Scînteia, februarie 1957 (Anul 26, nr. 3818-3842)
1957-02-01 / nr. 3818
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI VA! ANUL XXVI Nr. 3818 Vineri 1 februarie 1957 4 PAGINI — 20 BANI Cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica La 3 februarie 1957 cetăţenii patriei noastre sunt chemaţi să aleagă noi reprezentanţi în organul suprem al puterii de stat, Marea Adunare Naţională. Forţele democratice şi patriotice ale ţării, în frunte cu Partidul Muncitoresc Român, se prezintă şi în actualele alegeri, unite în Frontul Democraţiei Populare. Acest front reprezintă interesele şi unitatea celor mai largi mase ale poporului nostru, ale clasei muncitoare, ale ţărănimii muncitoare şi ale intelectualităţii progresiste. Actuala campanie electorală s-a desfăşurat într-o atmosferă de avînt politic şi elan crescut în muncă al maselor largi populare. La toate întîlnirile dintre alegători şi candidaţi, ca şi în această adunare, cetăţenii patriei noastre au dezbătut, ca adevăraţi stăpîni ai ţării şi cu spiritul de răspundere al oamenilor de stat, problemele fundamentale ale politicii interne şi externe a statului nostru, au ridicat importante probleme gospodăreşti. Mai puternic decit oricînd, oamenii muncii şi-au exprimat încrederea de nezdruncinat în regimul democratpopular, hotărîrea de a aplica in viaţă politica partidului şi guvernului de dezvoltare a economiei naţionale, de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului, de întărire a prieteniei şi colaborării frăţeşti cu ţările socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică, politică de pace şi colaborare cu toate ţările lumii. Campania electorală ne dă prilejul să facem un bilanţ al drumului străbătut pină acum şi, în acelaşi timp, să privim înainte pentru a vedea sarcinile care ne stau în faţă, perspectivele economice, politice şi sociale ale ţării în anii următori. In anii regimului democrat-popular ţara noastră a făcut un mare salt înainte. Acum 13 ani puterea politică şi economică se aflau în mîinile claselor exploatatoare, ţara se găsea într-o stare de adîncă înapoiere politică, economică şi culturală. Clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare purtau greul jug al exploatării capitaliştilor şi moşierilor. Astăzi situaţia este radical schimbată. Burghezia şi moşierimea au fost alungate de la putere, fabricile, uzinele, băncile au intrat în stăpînirea poporului muncitor, pămîntul este al celor ce-l muncesc. Puterea se află în mîinile oamenilor municii care îşi făuresc o viaţa nouă. Oricît ar unelti cercurile imperialiste de dincolo şi de dincoace de ocean şi foştii capitalişti şi moşieri din slujba imperialiştilor, nimeni nu mai poate întoarce poporul român la starea de robie burghezo-moşierească. POPORUL MUNCITOR A DOVEDIT CA ESTE CAPABIL SA CONDUCĂ ŢARA PE DRUMUL PROPĂŞIRII ECONOMICE ŞI CULTURALE, PE DRUMUL RIDICĂRII NIVELULUI DE VIAŢA A CELOR CE MUNCESC. Să luăm, de pildă, chiar raionul „23 August“ din Capitală. Cunoaşteţi bine cum arăta cartierul înainte de eliberare. Aici se găseau o mare uzină metalurgică, o fabrică de ciment, o fabrică textilă şi alte cîteva întreprinderi. Toate erau proprietatea capitaliştilor. In aceste fabrici trudeau din zori şi pînă în noapte, pentru salarii de mizerie, mii de muncitori. In jurul fabricilor, oamenii trăiau în căsuţe părăginite şi bordeie fără lumină electrică, fără pavaj, fără apă, fără canalizare. Acum faţa cartierului este schimbată. Fabricile şi uzinele, devenite bunuri ale poporului, sunt de nerecunoscut, s-au construit noi hale, s-au reconstruit halele existente, au fost aduse