Scînteia, februarie 1957 (Anul 26, nr. 3818-3842)
1957-02-01 / nr. 3818
pp. 2 SCÎNTEIA fl .................... 'V . MARI ADUNĂRI CETĂȚENEȘTI ÎN ÎNTREAGA ȚARĂ|.a ------------------------------------------------------------------------i— ... ■■ ■ MJ ■ fa ■ »1 pi Cuvintarea tovarășului Chivu Stoica ț K (Urmare din pag. l-a) - în — " ■ rr ( mal In anul 1956, la lucrările de pavare, electrificare,canalizare şi, la alte lucrări gospodăreşti executate in acest raion au participat peste 80.000 oameni,“care au muncit voluntar peste un milion de ore, este un exemplu de conştiinţă cetăţenească şi de iniţiativă creatoare a maselor. Cetăţeni şi cetăţene. Clasele exploatatoare hărăziseră,, patriei noastre soarta de a ramine pe vecie o ţară înapoiaţi din punct de vedere ecajiolstic, înrobită trusturilor, şi monopolurilor străine. Pînă la eliberarea ţarii noastre un număr de .12.mii moşieri stăpineau o suprafaţa de pămîrt, egală cu cea pe care o aveau, 2,6 milioane familii ţărăneşti. Numai regele poseda 300 de mii pogoane de pamîht. Aceasta, în timp ce milioane de gospodării ţărăneşti nu aveau deloc pămînt sau aveau atît de puţin incit nu puteau să-şi asigure nici minimum de existenţă. In ce priveşte industria, ea era slab dezvoltată şi neraţional construită, înaintea celui de-al doilea război mondial, producţia de energie electrică era atît de scăzută, incit nu revenea decît 0,04 kW'pe cap de locuitor. Din punct de vedere al producţiei de metal ne situam pe ultimele locuri din Europa, iar producţia de maşini satisfăcea mai puţin de 5 la sută din nevoile interne. Trusturile şi bancherii din Apus stăpîneau 92 la sută din industria noastră petroliferă, 95 la sută din industria gazului şi electricităţii, 74 la sută din industria metalurgică, 72 la sută din industria chimică. După instaurarea regimului democrat-popular, partidul clasei muncitoare a chemat masele cele mai largi ale poporului muncitor la luptă pentru dezvoltarea forţelor de producţie ale ţării în industrie şi agricultură, in vederea ridicării continue a nivelului de viaţă al celor ce muncesc. Statul democrat popular a alocat multe mijloace materiale şi băneşti pentru a făuri o industrie socialistă puternică. Independenţa economică a ţării, dezvoltarea economiei naţionale şi bunăstarea poporului pot fi asigurate numai dacă avem o bază tehnică înaintată, o industrie greu capabilă să valorifice imensele bogăţii naturale ale ţării, să ridice venitul naţional, să sprijine temeinic propăşirea agriculturii şi industriei uşoare şi alimentare. Duşmanii regimului au luat în derâdere eforturile eroicei clase muncitoare şi prevesteau eşecul operei de industrializare a ţarii. Dar clasa muncitoare, in alianţă cu ţărănimea muncitoare, cu participarea activă a aproape totalităţii intelectualilor, sub conducerea partidului, a arătat că poate să creeze, să dezvolte şi să gospodărească o puternică economie naţională. Politica partidului de industrializare socialistă s-a dovedit justă, corespunzătoare intereselor fundamentale ale ţării şi ale poporului. Oricît ar fi de neplăcut domnilor capitalişti fugiţi peste hotare şi trusturilor imperialiste, avem de acum o puternică industrie grea, avem o puternică bază materială pentru a valorifica, în folosul poporului, petrolul, gazele naturale, quarţitul, metalele rare, sărurile şi celelalte bogăţii ale solului şi subsolului. La sfîrşitul anului 1956 producţia industrială a ţării a fost de peste 3 ori mai mare ca în 1938. Energia electrică ce se producea în 1938 într-un an întreg se produce ,în prezent în trei luni de zile; minereul de fier — în 84 de zile; oţelul — în trei luni; gazul metan — în 28 de zile; faţă de anul 1938, producţia de energie electrică a fost în 1956 de 4,2 ori mai mare, producţia de cărbune de 2,3 ori mai mare, producţia de fontă de 4,3 ori mai mare. La sfîrşitul celui de-al doilea război mondial producţia de petrol a ţării scăzuse prrte 1* 10 milioane tone anual. Astăzi industria noastră petroliferă produce ariuăl îl miltoanb tone ţiţei. O mare realizare a regimului nostru democrat-popular o constituie