Scînteia, februarie 1957 (Anul 26, nr. 3818-3842)

1957-02-01 / nr. 3818

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI VA! ANUL XXVI Nr. 3818 Vineri 1 februarie 1957 4 PAGINI — 20 BANI Cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica La 3 februarie 1957 cetăţenii patriei noastre sunt chemaţi să aleagă noi re­prezentanţi în organul suprem al pu­terii de stat, Marea Adunare Na­ţională. Forţele democratice şi patriotice ale ţării, în frunte cu Partidul Muncito­resc Român, se prezintă şi în actualele alegeri, unite în Frontul Democraţiei Populare. Acest front reprezintă inte­resele şi unitatea celor mai largi mase ale poporului nostru, ale clasei mun­citoare, ale ţărănimii muncitoare şi ale intelectualităţii progresiste. Actuala campanie electorală s-a des­­făşurat într-o atmosferă de avînt po­litic şi elan crescut în muncă al ma­selor largi populare. La toate întîlni­­rile dintre alegători şi candidaţi, ca şi în această adunare, cetăţenii patriei noastre au dezbătut, ca adevăraţi stă­­pîni ai ţării şi cu spiritul de răspun­dere al oamenilor de stat, problemele fundamentale ale politicii interne şi externe a statului nostru, au ridicat importante probleme gospodăreşti. Mai puternic decit oricînd, oamenii muncii şi-au exprimat încrederea de nezdruncinat în regimul democrat­­popular, hotărîrea de a aplica in via­ţă politica partidului şi guvernului de dezvoltare a economiei naţionale, de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului, de întărire a prieteniei şi colaborării frăţeşti cu ţările socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică, politi­că de pace şi colaborare cu toate ţările lumii. Campania electorală ne dă prilejul să facem un bilanţ al drumului stră­bătut pină acum şi, în acelaşi timp, să privim înainte pentru a vedea sarcinile care ne stau în faţă, perspectivele eco­nomice, politice şi sociale ale ţării în anii următori. In anii regimului democrat-popular ţara noastră a făcut un mare salt înainte. Acum 13 ani puterea politică şi economică se aflau în mîinile clase­lor exploatatoare, ţara se găsea într-o stare de adîncă înapoiere politică, economică şi culturală. Clasa munci­toare şi ţărănimea muncitoare purtau greul jug al exploatării capitaliştilor şi moşierilor. Astăzi situaţia este ra­dical schimbată. Burghezia şi moşie­­rimea au fost alungate de la putere, fabricile, uzinele, băncile au intrat în stăpînirea poporului muncitor, pămîn­­tul este al celor ce-l muncesc. Pute­rea se află în mîinile oamenilor mun­i­cii care îşi făuresc o viaţa nouă. Ori­cît ar unelti cercurile imperialiste de dincolo şi de dincoace de ocean şi foş­tii capitalişti şi moşieri din slujba im­perialiştilor, nimeni nu mai poate în­toarce poporul român la starea de ro­­bie burghezo-moşierească. POPORUL MUNCITOR A DOVE­DIT CA ESTE CAPABIL SA CON­DUCĂ ŢARA PE DRUMUL PROPĂ­ŞIRII ECONOMICE ŞI CULTURA­LE, PE DRUMUL RIDICĂRII NIVE­LULUI DE VIAŢA A CELOR CE MUNCESC. Să luăm, de pildă, chiar raionul „23 August“ din Capitală. Cunoaşteţi bine cum arăta cartierul înainte de elibe­rare. Aici se găseau o mare uzină me­talurgică, o fabrică de ciment, o fa­brică textilă şi alte cîteva întreprin­deri. Toate erau proprietatea capita­liştilor. In aceste fabrici trudeau din zori şi pînă în noapte, pentru salarii de mizerie, mii de muncitori. In jurul fabricilor, oamenii trăiau în căsuţe pă­­răginite şi bordeie fără lumină electri­că, fără pavaj, fără apă, fără canali­zare. Acum faţa cartierului este schim­bată. Fabricile şi uzinele, devenite bunuri ale poporului, sunt de nerecu­noscut, s-au construit noi hale, s-au reconstruit halele existente, au fost aduse noi maşini moderne. Odată