noi maşini moderne. Odată cu înflorirea industrială a raionului, s-a schimbat şi felul de viaţă al oamenilor. In locul maidanelor pline de gunoaie a apărut un cartier nou, s-au construit blocuri cu mai multe etaje. Cetăţenii cartierului se mîndresc cu importanta arteră de circulaţie construită în ultimii ani — Bulevardul Muncii — cu parcul şi complexul sportiv „23 August“ construit pe locul unde odinioară erau gropi şi bălării. S-au construit şcoli noi la Dobroeşti, în cartierul Căţelu, în Ostrov şi în alte locuri şi s-au lărgit localurile de şcoli existente, s-a înmulţit numărul paturilor la unităţile sanitare, se construiesc o policlinică şi un spital nou la uzinele „23 August“. Desigur că mai există multe greutăţi şi lipsuri, multe probleme nerezolvate. In adunările cetăţeneşti din cadrul campaniei electorale, oamenii muncii din cartier au arătat necesitatea de a se lărgi acţiunile de gospodărie comunală. Multe din aceste cerinţe îşi vor găsi o rezolvare încă în cursul acestui an. Astfel, nu peste IlIUlb liuip UflllICIUI lliUUVU Ulii IdlUlI vor avea la dispoziţie o nouă sală de spectacole şi alte aşezăminte culturale. Chezăşia unor noi succese in dezvoltarea economici şi culturală a raionului o constituie strînsa legătură a organelor locale ale puterii de stat cu masele de cetăţeni. Faptul că nu(Continuare în pag. 2-a) In pag. 2-3 Cuvîntările rostite de tovarășii: 8 » EMIL BODNARAȘ \\ § IOSIF CHIŞINEVSCHI la marile adunări cetăţeneşti de la Cîmpulung Moldovenesc fi Iaşi ŞCOALĂ TÂNARĂ Şcoala elementară de 7 ani din Viştea de Jos, raionul Făgăraş, construită în anul 1956. 190 de elevi urmează cursurile acestei şcoli în primul ei an de învăţămînt. Modern utilată, şcoala are 8 săli de clasă, 4 săli de recreaţie, sală de festivităţi etc. 90 de elevi sunt găzduiţi în internatul şcolii. In medalion: oră de curs a clasei a V-a. Foto : Gh. Vinţica IT Ce Bilq Ă Hua A ! SI AM La 3 februarie votaţi candidaţii Frontului Democraţiei Populare! IN MARILE ADUNĂRI CETĂŢENEŞTI DIN TOATĂ ŢARA SE AFIRMĂ CU PUTERE UNITATEA DE NECLINTIT DINTRE PARTID, GUVERN ŞI POPOR Ţelul suprem al politicii partidului nostru este ridicarea neîntreruptă a bunei stări materiale a poporului muncitor . Adunarea cetăţenească de la Cluj Aproape 3.000 de muncitori, tehnicieni, funcţionari, gospodine, pensionari din cartierul „23 August“ s-au întrunit ieri în sala „Recolta" pentru a se întîlni, într-o însufleţită adunare, cu candidatul F.D.P. In circumscripţia electorală „23 August“, tov. Chivu Stoica, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Române. Un mare număr de cetăţeni doritori de a lua parte la adunare, care n-au mai încăput in sală, au ascultat cuvîntările la difuzoarele instalate în jurul clădirii. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii : Chivu Stoica, Constantin Pîrvulescu, Ştefan Voitec, Vladimir Gheorghiu, Fl. Dănălache, A. Vlădoiu, şi delegaţi ai principalelor întreprinderi şi instituţii din raion. Adunarea a fost deschisă de tov. N. Matei, membru al consiliului orăşenesc F.D.P., prim-secretar al Comitetului raional ,,23 August“ al P.M.R. In tot timpul adunării a domnit o atmosferă de puternic entuziasm. Participanţii au aclamat îndelung în cinstea partidului şi guvernului, în cinstea lagărului socialist în frunte cu marea Uniune Sovietică, în cinstea victoriei in alegeri a Frontului Democraţiei Populare. Ovaţii furtunoase au răsunat pentru candidaţii F.D.P., pentru conducătorii iubiţi ai partidului şi guvernului, în frunte cu tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica. Vorbitorii au arătat în cuvinte izvorît p din