Scînteia, ianuarie 1957 (Anul 26, nr. 3793-3817)

1957-01-03 / nr. 3793

ni. ms Inginerul nostru Nu ştiu de ce, cînd am ajuns în satul acesta din cîmpia Olteniei, lingă Dunăre, mă aşteptam să întîl­­nesc un om în vîrstă, voinic, sfătos, gata să-mi descrie cu modestie, rezultatele pe care le-a obţinut. E adevărat, auzisem, cu două­­trei zile mai înainte, unele lu­cruri despre el: ...Ion Dragnea, in­giner agronom, candidat al F.D.P. în circumscripţia e­­lectorală Băileşti, regiunea Craiova, munceşte la punc­tul agricol din comuna Bistreţ de numai un an şi jumătate. In jurul său a strîns pe cei mai vrednici ţărani, fruntea sa­tului. Aceştia ştiu cei dinţii dacă este sau nu este bine să pornească imediat plugurile la arat, să însă­­mînţeze griul şi porumbul, să dea cu grapa peste se­mănături, sau să îngroape gunoiul sub brazdă, iar sa­tul să se ia după ei. Mijlocaşii Dinu Dumitru, Stoica Grigore, Stanciu Nicolae, Niţă Mihail au cules anul acesta peste 2.000 kg. grîu la hectar şi peste 3.000 kg. po­rumb ştiuleţi la hectar. Gospodăria colectivă — la fel, 15 la sută din la­nul de porumb i-a fost bătut de grindină, dar a scos, totuşi, peste 5.000 kg. ştiuleţi la hectar. Au prins bine sfaturile inginerului! Asta se vede fi­e de acolo că în Bistreţ, din­­tr-o sută de ţărani, 95 duc bălegarul la cîmp; nu-l mai aruncă în baltă, nici nu-i mai dau foc, să ardă. ...Da, toate acestea le ştiam. Dar ele oglindeau numai în parte munca inginerului agronom Ion Dragnea — un tînăr abia trecut de 30 de ani (nici pe departe aşa cum mi-l în­chipuisem), slăbuţ la faţă, puţintel la trup, însă numai inimă, aşa cum se spune, de obicei, că sînt oltenii. Cînd l-am întîlnit, a încercat, dis­cret, să ocolească din povestirea sa tot ceea ce era în legătură cu me­ritele personale. Pînă la urmă, am aflat totuşi cîte ceva — deşi nu prea mult — despre străduinţele şi fră­­mîntările sale.' . Artul trecut, în primăvară, pe la început de aprilie,­­a primit dispozi­­ţiuni de la sfatul raional: — începeţi îms&mînţatul porum­bului ! . iî ' — Nu e încă timpul, a răspuns Dragnea. — Dar Bîrca. fi Urzicuţa . Sînt comune­ vecine cu Bistreţ... V-au luat-o înainte. Daţi-i drumul! Răs­pundem noi. — Aici, în Bistreţ, răspund şi eu. Comuna noastră e lingă „Baltă". Temperatura e mai scăzută ca la Bîrca şi Urzicuţa. Şi solul mai greu, mai argilos. Şi pînza de apă freatică mai în faţă, şi locul mai jos, aşa că bălteşte apa mai mult. Meseria noa­stră aşa se face, la faţa locului. Peste cîteva zile pămîntul s-a în­călzit. Dar oamenii erau îndărătnici. Aşteptau... să se desfacă floarea de salcîm. La îndemnul inginerului, gospo­dăria colectivă a început însă pasul porumbului. Lotul zootehnic a fost şi el însămînţat. Asta era în 16 sau 17 aprilie. Dinu Dumitru, Niţă Mi­hail, Stanciu Nicolae şi alţi fruntaşi din sectorul individual au pornit şi ei. Iar după ei, restul satului. Şi cine a ascultat în toamnă sfatul in­ginerului şi s-a grăbit să semene griul pe uscătură, aşa ca ploile să-l găsească în pă­­mînt, are acum lanuri gata înche­iate şi înfrăţite. Cei care n-au as­cultat... Da, cu ei se munceşte mai greu. — Obiceiurile rele, învechite, neîncrederea în agrotehnică, nu dispar cu una cu două, spune inginerul Drag­nea. Cite zile ne­gre şi nopţi albe nu ne face fo­losirea raniţei. Abia dacă am convins pînă acum 5, cel mult 10 la sută dintre ţărani, de pagubele pe care le aduce. Acesta e adevărul. In primăvară vom avea de lucru să-i convingem chiar pe colectivişti să semene sămînţă hibri­dă de porumb. Pentru că in 1956 experienţa a fost compromisă, să­­mînţa din soiul Studina ne-a sosit încinsă, stricată. Şi fiindcă veni vor­ba de gospodăria colectivă... Sînt multe de făcut aci. Unii colectivişti lipsesc, mulţi sînt salariaţi (cu foarte puţine excepţii, nici soţiile lor nu vin la lucru). Pe cîmp — mai mult femei... Cum să se dez­volte gospodăria ? Cum să crească ? Cînd vor fi convinşi Dinu Dumitru, Niţă Mihail şi alţi fruntaşi ca ei, atunci„ Inginerul Dragnea vorbeşte