinţa de la Bandung, indiferent dacă este vorba de o ţară mare sau o ţară mică. După aceea, Cijan Bo­tzian a vor­bit despre reforma scrisului, umbli chineze, a expus în linii ma­ri munca desfăşurată în acest domeniu. Apoi a luat cuvîntul Hu Tzî-an, de­putat în Adunarea Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină, vicepre­şedinte al Asociaţiei industriaşilor şi comercianţilor din întreaga Chină, vi­cepreşedinte al Asociaţiei construcţiei naţionale democratice din China, vice­preşedinte al Comitetului din provin­cia Sicilian al C.C.­ P., vicepreşedinte al Comitetului popular al oraşului Ciunţîn, locţiitor al conducătorului de­legaţiei, care s-a ocupat de transfor­marea întreprinderilor particulare , întreprinderi mixte de stat­ particu­­lare.Apoi Hu Tzî-an s-a ocupat amănun­ţit de formele de transformare a in­dustriei şi comerţului privat. Referindu-se la activitatea de cons­trucţie economică şi culturala din China şi la munca sindicatelor din a­­cest domeniu, Liu Cian-sen, vicepreşe­dinte al Federaţiei Sindicatelor din în­treaga Chină, a spus: Sindicatele din China, traducînd în viaţă sarcinile trasate de Partidul Comunist Chinez, mobilizează şi organizează masele largi ale muncitorilor la activitatea de construcţie economică, culturală şi poli­tică a ţării. Sindicatele educă perma­nent masele largi ale muncitorilor în spiritul patriotismului socialist şi­ al internaţionalismului proletar, stimulea­ză şi încurajează pe muncitori şi mun­citoare în producţie pentru ca ei să fie în fruntea activităţii politice şi sociale. Conştiinţa politică a maselor largi ale muncitorilor s-a ridicat, solidaritatea­­ „ trus-j* s.a stabilit o atitudine nouă laţi în muncă, masele largi ale func­­uncitorilor, sub condu­ p„ u. Comunist Chinez Si­­a , ez, au desfăşurat mif­ormare socialistă a în- . . . industriale şi comerciale. ...­­ ocupă de ridicarea r«*i :iL;u'a nivelului de trai mare­­- a! :-i , alura al muncitorilor și spri­­ir.iii. , -ie muncitorilor. ■ . / • , referit apoi la spriji­nul dat ce sir -cate ridicării nivelului cultural al m «lor largi. Liu Clan­ sfi: s a referit apoi la dez­voltare» indust­ rei ușoare în R. P. Chi­neză. On Ten-cia vicepreşedintă a Fe­­ea ş. c,j C na, n. -:iV, lume­todele folosite de organizaţiile demo­crate 3L­ tine­­ului pentru antrenarea tineretului din şunca de construcţie a socialismului, e titra educarea lui in spiritul patrie­tuiului socialist şi in­­ternaţionalisit­ul proletar. După elibera­e, tineretul chinez ca, de pildă, amp­ima pentru refor­ma agrară, ropania de ajutorare a Coreei, car­ania de cooperativiza­re. In focul I­meu­ şi al rap­.el, tine­retul chinez primit o educaţie pa­triotică şi imi naţiomalistâ, conştiinţa patrie, f.Lţă d muncă,, faţă­ de sociă­­s-a intri în încneier conferit­; i rft presă a Iniac tiíwntul *v­ v. Pîn Cli€ît, care a V atî intr-r*’ t -o ielDfvsr­e Le .. '­­ , o cursul vizitei pe care am ,■ țar, dv. Vă spunem că •e sini foarte bune. Ro- ■ u I bastion puternic al la- Sc­uff­­ia ri în frunte cu Uniu- -I i -­­‘k !Jrietenia dintre popoa­omîn are o bază soli­­da, ir.aU:ia!: morală, pentru că ne lei- â n • i : i interese comune, ne • ■'■- 'a !..n -imai convingerile comune ale iiior str .erinismului ci și o prie­­tenie arijnca. vi.