inima fransformurile uriaşe netrecute în ultimii ani în viaţa întregii ţări şi a tuturor oamenilor muncii, precum şi înnoirile considerabile petrecute în viaţa cartierului „23 August“. — Nu odată ne-am convins că între cuvîntul şi fapta partidului nu există nici un fel de dezacord, a spus muncitorul fruntaş Ion Burduşan de la uzinele „Republica“. Plenara din decembrie ne-a arătat odată mai mult grija înţeleaptă a partidului pentru îmbunătăţirea vieţii noastre. Dar traducerea în viaţă cu succes a hotărîrilor plenarei depinde în primul rind de noi, de eforturile noastre. Utemista Maria Partenie de la F.R.B., după ce a arătat că tinerii muncitori de azi cunosc numai din cărţi şi din povestirile virstnicilor viaţa chinuită a tineretului muncitor pe vremea burgheziei şi moşierimii, a subliniat perspectivele luminoase ce s au deschis in faţa tineretului, in anii democraţiei populare — perspectiva de calificare, de învăţătură, de ridicare pe trepte tot mai înalte de cultură şi bunăstare. „Vom şti să luptăm — a spus vorbitoarea — pentru apărarea acestor cuceriri“. O seamă de vorbitori, ca învăţătorul Ion Popescu de la şcoala nr. 67, pensionarul Ion Marinescu, au evocat în faţa adunării contrastul izbitor între înfăţişarea de ieri şi cea de azi a cartierului „23 August“. Realizările înfăptuite în ultimii ani în cartier au fost arătate în cifre convingătoare în cuvîntarea rostită de:tov. Radu Drăgan, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului Popular raional ,.23 August“. Electrificarea a 204 străzi, pavarea a peste 164 mii metri pătraţi de străzi, cele 45 noi magazine alimentare, 27 de îmbrăcăminte şi încălţăminte, 14 restaurante, marea hală Obor, cele cinci şcoli şi 14 săli de clasă noi, cinci creşe şi şase cămine construite numai în ultimii ani, numărul însemnat de locuinţe muncitoreşti, dar mai ales splendidul parc „23 August“ cu uriaşul său stadion au dăruit o nouă înfăţişare cartierului îngropat odinioară în noroaie şi gunoaie pină în gît. Tov. Radu Drăgan a înfăţişat totodată şi un însemnat plan de realizări ale sfatului popular pentru anii viitori. Un şir de vorbitori au subliniat adîncul democratism al campaniei electorale. Toţi vorbitorii au arătat hotărîtul ataşament al poporului nostru la cauza păcii în lumea întreagă, voinţa sa neclintită de a da o puternică ripostă tuturor celor ce ar atenta la cuceririle noastre, la unitatea ţărilor socialiste, inginerul Ion Costea, de la uzinele „23 August“, după ce a demascat „doctrina Eisenhower" şi alte încercări imperialiste de a aprinde focare de război, a arătat că prin votul pe care oamenii muncii din ţara noastră îl vor da la 3 februarie candidaţilor F.D.P., vor da totodată o lovitură vrăjmaşilor păcii. In aplauzele şi ovaţiile prelungite ale miilor de participanţi a luat cuvîntul tov. Chivu Stoica. Cuvîntarea sa a fost adesea subliniată de puternice aplauze. CLUJ (coresp. „Scînteii“). — In sala de festivităţi „Filimon Sîrbu“ a atelierelor C.F.R. 16 Februarie s-au adunat sute de ceferişti, de muncitori şi tehnicieni de la fabrica „Tehnofrig“ şi „Libertatea“ — creaţii ale regimului nostru de democraţie populară, — cetăţeni şi gospodine din cartierul Dîmbu Rotund şi de pe alte străzi din circumscripţia electorală nr. 28, unde candidează ca deputat în Marea Adunare Naţională tovarăşul doctor Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Tovarăşul Miron Constantinescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Invăţămîntului, a dat citire textului scrisorii tovarăşului dr. Petru Groza prin care arată alegătorilor săi că nu are bucuria să se întîlnească cu ei din