Scînteia, ianuarie 1957 (Anul 26, nr. 3793-3817)
1957-01-03 / nr. 3793
ni. ms Inginerul nostru Nu ştiu de ce, cînd am ajuns în satul acesta din cîmpia Olteniei, lingă Dunăre, mă aşteptam să întîlnesc un om în vîrstă, voinic, sfătos, gata să-mi descrie cu modestie, rezultatele pe care le-a obţinut. E adevărat, auzisem, cu douătrei zile mai înainte, unele lucruri despre el: ...Ion Dragnea, inginer agronom, candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală Băileşti, regiunea Craiova, munceşte la punctul agricol din comuna Bistreţ de numai un an şi jumătate. In jurul său a strîns pe cei mai vrednici ţărani, fruntea satului. Aceştia ştiu cei dinţii dacă este sau nu este bine să pornească imediat plugurile la arat, să însămînţeze griul şi porumbul, să dea cu grapa peste semănături, sau să îngroape gunoiul sub brazdă, iar satul să se ia după ei. Mijlocaşii Dinu Dumitru, Stoica Grigore, Stanciu Nicolae, Niţă Mihail au cules anul acesta peste 2.000 kg. grîu la hectar şi peste 3.000 kg. porumb ştiuleţi la hectar. Gospodăria colectivă — la fel, 15 la sută din lanul de porumb i-a fost bătut de grindină, dar a scos, totuşi, peste 5.000 kg. ştiuleţi la hectar. Au prins bine sfaturile inginerului! Asta se vede fie de acolo că în Bistreţ, dintr-o sută de ţărani, 95 duc bălegarul la cîmp; nu-l mai aruncă în baltă, nici nu-i mai dau foc, să ardă. ...Da, toate acestea le ştiam. Dar ele oglindeau numai în parte munca inginerului agronom Ion Dragnea — un tînăr abia trecut de 30 de ani (nici pe departe aşa cum mi-l închipuisem), slăbuţ la faţă, puţintel la trup, însă numai inimă, aşa cum se spune, de obicei, că sînt oltenii. Cînd l-am întîlnit, a încercat, discret, să ocolească din povestirea sa tot ceea ce era în legătură cu meritele personale. Pînă la urmă, am aflat totuşi cîte ceva — deşi nu prea mult — despre străduinţele şi frămîntările sale.' . Artul trecut, în primăvară, pe la început de aprilie,a primit dispoziţiuni de la sfatul raional: — începeţi îms&mînţatul porumbului ! . iî ' — Nu e încă timpul, a răspuns Dragnea. — Dar Bîrca. fi Urzicuţa . Sînt comune vecine cu Bistreţ... V-au luat-o înainte. Daţi-i drumul! Răspundem noi. — Aici, în Bistreţ, răspund şi eu. Comuna noastră e lingă „Baltă". Temperatura e mai scăzută ca la Bîrca şi Urzicuţa. Şi solul mai greu, mai argilos. Şi pînza de apă freatică mai în faţă, şi locul mai jos, aşa că bălteşte apa mai mult. Meseria noastră aşa se face, la faţa locului. Peste cîteva zile pămîntul s-a încălzit. Dar oamenii erau îndărătnici. Aşteptau... să se desfacă floarea de salcîm. La îndemnul inginerului, gospodăria colectivă a început însă pasul porumbului. Lotul zootehnic a fost şi el însămînţat. Asta era în 16 sau 17 aprilie. Dinu Dumitru, Niţă Mihail, Stanciu Nicolae şi alţi fruntaşi din sectorul individual au pornit şi ei. Iar după ei, restul satului. Şi cine a ascultat în toamnă sfatul inginerului şi s-a grăbit să semene griul pe uscătură, aşa ca ploile să-l găsească în pămînt, are acum lanuri gata încheiate şi înfrăţite. Cei care n-au ascultat... Da, cu ei se munceşte mai greu. — Obiceiurile rele, învechite, neîncrederea în agrotehnică, nu dispar cu una cu două, spune inginerul Dragnea. Cite zile negre şi nopţi albe nu ne face folosirea raniţei. Abia dacă am convins pînă acum 5, cel mult 10 la sută dintre ţărani, de pagubele pe care le aduce. Acesta e adevărul. In primăvară vom avea de lucru să-i convingem chiar pe colectivişti să semene sămînţă hibridă de porumb. Pentru că in 1956 experienţa a fost compromisă, sămînţa din soiul Studina ne-a sosit încinsă, stricată. Şi fiindcă veni vorba de gospodăria colectivă... Sînt multe de făcut aci. Unii colectivişti lipsesc, mulţi sînt salariaţi (cu foarte puţine excepţii, nici soţiile lor nu vin la lucru). Pe cîmp — mai mult femei... Cum să se dezvolte gospodăria ? Cum să crească ? Cînd vor fi convinşi Dinu Dumitru, Niţă Mihail şi alţi fruntaşi ca ei, atunci„ Inginerul Dragnea vorbeşte puţin repezit, aspru şi pătimaş. Lipsurile îl dor. Nu se împacă cu ele. Nemulţumiri „personale" ? Da, sînt şi din acestea : n-are nici un fel de aparat la punctul agricol. Măcar un pluviometru de-ar avea şi două termometre — unul de sol, altul de cameră. Fiecare propoziţiune, fiecare frază ridică noi probleme. Din cuvintele lui nu răzbat însă nici văicăreală, nici îngrijorare, ci încrederea şi hotărîrea unui tînăr inginer agronom care îşi găseşte aici în sat cîmp nesfîrşit de aplicare a ştiinţei la viaţă, cîmp larg de afirmare a năzuinţelor sale, de împlinire a datoriei faţă de popor. Il ascult şi mă gîndesc la spusele ţăranului Marin Petrişor din Bistreţ. — Dac-o fi ales inginerul nostru, ştiu c-o să fie de ajutor acolo, în Marea Adunare Naţională n-o să stea numai să asculte. GH. CRISTEA Cetăţenii susţin cu încredere pe candidaţii F. D. /P. BACAU (de la coresp. „Scînteii“). Consiliile şi birourile F.D.P. din oraşele şi satele regiunii Bacău conduc în aceste zile acţiunea de popularizare a candidaţilor propuşi pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională. Astfel, în raioanele Moineşti, Tg. Ocna, Roman, Piatra Neamţ şi altele s-au ţinut în ultimele zile ale lui decembrie numeroase adunări la care au luat parte mii de cetăţeni. Sutele de oameni ai muncii care au luat cuvîntul în aceste adunări cetăţeneşti şi-au exprimat încrederea în candidaţii P.D.P. şi hotărîrea ca în ziua de 3 februarie să le dea votul lor. In vederea intensificării agitaţiei politice de masă în întîmpinarea alegerilor, organele şi organizaţiile de partid au instruit zilele acestea 13.400 de agitatori care au şi început activitatea pe teren pentru popularizarea candidaţilor. Consiliile şi birourile F.D.P. au organizat pînă acum 312 Case ale alegătorului. Munca de agitaţie in rîndul femeilor HUNEDOARA (coresp. „Scînteii“). — Sute de femei din satele raionului Hunedoara discută in aceste zile, în cadrul cercurilor de citit, despre realizările regimului democrat-popular, despre legea electorală, despre drepturile femeilor în R. P. Romînă şi despre candidaţii F.D.P. care se bucură de încrederea poporului. La Siriieria, Călan, Teliuc şi în alte centre femeile au discutat, de asemenea, diferite probleme legate de campania electorală. Agitatorii desfăşoară o vie activitate de lămurire de la om la om. In raionul Hunedoara activează pînă acum 400 agitatori. La Simeria şi Ghelar peste 80 agitatori, împărţiţi pe grupe de case, au vizitat pe cetăţeni pentru a-i lămuri asupra marii însemnătăţi a apropiatelor alegeri de deputaţi în Marea Adunare Naţională. Vie activitate la căminele culturale In întîmpinarea alegerilor de la 3 februarie căminele culturale din raionul Galaţi şi-au intensificat activitatea, devenind centre de agitaţie şi activitate culturală pentru lumea satelor. La căminele culturale din comunele Pechea, Independenţa, Frumuşiţa, ca şi la alte 30, s-au deschis Case ale alegătorului, unde ţăranii muncitori obţin orice lămurire cu privire la alegeri. La cele mai multe cămine culturale, echipele artistice pregătesc acum programe artistice speciale pentru alegeri, spectacole şi recitări despre alegerile de odinioară şi de azi. La căminele culturale din comunele Piscu, Şendreni, Braniştea şi altele se repetă piesa într-un act ,„Jos Tudorache, sus Tudorache“ deMircea Ştefănescu, fragmentul „Şantaj şi tîrguială“ din piesa „O scrisoare pierdută“ de I. L. Caragiale, precum şi recitări cu subiecte de alegeri, ca poezia lui Ion Brad „Buletin de vot“, „Ieri şi acum“ de Eugen Jebeleanu etc. Printre artiştii amatori ai căminului cultural din comuna Vînători, care participă cu multă însufleţire la repetiţii, sunt şi tinerii Georgeta Micu, Costică Penea, M. Niculae. Intîlnire cu Igor Moiseev La primul spectacol al ansamblului condus de Igor Moiseev, organizatorii, adică Oficiul de spectacole şi turnee artistice, au făcut şi cîteva surprize neplăcute