făurirea apei, industry propfit de construcţii de maşifti. Cu ajutoruil acestei industrii se lărgeşte şi, se modernizează continuu baza tehnica a tuturor ramurilor Industriei, agriculturii, transporturilor şi construcţiilor, se asigură introducerea tehnicii noi în întreaga economie naţională. Producţia industriei constructoare de maşini a fost în anul 1955 de 4 ori mai mare decît în anul 1049, în prezent, nu numai că acoperirii aproape in totalitate necesarul nostru intern, dar exportăm cantităţi mereu sporite de maşini şi utilaj industrial. In 1956 valoarea exportului de maşini a întrecut valoarea importului de maşini; anul acesta valoarea exportului de maşini va fi de peste 4,5 ori mai mare decît valoarea maşinilor pe care le importăm. In acelaşi timp cu dezvoltarea puternică a industriei grele, s-a dezvoltat continuu şi industria producătoare de bunuri de larg consum. Faţă de anul 1938 in ţară se fabrică astăzi de trei ori mai multe ţesături, se produc de cinci ori mai multe preparate şi conserve de carne, de trei ori mai multe uleiuri, de aproape două ori mai mult zahăr şi grăsimi. însemnate progrese s-au realizat şi in dezvoltarea agriculturii. In anii puterii populare, producţia globală de cereale a depăşit producţia de cereale de dinainte de război. Cu ajutorul industriei socialiste se fac paşi mari pe calea mecanizării agriculturii. Numai în ultimii patru ani au fost puse la îndemîna ţărănimii muncitoare circa 10 000 tractoare, 6.000 semănători, 5.000 secerători, 5.000 batoze şi combine şi alte maşini şi unelte agricole. In perioada ce a trecut de la ultimele alegeri de deputaţi în Marea Adunare Naţională sute de mii de familii de ţărani muncitori, urmînd îndemnul partidului, au intrat în întovărăşiri, cooperative agricole de producţie şi gospodării colective, pornind astfel pe calea transformării socialiste aagriculturii, calea, ce duce la dezvoltarea producţiei agricole şi la belşug. Cetăţeni şi cetăţene, Ţelul suprem al politicii partidului nostru esteridicarea neîntreruptă a bunei stări materiale a poporului trrmortor. In anii primului plan cincinal salariu fibal al muncitorilor a crescut cu 28 la sută, atît prin creşterea salariului mediu, cît şi prin reducerea preţului bunurilor de larg consum. In anul 1956 s-au îmbunătăţit salariile mai multor categorii de muncitori, s-au sporit salariile şi pensiile mici, s-a acordat alocaţia de stat pentru copii. In anul trecut sumele puse la dispoziţie de stat pentru asigurări sociale au fost,are peste 2 miliarde lei, faţă de 658 milioane în 1949. Numărul oamenilor muncii şi ai copiilor trimişi ,anual la odihnă, pe cheltuiala statului, în staţiunile balneo-climaterice, a crescut de la 195 mii în 1949, la 450 mii în 1956. Ioi anii regimului democrat-popular, milioanelor de oameni ai muncii le-au fost larg deschise porţile spre învăţămînt şi cultură. Trista moştenire a trecutului — analfabetismul — este aproape lichidată. Incepînd din anul şcolar 1955/1956, învăţămîntul de 7 ani a devenit general şi obligatoriu la oraşe, centre muncitoreşti, reşedinţe de raioane şi în majoritatea comunelor. Amintind realizările obţinute, partidul nostru arată în mod deschis poporului muncitor că există încă numeroase greutăţi şi lipsuri şi că nivelul de trai a crescut intr-o măsură mai mică decît era prevăzut. O deosebită însemnătate pentru realizarea politicii partidului şi întemeinic ţărănimii ca ea să producă cantităţi cit mai mari de cereale şi alte produse agricole, să vîndă statului sau pe piaţă cantităţi cît mai mari, ca astfel piaţa să fie din abundenţă aprovizionată. In interesul dezvoltării schimbului de mărfuri între oraş şi sat, trebuie să sporim cantităţile de mărfuri industriale trimise la sate. Partidul şi guvernul acordă o însemnătate deosebită mobilizării tuturor oamenilor muncii pentru realizarea sarcinii trasate de Congresul al ll-lea al partidului cu privire la sporirea considerabilă a producţiei agricole. îndeplinirea acestei sarcini revine, desigur, în primul rînd, oamenilor muncii din agricultură Dar ca să obţinem o producţie anuală de cel