cauza regimului medical. Au luat apoi cuvîntul un şir de alegători. Muncitorul fruntaş Lazăr Petean, de la Atelierele C.F.R. „16 Februarie“, a vorbit despre măreţele realizări ale regimului democrat-popular. „ Faţa ţării noastre s-a schimbat. S-au construit, aşa cum arată Manifestul, peste 100 întreprinderi, iar altele au fost înzestrate cu utilaj modern. S-au construit hidro şi termocentrale, sute de sate au fost electrificate etc. Şi în regiunea noastră s-au făcut multe lucruri. Noi întreprinderi au fost construite, au fost date în folosinţă mii de apartamente pentru muncitori în Cluj şi în alte centre muncitoreşti. A luat apoi cuvîntul profesorul universitar Iuliu Marton, prorector al Universităţii Bolyai, care a vorbit despre succesele obţinute de partid in direcţia asigurării egalităţii în drepturi a naţionalităţilor conlocuitoare cu poporul român. El a arătat că existenţa Universităţii Bolyai, a Operei şi Teatrului maghiar, a zecilor de şcoli cu limbă de predare maghiară din regiune etc. sunt o mărturie vie a drepturilor de care se bucură naţionalităţile conlocuitoare El a asigurat partidul că personalul, cadrele didactice de la Universitatea Bolyai, precum şi studenţii maghiari sunt alături de partid şi că, împreună cu poporul român, vor vota la 3 februarie pentru candidaţii F.D.P. Tovarăşul Vasile Vaida, membru supleant al CC. al PMR, prim-secretar al Comitetului regional PMRCluj, a făcut apoi o amplă expunere despre realizările regimului de democraţie populară, despre politica de frare a statului nostru, despre marile înfăptuiri la care Plenara C.C. din decembrie cheamă poporul muncitor. La sfîrşit s-a dat citire unei telegrame adresată tov. dr. Petru Groza. încrederea alegătorilor este un lucru scump Un aspect de la adunarea cetăţenească din circumscripţia electorală „23 August" Telegrama adresată tovarăşului dr. Petru Groza de alegători „Alegătorii din circumscripţia electorală Atelierele C.F.R. „16 Februarie“ din oraşul Cluj, întruniţi astăzi 31 ianuarie 1957, am ascultat cu mare atenţie conţinutul scrisorii dvs. trimisă alegătorilor. Ne pare rău că starea sănătăţii dvs. nu vă permite încă să veniţi printre noi, care vă aşteptăm cu aceeaşi încredere şi bucurie ca şi în trecut. Cu acest prilej ne exprimăm din nou dragostea faţă de dvs., scumpe tovarăşe Groza, care vă dedicaţi toată puterea de muncă pentru înflorirea patriei noastre, pentru binele şi fericirea poporului nostru muncitor. Vă dorim restabilire complectă cît mai grabnică a sănătăţii, pentru a vă putea relua pe deplin activitatea dvs. atît de folositoare ţării. Vă asigurăm că şi noi ne vom intensifica eforturile pentru aplicarea în viaţă a sarcinilor pe care partidul şi guvernul ni le-au trasat şi nu vom precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea şi depăşirea lor în toate domeniile de activitate, pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956 şi pentru rezolvarea problemelor noastre gospodăreşti. Totodată vă asigurăm că în ziua de 3 februarie vom da cu toţii votul nostru candidatului F.D P., tov. dr. Petru Groza contribuind in acest fel la victoria în alegeri a Frontului Democraţiei Populare, la întărirea şi propăşirea patriei noastre, Republica Populară Romina“. Scrisoarea către alegători a tovarăşului dr. Petru Groza Dragi tovarăşi, Reîntors la locul meu de muncă cu emoţia omului care în decursul multor ani care s-au scurs a ocupat acest loc cu tot mai multă dragoste pentru sarcinile legate de el, chiar dacă aceste sarcini uneori au pus la probă toată capacitatea lui, vă trimit acest mesaj pe calea scrisului, fiind reţinut fără