publicului: reprezentaţia fusese anunţată la sala Floreasca dar acolo stătea scris că e la Teatrul de Operă şi Balet — ceea ce mi-a prilejuit să aflu, pe drumul de la o sală la alta, cu cîtă însufleţire e comentată sosirea acestui ansamblu şi cu cîtă bucurie sînt întîmpinate reprezentaţiile sale bucureştene; apoi, în sală, am obţinut unul din acele locuri ale extremului balcon, în care eşti dinainte vecin cu splendidul plafon al instituţiei — ceea ce în decursul programului s-a dovedit a fi de mare folos, căci am căpătat cea mai cuprinzătoare privelişte asupra montării coregrafice, care, văzută de sus, dezvăluie mult mai relevant gîndul artistic al maestrului de dansuri; în sfîrşit, n-am avut programe tipărite, ca să putem şti cu anticipaţie ce se prezintă — dar aceasta a fost iarăşi un avantaj al privitorului, fiindcă valorii spectacolului i s-a adăugat şi neaşteptata noutate şi varietate a numerelor, de asemenea constatarea că necunoscînd numele soliştilor, cu toată calitatea lor indiscutabilă, îl poţi considera apt de a fi solist pe oricare membru al acestui desăvîrşit ansamblu. Spunînd că e desăvîrşit, mă gîndesc în primul rînd la armonia, închegarea şi unitatea lui. E o armonie încîntătoare în spectacol între mişcările dansurilor, costume şi muzică. Artiştii dau dovadă nu numai că şi-au însuşit paşii specifici ai cutărui ori cutărui dans, dar că au înţeles esenţa creaţiei folclorice, transpunîndu-se, ca veritabili interpreţi în starea sufletească indicată de partitură şi de scenariu, compunîndu-şi comportări dictate de particularităţile dansului şi ideia ce o exprimă, folosind costumul ca un factor de expresivitate. Iată dansul bielorus „Iurocika“: dansatorii în costume uşoare au mişcări gingaşe, de un umor subtil, în orchestră melodia porneşte ca un zumzet îndepărtat, picurată apoi de flaute şi tremurată de viori în surdină; din privirile stăruitoare ale băiatului şi fetei care s-au întîlnit aici se ţese o pînză uşoară de poezie, acoperind ca un văl VALENTIN SILVESTRU nevăzut scena şi sala. Pentru ca puţină vreme după aceea, urmînd zbuciumul învolburat al arcuşurilor pe corzi, fluturînd cu mîndrie capetele, chiuind şi cutremurînd duşumeaua, flăcăi în frumoase costume romîneşti să compună un „Brîu“ plin de vigoare şi nerv, o explozie de forţă şi optimism, dans la fel de autentic ca şi celălalt, nu numai în ansamblul lui, ci şi în fiecare detaliu în parte, la fel de armonios conceput. E uimitor uneori cu cîtă coeziune prezintă artiştii sovietici dansurile. Repetiţii îndelungate fixează traiectoriile jocului, geometria lui particulară, desfăşurarea pe cercuri şi regruparea după o linie spiralată, alcătuirea unei diagonale vii a patrulaterului scenic şi risipirea ei în grupuri mărunte care vor împlini numaidecît cîteva paralele şi aşa mai departe. In spectacol, acolo unde maestrul care putea observa şi îndrepta greşelile este doar un simplu spectator, păstrarea desenului coregrafic e hotărîtă nu atît de obişnuinţa repetiţiilor cît de îndemînarea dansatorilor. Complicate şi de mare fantezie, desenele coregrafice create de Igor Moiseev sînt păstrate intacte: cercurile par trase cu compasul, liniile cu rigla, fără nici o greşală, fără nici o deviere. Intrunui din dansuri, o fată a scăpat năframa. Ea a fost însă ridicată imediat de nu ştiu care dintre participanţi, fără să se bage de seamă cine şi cînd a făcut-o, fără să se strice cu un centimetru sau să se întîrzie cu o secundă desfăşurarea jocului. Cinci bărbaţi au interpretat un dans adiar de luptă ţinîndu-se mai tot timpul de mîini, executînd cu o asemenea forţă şi precizie, de parcă s-ar fi contopit toţi într-un singur om. Şapte fete înlănţuite au pătruns în scenă plutind pe o melodie başkiră legănată de trei acordeoane, clătirtîndu-şi fustele portocalii şi busturile strînse în caţaverci negre, tivite cu lat sutaş argintiu. Ca un singur trup s-au plimbat cu paşi mărunţi şi molcomi, s-au înclinat ca