puţin repezit, aspru şi pătimaş. Lipsurile îl dor. Nu se împacă cu ele. Nemul­ţumiri „personale" ? Da, sînt şi din acestea : n-are nici un fel de aparat la punctul agricol. Măcar un pluvio­­metru de-ar avea şi două termome­tre — unul de sol, altul de cameră. Fiecare propoziţiune, fiecare frază ridică noi probleme. Din cuvintele lui nu răzbat însă nici văicăreală, nici îngrijorare, ci încrederea şi hotărî­­rea unui tînăr inginer agronom care îşi găseşte aici în sat cîmp nesfîrşit de aplicare a ştiinţei la viaţă, cîmp larg de afirmare a năzuinţelor sale, de împlinire a datoriei faţă de po­por. Il ascult şi mă gîndesc la spu­sele ţăranului Marin Petrişor din Bistreţ. — Dac-o fi ales inginerul nostru, ştiu c-o să fie de ajutor acolo, în Marea Adunare Naţională n-o să stea numai să asculte. GH. CRISTEA Cetăţenii susţin cu încredere pe candidaţii F. D. /P. BACAU­­ (de la coresp. „Scînteii“). Consiliile şi birourile F.D.P. din ora­şele şi satele regiunii Bacău conduc în aceste zile acţiunea de populari­zare a candidaţilor propuşi pentru ale­gerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională. Astfel, în raioanele Moi­­neşti, Tg. Ocna, Roman, Piatra Neamţ şi altele s-au ţinut în ultimele zile ale lui decembrie numeroase adunări la care au luat parte mii de cetăţeni. Sutele de oameni ai muncii care au luat cuvîntul în aceste adunări cetă­ţeneşti şi-au exprimat încrederea în candidaţii P.D.P. şi hotărîrea ca în ziua de 3 februarie să le dea votul lor. In vederea intensificării agitaţiei po­litice de masă în întîmpinarea alege­rilor, organele şi organizaţiile de par­tid au instruit zilele acestea 13.400 de agitatori care au şi început activi­tatea pe teren pentru popularizarea candidaţilor. Consiliile şi birourile F.D.P. au organizat pînă acum 312 Case ale alegătorului. Munca de agitaţie in rîndul femeilor HUNEDOARA (coresp. „Scînteii“). — Sute de femei din satele raionului Hunedoara discută in aceste zile, în cadrul cercurilor de citit, despre rea­lizările regimului democrat-popular, despre legea electorală, despre dreptu­rile femeilor în R. P. Romînă şi des­pre candidaţii F.D.P. care se bucură de încrederea poporului. La Siriieria, Călan, Teliuc şi în alte centre femeile au discutat, de asemenea, diferite pro­bleme legate de campania electorală. Agitatorii desfăşoară o vie activi­tate de lămurire de la om la om. In raionul Hunedoara activează pînă a­­cum 400 agitatori. La Simeria şi Ghelar peste 80 agitatori, împărţiţi pe grupe de case, au vizitat pe cetăţeni pentru a-i lămuri asupra marii în­semnătăţi a apropiatelor alegeri de deputaţi în Marea Adunare Naţională. Vie activitate la căminele culturale In întîmpinarea alegerilor de la 3 februarie căminele culturale din raio­nul Galaţi şi-au intensificat activita­tea, devenind centre de agitaţie şi activitate culturală pentru lumea sa­telor. La căminele culturale din comunele Pechea, Independenţa, Frumuşiţa, ca şi la alte 30, s-au deschis Case ale a­­legătorului, unde ţăranii muncitori ob­ţin orice lămurire cu privire la ale­geri. La cele mai multe cămine culturale, echipele artistice pregătesc acum pro­grame artistice speciale pentru ale­geri, spectacole şi recitări despre ale­gerile de odinioară şi de azi. La că­minele culturale din comunele Piscu, Şendreni, Braniştea şi altele se repetă piesa într-un act ,„Jos Tudorache, sus Tudorache“ deMircea Ştefănescu, frag­mentul „Şantaj şi tîrguială“ din piesa „O scrisoare pierdută“ de I. L. Cara­­giale, precum şi recitări cu­ subiecte de alegeri, ca poezia lui Ion Brad „Buletin de vot“, „Ieri şi acum“ de Eugen Jebeleanu etc. Printre artiştii amatori ai căminu­lui cultural din comuna Vînători, care participă cu multă însufleţire la repe­tiţii, sunt şi tinerii Georgeta Micu, Cos­­tică Penea, M. Niculae. Intîlnire cu Igor Moiseev La primul spectacol al ansamblului condus de Igor Moiseev, organizatorii, adică Oficiul de spectacole şi turnee artistice, au făcut şi­ cîteva surprize neplăcute publicului: reprezentaţia