-;, r ••„’,3 în țara dv. n-a fost de ’ ! if i Insă în cursul vizi­t­ am avut ocazia să o­­m­ite vorbă cu tovarăşi din condu­cerea partidului şi guvernului ţării dv., a Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale, cu tovarăşi din conducerea diferitelor organe locale ale puterii de stat. Din aceste discuţii noi am con­statat că convingerile noastre, punc­­tele noastre de vedere sunt unitere şi că prietenia dintre popoarele noastre are o bază solidă. V-aţi interesat, tovarăşi, despre China. Vă spun că şi R.P. Chineză este un bastion puternic al lagărului socialist. Din punct de vedere politic, din punct de vedere al transformărilor so­ciale, noi am desăvîrşit nu numai re­voluţia burghezo-democrată, ci am desăvîrşit în linii mari şi revoluţia socialistă. Contradicţiile de clasă au fost re­zolvate în linii mari; în linii mari au fost lichidate şi forţele contrarevolu­ţionare. Pături largi de intelectuali din noua şi vechea generaţie sunt de partea socialismului, sunt de partea marxism-leninismului. Aceste lucruri s-au verificat cu prilejul a diferite e­­venimentte, de pildă, cele petrecute în Ungaria. Planul cincinal al ţării va fi în­deplinit înainte de termen şi chiar de­păşit. Anul acesta la noi au fost inundaţii şi secetă. Circa 8.000.000 hectare de pămînt au fost inundate, suprafaţă ce reprezintă a 15-a parte din suprafaţa agricolă a ţării. Dato­rită faptului că la noi agricultura este cooperativizată, deşi am suferit a­­ceste palamităţi, producţia globală a­­gricolă nu s-a micşorat, ci dimpotri­vă a crescut cu 10.000.000 tone faţă de producţia anului trecut. Producţia industriei grele şi industriei uşoare a crescut şi ea. S-a îmbunătăţit viaţa muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor şi a altor pături ale populaţiei. Ţara dvs. este un bastion puternic care se află în partea de vest a la­gărului socialist, iar ţara noastră este un bastion­ puternic ce se află în par­tea de răsărit a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Ele sunt două ţări prietene care luptă pentru pace, democraţie şi socialism.­­In numele celor prezenţi, tov. I. Mi­­hăileanu, membru în colegiul redacţio­nal al ziarului „Scînteia“, a mulţumit oaspeţilor chinezi pentru interesan­tele expuneri făcute. (Agerpres) PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE IN „SCÎNTEIA" „Cu privire la sistemul de plată a luminii“ Sub acest titlu a fost publicat în ziarul nostru nr. 3776 din 12-XIL 1956 o scrisoare a corespondentului volun­tar State Ciuhurezu, prin care se arăta că măsura luată de I.D.E.R. de a mo­difica sistemul de plată a luminii provoacă greutăţi abonaţilor. După o experienţă de cîteva luni de zile, în care timp mii de cetăţeni şi-au pierdut ore întregi la cozi şi în urma repetatelor critici ale cetăţenilor şi ale presei, Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice a hotărît să ia în discuţie această problemă­, şi să revizuiască noul sistem de plată. In scrisoarea de răspuns trimisă re­dacţiei ziarului nostru, ministerul a­­rată că, începînd cu data de 1 ianua­rie 1957, abonaţii vor fi vizitaţi la do­­miciliu şi vor fi solicitaţi să aleagă modalitatea de plată pe care o do­resc — la domiciliu sau la casieriile I.D.E.R.