frunzele bătute de vînt şi au rămas o clipă nemişcate, pentru a undui apoi iar ca un val. Aceiaşi închegare perfectă se poate observa nu numai în dansurile susţinute de formaţii restrînse, ci şi în cele ale întregului colectiv; în jocul romînesc „Muşamaua“, grupurile se fac şi se desfac pe nesimţite, maramele fetelor zboară, se despart și se adună în ritmul arzător al muzicii, dar nimic din această efuziune de forme, ritmuri și culori nu apare necontrolat de gîndul creator care le-a născut. Hotărît lucru, cu dansatori fără personalitate nu s-ar putea ajunge la astfel de rezultate — e limpede că ele implică coordonarea studiată a unor valori individuale remarcabile, îmbinînd plasticitatea graţioasă cu virtuozitatea acrobatică, posibilităţile de expresie pură a unor sentimente, cu pantomimă plină de imaginaţie. Calităţile acestea le poţi descoperi în ansamblu şi le poţi vedea lesne la solişti (dansuri din Buhara, jocul de copii în care cei doi bătrîni sunt de fapt un singur şi mare Virtuos, şi altele). Preocupat de explorarea folclorului coregrafic pe o vastă geografie, Moiseev îşi pofteşte spectatorii la o călătorie interesantă cu itinerarii inedite, de multicoloră varietate. Un dans pe gama fără semitonuri ne transportă în China : dansatorii apar cu torţe roşii, le transformă în panglici şi acum par a caligrafia cu eie în văzduh litere stranii ale alfabetului multimilenar, acum par a răspîndi cu veselie petalele unui mac imens. Alt dans ne duce printre ciuvaşi, într-o atmosferă de basm, unde fetele poartă coifuri şi, salbe de argint. Altul, pe întinsele stepe ucrainene străbătute de cîntecele de dor din amurguri, ale frumoaselor cu ilice de catifea roşie, verde, albastră şi neagră. Altul pe plaiurile ţării noastre, într-o horă domoală care creşte din pămînt ca o corolă de floare şi o „Ciocîrlie“ iute cu flăcăi ce zboară, prinzîndu-se de mijloc în aer. Ceea ce dă unitate excepţională în această mare varietate de stiluri pare să fie concepţia realizatorilor asupra utilizării creaţiei populare in dans. Igor Moiseev înţelege dansul popular ca o expresie puternică a sufletului unui popor, concentrînd în el bogate tradiţii şi avînd capacitatea de a sugera caracteristici ale acelui popor, natura ţării, relaţiile specifice între oameni. Ca orice creator sovietic, şi acest atît de înzestrat artist nutreşte un mare respect faţă de particularităţile naţionale ale producţiilor artistice populare, cărora se străduieşte să le păstreze şi să le augmenteze pe scenă strălucirea. în acelaşi timp el interpretează aceste dansuri, compune cu ajutorul lor, stilizîndu-ie, armonizîndu-le, dezvoltîndu-le după criterii proprii — tablouri coregrafice în spirit popular, caracterizate atît de savoarea dansului autentic, cît și de profunzimea gîndirii artistice originale. Gradul de interpretare variază. In darisul rus „Polianka“, gingăşia femeilor şi forţa bărbaţilor se împletesc pe canavaua obişnuită a unui joc comun, în care regia — ca să zic aşa — constă în folosirea cît mai complectă a spaţiului scenic, aranjarea începutului şifinalului, dispunerea perechilor etc. In „Partizanii“ însă avem de-a face cu un adevărat spectacol de balet, care povesteşte o luptă, cu mijloace coregrafice, înfăşuraţi în negrele mantale căzăceşti, luptătorii alunecă prin scenă într-o manieră extraordinară, călăresc, se bat, suprapun figurile de dans popular rus pe mişcări clasice ale tehnicei luptei corp la corp, dînd o valoare de sugestie rar întîlnită întregului tablou. La fel în „Vechiul cadril orăşenesc“. Aici, cele patru perechi de tineri discută, fumează, mănîncă seminţe, se plimbă , plasticizînd ceva din automatismul şi tristeţea vieţii din vechea Rusie, dar stîrnind şi rîsul prin solemnitatea comică a cavalerilor şi sfiala exagerată a domnişoarelor, parcă ai răsfoi un album vechi, cu filele, înmiresmate de iasomia ce şi-a dat sufletul între ele. In asemenea cazuri, subiectele au cerut o