cu înflorirea industrială a raionului, s-a schimbat şi felul de viaţă al oamenilor. In locul maidane­lor pline de gunoaie a apărut un car­tier nou, s-au construit blocuri cu mai multe etaje. Cetăţenii cartierului se mîndresc cu importanta arteră de circulaţie con­struită în ultimii ani — Bulevardul Muncii — cu parcul şi complexul sportiv „23 August“ construit pe locul unde odinioară erau gropi şi bălării. S-au construit şcoli noi la Dobroeşti, în cartierul Căţelu, în Ostrov şi în alte locuri şi s-au lărgit localurile de şcoli existente, s-a înmulţit numă­rul paturilor la unităţile sanitare, se construiesc o policlinică şi un spital nou la uzinele „23 August“. Desigur că mai există multe greu­tăţi şi lipsuri, multe probleme nere­zolvate. In adunările cetăţeneşti din cadrul campaniei electorale, oamenii muncii din cartier au arătat necesi­tatea de a se lărgi acţiunile de gos­podărie comunală. Multe din aceste cerinţe îşi vor găsi o rezolvare încă în cursul acestui an. Astfel, nu peste IlIUlb liuip UflllICIUI lliUUVU Ulii IdlUlI vor avea la dispoziţie o nouă sală de spectacole şi alte aşezăminte cul­turale. Chezăşia unor noi succese in dez­voltarea economici şi culturală a raionului o constituie strînsa legătură a organelor locale ale puterii de stat cu masele de cetăţeni. Faptul că nu­(Continuare în pag. 2-a) In pag. 2-3 Cuvîntările rostite de tovarășii: 8 » EMIL BODNARAȘ \\ § IOSIF CHIŞINEVSCHI la marile adunări cetăţeneşti de la Cîmpulung Moldovenesc fi Iaşi ŞCOALĂ T­Â­N­A­R­Ă Şcoala elementară de 7 ani din Viştea de Jos, raionul Făgăraş, cons­truită în anul 1956. 190 de elevi urmează cursurile acestei şcoli în primul ei an de învăţămînt. Modern utilată, şcoala are 8 săli de clasă, 4 săli de recreaţie, sală de festivităţi etc. 90 de elevi sunt găzduiţi în internatul şcolii. In medalion: oră de curs a clasei a V-a. Foto : Gh. Vinţica I­T C­e B­i­lq Ă H­u­a A ! SI AM La 3 februarie votaţi candidaţii Frontului Democraţiei Populare! IN MARILE ADUNĂRI CETĂŢENEŞTI DIN TOATĂ ŢARA SE AFIRMĂ CU PUTERE UNITATEA DE NECLINTIT DINTRE PARTID, GUVERN ŞI POPOR Ţelul suprem al politicii partidului nostru este ridicarea neîntreruptă a bunei stări materiale a poporului muncitor . Adunarea cetăţenească de la Cluj Aproape 3.000 de muncitori, tehni­cieni, funcţionari, gospodine, pensio­nari din cartierul „23 August“ s-au întrunit ieri în sala „Recolta" pen­tru a se întîlni, într-o însufleţită adunare, cu candidatul F.D.P. In cir­cumscripţia electorală „23 August“, tov. Chivu Stoica, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., preşedin­tele Consiliului de Miniştri al R. P. Române. Un mare număr de cetăţeni doritori de a lua parte la adunare, care n-au mai încăput in sală, au ascultat cuvîntările la difuzoarele instalate în jurul clădirii. In prezidiul adunării au luat loc to­varăşii : Chivu Stoica, Constantin Pîrvulescu, Ştefan Voitec, Vladimir Gheorghiu, Fl. Dănălache, A. Vlădoiu, şi delegaţi ai principalelor întreprin­deri şi instituţii din raion. Adunarea a fost deschisă de tov. N. Matei, membru al consiliului oră­şenesc F.D.P., prim-secretar al Comi­tetului raional ,,23 August“ al P.M.R. In tot timpul adunării a domnit o atmosferă de puternic entuziasm. Par­ticipanţii au aclamat îndelung în cinstea partidului şi guvernului, în cinstea lagărului socialist în frunte cu marea Uniune Sovietică, în cinstea victoriei in alegeri a Frontului De­mocraţiei Populare. Ovaţii furtunoase au răsunat pentru candidaţii F.D.P., pentru conducătorii iubiţi ai partidu­lui şi guvernului, în frunte cu tova­răşii Gh. Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica. Vorbitorii au arătat în cuvinte izvo­rît p din inima fransformurile uriaşe ne­trecute în ultimii ani în viaţa întregii ţări şi a tuturor oamenilor muncii, pre­cum şi înnoirile considerabile petrecute în viaţa cartierului „23 August“. — Nu odată ne-am convins că în­tre cuvîntul şi fapta partidului nu există nici un fel de dezacord, a spus muncitorul fruntaş Ion Burduşan de la uzinele „Republica“. Plenara din decembrie ne-a arătat odată mai mult grija înţeleaptă a partidului pen­tru îmbunătăţirea vieţii noastre. Dar traducerea în viaţă cu succes a hotă­­rîrilor plenarei depinde în primul rind­­ de noi, de eforturile noastre. Utemista Maria Partenie de la F.R.B., după ce a arătat că tinerii muncitori de azi cunosc numai din cărţi şi din povestirile virstnicilor via­ţa chinuită a tineretului muncitor pe vremea burgheziei şi moşierimii, a su­bliniat perspectivele luminoase ce s au deschis in faţa tineretului, in anii de­mocraţiei populare — perspectiva de calificare, de învăţătură, de ridicare pe trepte tot mai înalte de cultură şi bună­stare. „Vom şti să luptăm — a spus vorbitoarea — pentru apărarea acestor cuceriri“. O seamă de vorbitori, ca învăţătorul Ion Popescu de la şcoala nr. 67, pen­sionarul Ion Marinescu, au evocat în faţa adunării contrastul izbitor între înfăţişarea de ieri şi cea de azi a car­tierului „23 August“. Realizările înfăp­tuite în ultimii ani în cartier au fost arătate în cifre convingătoare în cu­­vîntarea rostită de:tov. Radu Drăgan, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului Popular raional ,.23 August“. Electrificarea a 204 străzi, pava­­rea a peste 164 mii metri pătraţi de străzi, cele 45 noi magazine ali­mentare, 27 de îmbrăcăminte şi în­călţăminte, 14 restaurante, marea hală Obor, cele cinci şcoli şi 14 săli de cla­să noi, cinci creşe şi şase cămine construite numai în ultimii ani, numă­­rul însemnat de locuinţe muncitoreşti, dar mai ales splendidul parc „23 Au­gust“ cu uriaşul său stadion au dă­ruit o nouă înfăţişare cartierului în­gropat odinioară în noroaie şi gunoaie pină în gît. Tov. Radu Drăgan a înfă­ţişat totodată şi un însemnat plan de realizări ale sfatului popular pentru anii viitori. Un şir de vorbitori au subliniat adîncul democratism al campaniei electorale. Toţi vorbitorii au arătat hotărîtul ataşament al poporului nostru la cau­za păcii în lumea întreagă, voinţa sa neclintită de a da o puternică ripostă tuturor celor ce ar atenta la cuceririle noastre, la unitatea ţărilor socialiste, inginerul Ion Costea, de la uzinele „23 August“, după ce a demascat „doctrina Eisenhower" şi alte încer­cări imperialiste de a aprinde focare de război, a arătat că prin votul pe care oamenii muncii din ţara noastră îl vor da la 3 februarie candidaţilor F.D.P., vor da totodată o lovitură vrăjmaşilor păcii. In aplauzele şi ovaţiile prelungite ale miilor de participanţi a luat cu­vîntul tov. Chivu Stoica. Cuvîntarea sa a fost adesea subliniată de puter­nice aplauze. CLUJ (coresp. „Scînteii“). — In sala de festivităţi „Filimon Sîrbu“ a ate­lierelor C.F.R. 16 Februarie s-au adu­nat sute de ceferişti, de muncitori şi tehnicieni de la fabrica „Tehnofrig“ şi „Libertatea“ — creaţii ale regimului nostru de democraţie populară, — ce­tăţeni şi gospodine din cartierul Dîmbu Rotund şi de pe alte străzi din cir­cumscripţia electorală nr. 28, unde candidează ca deputat în Marea Adu­nare Naţională tovarăşul doctor Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Tovarăşul Miron Constantinescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., prim vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri şi ministru al Invă­­ţămîntului, a dat citire textului scri­sorii tovarăşului dr. Petru Groza prin care