-ului Abonaţilor care vor cere plata la domiciliu, se arată mai de­parte în răspuns, personalul de teren le va încasa suma medie lunară sta­bilită de comun acord cu abonatul, ci­tirea contorului urmînd să se facă tot din 6 în 6 luni. Este bine că ministerul a revenit a­­supra măsurii sale anterioare, de a se suprima plata luminii la domiciliu. Totuşi, este necesar să se revină şi asupra dispoziţiei după care plata se face pe baza unei sume medii lu­nare şi nu după citirea contorului. Aceasta ar duce, după părerea noas­tră, la evitarea, pe viitor, a oricăror nemulțumiri în rândurile cetățenilor. SPECTACOLELE DE AZI TEATRE : PLUTAŞUL DE PE BISTRIŢA — Teatrul de Stat de Operetă; REGELE LEAR (orele 19) Teatrul Naţional „I. L. Caragiale (sala Comedia) ; CASATORIA SILITĂ, DOCTOR FARA VOIE — Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (sala Studio); DESPOT VODA — Teatrul Armatei (sala Magheru); CEI TREI MUŞCHETARI - Teatrul Armatei (sala din calea 13 septem­brie); RAZVAN ŞI VIDRA (orele 19) - Teatrul­ Municipal (sala din str. Schitu Mă­­gureanu); NU SE ŞTIE NICIODATĂ — Teatrul Municipal (sala Sf. Sava); HOŢII (orele 19) — Teatrul Tineretului; VRĂJITOA­RELE DIN SALEM — Studioul actorului de film „C. Nottara"; DOMNIŞOARA NASTA­­SIA — Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giulești; BENIAMIN AL II-LEA - Teatrul Evreiesc de Stat; POMUL DE IARNA (orele 16) - Teatrul Ţăndărică (sala din str. Acade­­miei); UN BĂIAT IUBEȘTE O FATA orele 1 20) — Teatrul satiric muzical ,,C. Tanase” (sala Savoy); O SEARA L­A CIRC - Circul de Stat. CINEMA rOORArt­ : ÎNDRĂGOSTI­ŢIt •*­I ftepfiMica. Elena Pavel, 1 Mai, Libertăţii; ! MOARTEA UNI I — V. Aletsan­: ri București; ĂTA, MAMA. NEVASTA* 1 ' • Si • tu Arta. Zi. Coşbuc; r - Irfffătlrfta intre ! prpeare; :i.V IV ' N’UV — Iile ! \Jîntilie, Olga Manole, Munca; PRIMELE : !. eraii - I •• v* . »*r VtoșiiOr, \ Bălcescu; ARI­ET -1 CrUtr­il, Dalia 1*3 A’.'TfSt; DREPTUL DE A ROȘI - i. Al. Sabla; L\RTA AV\ i inereîclul; P 'IȚELE BĂTUT pE VIST - Gh. Doja; B1GAMUL ..HOȚI" Dl I Roaită; , - , ; VA­I • ■ a) T M. fcrn.i.escu; ROMANȚĂ BkRLlNEZA - VOL­­ - r n„vid: BUI PRIN-i Crt'AU — T. Vîadimircsci». ;NT­. NU ; ZBOALA VULTURI! - Miorite. DAN SE­A2A MICA DOAMNA - Danca Sima; tPLAT P7 - Popular; ASASINATUL P!N STR. DANt£ — volga; 1 AIDA — S Mal, Aurel VlaicU. BULETIN METEOROLOGIC Timpul probabil pentru regitin-'.-» Bucu­reşti, verne relativ călduroasă şi umed? Tsu porar lapoviţă şi ploaie. Vtnt poHvi 1 pină la tare din sectorul sudic. Tempera I tupa în crfcştere b îrrceptft şi apoi station»­Penn u uriiiaioareie trei zile i^rn , vreme închisă, umedă şi călduroasă. Preci­pitaţii sub formă de ploaie, iar în nord-es­­tul țării și în zona de munte ninsoare și lapoviță. Vînt potrivit pînă la tare din sec­torul suab­. Temperatura în creștere, pe a­­locuri ceață. Vizitele oaspeţilor chinezi Un grup al delegaţiilor Adunării reprezentanţilor populari din întrea­ga Chirtă şi a Comitetului popular al oraşului Pekin, printre care Pîn Ci­jen, preşedintele Comitetului popular al oraşului Pekin, vicepreşedinte al Comitetului pe întreaga Chină al Con­siliului Consultativ Politic Popular, conducătorul delegaţiei­ Li Tzi-sen, vicepreşedinte al Comitetului pe în­treaga Chină al C.C.P.P.,­­ Cen Tian, membru al Comitetului Permanent al Comitetului­­ pe întreaga Chină al C.C.P. P. preşedintele Comitetului popular din provincia Hunan. Hu Tzî­­an, vicepreşedinte al Comitetului din provincia Sîdiuan al C.CP.P., locţii­tori ai conducătorului delegaţiei, a fă­cut luni dimineaţă o vizită la Sfatul popular al Capitalei. Aici oaspeţii au fost întîmpinaţi de A. Vlădoiu, preşedintele Sfatului popu­lar al Capitalei, Steliana Năstăsescu, dr. I. Bîrzu, ing. I. Niţu şi N. Vlădăş­­cău, vicepreşedinţi, şi Leonida Ionescu, secretar al Sfatului popular al Capi­talei. Parlamentarii chinezi au fost însoţiţi de Gh. Vidraşcu şi prof. univ. N. Me­­linescu. A fost prezent de Bo­nian, ambasa­dorul R. P. Chineze la Bucureşti. A. Vlădoiu a făcut o expunere