tratare coregrafică complexă. Dar şi într-o împrejurare şi în cealaltă se simte pătrunzătorul spirit de observaţie al creatorilor, dragostea pentru conţinutul veşnic viu şi formele nemărginit de bogate ale creaţiei populare, puterea de interpretare a tuturor dansatorilor. Consemnînd prima reprezentaţie dată în ţara noastră, consemn totodată şi succesul ei cu totul deosebit. Arta prietenilor noştri i-a cucerit pe bucureşteni, care ca spectatori sensibili, formaţi, ştiu să-l preţuiască atît valoarea înaltă cît şi mesajul socialist. SCANTEIA Prima zi a anului nou în staţia Socola IAŞI (coresp. „Scînteii“). Zorii lui 1 ianuarie 1957. Din pricina gerului, liniştea pare şi mai adîncă. In stafia Socola din Iaşi, impiegatul de la mişcarea internă, Jersu Chirica, preia schimbul. Dauliba Vasile, impiegatul de mişcare externă, face acelaşi lucru. Soseşte şi echipa de descompunere a trenurilor, condusă de Ciubotaru Nicolae. Apoi mai vin magazinerul Tănase Ion, mecanicul Butnaru Petru, lăcătuşul de revizie Sîrbu Gheorghe şi alţii, începe o nouă zi de muncă. E prima zi a anului nou. Aparatele telefonice au prins a zbîrnii. — Alo Socola!. Aici staţia Cristeşti ! Liber trenul 3703 ? Impiegatul Ştefăniu Eufimie de la Cristeşti cerea cale liberă pentru primul tren sovietic sosit cu mărfuri în anul 1957. — Socola, te aud, i-a răspuns impiegatul Ursu. Primesc trenul 3703. Apoi ridică receptorul de la mişcarea externă. — Impiegatul Dauliba, pregăteşte-te. La ora 8:50 soseşte primul tren sovietic din anul acesta. Bucuros, Dauliba se întrebă care din prietenii sovietici vor veni cu trenul acesta. Cu cine avea să schimbe tradiţionala urare: „La mulţi ani“ ? Dar nu mai avu timp să se mai gîndească. Punctul negru dinspre Holboca deveni deodată uriaş. Un sunet gros de sirenă, un scârţuit de roţi şi trenul se opri în faţa lui. Mecanicul Macar Zadneprovski nu-şi mai scoase capul pe geamul locomotivei ca de obicei, ci sări jos. — Dobroe utro, Vasile Dauliba — i-o luă înainte Zadneprovski. — Bună dimineaţa şi la mulţi ani ! — ii răspunse acesta. Şi se îmbrăţişară. Apoi s-a îmbrăţişat cu Ştefănescu Eugen, tînărul şef de tren, cu Nikolai Dunaevski, însoţitorul comercial, şi cu Dimitri Zaharov, însoţitorul tehnic. Şeful de manevră Ciubotaru Nicolae cu echipa lui începu „descompunerea“ trenului de 32 de vagoane. Feroviarii sovietici s-au odihnit puţin la dormitorul staţiei, apoi pe la prînz au făcut cale întoarsă. Magazionerul Ion Tănase trimisese deja situaţia mărfurilor primite la magazionerul-şef Sava, care a notat pe prima filă a noului registru, registrul anului 1957, tren 3703, greutatea: 1743 tone, mărfuri primite: cărămidă refractară pentru cuptoarele Reşiţei şi Hunedoarei, ulei de cărbune, îngrăşăminte chimice, electrozi, fier, aparate de radio şi altele. Pe la amiază, impiegatul Dauliba primi de la Impiegatul Ursu o nouă comandă: — Pregătește liber pentru al doilea tren din Răsărit. Sosește la ora 17:50. Spectacolele Ansamblului Igor Moiseev Mărfi şi miercuri seara, Ansamblul de sfat de dansuri populare al U.R.S.S., condus de artistul poporului Igor Moiseev, a dat două spectacole în Sala sporturilor de la Floreasca. Opt mii de persoane au răsplătit cu aplauze îndelungate interpretarea neîntrecuţilor maeştri ai artei populare sovietice. „Partizanii“, „Suita moldovenească“, „Suita ucraineană“ şi celelalte creaţii ale celebrului ansamblu au stîrnit admiraţia miilor de spectatori. O mare manifestare a prieteniei romîno-sovietice a avut loc după ce, în semn de preţuire a poporului nostru şi a artei sale, membrii ansamblului au interpretat dansurile romîneşti „Brîul“ şi „Muşamaua“. Ansamblul de stat de dansuri populare al U.R.S.S. îşi continuă turneul în ţara noastră printr-o serie de spectacole pe care le va da la Cluj şi Iaşi. (Agerpres). A fost pusă în funcţiune linia de înaltă tensiune Borzeşti-Focşani-Galaţi GALAŢI (coresp. „Scînteii"). Odată cu începerea noului an a intrat