arată alegătorilor săi că nu are bucuria să se întîlnească cu ei din cauza regimului medical. Au luat apoi cuvîntul un şir de ale­gători. Muncitorul fruntaş Lazăr Pe­­tean, de la Atelierele C.F.R. „16 Fe­bruarie“, a vorbit despre măreţele rea­lizări ale regimului democrat-popular. „ Faţa ţării noastre s-a schimbat. S-au construit, aşa cum arată Mani­festul, peste 100 întreprinderi, iar al­tele au fost înzestrate cu utilaj mo­dern. S-au construit hidro şi termo­centrale, sute de sate au fost electri­ficate etc. Şi în regiunea noastră s-au făcut multe lucruri. Noi întreprinderi au fost construite, au fost date în fo­losinţă mii de apartamente pentru muncitori în Cluj şi în alte centre muncitoreşti. A luat apoi cuvîntul profesorul uni­versitar Iuliu Marton, prorector al Universităţii Bolyai, care a vorbit des­­pre succesele obţinute de partid in di­recţia asigurării egalităţii în drepturi a naţionalităţilor conlocuitoare cu poporul român. El a arătat că existenţa Uni­versităţii Bolyai, a Operei şi Teatrului maghiar, a zecilor de şcoli cu limbă de predare maghiară din regiune etc. sunt o mărturie vie a drepturilor de care se bucură naţionalităţile conlo­cuitoare El a asigurat partidul că personalul, cadrele didactice de la Universitatea Bolyai, precum şi stu­denţii maghiari sunt alături de partid şi că, împreună cu poporul român, vor vota la 3 februarie pentru can­didaţii F.D.P. Tovarăşul Vasile Vaida, membru su­pleant al CC. al PMR, prim-secre­tar al Comitetului regional P­M­R­­Cluj, a făcut apoi o amplă expunere despre realizările regimului de demo­craţie populară, despre politica de frare a statului nostru, despre marile înfăp­tuiri la care Plenara C.C. din decem­brie cheamă poporul muncitor. La sfîrşit s-a dat citire unei tele­grame adresată tov. dr. Petru Groza. încrederea alegătorilor este un lucru scump Un aspect de la adunarea cetăţenească din circumscripţia electorală „23 August" Telegrama adresată tovarăşului dr. Petru Groza de alegători „Alegătorii din circumscripţia electorală Atelierele C.F.R. „16 Fe­bruarie“ din oraşul Cluj, întruniţi astăzi 31 ianuarie 1957, am ascultat cu mare atenţie conţinutul scrisorii dvs. trimisă alegătorilor. Ne pare rău că starea sănătăţii dvs. nu vă permite încă să veniţi printre noi, care vă aşteptăm cu aceeaşi încredere şi bucurie ca şi în trecut. Cu acest prilej ne exprimăm din nou dragostea faţă de dvs., scumpe tovarăşe Groza, care vă dedicaţi toată puterea de muncă pentru înflo­rirea patriei noastre, pentru binele şi fericirea poporului nostru mun­citor. Vă dorim restabilire complectă cît mai grabnică a sănătăţii, pen­tru a vă putea relua pe deplin activitatea dvs. atît de folositoare ţării. Vă asigurăm că şi noi ne vom intensifica eforturile pentru aplica­rea în viaţă a sarcinilor pe care partidul şi guvernul ni le-au trasat şi nu vom precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea şi depăşirea lor în toate domeniile de activitate, pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956 şi pen­tru rezolvarea problemelor noastre gospodăreşti. Totodată vă asigurăm că în ziua de 3 februarie vom da cu toţii votul nostru candidatului F.D P., tov. dr. Petru Groza contribuind in acest fel la victoria în alegeri a Frontului Democraţiei Populare, la întărirea şi propăşirea patriei noastre, Republica Populară Romina“. Scrisoarea către alegători a tovarăşului dr. Petru Groza Dragi tovarăşi, Reîntors la locul meu de muncă cu emoţia omului care în decursul multor ani care s-au scurs a ocupat acest loc cu tot mai multă dragoste pentru sarcinile legate de el, chiar dacă aceste sarcini uneori au pus la probă toată capacitatea lui, vă trimit acest