asu­pra felului în care lucrează Sfatul popular al Capitalei ca organ lo­cal al puterii de stat. Oaspeţii chinezi s-au interesat apoi de diverse aspecte ale gos­podăririi Capitalei. ★ Tot luni dimineaţă un gru­p al dele­gaţiilor Adunării­­reprezentanţilor populari din întreaga Chină şi a Co­mitetului Popular al oraşului Pekin în frunte cu Cijan Bo­tzian, locţiitor al conducătorului delegaţiei, a făcut o vi­zită la fabrica de confecţii „Gh. Gheor­­ghiu-Dej“. Aici oaspeţii au fost întîm­­pinaţi de I. Steinbach, directorul între­prinderii, care i-a însoţit în vizita prin fabrică. Parlamentarii chinezi au vizi­tat, printre altele, sectoarele confecţii bărbăteşti, perntru copii şi femei, apoi cantina, creşa şi căminul între­prinderii. Membrii delegaţiilor au fost însoţiţi de Ed. Stan. .. (Agerpres) Delegaţia parlamentară chineză a părăsit Capitala La 2­­ ianuarie au părăsit Capitala delegaţia Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină în frun­te cu Pîn Cijen, conducătorul delega­ţiei, Li Tzi-sen, Cen Tian, Cijan Bo- Tzian, Hu Zzi­an, locţiitori ai condu­cătorului delegaţiei, şi delegaţia Co­mitetului Popular al oraşului Pekin, care timp de 10 zile ne-au vizitat ţara la invitaţia Marii Ad­unări Na­ţionale a R.P. Romíné. La gara Băneasa, împodobită cu drapelele de stat ale R.P. Chineze şi R.P. Romíné, oaspeţii au fost însoţiţi de tovarăşii: acad. M Sadoveanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Dră­­ghici, Gheorghe Hossu, M. Mujic, A. Bunaciu, FI. Dănălache, Th. Iordă­­chescu, I. Paş, Popa Gherasim, A. Vlădoiu, C. Teodoru, Th. Rudenco, general colonel I. Teclu, Al. Voitino­­vici, Gh. Vasilichi, V. Crîstache, Ste­­lian Moraru, Gh. Vidraşcu, prof. univ. N. Sălăgeanu, C. Paraschivescu-Bălă­­ceanu, acad. E. Carafoli, prof. univ. N. Melinescu, reprezentanţi ai organiza­ţiilor obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, membri ai Comitetului exe­cutiv al Sfatului popular al Capita­lei. Erau prezenţi de Bo­nian, ambasa­dorul R. P. Chineze la Bucureşti, şi membri ai ambasadei,­ precum şi Sto­­ian Pavlov, ambasadorul R.P. Bulga­ria la Bucureşti, şi membri ai amba­sadei. Pin Cijen, conducătorul delegaţiilor, a rostit un cuvînt de rămas bun. Vă mulţumite încă odată pentru pri­mirea foarte ospitalieră şi apropiată pe care ne-aţi făcut-o în tot cursul vi­zitei — a spus vorbitorul. Mulţumim tovarăşilor din conduce­­,­fea ultemelor sectoare de activitate, tovarăşilor muncitori, ţărani şi inte­lectuali pentru ajutorul entuziast ce ni l-au dat în vizita noastră. Prin vizita noastră s-a ad­încit cunoaşterea reci­procă, s-a întărit prietenia dintre po­poarele noastre. Noi am învăţat teoli din experienţa dv. înaintată. Aceasta constituie un ajutor foarte folositor în diferite domenii ale construcţiei socia­liste în ţara noastră. In cursul vizitei noastre în Romînia am avut convorbiri apropiate cu tova­răşi din conducerea guvernului, parti­dului, a Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale şi a diferitelor domenii de ac­tivitate, precum şi cu muncitori, ţărani şi intelectuali. In discuţiile noastre am simţit că prietenia adîncă şi mare ca şi unitatea dintre noi are o bază in­destructibilă. Fie ca prietenia şi uni­tatea dintre popoarele noastre să se dezvolte şi să se consolideze neîncetat. Sîntem foarte bucuroşi să constatăm cu proprii noştri ochi că în partea de apus a lagărului socialist stă un ast­fel de bastion trainic al păcii, demo­craţiei şi socialismului cum este Ro­­mânia. Noi ştim