fu­sese anunţată­ la sala Floreasca dar acolo stătea scris că e la Teatrul de Operă şi Balet — ceea ce mi-a prile­juit să aflu, pe drumul de la o sală la alta, cu cîtă însufleţire e comenta­tă sosirea acestui ansamblu şi cu cîtă bucurie sînt întîmpinate reprezenta­ţiile sale bucureştene; apoi, în sală, am obţinut unul din acele locuri ale extremului balcon, în care eşti dinain­te vecin cu splendidul plafon al insti­tuţiei — ceea ce în decursul progra­mului s-a dovedit a fi de mare folos, căci am căpătat cea mai cuprinzătoa­­re privelişte asupra montării coregra­fice, care, văzută de sus, dezvăluie mult mai relevant gîndul artistic al maestrului de dansuri; în sfîrşit, n-am avut programe tipărite, ca să putem şti cu anticipaţie ce se prezintă — dar aceasta a fost iarăşi un avantaj al privitorului, fiindcă valorii specta­colului i s-a adăugat şi neaşteptata noutate şi varietate a numerelor, de a­­semenea constatarea că necunoscînd numele soliştilor, cu toată calitatea lor indiscutabilă, îl poţi considera apt de a fi solist pe oricare membru al acestui desăvîrşit ansamblu. Spunînd că e desăvîrşit, mă gîndesc în primul rînd la armonia, închegarea şi unitatea lui. E o armonie încîntă­­toare în spectacol între mişcările dan­surilor, costume şi muzică. Artiştii dau dovadă nu numai că şi-au însu­şit paşii specifici ai cutărui ori cută­­rui dans, dar că au înţeles esenţa crea­ţiei folclorice, transpunîndu-se, ca veritabili interpreţi în starea sufleteas­că indicată de partitură şi de scena­riu, compunîndu-şi comportări dictate de particularităţile dansului şi ideia ce o exprimă, folosind costumul ca un factor de expresivitate. Iată dansul bielorus „Iurocika“: dansatorii în costume uşoare au mişcări gingaşe, de un umor subtil, în orchestră me­lodia porneşte ca un zumzet îndepăr­tat, picurată apoi de flaute şi tremu­rată de viori în surdină; din privirile stăruitoare ale băiatului şi fetei care s-au întîlnit aici se ţese o pînză u­­şoară de poezie, acoperind ca un văl VALENTIN SILVESTRU nevăzut scena şi sala. Pentru ca pu­ţină vreme după aceea, urmînd zbu­ciumul învolburat al arcuşurilor pe corzi, fluturînd cu mîndrie capetele, chiuind şi cutremurînd duşumeaua, flăcăi în frumoase costume romîneşti să compună un „Brîu“ plin de vigoa­re şi nerv, o explozie de forţă şi op­timism, dans la fel de autentic ca şi celălalt, nu numai în ansamblul lui, ci şi în fiecare detaliu în parte, la fel de armonios conceput. E uimitor uneori cu cîtă coeziune prezintă artiştii sovietici dansurile. Repetiţii îndelungate fixează traiecto­riile jocului, geometria lui particula­ră, desfăşurarea pe cercuri şi regrupa­rea după o linie spiralată, alcătuirea unei diagonale vii a patrulaterului sce­nic şi risipirea ei în grupuri mă­runte care vor împlini numai­decît cîteva paralele şi aşa mai departe. In spectacol, acolo unde maestrul care putea observa şi îndrepta greşelile este doar un simplu spectator, păstra­rea desenului coregrafic e h­otărîtă nu atît de obişnuinţa repetiţiilor cît de îndemînarea dansatorilor. Complica­te şi de mare fantezie, desenele core­grafice create de Igor Moiseev sînt păstrate intacte: cercurile par trase cu compasul, liniile cu rigla, fără nici o greşală, fără nici o deviere. Intr­­unui din dansuri, o fată a scăpat nă­frama. Ea a fost însă ridicată imediat de nu ştiu care dintre participanţi, fără să se bage de seamă cine şi cînd a făcut-o, fără să se strice cu un centimetru sau să se întîrzie cu o se­cundă desfăşurarea jocului. Cinci băr­baţi au interpretat un dans adi­ar de luptă ţinîndu-se mai tot timpul de mîini, executînd cu o asemenea forţă şi precizie, de parcă s-ar fi contopit toţi într-un singur om. Şapte fete înlănţuite au pătruns în scenă plu­tind pe o melodie başkiră legănată de trei acordeoane, clătirtîndu-şi fustele portocalii şi busturile strînse în caţa­verci negre, tivite cu lat sutaş argin­tiu. Ca un singur trup s-au plimbat cu paşi mărunţi şi molcomi, s-au în­clinat ca frunzele bătute de vînt