mesaj pe calea scri­sului, fiind reţinut fără voia mea de regimul medical care deocamdată mai stăruieşte. Timpul cit am ab­sentat mi-a părut foarte îndelungat. Regretul persistă pentru aceeaşi res­­trîngere a activităţii mele. Dar in primul rînd regret că de data aceasta nu voi avea bucuria pe care mi-au prilejuit-o întotdeauna intîlnirile cu cetăţenii, vechi prieteni din vremuri de luptă şi frămintări, şi cu tovarăşii care mi-au făcut cinstea să mă propună candidat în alegerile din 3 februarie a. c. pen­tru Marea Adunare Naţională. Părerea mea de rău este legată de asemenea de faptul că nu pot să mă prezint alegătorilor în circumscripţia Atelierelor C.F.R. „16 Februarie"­­Cluj, pentru care comisia electorală a stabilit că sunt candidat valabil. Această candidatură — ca şi altă dată — constituie o mare satisfacţie pentru mine, fiind legat din trecut de aceste locuri unde am trăit fră­mintări şi zbuciume împreună cu mulţi dintre dv. în timp de multe decenii, incepînd din anii 1918— 1919,­ cînd am luat primul contact, in cadrul vechilor ateliere, cu ge­neraţia ceferiştilor de atunci, de care mă leagă amintirile acelor vremuri şi vechea prietenie cu mulţi din­tre ei. Răspunderea pe care şi-au asu­mat-o cei care au propus candida­tura mea mă obligă să privesc cu aceeaşi răspundere sarcinile care mă aşteaptă în cazul cînd candidatura mea va fi confirmată în ziua ale­gerilor de către încrederea alegăto­rilor. Această încredere este un lu­cru scump pe care îl preţuiesc din adîncul conştiinţei mele, ea mi-a dat tăria în activitatea mea de pînă acum, mi-a împrumutat noi şi noi forţe la diverse cotituri de după 23 August 1944, în decursul luptei şi muncii noastre comune pentru con­struirea unei noi orînduiri în patria noastră. Vă adresez rîndurile de faţă vouă, acelor tovarăşi care aveţi în primul rînd răspunderea candi­daturii mele, cu rugămintea ca să transmiteţi şi alegătorilor acestei circumscripţii sentimentele şi gîn­­durile mele, în speranţa că după ce îmi voi putea relua integral activi­tatea vă voi vedea totuşi, intrunin­du-ne împreună sau cercetîndu-vă inopinat ca şi altădată pe mulţi pe la vetrele voastre. Cauza pentru care luptăm este cu­noscută tuturor oamenilor şi bunilor patrioţi care iubesc ţara noastră şi pacea. Programul de activitate poli­tică, economică şi socială a Frontu­lui Democraţiei Populare, in cadrele căruia am fost propus candidat, s-a dat publicităţii cu toate amănuntele şi el se discută de-a lungul şi de-a latul ţării. Scrisoarea de faţă nu cu­prinde acest program, avînd singu­rul scop de a vă ruga, dragi tova­răşi, să justificaţi în faţa alegători­lor absenţa mea ne­voită de pe te­renul de luptă electorală , care se desfăşoară pe tot cuprinsul ţării şi pe care cu adine regret în suflet sînt constrîns să o urmăresc de data aceasta numai de la masa mea de lucru. Cu dragoste şi tovărăşesc salut pentru toţi. DR. PETRU GROZA S-a terminat construcţia celei mai mari fabrici de acid sulfuric din ţară Constructorii de la trustul nr. 5 din Tg Mureş, tehnicieni ai uzinelor „Independenţa“.Sibiu cinstesc alege­­rile de deputaţi in Marea Adunare Na­ţională cu o importantă victorie d­in ziua de 31 ianuarie ei au terminat construcţia fabricii de acid sulfuric din Copşa Mică, cea mai mare fabrică de acest gen din ţară. In aceeaşi zi s-a început rodajul maşinilor. Cupto­rul nr. 6 a intrat în funcţiune şi a elaborat primele produse. Lucrările de construcţii şi montaj ale fabricii de acid sulfuric din Copşa Mică s-au realizat cu sprijinul specia­liştilor din R.D Germană (Agerpres) „Angajamentul a fost cu mult depăşit" Telefonul a sunat : — Alo, Scinteia ? Aici Comarnicul. Vorbeşte