că existenţa în apusul la­gărului socialist a unui bastion atît de ferm ca Romînia nu este pe placul blocurilor imperialiste, reacţionare şi a diferitelor elemente contrarevoluţio­nare. Lor nu le place acest lucru, dar n-are decît să nu le placă. Este sufi­cient că aceasta este pe placul munci­torilor, ţăranilor, intelectualilor revo­­lu­ţionari, că este pe placul oamenilor iubitori de pace din întreaga lume, al întregii omeniri progresiste. La despărţire daţi-mi voie să urez Republicii Populare Romíne înflorire şi poporului romín o viaţă fericită. La revedere tovarăşi ! Acad. M. Sadoveanu, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţiona­le, a transmis oaspeţilor urările po­porului romín. Poporul nostru are o Urare la des­părţirea de prieteni buni: „Umblaţi să­nătoşi !“ Vă rugăm să duceţi poporului dv. urările noastre de bine, izbîndă în construirea socialismului, spor şi pace. Odată cu aceste urări încredinţaţi-i de prietenia sinceră şi statornică a po­porului român. Prieteni, la revedere ! Pînă la frontieră oaspeţii chinezi au fost însoţiţi de Gh. Vidraşcu, prof. Univ­esl Să­sgeanu, prof. univ. N. Mc­linescu, de funcţionari superiori ai Pre­zidiului Marii Adunări Naţionale, de ziarişti romîni. De asemenea delega­ţiile chineze au fost însoţite de Ken Ke, consilier al Ambasadei R. P. Chi­neze la Bucureşti şi de alţi membri ai Ambasadei. De la Bucureşti, în trenul special al delegaţiei parlamentare chineze au urcat: K. Klisurski, vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, P. Popzlatev, vicepreşedinte al Biroului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, Mincio Mincev, secretarul Prezidiului Adunării Populare a R. P Bulgaria, D. Dimov, membru al CC. al Partidului Comunist Bulgar, pre­cum și S. Pavlov, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti. (Agerpres) A­nul nou — cu bucurie­ ­ Revelionul ceferiştilor CJ Fruntaşii Complexului C. F. R. O „Griviţa Roşie“ au petrecut noaptea­­ Anului Nou laolaltă, în frumosul lor­­ club, care a cunoscut cu acest prilej­­ bunăvoia şi veselia caracteristice zi­­­e­lelor de sărbătoare. Muzica, dansul,­­i nelipsita „periniţă“ ca şi tradiţio- Q­nalele „răvaşe“ de revelion au in­t­­treţinut buna dispoziţie a oaspeţilor Q pînă în zorile prim­ei zile a nou­­­­lui an.­­ Motivele de bucurie şi veselie v n-au lipsit căci ceferiştii au sărbă­­tă­torit nu numai încheierea unui an­­ calendaristic, ci totodată un bilanţ­­ bogat al vieţii noi pe care şi-o clă­­? dese. Mulţi dintre cei prezenţi, prin­­? tre care montatorul Vasile Borde­­? ianu, maistrul Ion Paraschiv, trasa­­? torul Mihai Camburov şi alţii s-au ? mutat de curînd în locuinţe noi, iar ? mulţi alţii şi-au sporit simţitor ve­­? niturile în urma aplicării Hotărîrii ? Comitetului Central al P.M.R., a­l Consiliului de Miniştri şi a Consi­­­­liului Central al Sindicatelor, pri­­­­vind îmbunătăţirea sistemului de­­ salarizare şi pensii şi acordarea de­­ alocaţii pentru copiii salariaţilor. Cu­­ multă însufleţire au salutat ceferiştii­­ hotărîriie plenarei C.C. al P.M.R. din­­ decembrie 1956 care prevăd măsuri­­ de deosebită însemnătate pentru cort­­­­tinua îmbunătăţire a traiului oame­­­­nilor muncii.