şi au rămas o clipă nemişcate, pentru a undui apoi iar ca un val. Aceiaşi în­chegare perfectă se poate observa nu numai în dansurile susţinute de forma­ţii restrînse, ci şi în cele ale întregu­lui colectiv; în jocul romînesc „Mu­şamaua“, grupurile se fac şi se desfac pe nesimţite, maramele fetelor zboa­ră, se despart și se adună în ritmul arzător al muzicii, dar nimic din a­­ceastă efuziune de forme, ritmuri și culori nu apare necontrolat de gîndul creator care le-a născut. Hotărît lu­cru, cu dansatori fără personalitate nu s-ar putea ajunge la astfel de re­zultate — e limpede că ele implică coordonarea studiată a unor valori in­dividuale remarcabile, îmbinînd plas­ticitatea graţioasă cu virtuozitatea a­­crobatică, posibilităţile de expresie pură a unor sentimente, cu pantomimă plină de imaginaţie. Calităţile acestea le poţi descoperi în ansamblu şi le poţi vedea lesne la solişti (dansuri din Buhara, jocul de copii în care cei doi bătrîni sunt de fapt un singur şi mare Virtuos, şi altele). Preocupat de explorarea folclorului coregrafic pe o vastă geografie, Moi­seev îşi pofteşte spectatorii la o călă­torie interesantă cu itinerarii inedite, de multicoloră varietate. Un dans pe gama fără semitonuri ne transportă în China : dansatorii apar cu torţe roşii, le transformă în panglici şi acum par a caligrafia cu eie în văzduh litere stranii ale alfabetului multimilenar, a­­cum par a răspîndi cu veselie petalele unui mac imens. Alt dans ne duce printre ciuvaşi, într-o atmosferă de basm, unde fetele poartă coifuri şi, sal­be de argint. Altul, pe întinsele stepe ucrainene străbătute de cîntecele de dor din amurguri, ale frumoaselor cu ilice de catifea roşie, verde, albastră şi neagră. Altul pe plaiurile ţării noastre, într-o horă domoală care creşte din pămînt ca o corolă de floare şi o „Cio­­cîrlie“ iute cu flăcăi ce zboară, prin­­zîndu-se de mijloc în aer. Ceea ce dă unitate excepţională în această mare varietate de stiluri pare să fie concep­ţia realizatorilor asupra utilizării crea­ţiei populare in dans. Igor Moiseev înţelege dansul popular ca o expresie puternică a sufletului unui popor, con­centrînd în el bogate tradiţii şi avînd capacitatea de a sugera caracteristici ale acelui popor, natura ţării, relaţiile specifice între oameni. Ca orice crea­tor sovietic, şi acest atît de înzestrat artist nutreşte un mare respect faţă de particularităţile naţionale ale pro­ducţiilor artistice populare, cărora se străduieşte să le păstreze şi să le aug­menteze pe scenă strălucirea. în acelaşi timp el interpretează aceste dansuri, compune cu ajutorul lor, stilizîndu-ie, armonizîndu-le, dezvoltîndu-le după criterii proprii — tablouri coregrafice în spirit popular, caracterizate atît de savoarea dansului autentic, cît și de profunzimea gîndirii artistice ori­ginale. Gradul de interpretare variază. In darisul rus „Polianka“, gingăşia fe­meilor şi forţa bărbaţilor se împletesc pe canavaua obişnuită a unui joc co­mun, în care regia — ca să zic aşa — constă în folosirea cît mai complectă a spaţiului scenic, aranjarea începutu­lui şi­­finalului, dispunerea perechilor etc. In „Partizanii“ însă avem de-a face cu un adevărat spectacol de balet, care povesteşte o luptă, cu mijloace core­grafice, înfăşuraţi în negrele mantale căzăceş­ti, luptătorii alunecă prin scenă într-o manieră extraordinară, călăresc, se bat, suprapun figurile de dans popular rus pe mişcări clasice ale teh­­nicei luptei corp la corp, dînd o va­loare de sugestie rar întîlnită întregu­lui tablou. La fel în „Vechiul cadril orăşenesc“. Aici, cele patru perechi de tineri discută, fumează, mănîncă se­minţe, se plimbă , plasticizînd ceva din automatismul şi tristeţea vieţii din vechea Rusie, dar stîrnind şi rîsul prin solemnitatea comică a cavalerilor şi sfiala exagerată a domnişoarelor, parcă ai răsfoi un album vechi, cu fi­lele, înmiresmate de iasomia ce şi-a dat sufletul între ele. In asemenea cazuri, subiectele au cerut o tratare coregrafică complexă. Dar şi într-o