corespondentul voluntar Pa­­nait. Tovarăşe, doresc să comunic re­dacţiei rezultatele obţinute de colec­tivul nostru în cinstea alegerilor. ...De la capătul firului erau anunţate cifrele, angajamentele şi re­zultatele obţinute in cinstea alegerilor. Colectivul fabricii de ciment din Co­marnic s-a angajat să producă peste plan în luna ianuarie 150 tone kg,in­ker şi 150 tone ciment. Pină la 31 ia­nuarie el a dat peste plan 311 tone klinker şi 912 tone ciment.. Angajamentul fusese depășit. O iniţiativă valoroasă ORAŞUL STALIN (trimisul „Scîn­­teii“). — In lumina sarcinilor trasate de directivele Congresului al ll-lea al partidului şi de plenara CC. al P.M R. din decembrie 1956, comitetul de partid al uzinei „Steagul Roşu" a pus in centrul preocupărilor Sale pro­blema modernizării maşinilor şi utila­jelor existente. Comitetul orăşenesc de partid Stalin a organizat o consfătui­re cu directori, ingineri şefi, munci­tori inovatori şi secretari ai organiza­ţiilor de partid din uzinele metalurgice, din fabricile ce aparţin industr­ii uşoare din Oraşul Stalin. Cu acest prilej inginerul Avram Nicolae, membru in comitetul de partid al uzinei „Steagul Roşu", a prezentat un referat în care a expus reali­zările obţinute pină acum în do­meniul modernizării maşinilor Nume­roşi vorbitori, care au luat cuvîntul, au subliniat importanţa deosebită a a­­cestei iniţiative pentru sporirea pro­ductivităţii muncii, luîndu-şi angaja­mentul ca în uzinele în care lucrează să înceapă o muncă susţinută în a­­ceastă direcţie. (Continuare în pag. 3-a, col. 4—7) Un puternic izvor de forţă al regimului democrat-popular Una din cele mai mari înfăptuiri ale puterii populare şi în acelaşi timp un principal izvor al tăriei sale de nezdruncinat este deplina egalitate în drepturi a tuturor cetăţenilor ţării fără deosebire de naţionalitate, uni­tatea şi frăţia oamenilor muncii ro­­mîni şi a celor din rîndurile naţiona­lităţilor conlocuitoare. Tradiţiile luptei comune a poporu­lui român şi a minorităţilor naţionale — care de veacuri trăiesc pe aceste pămînturi — pentru libertate şi o via­ţă demnă, omenească, au adinei şi puternice rădăcini in istoria patriei. Numele lui Budai Nagy Antal şi al lui Ion Iacob, stegari ai răscoalei de la Bobîlna a iobagilor, de la care se împlinesc anul acesta 500 de ani, nu­mele lui Gheorghe Doja, ale lui Ho­­ria, Cloşca şi Crişan, ale lui Bălcescu şi Petöfi, care peste deosebirile de naţionalitate au aprins în inimile celor exploataţi setea de dreptate, sînt în­scrise cu litere de aur în istoria ma­selor muncitoare. In trecut însă, chiar dacă stăpînito­­rii s-au schimbat, domnia claselor ex­ploatatoare s a menţinut veacuri in şir. Şi ce altceva decît exploatare, lip­să de drepturi, înjosiri şi silnicii le au fost hărăzite celor ce muncesc pe vre­mea acestei domnii ? Pot uita oare oamenii muncii situa­ţia din timpul regimului burghezo­moşieresc, cînd muncitori sau func­ţionari primeau salarii mai reduse, sau erau concediaţi pentru fap­tul că aparţineau naţionalităţilor con­locuitoare ? Pot uita oare vremu­rile „examenelor de limbă“, care se încheiau cu aruncarea pe dru­muri a nenumăraţi muncitori sau funcţionari de altă naţionalitate, ale faimoaselor „numerus clausus“ din u­­niversităţi ? Pot fi uitate bestialităţile „gărzilor“ maniste, care au tăiat cu securea capete de ţărani secui ? sau masacrele la fel de bestiale ale fasciş­tilor lui Horthy împotriva populaţiei muncitoare romîneşti ? Politica şovină şi naţionalistă prac­ticată de toate guvernele de pină la 23 August 1944 s-a răsfrînt din greu şi asupra oamenilor muncii romîni. De fapt scopul acestei politici, avanta­joasă atît pentru capitaliştii şi