în funcţiune noua linie de înaltă tensiune Borzeşti-Focşani-Galaţi, care măsoară aproape 170 km. Această linie electrică are o însemnătate deosebită pentru dezvoltarea economică a regiunii Galaţi, în vederea alimentării cu energie electrică a oraşului Galaţi, s-a terminat construcţia unei staţii de transformare de 110/35/ kV, care este echipată cu aparataj modern fabricat în ţara noastră, în Uniunea Sovietică şi R. D. Germană. Staţia, construită numai din elemente prefabricate, este prima staţie de transformare de acest gen din ţara noastră. ' , noii linii s-au folosit, pe j Einamtă de 90 km., stîlpi de r*r rugoff din beton, realizîndu-se economii aproape 300 tone ^ . La punerea în funcţiune a tintei, o contribuţie de seamă au adus-o maiştrii Nicolae Ştefanovici şi Alexandru Pulanu, muncitorii din echipele conduse de tovarăşiiOgore Suişteanu, Tudorel Băloiu, muncitori de la şantierul „Electr Focşani, precum şi ele de inginerii Beilic D . Delejan de la Electro Combinatul nou-Galați. Manifestări cultural-artistice pentru pionieri şi şcolari Intre 2 şi 11 ianuarie Casa de cultură a sindicatelor din Capitală organizează un program special pentru vacanţa de iarnă a pionierilor şi şcolarilor. Mii de copii ai oamenilor muncii vor participa la serbările Pomului de iarnă. In aceste zile vor avea loc numeroase manifestări cultural-artistice printre care: „O după ca 1'Urară', „Concurs de recitări rle“. ..O dimineaţă de ghicitorie:“.. Şezătoare turistică“, „ O re“, „Iarna în poveşti şi poezii“, „In ţara basmelor“ şi artei. Pionierii şi şcolarii din Capitală vor putea viziona, de asemenea, producţii cinematografice artistice, ştiinţifice şi de desene animate: „Corabia viselor“, „Primul punct“, „Căpitan la 15 ani“, „Băieţaşul vrăjit“, „Descoperire misterioasă“, „Aventurile unui pinguin“, „Zborul în lună“ etc. La spectacolele ce vor avea loc zilnic, atît dimineaţa cît şi după-amiaza, îşi dau concursul Teatrul de păpuşi şi marionete „Ţăndărică“, Circul de Stat, Şcoala populară de artă, Ansamblul de copii al Casei de cultură a sindicatelor, Teatrul de marionete al clubului învăţămînt Bucureşti. (Agerpres) Noutăţi teatrale din Galaţi Duminică s-a inaugurat noua sală, complect reamenajată, a Teatrului de Stat din Galaţi. Odată cu reamenajarea sălii, a fost mărită scena, au fost amenajate cabine pentru actori, instalaţii speciale de aerisire etc. In curînd la Galaţi va începe construcţia unei alte săli de teatru în cadrul planului de reconstrucţie şi sistematizare a oraşului. Noua sală va fi dată în folosinţă colectivului Teatrului de operetă şi estradă din Galaţi care şi-a început activitatea in anul 1956. (Agerpres) INFORMAŢII !. Pe scena Teatrului „Constantin Nottara“ a avut loc luni seara premiera piesei „Cauţiunea“ de scriitorul german Hans Lacke. ■ Cu prilejul sărbătoririi a 40 de ani de carieră a primului concert-maestru al orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu“ din Capitală, prof. Alexandru Theodorescu, artist emerit al R.P. Romíné, miercuri seara a avut loc în sala Ateneului R. P. Romíné un concert extraordinar dat de orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“. tr La tragerea Loto Central din seara zilei de luni 31 decembrie 1956 au fost extrase din urnă următoarele 9 numere : 17, 72, 74, 18, 56, 78, 68, 10, 89. La a doua extragere din urnă pentru premii în obiecte au ieșit următoarele 5 numere : 44, 5, 51, 11, 80. (Agerpres) TELEGRAMĂ domnului DIRDIRI MOHAMED OSMAN, preşedintele Consiliului Suprem de Stat al Republicii Sudan Khartum ’ Cu prilejul primei aniversări a proclamării Independenţei Republicii Sudan, vă rog să primiţi felicitările mele cordiale şi cele mai sincere urări de fericire şi prosperitate pentru poporul sudanez. președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, Dr. PETRU GROZA Páf. 3 Revelion la Kremlin MOSCOVA 2 (Agerpres). — TASS transmite: Minutarul ceasului de pe turnul Spasski se apropie