împrejurare şi în cea­laltă se simte pătrunzătorul spirit de observaţie al creatorilor, dragostea pentru conţinutul veşnic viu şi formele nemărginit de bogate ale creaţiei popu­lare, puterea de interpretare a tuturor dansatorilor. Consemnînd prima reprezentaţie dată în ţara noastră, consemn totodată şi succesul ei cu totul deosebit. Arta prietenilor noştri i-a cucerit pe bucu­­reşteni, care ca spectatori sensibili, formaţi, ştiu să-l preţuiască atît va­loarea înaltă cît şi mesajul socialist. S­C­A­N­T­E­I­A Prima zi a anului nou în staţia Socola IAŞI (coresp. „Scînteii“). Zorii lui 1 ianuarie 1957. Din pricina ge­rului, liniştea pare şi mai adîncă. In stafia Socola din Iaşi, impiega­tul de la mişcarea internă, Jersu Chirica, preia schimbul. Dauliba Vasile, impiegatul de mişcare ex­ternă, face acelaşi lucru. Soseşte şi echipa de descompunere a trenuri­lor, condusă de Ciubotaru Nicolae. Apoi mai vin magazinerul Tăna­­se Ion, mecanicul Butnaru Petru, lăcătuşul de revizie Sîrbu Gheorghe şi alţii, începe o nouă zi de mun­că. E prima zi a anului nou. Aparatele telefonice au prins a zbîrnii. — Alo Socola!. Aici staţia Cris­­teşti ! Liber trenul 3703 ? Impiegatul Ştefăniu Eufimie de la Cristeşti cerea cale liberă pentru primul tren sovietic sosit cu măr­furi în anul 1957. — Socola, te aud, i-a răspuns im­piegatul Ursu. Primesc trenul 3703. Apoi ridică receptorul de la mişca­rea externă. — Impiegatul Dauliba, pregă­­teşte-te. La ora 8:50 soseşte primul tren sovietic din anul acesta. Bucuros, Dauliba se întrebă care din prietenii sovietici vor veni cu trenul acesta. Cu cine avea să schimbe tradiţionala urare: „La mulţi ani“ ? Dar nu mai avu timp să se mai gîndească. Punctul ne­gru dinspre Holboca deveni deo­dată uriaş. Un sunet gros de si­renă, un scârţuit de roţi şi trenul se opri în faţa lui. Mecanicul Macar Zadneprovski nu-şi mai scoase capul pe geamul locomotivei ca de obicei, ci sări jos. — Dobroe utro, Vasile Dauliba — i-o luă înainte Zadneprovski. — Bună dimineaţa şi la mulţi ani ! — ii răspunse acesta. Şi se îmbrăţişară. Apoi s-a îmbrăţişat cu Ştefănescu Eugen, tînărul şef de tren, cu Niko­lai Dunaevski, însoţitorul comercial, şi cu Dimitri Zaharov, însoţitorul tehnic. Şeful de manevră Ciubotaru Ni­­colae cu echipa lui începu „des­compunerea“ trenului de 32 de va­goane. Feroviarii sovietici s-au odihnit puţin la dormitorul staţiei, apoi pe la prînz au făcut cale în­toarsă. Magazionerul Ion Tănase trimi­sese deja situaţia mărfurilor primi­te la magazionerul-şef Sava, care a notat pe prima filă a noului re­gistru, registrul anului 1957, tren 3703, greutatea: 1743 tone, mărfuri primite: cărămidă refractară pen­tru cuptoarele Reşiţei şi Hunedoa­rei, ulei de cărbune, îngrăşămin­te chimice, electrozi, fier, aparate de radio şi altele. Pe la amiază, impiegatul Dauliba primi de la Impiegatul Ursu o nouă comandă: — Pregătește liber pentru al doilea tren din Răsărit. Sosește la ora 17:50. Spectacolele Ansamblului Igor Moiseev Mărfi şi miercuri seara, Ansamblul de sfat de dansuri populare al U.R.S.S., condus de artistul poporu­lui Igor Moiseev, a dat două specta­cole în Sala sporturilor de la Flo­­reasca. Opt mii de persoane au răsplătit cu aplauze îndelungate interpretarea neîntrecuţilor maeştri ai artei popu­lare sovietice. „Partizanii“, „Suita moldovenească“, „Suita ucraineană“ şi celelalte creaţii ale celebrului ansam­blu au stîrnit admiraţia miilor de spectatori. O mare manifestare a prie­teniei romîno-sovietice a avut loc după ce, în semn de preţuire a po­porului nostru şi a artei sale, membrii ansamblului au interpretat dansurile romîneşti „Brîul“ şi „Muşamaua“. Ansamblul de stat de dansuri popu­lare al U.R.S.S. îşi continuă turneul în ţara noastră printr-o serie de spec­tacole pe care le va da la Cluj şi Iaşi. (Ager­pres). A fost pusă în funcţiune linia de înaltă tensiune Borzeşti-Focşani-Galaţi GALAŢI (coresp. „Scînteii").