­­ Sărbătorind încheierea a încă unui­­ an bogat în roade, ceferiştii Griviţei­­ Roşii au închinat pentru sănătate şi­­ prosperitate, hotărîţi să lupte cu­­ toate forţele pentru traducerea în­­ viaţă a prevederilor recentei plenare­­ a C.C. al P.M.R. ) Printre oaspeţi, la revelionul ce­­­feriştilor de la Griviţa Roşie au­­ fost tovarăşii Ionel Diaconescu, prim­­­ locţiitor al ministrului Căilor Ferate ) şi Iacob Cotoveanu, preşedintele Co­­­­mitetului Central al Sindicatului­­ muncitorilor din C.F.R. şi P.T.T.R. . La clubul fabricii de mobile , „Simo Geza" din Tg Mureş 1 TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“) 1 Muncitorii de la fabrica de mobile 1 „Simo Geza“ din Tg. Mureş au orga­­­nizat sărbătorirea revelionului la­­ clubul fabricii, unde au întîmpinat Anul Nou împreună cu familiile lor. Printre cei veniţi să sărbătorească încheierea unuil alt şi începutul altuia, erau directorul fabricii, Magyari Ka­roly, inginerul şef Heintz Endre, se­cretarul comitetului de întreprindere Kurta Sándor, cît şi numeroşi mun­citori fruntaşi ca Iszlai István, Don­­guly Sándor, Szabó Karoly, Pintea Ion şi mulţi alţii. Sărbătoritul era anul cel nou. Dar sărbătorite erau, fără îndoială, şi cele 1.600 garnituri de mobilă realizate de fabrică peste prevederile planului în 1956. — Nu vreau să vă enumăr rea­lizările noastre sociale din anul tre­cut — mi-a spus într-o convorbire tov. Heintz Endre. Este de-ajuns, cred, să amintesc de creșa noastră care, peste cîteva săptămîni, va găzdui a­­proape 100 copii... Viitorul ? Recentul comunicat al plenarei C.C. al P.M.R. ştiţi ce înseamnă pentru noi : un în­demn st­re noi înfăptuiri. Să bem un pahar pentru viitorul nostru. Tov. Csupor Lajos, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al comitetu­lui regional de partid, i-a felicitat pe muncitorii de la fabrica „Simo Geza“ pentru frumoasele rezultate obţinute de ei anul trecut, urîndu-le totodată spor la muncă şi succese şi mai fru­moase în noul an. Petrecere studenţeasca „La mulţi ani„Trăiască !“... „Pace şi prietenie în lume !“ Cu a­­ceste urări au întîmpinat primele clipe din anul 1957 cei peste 1.600 de studenţi ai Institutului agronomic „Nicolae Bălcescu“ din Capitală re­uniţi în spaţioasele săli ale institu­tului pentru a petrece tradiţionala sărbătoare a Anului Nou. Tumultul tineresc s-a întrerupt doar cîteva clipe atunci cînd, adunaţi în jurul difuzoarelor din Sală, studenţii au ascultat me­sajul de Anul Nou rostit de tova­răşul dr Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţiona­le a R.P. Romîne. Apoi, prof. univ. Nicolae Zamfîrescu, rectorul institu­tului, a urat studenţilor la mulţi ani, amintind totodată o serie de succese obţinute în cadrul institutului în anu­l 1956. In acompaniamentul or­chestrei, cei 1.600 de studenţi — printre care şi studenţii din diferite ţări care studiază în acest institut — au cîntat laolaltă un tumultuos „Mulţi ani trăiască“. Colegii, prie­tenii se felicitau călduros, urîndu-şi succese şi mai mari în anul 1957. Cu multă prietenie au fost încon- Q juraţi cei 54 de studenţi din R.P.D. A Coreeană. Cu aplauze puternice au primit 10 studenţii vestea că la sfîrşitul anu- Q lui 1956 au fost înfiinţate două noi­­ institute, de cercetări: Institutul de () cercetări horticole şi Institutul de­­4 cercetări pentru cultura porumbului,­­ precum şi că în prima jumătate a () anului 1957 vor fi terminate cons- 0 fracţiile a încă patru cămine noi cu­­ o capacitate totală de peste 1.000 () locuri, o cantină nouă, un club etc. ,9 iar pentru extinderea activităţii () practice a studenţilor va fi amena-­­z­­ată pentru experienţe o întinsă su- d prafaţă de teren. (Agerpres)­ d­in întîmpinarea Anului Nou 0 PLOEŞTI (coresp. „Scînteii“).­­­­ Rafinorii şi distilatorii rafinăriei nr.