voia mea de regimul medical care deocamdată mai stăruieşte. Timpul cit am absentat mi-a părut foarte îndelungat. Regretul persistă pentru aceeaşi restrîngere a activităţii mele. Dar in primul rînd regret că de data aceasta nu voi avea bucuria pe care mi-au prilejuit-o întotdeauna intîlnirile cu cetăţenii, vechi prieteni din vremuri de luptă şi frămintări, şi cu tovarăşii care mi-au făcut cinstea să mă propună candidat în alegerile din 3 februarie a. c. pentru Marea Adunare Naţională. Părerea mea de rău este legată de asemenea de faptul că nu pot să mă prezint alegătorilor în circumscripţia Atelierelor C.F.R. „16 Februarie"Cluj, pentru care comisia electorală a stabilit că sunt candidat valabil. Această candidatură — ca şi altă dată — constituie o mare satisfacţie pentru mine, fiind legat din trecut de aceste locuri unde am trăit frămintări şi zbuciume împreună cu mulţi dintre dv. în timp de multe decenii, incepînd din anii 1918— 1919, cînd am luat primul contact, in cadrul vechilor ateliere, cu generaţia ceferiştilor de atunci, de care mă leagă amintirile acelor vremuri şi vechea prietenie cu mulţi dintre ei. Răspunderea pe care şi-au asumat-o cei care au propus candidatura mea mă obligă să privesc cu aceeaşi răspundere sarcinile care mă aşteaptă în cazul cînd candidatura mea va fi confirmată în ziua alegerilor de către încrederea alegătorilor. Această încredere este un lucru scump pe care îl preţuiesc din adîncul conştiinţei mele, ea mi-a dat tăria în activitatea mea de pînă acum, mi-a împrumutat noi şi noi forţe la diverse cotituri de după 23 August 1944, în decursul luptei şi muncii noastre comune pentru construirea unei noi orînduiri în patria noastră. Vă adresez rîndurile de faţă vouă, acelor tovarăşi care aveţi în primul rînd răspunderea candidaturii mele, cu rugămintea ca să transmiteţi şi alegătorilor acestei circumscripţii sentimentele şi gîndurile mele, în speranţa că după ce îmi voi putea relua integral activitatea vă voi vedea totuşi, intrunindu-ne împreună sau cercetîndu-vă inopinat ca şi altădată pe mulţi pe la vetrele voastre. Cauza pentru care luptăm este cunoscută tuturor oamenilor şi bunilor patrioţi care iubesc ţara noastră şi pacea. Programul de activitate politică, economică şi socială a Frontului Democraţiei Populare, in cadrele căruia am fost propus candidat, s-a dat publicităţii cu toate amănuntele şi el se discută de-a lungul şi de-a latul ţării. Scrisoarea de faţă nu cuprinde acest program, avînd singurul scop de a vă ruga, dragi tovarăşi, să justificaţi în faţa alegătorilor absenţa mea nevoită de pe terenul de luptă electorală , care se desfăşoară pe tot cuprinsul ţării şi pe care cu adine regret în suflet sînt constrîns să o urmăresc de data aceasta numai de la masa mea de lucru. Cu dragoste şi tovărăşesc salut pentru toţi. DR. PETRU GROZA S-a terminat construcţia celei mai mari fabrici de acid sulfuric din ţară Constructorii de la trustul nr. 5 din Tg Mureş, tehnicieni ai uzinelor „Independenţa“.Sibiu cinstesc alegerile de deputaţi in Marea Adunare Naţională cu o importantă victorie din ziua de 31 ianuarie ei au terminat construcţia fabricii de acid sulfuric din Copşa Mică, cea mai mare fabrică de acest gen din ţară. In aceeaşi zi s-a început rodajul maşinilor. Cuptorul nr. 6 a intrat în funcţiune şi a elaborat primele produse. Lucrările de construcţii şi montaj ale fabricii de acid sulfuric din Copşa Mică s-au realizat cu sprijinul specialiştilor din R.D Germană (Agerpres) „Angajamentul a fost cu mult depăşit" Telefonul a sunat : — Alo, Scinteia ? Aici Comarnicul. Vorbeşte corespondentul voluntar