­­ O­­dată cu începerea noului an a intrat în funcţiune noua linie de înaltă ten­siune Borzeşti-Focşani-Galaţi, care măsoară aproape 170 km. Această linie electrică are o însemnătate deosebită pentru dezvoltarea eco­nomică a regiunii Galaţi, în vederea alimentării cu energie electrică a o­­raşului Galaţi, s-a terminat construc­ţia unei staţii de transformare de 110/35/­ kV, care este echipată cu a­­parataj modern fabricat în ţara noa­stră, în Uniunea Sovietică şi R. D. Germană. Staţia, construită numai din elemente prefabricate, este pri­ma staţie de transformare de acest gen din ţara noastră. ' , noii linii s-au folosit, pe j Einamtă de 90 km., stîlpi de r*r­ rugoff din be­ton, realizîndu-se economii a­proape 300 tone ^ . La punerea în funcţiune a tintei, o contribuţie de seamă au adus-o mai­ştrii Nicolae Ştefanovici şi Alexan­dru Pulanu, muncitorii din echipele conduse de tovarăşii­­Ogore Suiş­­teanu, Tudorel Băloiu, muncitori de la şantierul „Electr Focşani, precum şi e­le de inginerii Beilic D . Delejan de la Electro Combinatul no­u-Galați. Manifestări cultural-artistice pentru pionieri şi şcolari Intre 2 şi 11 ianuarie Casa de cul­tură a sindicatelor din Capitală orga­nizează un program special pentru va­canţa de iarnă a pionierilor şi şcola­rilor. Mii de copii ai oamenilor muncii vor participa la serbările Pomului de iarnă. In aceste zile vor avea loc numeroa­se manifestări cultural-artistice prin­tre care: „O după­ ca 1'Urară'­, „Concurs de recitări r­l­e“. ..O dimineaţă de ghicitor­ie:“.. Şe­zătoare turistică“, „ O re“, „Iarna în poveşti şi poezii“, „In ţara basmelor“ şi artei. Pionierii şi şcolarii din Capitală vor putea viziona, de asemenea, producţii cinematografice artistice, ştiinţifice şi de desene animate: „Corabia viselor“, „Primul punct“, „Căpitan la 15 ani“, „Băieţaşul vrăjit“, „Descoperire miste­rioasă“, „Aventurile unui pinguin“, „Zborul în lună“ etc. La spectacolele ce vor avea loc zil­nic, atît dimineaţa cît şi după-amiaza, îşi dau concursul Teatrul de păpuşi şi marionete „Ţăndărică“, Circul de Stat, Şcoala populară de artă, Ansamblul de copii al Casei de cultură a sindicatelor, Teatrul de marionete al clubului învăţămînt Bucureşti. (Agerpres) Noutăţi teatrale din Galaţi Duminică s-a inaugurat noua sală, complect reamenajată, a Teatrului de Stat din Galaţi. Odată cu reamenaja­­rea sălii, a fost mărită scena, au fost amenajate cabine pentru actori, insta­laţii speciale de aerisire etc. In curînd la Galaţi va începe con­strucţia unei alte săli de teatru în ca­drul planului de reconstrucţie şi siste­matizare a oraşului. Noua sală va fi dată în folosinţă colectivului Teatrului de operetă şi estradă din Galaţi care şi-a început activitatea in anul 1956. (Agerpres) INFORMAŢII !. Pe scena Teatrului „Constantin Nottara“ a avut loc luni seara pre­miera piesei „Cauţiunea“ de scriitorul german Hans Lacke. ■ Cu prilejul sărbătoririi a 40 de ani de carieră a primului concert-maes­­tru al orchestrei simfonice a Filarmo­nicii de Stat „George Enescu“ din Capi­tală, prof. Alexandru Theodorescu, ar­tist emerit al R.P. Romíné, miercuri sea­ra a avut loc în sala Ateneului R. P. Ro­míné un concert extraordinar dat de orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“. tr La tragerea Loto Central din sea­ra zilei de luni 31 decembrie 1956 au fost extrase din urnă următoarele 9 numere : 17, 72, 74, 18, 56, 78, 68, 10, 89. La a doua extragere din urnă pentru premii în obiecte au ieșit următoa­rele 5 numere : 44, 5, 51, 11, 80. (Agerpres) TELEGRAMĂ domnului DIRDIRI MOHAMED OSMAN, preşedintele Consiliului Suprem de Stat al Republicii Sudan Khartum ’ Cu prilejul primei aniversări a proclamării Independenţei Republicii Sudan, vă rog să primiţi felicitările mele cordiale şi cele mai sincere urări de fericire şi prosperitate pentru poporul sudanez. președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, Dr. PETRU GROZA Páf. 3 Revelion la Kremlin MOSCOVA 2 (Agerpres). — TASS transmite: Minutarul ceasului de pe turnul Spasski se apropie de 24. ...Kremlinul este viu luminat. Sute și sute