de 24. ...Kremlinul este viu luminat. Sute și sute de oameni se află în sălile Palatului Mare al Kremlinului. La 31 decembrie, tovarășul N. A. Bulganin a organizat aici revelionul. Sunt prezenţi conducătorii partidului comunist şi guvernului sovietic : tovarăşii N. S. Hruşciov, K. E. Voroşilov, L. M. Kaganovici, G. M. Malenkov, A. I. Mikoian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, M. Z. Saburov, M. A. Suslov, G. K. Jukov, L. I. Brejnev, D. T. Şeptiov, E. A. Furţeva, N. M. Şvernik, A. B. Aristov, N. I. Beliaev, P. N. Pospelov, miniştri, deputaţi ai Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi ai Sovietelor Supreme ale Republicilor unionale, ofiţeri superiori ai armatei sovietice, oameni de ştiinţă, fruntaşi ai fabricilor şi uzinelor din Moscova, ai colhozurilor, sovhozurilor şi S.M.T.-urilor, inovatori în producţia industrială şi agricolă, scriitori, artişti, arhitecţi, profesori, medici şi ingineri. Deschizînd reuniunea, şeful guvernului sovietic toastează pentru vechiul an care a însemnat pentru oamenii sovietici noi succese în toate domeniile muncii lor creatoare, pentru poporul sovietic, pentru oaspeţii prezenţi în sală. Pînă la sosirea noului an mai sînt cîteva minute. Cei prezenţi ascultă cuvîntarea de Anul Nou a lui K. E Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., adresata cetăţenilor marelui stat sovietic. Orologiul Kremlinului bate miezul nopţii. A sosit Anin Nou ! Cei prezenţi se ridică în picioare. Răsună acordurile măreţe ale imnului de stat al U.R.S.S. Pentru participanţii la revelion a fost organizat un concert. In sala Ghiorghi se produc cei mai buni maeștri ai artei sovietice. Nikolai Alexandrovici Bulganin toastează pentru marele popor sovietic. Răsună aplauze furtunoase și pline de căldură. Apoi urmează alte toasturi. Ridicînd paharul, Nikita Sergheevici Hrușciov spune că oamenii sovietici doresc pacea care le este necesară pentru munca creatoare, pentru ca ţara să devină tot mai puternică, iar viaţa tot mai luminoasă şi plină de bucurii. Dar, remarcă N. S. Hruşciov, nu trebuie să uităm că într-o serie de ţări capitaliste se duce o cursă febrilă a înarmărilor şi de aceea nu trebuie să uităm nici o clipă de armata noastră, trebuie să o înzestrăm cu tehnică şi armament de prim rang. Acest lucru l-am făcut, îl facem, şi îl vom face pentru că vrem să menţinem şi să întărim pacea, pentru că trebuie să apărăm cuceririle marelui Octombrie, puterea sovietică. Aceste cuvinte ale primului secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist sunt întîmpinate de asistenţă cu aclamaţii de aprobare şi cu un nou ropot de aplauze. În încheiere N. A. Bulganin toastează pentru diplomaţi, ambasadori, miniştri plenipotenţiari, însărcinaţi cu afaceri şi membri ai legaţiilor. In sălile Palatului Kremlinului răsună din nou aplauze furtunoase. Răspunde decanul Corpului Diplomatic din Moscova, dl. Rolf R. Sohlman ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Suediei în U.R.S.S. Oaspeţii părăsesc masa. Adunîndu-se în grupuri, ei discută cu însufleţire, îşi povestesc succesele din anul trecut, îşi împărtăşesc planurile lor de viitor. Răsună muzica, începe dansul Acest revelion festiv, organizat de şeful guvernului sovietic, N. A. Bulganin, s-a desfăşurat într-o atmosferă de sinceritate, cordialitate și prietenie. in U. R. S. S. a guvernamentală « BREST 2 (Agerpres). — TASS transmit« L» 2 ianuarie a sosit in Uniunea Sovietică o delegaţie guvernamentală a Republicii Democrate Ger- sosit o delegaţie R. D. Germane mane, în frunte cu primul ministru Otto Grotewohl. In aceeaşi zi, delegaţia guverna- mentală a R. D. Germane și-a continuat drumul spre Moscova. G. K. Jukov vţi vizita India MOSCOVA. ? (Agerpres). — TASS să viziteze India în cea de-a doua • transmite: jumătate a lunii ianuarie 1957. Gineroul Indiei a invitat pe ms . Mareşalul G. K. Jukov a acceptat şsful Uniunii Sovietice, G. K. invitaţia guvernului