puţin 15 milioane tone cereale şi sporuri însemnate de producţie la celelalte culturi, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din industrie au datoria să asigure mecanizarea producţiei agricole şi sporirea însemnată a producţiei de îngrăşăminte chimice. In condiţiile înlocuirii sistemului de cote obligatorii prin dezvoltarea achiziţiilor la liberă înţelegere, creşte foarte mult importanţa sectorului socialist din agricultură în sporirea producţiei agricole-marfă şi constituirea fondului central al statului. Să sprijinim gospodăriile agricole colective, cooperativele agricole de producţie şi întovărăşirile, astfel încît ele să aibă producţii bogate şi mari surplusuri de produse agricole pe care să le vîndă • Poporul român ştie că garanţia sigură a viitorului său o constituie prietenia şi alianţa frăţească cu U.R.S.S. şi celelalte ţări socialiste • Energia electrică ce se producea în 1938 într-un an întreg se produce în prezent în trei luni; minereul de fier — în 84 de zile ; oţelul — în trei luni • în anul trecut sumele pentru asgurări sociale au fost de peste 2 miliarde Iei, faţă de 658 milioane în 1949. vernului de îmbunătăţire sistematică a condiţiilor de viaţă ale poporului are lupta pentru înfăptuirea hotărârilor Plenarei din decembrie 1956 a C.C. al P.M.R. Plenara a arătat că producţia agricolă şi a bunurilor de larg consum a rămas în urma dezvoltării industriale, şi aceasta creează greutăţi în aprovizionarea oamenilor muncii şi în îmbunătăţirea nivelului de trai. Trebuie să ţinem seama că populaţia oraşelor s-a dublat aproape în anii puterii populare, iar consumul propriu de cereale al ţărănimii a crescut aproape de 4 ori, ca urmare a faptului că ţărănimea trăieşte astăzi mult mai bine ca înainte. Plenara a hotărit ca in perioada care urmează, continuîndu-se dezvoltarea cu precădere a industriei grele, să punem în centrul atenţiei noastre sarcina dezvoltării sistematice a agriculturii, a industriei producătoare de bunuri de consum şi a construcţiilor de locuinţe, concentrînd în aceste ramuri mijloace materiale şi financiare mult mai mari decît pînă acum. In vederea ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, Plenara din decembrie 1956 a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a hotărît reexaminarea unor prevederi ale directivelor celui de-al doilea plan cincinal, în sensul micşorării investiţiilor de stat pe perioada 1956—1960. Aceasta va permite ca o parte mai mare a venitului naţional să fie alocată fondului de consum, în scopul satisfacerii mai depline a cerinţelor materiale şi culturale ale poporului muncitor. Preocuparea principală a partidului se îndreaptă permanent spre îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă aici clasei muncitoare. Pe baza indicaţiilor Congresului al II-lea al partidului, Plenara a hotărît îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi sporirea cîştigului muncitorilor. Măsurile luate pentru îmbunătăţirea salarizării vor face ca încă anul acesta salariaţii să primească cu 2 miliarde şi jumătate lei mai mult decît în anul trecut VI III , îmbunătăţirea actualului sistem de salarizare prin revizuirea reţelelor tarifare, sporirea salariilor tarifare ale muncitorilor şi îmbunătăţirea normării muncii se vor face cu consultarea şi participarea largă a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din întreprinderi. Vorbindu-se despre îmbunătăţirea actualului sistem de salarizare trebuie să accentuez în faţa dvs. că ridicarea bunei stări a poporului poate avea loc numai în condiţiile creşterii producţiei si a productivităţii muncii, ale reducerii preţului de cost. CA SA TRĂIM MAI BINE, MAI ÎNDESTULAT, TREBUIE SA PRODUCEM MAI MULT, MAI BUN ŞI MAI IEFTIN. Dacă nivelul de trai n-a crescut la măsura dorită, aceasta se explică şi prin aceea că în multe întreprinderi maşinile nu stat folosite cum trebuie, materialele sunt cheltuite neeconomic, unii muncitori şi unele cadre de conducere nu au calificarea necesară. Ridicarea nivelului de trai este la mîinile noastre. Nu este tot una dacă aceeaşi maşină dă în fiecare