­­ 2 Ploeşti au petrecut revelionul îm-­­ preună cu familiile lor în sălile clu- \ bului muncitoresc. \ Maistrul ţevar Constantin Varga, \ maistrul distilator Ilie Ionescu, ra- \ finorul Ion Piscan, fruntaşi în pro- \ ducţie, au fost şi fruntaşii petrecerii. In jurul lor s-a rîs cu multă poftă. 17 In timpul mesei, directorul între- b prinderii, ing. Petre Vîlcu, şi tov.­­ Pavel Popescu, membru al biroului­­ regional de partid Ploeşti, ridicînd­­ paharul în sănătatea tuturor celor de faţă şi a familiilor lor, au felicitat co-­­o lectivul rafinăriei pentru realizările b obţinute în valorificarea ţiţeiului şi b i-au urat noi succese în anul viitor, b ...Deodată, cu cîteva minute înainte b de miezul nopţii, dansul a încetat, b orchestra s-a oprit. Au tăcut şi oa­­b­menii. în sala cea mare a clubului b intraseră cîţiva muncitori petrolişti b în salopete de lucru, veniţi pentru b cîteva minute din schimb. b — Ne-au trimis muncitorii care b acum lucrează în schimb, ca să vă 0 felicităm şi să vă urăm la mulţi ani, b a spus unul dintre ei, tablonistul­­ Gheorghe Dumitrescu de la instala­­b­ţia D. A. 1. Alături de voi sărbătorim b şi noi noul an cu noi succese în produc- ^­ţie. Am reuşit să dăm în schimbul­­ nostru, din aceeaşi tonă de ţiţei, mai­­ multe produse albe decit prevăd sar- b­cinile de plan. Astfel salutăm noi ho-­b­­ărîriie recentei plehare a C. C. al­e P.M.R.­­? După aplauzele entuziaste ale tu- v turor, petrecerea a continuat cu şi­­ mai multă însufleţire.­­ Nr. 37931 Drum bun, dragi prieteni! •• Nu odată, tn timpul ctt ne-au vi- • i zitat tara, solii marelui popor chi- * • nez, referindu-se la indestructibila * • prietenie romino-chineză, au folo- î • sit termeni de comparaţie ca: • Mai tare ca diamantul; mai pre- î ; fioasă ca aurul şi oțelul; rezis- î • tentă la orice furtuni. In aceste cu- * • cinte, pline de farmecul a tot ce * • izvorăfte din înțelepciunea popu- * • Iară, poporul nostru vede reflec- • • tindu-se propriile sale gînduri fi • • simțăminte. • — Sd cunoști o­­ară ca a dvs. în * • cîteva zile este greu, foarte greu •­­ chiar — subliniau deseori membrii * • delegaţiei parlamentare chineze a- î • tunci cind erau asaltaţi de unii din- • • tre gazetarii noştri cu întrebări. F.i • • îfi împărtăşeau însă fără reticen- î • te părerile despre momentele trăi- î • te, despre lucruri, fapte şi oameni î • cunoscuţi tn cursul vizitei. Făceaţi * • aceasta încercînd in acelaşi timp î • să-şi întregească ansamblul de pi5- * • veri despre realităţile patriei noas- T • tre. î Vizitele la fabrica de confecţii : ț „Gh. Gheorghiu-Dej” sau la Sfa- : f tul popular al Capitalei, la uzina de : î utilaj petrolifer „1 Mai” din Plo- : î eşti sau la uzina de tractoare : î „Ernst Thälmann” din Oraşul Sta- : î lin, la Casa de cultură din Tîrgu­ : • Mureş sau în laboratoarele Insti- ; • tufului medico-farmaceutic din a- • • ceeaşi localitate — pentru a enume- • i la doar cîteva din obiectivele călă- • ; toriei prin ţara noastră — au fost • i un bine-venit prilej de a întări prie- • ; tenia noastră prin puntea trainică • î a cunoaşterii şi înţelegerii recipro- • j ce. „Sintem­ membrii aceleiaşi familii • î şi de aceea ne înţelegem atît de • î bine” — a arătat deunăzi tov. Cen • • Tian, locţiitor al conducătorului de- • • legaţiei. • • ...2 ianuarie 1957. Gara Băneasa­­ • din Capitală. Calde cuvinte de sa- î • lut însoţite de urări sunt schimbate • • între conducătorul delegaţiei chi-­ţ • neze, tov. Pîn Cijen, şi tov. Mihail • • Sadoveanu, vicepreşedinte al