de oameni se află în sălile Pa­latului Mare al Kremlinului. La 31 de­cembrie, tovarășul N. A. Bulganin a organizat aici revelionul. Sunt prezenţi conducătorii partidului comunist şi gu­vernului sovietic : tovarăşii N. S. Hruş­­ciov, K. E. Voroşilov, L. M. Kagano­­vici, G. M. Malenkov, A. I. Mikoian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, M. Z. Saburov, M. A. Suslov, G. K. Jukov, L. I. Brejnev, D. T. Şeptiov, E. A. Furţeva, N. M. Şvernik, A. B. Aristov, N. I. Beliaev, P. N. Pospelov, miniştri, deputaţi ai Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi ai Sovietelor Supreme ale Republicilor unionale, ofiţeri superiori ai armatei sovietice, oameni de ştiinţă, fruntaşi ai fabricilor şi uzinelor din Moscova, ai colhozurilor, sovhozurilor şi S.M.T.-urilor, inovatori în producţia industrială şi agricolă, scriitori, ar­tişti, arhitecţi, profesori, medici şi in­gineri. Deschizînd reuniunea, şeful guver­nului sovietic toastează pentru vechiul an care a însemnat pentru oamenii so­vietici noi succese în toate domeniile muncii lor creatoare, pentru poporul sovietic, pentru oaspeţii prezenţi în sală.­­ Pînă la sosirea noului an mai sînt cîteva minute. Cei prezenţi ascultă cu­­vîntarea de Anul Nou a lui K. E Vo­roşilov, preşedintele Prezidiului So­vietului Suprem al U.R.S.S., adresata cetăţenilor marelui stat sovietic. Orologiul Kremlinului bate miezul nopţii. A sosit Anin Nou ! Cei prezenţi se ridică în picioare. Răsună acordurile măreţe ale imnului de stat al U.R.S.S. Pentru participanţii la revelion a fost organizat un concert. In sala Ghiorghi se produc cei mai buni maeștri ai artei sovietice. Nikolai Alexandrovici Bulganin toas­tează pentru marele popor sovietic. Răsună aplauze furtunoase și pline de căldură. Apoi urmează alte toasturi. Ridicînd paharul, Nikita Sergheevici Hrușciov spune că oamenii sovietici doresc pacea care le este necesară pentru munca creatoare, pentru ca ţara să devină tot mai puternică, iar viaţa tot mai luminoasă şi plină de bucurii. Dar, remarcă N. S. Hruşciov, nu trebuie să uităm că într-o serie de ţări capitaliste se duce o cursă fe­brilă a înarmărilor şi de aceea nu tre­buie să uităm nici o clipă de armata noastră, trebuie să o înzestrăm cu teh­nică şi armament de prim rang. Acest lucru l-am făcut, îl facem, şi îl vom face pentru că vrem să menţi­nem şi să întărim pacea, pentru că trebuie să apărăm cuceririle marelui­ Octombrie, puterea sovietică. Aceste cuvinte ale primului secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist sunt întîmpinate de asisten­ţă cu aclamaţii de aprobare şi cu un nou ropot de aplauze. În încheiere N. A. Bulganin toas­tează pentru diplomaţi, ambasadori, miniştri plenipotenţiari, însărcinaţi cu afaceri şi membri ai legaţiilor. In să­lile Palatului Kremlinului răsună din nou aplauze furtunoase. Răspunde decanul Corpului Diplo­matic din Moscova, dl. Rolf R. Sohl­­man ambasadorul extraordinar şi ple­nipotenţiar al Suediei în U.R.S.S. Oaspeţii părăsesc masa. Adunîn­­du-se în grupuri, ei discută cu însu­fleţire, îşi povestesc succesele din anul trecut, îşi împărtăşesc planurile lor de viitor. Răsună muzica, începe dansul Acest revelion festiv, organizat de şeful guvernului sovietic, N. A. Bul­ganin, s-a desfăşurat într-o atmosferă de sinceritate, cordialitate și prietenie. in U. R. S. S. a guvernamentală « BREST 2 (Agerpres). — TASS transmit«­­ L» 2 ianuarie a sosit in Uniunea Sovietică o delegaţie guvernamen­tală a Republicii Democrate Ger- sosit o delegaţie R. D. Germane mane, în frunte cu primul ministru­­ Otto Grotewohl. In aceeaşi zi, delegaţia guverna-­­ mentală a R. D. Germane și-a con­tinuat drumul spre Moscova. G. K. Jukov vţ­i vizita India MOSCOVA. ? (Agerpres). — TASS să viziteze India în cea de-a doua • transmite: jumătate a lunii ianuarie 1957. Gin­eroul Indiei a invitat pe ms . Mareşalul G. K. Jukov a acceptat şsful Uniunii Sovietice, G. K. invitaţia guvernului indian. Formarea n­oului guvern sirian DAMASC 3­ (Agerpres). — Sabri