schimb produse în valoare de zece mii de lei sau de cinci mii de lei. Trebuie să învăţăm să gospodărim mai bine întreprinderile, să folosim mai bine maşinile, materialele, timpul de lucru, suprafeţele de producţie. Cetăţeni şi cetăţene, Cunoaşteţi din documentele Plenarei din decembrie 1956 că pentru a înlătura tot ceea ce frînează creşterea producţiei de cereale-marfă. Comitetul Central a hotărît să se desfiinţeze cotele obligatorii la majoritatea produselor agricole şi să dezvolte pe scara cea mai largă achizițiile. In urma acestei hotăriri, relaiile de schimb între oraş şi sat vor f aşezate pe baze comerciale, la liberă înţelegere, ceea ce va stimula laitr-o măsură mai mare interesul ţărănimii de a spori producţia agricolămarfă şi va întări mai departe alianţa între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Este o sarcină de mare răspundere de a acorda un sprijin pe piaţă şi mai ales organizaţiilor comerciale de stat. Sarcina principală de constituire a fondului central de stat revine gospodăriilor agricole de stat care trebuie să devină în anii următori mari producătoare de cereale; în anul 1960 gospodăriile de stat trebuie să contribuie la fondul central al statului cu cel puţin 1 milion tone cereale. S.M.T.-urile vor trebui să-şi îmbunătăţească munca, să folosească mai bine parcul de maşini şi tractoare, să ridice calitatea lucrărilor şi să reducă preţurile lor de cost. Statul democrat-popular va sprijini şi de acum înainte pe ţăranii muncitori cu gospodării individuale, apărîndu-i de exploatare şi ajuttadu-i să obţină recolte mai mari. Cetăţeni şi cetăţene. Caracteristic pentru orînduirea noastră de stat este dezvoltarea democraţiei socialiste, participarea largă a maselor populare la conducerea economiei şi statului. Principiul fundamental de organizare a statului nostru democrat-popular este centralismul democratic, îmbinarea conducerii unitare a întregii vieţi de stat şi social-economice cu stimularea iniţiativelor de jos. Plenara din decembrie 1956 a Comitetului Central al partidului a elaborat o serie de măsuri pentru lichidarea elementelor de centralizare excesivă în conducerea economiei şi administraţiei de stat. înlăturarea centralismului excesiv va spori eficacitatea activităţii întreprinderilor şi organizaţiilor economice, a sfaturilor populare şi se va răsfrînge favorabil asupra întregii economii naţionale. Ea trebuie să ducă în acelaşi timp la întărirea disciplinei de stat şi a disciplinei de plan, la folosirea cu spirit de răspundere şi cu pricepere a atribuţiilor şi competinţelor mai largi acordate cadrelor conducătoare din întreprinderi şi organe locale. Este necesar să se asigure atragerea mai largă şi mai efectivă a oamenilor muncii în rezolvarea problemelor producţiei, în conducerea activităţii economice. Aceasta presupune lichidarea elementelor de formalism care mai există în organizarea consfătuirilor de producţie, participarea activă a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor la discutarea problemelor de producţie, a planurilor de măsuri tehnico-organizatorice, în aşa fel incit fiecare lucrător să-şi poată spune cuvîntul şi să poată" contribui efectiv la îmbunătăţirea activităţii economice, la îndeplinirea şi depăşirea planului. Să dăm o justă orientare tineretului, îndrumîndu-l spre ocupaţii legate direct de producţie, ca o măsură de prevenire şi combatere a birocratismului. Lărgirea atribuţiilor sfaturilor populare va trebui să ducă la participarea mai mare a deputaţilor şi a oamenilor muncii în conducerea comunelor, oraşelor şi statului, la întărirea rolului şi autorităţii sfaturilor populare ca organe alese ale puterii de stat, răspunzătoare în faţa maselor populare. Democraţia noastră socialistă este democraţia cea mai largă, deoarece ea asigură şi garantează exercitarea drepturilor şi libertăţilor democratice de către toţi cetăţenii, participarea la conducerea statului a maselor de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Statul democrat-popular nu va îngădui însă ca duşmanii socialismului să folosească libertăţile democratice