indian. Formarea noului guvern sirian DAMASC 3 (Agerpres). — Sabri Assan a constituit noul gimm . ..an. Primul ministru Assan — membri al partidului naţional — deţine totodată şi postul de ministru de interne. Salah Bittar, chimal paridului socialist naţional, este ministru al Afacerilor Externe. DAMASC 2 (Agerpres). — TASS Primul ministru al Siriei, Sabri Assan, a declarat reprezentanţilor presei că „noul guvern sirian va promova o politică naţională arabă în conformitate cu programul Blocului comnsolidarii parlamentare“. Frontul consolidării parlamentare, creat de partidele politice din Siria în aprilie 1956, şi-a propus ca sarcină să realizeze unitatea popoarelor din ţările arabe, să lupte împotriva imperialismului, a alianţelor militare, să promoveze o politică de neutralitate şi să sprijine principiile conferinţei de la Bandung. MARE DEMONSTRAŢIE STUDENŢEASCA LA BAGDAD ÎMPOTRIVA POLITICII LUI NURI SAID DAMASC 2 (Agerprm). — TASS transmite : Ziarele anunţă că la 31 decembrie a avut loc la Bagdad o mare demonstraţie a studenţilor în semn de protest împotriva politicii primului ministru al Irakului, Nuri Said. Demonstraţia s-a desfăşurat sub lozinca denunţării imediate a pactului militar de la Bagdad şi demisiei guvernului Nuri Said. Poliţia a încercat să împrăştie pe demonstranţi. S-au produs ciocniri care au provocat morţi şi răniţi. Se anunţă că studenţii de la toate instituţiile de invăţămînt superior din Irak au hotărît să declare o grevă în semn de protest împotriva reprimării demonstraţiei de către poliţişti. încetarea din viaţă a tov. A. P. Zaveniaghin, Erou al Uniunii Sovietice MOSCOVA 2 (Agerpres). — TASS transmite : La 31 decembrie 1956 a încetat subit din viaţă din cauza unei paralizii a inimii Avraami Pavlovici Zaveniaghin, Erou al Uniunii Sovietice, membru al Comitetului Central al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi ministru al Construcţiei de Maşini Mijlocii. In legătură cu moartea lui Zaveniaghin au fost publicate anunţuri de doliu din partea Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., din partea Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi altor organizaţii. Conform hotărîrii Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi C.C. al P.C.U S., Avraami Zaveniaghin va fi înmormîntat la Moscova în Piaţa Roşie, lingă zidul Kremlinului, la 3 ianuarie orele 15. Scurte ştiri , BELGRAD. Ziarul „Borba“ anunţă că între Iugoslavia şi Bulgaria a fost semnat un protocol cu privire la schimbul de mărfuri pe 1957 în valoare de 7.000.000 dolari. PEKMN. La 28 decembrie guvernul japonez a hotărît să suspende temporar cumpărarea de produse agricole americane în surplus. CAIRO. Agenţia France Presse anunţă că ministrul de Finanţe al Egiptului, Kaisuni, a anunţat că guvernul egiptean a hotărît încetarea activităţii biroului din Cairo al agenţiei oficiale franceze de ştiri France Presse şi a agenţiei britanice „Arab News Agency". BONN. La 1 ianuarie a avut loc includerea oficială a regiunii Saar în Republica Federală Germană. HAMBURG. Săptămînalul „Welt am Sonntag“ care apare la Hamburg scrie că în cercurile N.A.T.O. se discută în mod serios despre viitoarea numire a fostului general hitlerist Speidel în postul de comandant suprem al forţelor N.A.T.O. din Europa, LONDRA. Postul de radio Londra anunţă că Hugh Gaitskell, liderul partidului laburist din Anglia, a sosit duminică la New-York pentru a ţine o serie de conferinţe în S.U.A. La sosirea în S.U.A., el şi-a exprimat speranţa că noua politică americană în Orientul mijlociu „va contribui la eliminarea cauzelor de fricţiune dintre S.U.A. şi Anglia“. CINCI FETIŢE GEMENE s-au născut în Pondichery ! Ziarele din New Delhi anunţă | 1 că o femeie pe nume Kamalaf din Pondichery (India), a născut \ I la 30 decembrie cinci fete. \ I Mama celor cinci gemene mai I I are încă şapte copii şi, după \ I cum se relatează, atît ea cît şi \ I cele cinci gemene sînt sănătoase, j