Panait. Tovarăşe, doresc să comunic redacţiei rezultatele obţinute de colectivul nostru în cinstea alegerilor. ...De la capătul firului erau anunţate cifrele, angajamentele şi rezultatele obţinute in cinstea alegerilor. Colectivul fabricii de ciment din Comarnic s-a angajat să producă peste plan în luna ianuarie 150 tone kg,inker şi 150 tone ciment. Pină la 31 ianuarie el a dat peste plan 311 tone klinker şi 912 tone ciment.. Angajamentul fusese depășit. O iniţiativă valoroasă ORAŞUL STALIN (trimisul „Scînteii“). — In lumina sarcinilor trasate de directivele Congresului al ll-lea al partidului şi de plenara CC. al P.M R. din decembrie 1956, comitetul de partid al uzinei „Steagul Roşu" a pus in centrul preocupărilor Sale problema modernizării maşinilor şi utilajelor existente. Comitetul orăşenesc de partid Stalin a organizat o consfătuire cu directori, ingineri şefi, muncitori inovatori şi secretari ai organizaţiilor de partid din uzinele metalurgice, din fabricile ce aparţin industrii uşoare din Oraşul Stalin. Cu acest prilej inginerul Avram Nicolae, membru in comitetul de partid al uzinei „Steagul Roşu", a prezentat un referat în care a expus realizările obţinute pină acum în domeniul modernizării maşinilor Numeroşi vorbitori, care au luat cuvîntul, au subliniat importanţa deosebită a acestei iniţiative pentru sporirea productivităţii muncii, luîndu-şi angajamentul ca în uzinele în care lucrează să înceapă o muncă susţinută în această direcţie. (Continuare în pag. 3-a, col. 4—7) Un puternic izvor de forţă al regimului democrat-popular Una din cele mai mari înfăptuiri ale puterii populare şi în acelaşi timp un principal izvor al tăriei sale de nezdruncinat este deplina egalitate în drepturi a tuturor cetăţenilor ţării fără deosebire de naţionalitate, unitatea şi frăţia oamenilor muncii romîni şi a celor din rîndurile naţionalităţilor conlocuitoare. Tradiţiile luptei comune a poporului român şi a minorităţilor naţionale — care de veacuri trăiesc pe aceste pămînturi — pentru libertate şi o viaţă demnă, omenească, au adinei şi puternice rădăcini in istoria patriei. Numele lui Budai Nagy Antal şi al lui Ion Iacob, stegari ai răscoalei de la Bobîlna a iobagilor, de la care se împlinesc anul acesta 500 de ani, numele lui Gheorghe Doja, ale lui Horia, Cloşca şi Crişan, ale lui Bălcescu şi Petöfi, care peste deosebirile de naţionalitate au aprins în inimile celor exploataţi setea de dreptate, sînt înscrise cu litere de aur în istoria maselor muncitoare. In trecut însă, chiar dacă stăpînitorii s-au schimbat, domnia claselor exploatatoare s a menţinut veacuri in şir. Şi ce altceva decît exploatare, lipsă de drepturi, înjosiri şi silnicii le au fost hărăzite celor ce muncesc pe vremea acestei domnii ? Pot uita oare oamenii muncii situaţia din timpul regimului burghezomoşieresc, cînd muncitori sau funcţionari primeau salarii mai reduse, sau erau concediaţi pentru faptul că aparţineau naţionalităţilor conlocuitoare ? Pot uita oare vremurile „examenelor de limbă“, care se încheiau cu aruncarea pe drumuri a nenumăraţi muncitori sau funcţionari de altă naţionalitate, ale faimoaselor „numerus clausus“ din universităţi ? Pot fi uitate bestialităţile „gărzilor“ maniste, care au tăiat cu securea capete de ţărani secui ? sau masacrele la fel de bestiale ale fasciştilor lui Horthy împotriva populaţiei muncitoare romîneşti ? Politica şovină şi naţionalistă practicată de toate guvernele de pină la 23 August 1944 s-a răsfrînt din greu şi asupra oamenilor muncii romîni. De fapt scopul acestei politici, avantajoasă atît pentru capitaliştii şi moşierii