împotriva cuceririlor socialiste ale poporului muncitor. Cei care urmăresc să tulbure munca paşnică a poporului, să ridice mîna împotriva orînduirii democrat-populare, vor fi loviţi fără cruţare de forţa statului popular, stat al oamenilor muncii. Libertăţile democratice sînt un bun sfînt şi de neatins al poporului muncitor. Cetăţeni şi cetăţene, Pentru realizarea planurilor sale de construcție economică şi culturală, poporul român are nevoie de pace. Activitatea desfășurată de delegaţia R. P. Romíne la O.N.U. este o manifestare concretă a ataşamentului sincer al guvernului şi al poporului român pentru cauza întăririi păcii şi colaborării internaţionale. In ultimul timp cercurile imperialiste din Apus si-au inteţisificat acţiunile“, agresive şi au provocat o simţitoare agravare a situaţiei internaţionale. Agresiunea anglo-franco-israeliană împotriva Egiptului, amestecul provocator al cercurilor imperialiste în Ungaria cît şi acţiunea Statelor Unite ale Americii de subjugare a ţărilor din Orientul apropiat şi mijlociu sub firma aşa-zisei „doctrine Eisenhower“ sunt manifestări îngrijorătoare ale cercurilor agresive de a ţîrî ţipea într-un nou război. Totodată, aceste cercuri imperialiste desfăşoară de intensă activitate subversivă“împotriva ţărilor,socialiste incercind să semene discordie şi să submineze unitatea lagărului socialist. In întreaga lume cresc însă forţele populare dornice de pace Ele au determinat prăbuşirea acţiunilor aventuriste ale imperialiştilor în Egipt, în Ungaria şi în alte părţi ale lumii. Mişcarea de eliberare naţională din ţările Orientului a devenit mai activă şi mai cuprinzătoare. Solidaritatea internaţională de luptă a oamenilor muncii se dezvoltă şi se consolidează. Forţa cea mai puternică pentru apărarea păcii este unitatea ţărilor socialiste. O mare importanţă pentru întărirea continuă a coeziunii ţărilor lagărului socialist o are declaraţia din 30 octombrie 1956 a guvernului Uniunii Sovietice. Relaţiile dintre ţările lagărului socialist, întemeiate pe principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii de stat, neamestecului reciproc în treburile interne, colaborarea strînsă şi ajutorarea frăţească, fac ca unitatea ţărilor socialiste să fie de nezdruncinat. Recentele tratative bilaterale între delegaţiile guvernamentale şi de partid poloneze, germane, cehoslovace, chineze cu delegaţiile de guvern şi de partid din Uniunea Sovietică, întîlnirea de la Budapesta de la începutul acestui an între reprezentanţii partidelor comuniste şi muncitoreşti şi ai guvernelor Bulgariei, Cehoslovaciei, Romîniei, Ungariei şi U.R.S.S. au demonstrat deplina unitate şi solidaritate frăţească a ţărilor socialiste. Congresele partidelor comuniste din ţările occidentale ca şi tratativele duse între delegaţiile acestor partide cu delegaţiile unor partide comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste au fost puternice manifestări ale unităţii comuniste internaţionale, a marii forţe reprezentate de ideile internaţionalismului proletar. In lupta împotriva uneltirilor imperialismului se produce o şi mai puternică concentrare a tuturor celor ce se pronunţă pentru menţinerea şi apărarea păcii. Această luptă reuneşte sute de milioane de oameni cu concepţii politice şi religioase diferite din Europa, Asia, Africa, din toate ţările lumii. Poporul român ştie că garanţia cea mai sigură a viitorului său a constituit prietenia şi alianţa frăţească cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări socialiste. Discuţiile de la Moscova dintre delegaţiile guvernamentale romînă şi sovietică, declaraţia comună din 3 decembrie 1956, sprijinul material tehnic şi financiar pe care din nou ni l-a acordat Uniunea Sovietică, ilustrează relaţiile de frăţească colaborare şi ajutor reciproc existente între ţările noastre şi dovedeşte încă odată că ne putem sprijini în toate împrejurările pe prietenia cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste. Un eveniment important în politica partidului şi guvernului nostru este restabilirea relaţiilor prieteneşti, pe linie de stat şi de