Pre- • • zidiului Marii Adunări Nationale. • • Au loc calde stringed de mină ale • • reprezentanţilor marelui popor chi • • nez cu tovarăşii din conducerea goj­ • • vernului, a partidului, a Marii Adu- • • nări Nationale şi a organizaţiilor• • obşteşti care au ţinut să asista la • • plecarea oaspeţilor. î­n Sirena suieră scurt. Trenul cu de-J î legaţia parlamentară chineză se * ? pune in mişcare. O oră mai tîrziu, * • trenul special trecea Dunărea la * î Giurgiu, ducînd peste podul prieHr * . ț niei, in republica populară vecină, ■ î Bulgaria, solia frăţească a marelui î î popor chinez. Drum bun, dragi prieteni!­­ I AL. PLAEȘU ! Turneul fotbaliştilor români în Grecia ATENA 2 (Agerpres). — Echipa selecţionată de fotbal a oraşului Bucu­reşti a sosit la Atena la 30 decembrie fiind întîmpinată cu căldură de repre­zentanţi ai forurilor sportive din Gre­cia. Turneul fotbaliştilor români susci­tă un mare interes printre amatorii de sport din Grecia. Aşa, după cum s-a mai anunţat echipa Bucureştiului sus­ţine 3 partide în Grecia. Fotbaliştii români au întîlnit la 1 ianuarie la Pireu redutabila echipă campioană a Greciei, Olimpiakos. A­­proape 17.000 de spectatori au urmă­rit un joc de ridicată valoare tehnică care s-a încheiat cu un rezultat de egalitate: 1—1 (0—0). Scorul a fost deschis de echipa bucureşteană în minutul 66 prin Ozon. Gazdele au egalat în minutul 81 prin Ifinas. Echipa Bucureştiului a aliniat ur­mătoarea formaţie : Toma, V. Zavoda, Brînzei, Neacşu, Onisie, Bone, Caco­­veanu, Constantin, Ozon, F. Zavoda, Tătara. Postul de radio Atena a elogiat comportarea sportivă a jucătorilor ro­mâni, arătînd că ei au fost călduros aplaudaţi de spectatori. Astăzi echipa Capitalei noastre va întîlni la Atena selecţionata oraşului. Tragerea la sorţi a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri La tragerea la sorţi a libretelor de economii cu cîştiguri care a avut loc la 30­ decembrie 1956, în oraşul Bucu­reşti au ieşit cîştigătoare libretele ale căror numere au următoarele termi­naţii : 526 cu 250% ; 745 cu 200% ; 026, 134, 283, 366, 429, 688, 808 şi 991 cu 100%. ^ V Lista oficială de cîştiguri la obligaţiunile C.E.C. 5 la sută cu ctşti­­guri. Tragerea de bază din 30 decembria 1956. Tragerea suplimentară din 30 decembrie 1956 In total 898 cîştiguri In valoare de 2 000.000 lei.Cîştigurile de mai sus revin obligaţiunilor de bază de 200 lei. Obligaţiunile cîştigătoare, în valoare frac­ţionări de 100, 50 şi 25 lei, ctştigă 1/2, 1/4, respectiv 1/8 din ctştigurile de mai sus. Cîştigurile de la tragerea suplimentară se plătesc numai dacă obligaţiunile ieşite la solul au talonul corăspurizător (faladul în­treg pe anul 1957). LIAQEREA TRAGEREA DE BAZA SUPLIMENTARA _ 3 «’s.» — 3 „ = 0 2 0:S °J 2 °= îf EV g~ o~ gjS 3= ej? Va v'ir, V"« Vă 3 tr V „ .a se­zz Z Si Za ZE Z S! Z 6C ~ o t 11.468 43 50.000 1 00.952 13 50.000 1 00.268 43 25.000 1 24.351 37 50.000 1 02.247 12 25.000 1 02.597 01 25.000 1 04.502 14 25.000 1 04.101 47 25.000 1 24.586 16 25.000 1 10.683 29 25.000­ 1 00.459 44 10.000 1 11.873 06 25.000 1 01.146 04 10.000 1 12.754 30 25.000 1 01.466 36 10.000 1 13.213 20­­75.000 1 02.334 28 10.000 1 03.99 37 10.000 1 10.853 32 10.000 1 11.932 46 10.000 1 12.129 25 10.000 1 13.987 36 10.000 1 24.551 22 10.000 __________ termina- termina­ția seriei tis Seriei 25 100 23 5.000 25 832 35 10.000 25 544 23 5.000 25 715 50 5.000 250 42 32 1.000 250 721 34 5.000 250 92 07 1.000 250 78 17 1.000 565 Total 1.000 000 333 Total 1.000.000

Next