romîni, cît şi pentru cei de alte naţionalităţi şi pentru imperialiştii din Apus, era de a-i dezbina şi învrăjbi pe oamenii muncii romîni şi cei aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare, a-i împiedica să se unească împotriva duşmanului comun — clasele exploatatoare şi a-i asupri astfel mai lesne pe toţi. In acelaşi timp, această politică avea ca scop să întreţină o atmosferă de vrajbă intre popoarele din această parte a Europei, sa slăbească capacitatea lor de a se opune planurilor de agresiune imperialistă ; tocmai această politică a netezit hitleriştilor cotropirea acestor ţări, tîrîrea lor în monstruosul război antisovietic, aducîndu-le în pragul dezastrului naţional. Singura forţă politică din ţara noastră care a luptat consecvent pentru rezolvarea democratică a problemei naţionale, aşa cum o cereau interesele vitale ale clasei muncitoare şi ale întregului popor român, a fost partidul clasei muncitoare, partidul comunist. Călăuzindu-se fără abatere după învăţătura marxist-leninistă în problema naţională, partidul a dus o luptă necruţătoare împotriva naţionalismului burghez, din orice parte ar fi venit şi orice formă ar fi îmbrăcat. Istoria a dovedit cîtă dreptate a avut partidul comuniştilor. Numai regimul democrat-popular, în care puterea nu mai aparţine unei clici de exploatatori, ci oamenilor muncii, a pus capăt pentru totdeauna ruşinoasei politici de asuprire naţională, a făcut din deplina egalitate în drepturi între poporul român şi minorităţile naţionale politică de stat Caracteristic regimului nostru este faptul că el nu se mărgineşte la proclamarea unei egalităţi formale, ci urmăreşte cu toată energia realizarea ei în fapt. Traducerea în viaţă a indicaţiei lui Lenin, care arăta că naţiunea majoritară trebuie în mod cu totul deosebit să manifeste în practică o grijă şi o solicitudine specială faţă de minorităţile naţionale, preocupă permanent partidul şi statul nostru democrat-popular. Roadele binefăcătoare ale politicii partidului in problema naţională la simte în viaţa sa de fiecare zi orice om al muncii romin, maghiar, german, sîrb sau evreu, iată, de pildă, in ceea ce priveşte alegerile: In timp ce in trecut oamenii muncii aparţini mi minorităţilor naţionale erau îndepărtaţi de la vot prin legiuiri rasiale, prin tot felul de abuzuri şi nici nu se puteau gindi să fie reprezentaţi în parlament, astăzi ei işi exercită în deplină libertate dreptul de a alege şi de a fi aleşi, deopotrivă cu oamenii muncii romîni. In sute de adunări populare, alături de cei mai buni fii ai poporului român au fost propuşi pentru a fi aleşi deputaţi in Marea Adunare Naţională oameni ai muncii din rîndurile minorităţilor naţionale ca Kiss Sándor, muncitor la fabrica „Simo Geza“Tg. Mureş, de naţionalitate maghiară, Mihai Schuster, vicepreşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Stalin, de naţionalitate germană, Spasa Coici, preşedintele gospodăriei colective din comuna Sorol, regiunea Timişoara, de naţionalitate sîrbă, etc. 18 mii oameni ai muncii aparţinînd minorităţilor naţionale activează ca deputaţi în sfaturile populare, nenumăraţi alţii ocupă funcţii de înaltă răspundere în aparatul de stat, în armata populară, în întreprinderi economice, în instituţii culturale bucurîndu se de încrederea poporului muncitor. Rezolvarea problemei naţionale a fost ridicată de partid şi de statul democrat-popular pe o treaptă mai înaltă prin crearea pe teritoriul locuit de populaţia compactă maghiarăsecuiască a Regiunii Autonome Maghiare, care are o conducere autonomă aleasă de populaţia localnică. Acordînd cea mai mare grijă dez