partid, cu Iugoslavia şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia. Guvernul nostru se pronunţă pentru lărgirea legăturilor politice, economice şi culturale cu toate statele, indiferent de orînduirea socială, respingînd însă orice fel de încercare de imixtiune în treburile interne ale ţării noastre. Trăinicia relaţiilor între ţări o constituie schimburile comerciale reciproc avantajoase. Guvernul Republicii noastre Populare militează pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale cu toate ţările, pentru lărgirea relaţiilor culturale şi ştiinţifice între toate popoarele, în vederea întăririi păcii şi colaborării internaţionale. Cetăţeni şi cetăţene, Partidul Muncitoresc Român, la fruntea tuturor forţelor democratice şi patriotice, cheamă pe oamenii muncii de la oraşe şi sate la muncă şi la luptă pentru obţinerea unor noi realizări pe calea înfloririi economiei naţionale şi a ridicării continue a nivelului de viaţă a celor ce muncesc. Programul cu care se prezintă Frontul Democraţiei Populare în faţa alegătorilor este un program de construire a socialismului, de muncă tasnică pentru o viaţă mai îndestuată, pentru pace, pentru fericirea scumpei noastre patrii. Niciodată mai mult ca acum nu a fost atît de puternică unitatea moralpolitică a orînduirii noastre democratpopulare. Lichidarea asupririi naţionale şi asigurarea deplinei egalităţi în drepturi a naţionalităţilor conlocuitoare cu poporul român fac ca oamenii muncii maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi să participe cu însufleţire alături de oamenii muncii romîni la construirea socialismului în patria noastră comună, Republica Populară Romînă. Luînd parte în mod unanim la alegerile de la 3 februarie, cetăţenii patriei noastre îşi vor manifesta adîncul lor ataşament pentru puterea populară, încrederea nezdruncinată în orînduirea democrat-populară. Alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională întăresc şi mai mult unitatea între partid, guvern şi popor şi arată hotărîrea oamenilor muncii de a contribui cu toată energia şi capacitatea lor creatoare la făurirea societăţii noi, socialiste. Trăiască Partidul Muncitoresc Român, iniţiatorul şi organizatorul victoriilor noastre ! Trăiască scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă ! Trăiască victoria în alegeri a Frontului Democraţiei Populare! La muncă şi la luptă pentru înflorirea patriei, pentru viitorul fericit al poporului nostru ! Tor Toia pentru prima oară Peste 120 tineri de la fabrica „Ţesătura“ din Iaşi vor vota la 3 februarie pentru prima dată. In scopul iniţierii şi pregătirii acestor tineri pentru votare, s-au organizat la Casa alegătorului intilniri unde tinerii au ascultat de la vîrstnici povestiri despre alegerile din trecut. Pentru a cinsti cum se cuvine acest eveniment, mulţi din tineri şi-au luat angajamente concrete. Aşa de pildă, tunica ţesătoare Ana Dumitrache, care lucrează la 4 războaie, s-a angajat ca pînă la 3 februarie să producă 400 metri ţesături peste planul ei de producţie. TOPOR NICOLAE maistru ţesător Ni's 8.) datorie a fiecărui om al muncii CTMPULUNG MOLDOVENESC (trimisul nostru). Spre sala de festivităţi a oraşului Cîmpulung Moldovenesc s-au îndreptat ieri după-amiază sute de cetăţeni din circumscripţia electorală, nr. 1 Cîmpulung Moldovenesc pentru a participa la adunarea cetăţenească la care aveau să se întîlnească cu candidatul lor, în alegerile pentruMarea Adunare Naţională, tov. Emil Bodnăraş, membru ,al Biroului Politic al G. G al P.M.R, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Erau muncitori de la exploatările forestiere şi unităţile de exploatare a lemnului din raion, ţărani întovărăşiţi şi cu gospodării individuale, intelectuali,barbari, femei etc., îmbrăcaţi în haine de sărbătoare şi vese. Deschizînd adunarea, tov. Mihai Manolache,preşedintele consiliului raional F.D.P., a făcut un scurt bilanţ al realizărilor obţinute în ultimii 4 ani în dezvoltarea economică şi socialculturală a raionului şi oraşului Cîmpulung Moldovenesc, în trecut lăsate in adîncă înapoiere. De asemenea vorbitorul