Assan­ a constituit noul gimm­ . ..an. Primul ministru Assan­ — membri al partidului naţional — deţine totodată şi postul de ministru de interne. Salah Bittar, ch­im­al pa­ridului socialist naţional, este ministru al A­­facerilor Externe. DAMASC 2 (Agerpres). — TASS Primul ministru al Siriei, Sabri Assan­, a declarat reprezentanţilor pre­sei că „noul guvern sirian va promo­va o politică naţională arabă în con­formitate cu programul Blocului comn­solidarii parlamentare“. Frontul consolidării parlamentare, creat de partidele politice din Siria în aprilie 1956, şi-a propus ca sarcină să realizeze unitatea popoarelor din ţările arabe, să lupte împotriva impe­rialismului, a alianţelor militare, să promoveze o politică de neutralitate şi să sprijine principiile conferinţei de la Bandung. MARE DEMONSTRAŢIE STUDENŢEASCA LA BAGDAD ÎMPOTRIVA POLITICII LUI NURI SAID DAMASC 2 (Agerprm). — TASS transmite : Ziarele anunţă că la 31 decembrie a avut loc la Bagdad o mare de­monstraţie a studenţilor în semn de protest împotriva politicii primului mi­nistru al Irakului, Nuri Said. Demons­traţia s-a desfăşurat sub lozinca de­nunţării imediate a pactului militar de la Bagdad şi demisiei guvernului Nuri Said. Poliţia a încercat să împrăştie pe demonstranţi. S-au produs ciocniri care au provocat morţi şi răniţi. Se anunţă că studenţii de la toate instituţiile de invăţămînt superior din Irak au hotărît să declare o grevă în semn de protest împotriva reprimării demonstraţiei de către poliţişti. încetarea din viaţă a tov. A. P. Zaveniaghin, Erou al Uniunii Sovietice MOSCOVA 2 (Agerpres). — TASS transmite : La 31 decembrie 1956 a încetat su­bit din viaţă din cauza unei paralizii a inimii Avraami Pavlovici Zavenia­ghin, Erou al Uniunii Sovietice, mem­bru al Comitetului Central al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S. şi ministru al Con­strucţiei de Maşini Mijlocii. In legătură cu moartea lui Zavenia­ghin au fost publicate anunţuri de doliu din partea Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii So­vietice şi Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., din partea Prezidiului So­­vietului Suprem al U.R.S.S. şi altor organizaţii. Conform hotărîrii Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi C.C. al P.C.U S., Avraami Zaveniaghin va fi înmormîntat la Moscova în Piaţa Ro­şie, lingă zidul Kremlinului, la 3 ia­nuarie orele 15. Scurte ştiri ,­ BELGRAD. Ziarul „Borba“ anunţă că între Iugoslavia şi Bulgaria a fost semnat un protocol cu privire la schimbul de mărfuri pe 1957 în va­loare de 7.000.000 dolari. PEKMN. La 28 decembrie guvernul japonez a hotărît să suspende tem­porar cumpărarea de produse agri­cole americane în surplus. CAIRO. Agenţia France Presse a­­nunţă că ministrul de Finanţe al Egiptului, Kaisuni, a anunţat că gu­vernul egiptean a hotărît încetarea activităţii biroului din Cairo al a­­genţiei oficiale franceze de ştiri France Presse şi a agenţiei brita­nice „Arab News Agency". BONN. La 1 ianuarie a avut loc in­cluderea oficială a regiunii Saar în Republica Federală Germană. HAMBURG. Săptămînalul „Welt am Sonntag“ care apare la Hamburg scrie că în cercurile N.A.T.O. se dis­cută în mod serios despre viitoarea numire a fostului general hitlerist Speidel în postul de comandant su­prem al forţelor N.A.T.O. din Europa, LONDRA. Postul de radio Londra anunţă că Hugh Gaitskell, liderul partidului laburist din Anglia, a so­sit duminică la New-York pentru a ţine o serie de conferinţe în S.U.A. La sosirea în S.U.A., el şi-a exprimat speranţa că noua politică americană în Orientul mijlociu „va contribui la eliminarea cauzelor de fricţiune din­tre S.U.A. şi Anglia“. CINCI FETIŢE GEMENE s-au născut în Pondichery ! Ziarele din New Delhi anunţă | 1 că o femeie pe nume Kamala­­­f din Pondichery (India), a născut \ I la 30 decembrie cinci fete. \ I Mama celor cinci gemene mai I I are încă şapte copii şi, după \ I cum se relatează, atît ea cît şi \ I cele cinci gemene sînt sănătoase, j

Next