mo­şierii romîni, cît şi pentru cei de alte naţionalităţi şi pentru imperialiştii din Apus, era de a-i dezbina şi învrăjbi pe oamenii muncii romîni şi cei apar­­ţinînd naţionalităţilor conlocuitoare, a-i împiedica să se unească împotriva duşmanului comun — clasele exploa­tatoare şi a-i asupri astfel mai lesne pe toţi. In acelaşi timp, această poli­tică avea ca scop să întreţină o at­mosferă de vrajbă intre popoarele din această parte a Europei, sa slăbească capacitatea lor de a se opune planu­rilor de agresiune imperialistă ; tocmai această politică a netezit hitleriştilor cotropirea acestor ţări, tîrîrea lor în monstruosul război antisovietic, adu­­cîndu-le în pragul dezastrului naţio­nal. Singura forţă politică din ţara noastră care a luptat consecvent pen­tru rezolvarea democratică a proble­mei naţionale, aşa cum o cereau inte­resele vitale ale clasei muncitoare şi ale întregului popor român, a fost par­tidul clasei muncitoare, partidul comu­nist. Călăuzindu-se fără abatere după învăţătura marxist-leninistă în pro­blema naţională, partidul a dus o lup­tă necruţătoare împotriva naţionalis­mului burghez, din orice parte ar fi venit şi orice formă ar fi îmbrăcat. Istoria a dovedit cîtă dreptate a avut partidul comuniştilor. Numai re­gimul democrat-popular, în care pu­terea nu mai aparţine unei clici de exploatatori, ci oamenilor muncii, a pus capăt pentru totdeauna ruşinoasei politici de asuprire naţională, a făcut din deplina egalitate în drepturi între poporul român şi minorităţile naţio­nale politică de stat Caracteristic re­gimului nostru este faptul că el nu se mărgineşte la proclamarea unei egalităţi formale, ci urmăreşte cu toată energia realizarea ei în fapt. Traducerea în viaţă a indica­ţiei lui Lenin, care arăta că naţiu­nea majoritară trebuie în mod cu to­tul deosebit să manifeste în practică o grijă şi o solicitudine specială faţă de minorităţile naţionale, preocupă per­manent partidul şi statul nostru demo­crat-popular. Roadele binefăcătoare ale politicii partidului in problema naţională la simte în viaţa sa de fiecare zi orice om al muncii romin, maghiar, german, sîrb sau evreu, iată, de pildă, in ceea ce priveşte alegerile: In timp ce in trecut oamenii muncii aparţini mi mino­rităţilor naţionale erau îndepărtaţi de la vot prin legiuiri rasiale, prin tot felul de abuzuri şi nici nu se puteau gindi să fie reprezentaţi în parlament, astăzi ei işi exercită în deplină lib­er­­tate dreptul de a alege şi de a fi a­­leşi, deopotrivă cu oamenii muncii ro­mîni. In sute de adunări populare, alături de cei mai buni fii ai poporu­lui român au fost propuşi pentru a fi aleşi deputaţi in Marea Adunare Na­ţională oameni ai muncii din rîndurile minorităţilor naţionale ca Kiss Sán­dor, muncitor la fabrica „Simo Geza“­­Tg. Mureş, de naţionalitate maghiară, Mihai Schuster, vicepreşedintele Comi­tetului executiv al Sfatului popular regional Stalin, de naţionalitate ger­mană, Spasa Coici, preşedintele gos­podăriei colective din comuna Sorol, regiunea Timişoara, de naţionalitate sîrbă, etc. 18 mii oameni ai muncii aparţinînd minorităţilor naţionale activează ca deputaţi în sfaturile popu­­lare, nenumăraţi alţii ocupă funcţii de înaltă răspundere în aparatul de stat, în armata populară, în întreprin­deri economice, în instituţii culturale bucurîndu se de încrederea poporului muncitor. Rezolvarea problemei naţionale a fost ridicată de partid şi de statul democrat-popular pe o treaptă mai înaltă prin crearea pe teritoriul lo­cuit de populaţia compactă maghiară­­secu­iască­ a Regiunii Autonome Ma­ghiare, care are o conducere autonomă aleasă de populaţia localnică. Acordînd cea mai mare grijă dez­

Next