a subliniat importanţa recentelor hotărîri ale plenarei C.C. al P.M.R., primite cu încredere şi mulţumire de către oamenii muncii din întreprinderi luînd cuvîntul tov. Emil Bodnăraş a subliniat că prefacerile adinei care s-au produs pe cuprinsul întregii noastre ţări, despre care au amintit alegătorii, se datoresc clasei muncitoare şi partidului ei, forţa conducătoare care a creat condiţii pentru răsturnarea puterii burgheziei şi a moşierimii împotriva căreia, cu 50 ani în urmă, s-a răsculat ţărănimea împilată. Schimbările care au avut loc la Cîmpulung sunt fenomene care s-au generalizat pe întinsul întregii noastre ţări. Stat mai bine de 9 ani de la proclamarea Republicii Populare Romîne. In această perioadă s-a afirmat întreaga capacitate creatoare a poporului nostru muncitor, a clasei muncitoare, a ţărănimii muncitoare, a intelectualităţii, a tuturor oamenilor care prin munca lor neobosită, urmînd îndrumările partidului, caută să ridice zi de zi clădirea aceasta minunată — Republica Populară Romînă. Fără îndoială că realizările atît din ţara noastră cît şi din celelalte ţări socialiste nu sînt pe placul lumii capitaliste, nu sînt pe placul acelora pe care noi i-am îndepărtat de la putere, cărora le-am curmat posibilităţile de a jefui oamenii şi de a trăi din munca altora. Ne prezentăm, în cadrul Frontului Democraţiei Populare, pentru a treia oară în faţa poporului spre a-i cere votul, supurtînd votului politica partidului. Rezultatele cu care ne prezentăm astăzi sunt însemnate. Ţara noastră a făcut paşi uriaşi înainte. Mijloacele principale de producţie se găsesc azi in mîinile oamenilor muncii care le administrează prin statul lor, pe care ei l-au creat — statul de democraţie populară. Puterea în ţara noastră aparţine oamenilor muncii şi nu altcuiva şi această putere oamenii muncii şi-o organizează aşa cum le convine mai bine, conform intereselor lor. Nimeni nu poate să se amestece şi să-i împiedice a-şi organiza această putere. Sîntem hotărîţi să strivim orice încercare din partea oricui de a clinti puterea populară şi a statului nostru democrat-popular sub cea mai neînsemnată formă s-ar manifesta. Puterea oamenilor muncii se organizează respectînd legile fundamentale de dezvoltare a societăţii socialiste. După ce a evocat trecutul de luptă al P.C.R., vorbitorul a subliniat că, la lupta sa pentru construirea socialismului în ţara noastră, P.M.R. se călăuzeşte de propria sa experienţă, de experienţa Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, de experienţa mişcării revoluţionare internaţionale. Democraţia populară este o democraţie pentru oamenii muncii, este dictatura pentru duşmanii celor ce muncesc, pentru acei care caută să restaureze vechile lucruri. Fiecare om al muncii este dator să ajute în fiecare zi la întărirea acestei puteri, a puterii populare, a puterii oamenilor muncii, a dictaturii proletariatului, pentru că proletariatului, ca clasa cea mai înaintată, îi revine sarcina de a avea rolul conducător în făurirea statului, în dezvoltarea puterii populare. Dacă în znele tulburi în care reacţiunea credea că poate să restaureze stăpînirea în Ungaria, şi pe la noi unii visau la vreo restaurare a vechilor orînduiri, fără îndoială că şi-au găsit răspunsul. Să întărim în fiecare moment alianţa cu ţărănimea muncitoare — aceasta este temelia puterii populare. Să săvirşim în fiecare zi construcţia statului democrat-popular ca formă superioară de organizare a societăţii, căreia îi revine rolul să construiască orînduirea nouă în care om pe om să nu se mai poată exploata. Să întărim solidaritatea ţărilor socialiste între ele, care este una din condiţiile de bază ale tăriei noastre. Această solidaritate s-a afirmat în zilele grele la Adunarea cetăţenească de la Cîmpulung Moldovenesc 1 A Ii I (* A trA \/\ $1 instituţii, ca şi de ţăranii miincitori de pe meleagurile acestui raion. In cuvîntul lor mijiţi alegătorii au vorbit despri Hifăfuturile din ultirtkilj afli care au schimbat "faţa raionului si oraşului Cîmjfi|ftirf| Moldovenesc. Eu s-au arătat ataşamentul faţă de pol-. tica partidului politică al cărei ţel principal este ridic^rea nivelului de trai aloamenilor Şuncii de la ioraşe M /N« KMI — Multe s-au schimbat în viaţa noastră — a spus rtecauieul de jlocot motiva Ion Beluşică de la Depoul C.F.R. Cîmpulung-est.. Desigur, mai sunt şi greutăţi. Nu de mult partidul a luat noi măsuri pentru îmbunătăţirea traiului nostru, a muncitorilor. Acestor măsuri noi le vom răspunde prin obţinerea de noi realizări în producţie. Cauza construirii socialismului — a spus în continuare vorbitorul — este cauza proprie a clasei muncitoare, pentru care muncim şi luptăm cu toată rîvna. Ungaria cînd ţările socialiste au venit în ajutorul forţelor sănătoase ale poporului ungar. Solidaritatea aceasta formează unul din elementele de seamă în desfăşurarea întregii politici internaţionale. Vorbind despre politica de pace a ţării noastre, tov. Emil Bodnăraş a arătat că R.P. Romînă face parte dintr-un sistem, dintr-un lagăr mare care are 900.000.000 de oameni pe care îi uneşte aceeaşi învăţătură în transformarea societăţii omeneşti, care acţionează fiecare cu specificul său naţional, dar pe linia aceleiaşi dezvoltări a societăţii. In China, în Mongolia, Vietnam, Polonia, Germania democrată sau Romînia, sau în alte ţări de democraţie populară se vorbeşte acelaşi limbaj, atunci cînd este vorba de construirea societăţii noi, de înlăturarea capitaliştilor de la putere, atunci cînd este vorba de eliberarea omului de sub robia capitalistă. Cercurile imperialiste agresive, duşmane ale păcii, nu ne-ar fi lăsat în pace dacă nu ştiau ce le aşteaptă In cazul cînd ar fi atentat la independenţa noastră. Ele ar fi intîmpinat nu numai rezistenţa noastră, ci şi solidaritatea largă a ţărilor socialiste. O agresiune împotriva oricăreia din ţările lagărului nostru ar antrena după sine puterea de neînvins a lagărului nostru întreg în care există şi bomba • Sîntem hotărîţi să strivim orice încercare de a clinti puterea populară • Răspunsul ţărănimii la desfiinţarea cotelor: intrarea în mare număr în gospodării colective şi întovărăşiri • S-au creat condiţii ca să se treacă asupra sfaturilor populare mai multă răspundere. * tț m »» rj irv rvrț î'w «famiciţi mu de altei« care pot puni la punct pe aventurierii războinici. Să ne aducem aminte că aventura din Egipt a apărut odată cu aceea din Ungaria. Ce şi-au zis imperialiştii ? „Dezlănţuim aci o contrarevoluţie şi rezolvăm greutăţile noastre din Orientul apropiat“. Cu ajutorul provocării Israelului, Franţa şi Marea Britanie au pornit agresiunea împotriva Egiptului. Şi cu ce s-au ales din aventura aceasta ? Cu retragerea ruşinoasă impusă de ura şi indignarea sutelor de milioane de oameni de p pe întregul glob şi îndeosebi de limbajul clar şi limpede la care a vorbit Uniunea Sovietică. Exuimnii capitalişti au înţeles că nu e chiar aşa de simplu. Astăzi sîntem în 1957, nu în 1907. Tovarăşi, să ţinem la curăţenia învăţăturii noastre. Ştiinţa nu se împacă cu falsuri. Marxism-leninismul este o ştiinţă. Politica noastră nu este o politică întîmplătoare. Partidul nostru se călăuzeşte după învăţătura ştiinţifică întemeiată, fondată şi verificată de experienţă şi care zilnic se îmbogăţeşte prin experienţă. Referindu-se la hotărîrile Plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie, tov. Emil Bodnăraş a arătat că măsurile luate de partid, de stat, nu sînt întîmplătoare. Ele stat rezultatul unei munci pregătitoare îndelungate. Partidul nostru se conduce după legi, după reguli, după calcule ştiinţific întemeiate. Cînd am luat un şir de măsuri ne-am gîndit mult la ele. Noi avem nevoie de cereale pentru fondul centralizat, pentru a asigura alimentarea oraşelor, instituţiilor, armatei, pentru a avea rezerve de stat. Fiindcă nici un gospodar nu trăieşte fără rezerve, avem nevoie de caiŢăranul Filip Zarughevici din comuna Morcgiţa aevorbit despre: »refacerile cifraurimit foc încomuna niştefapttimii ani, despre recentele măsuri luate de partid care vin în sprijinul ţărănimii muncitoare şi cărora ţăranii muncitori le vor răspunde prin contractări sporite de animale. Despre faptul că în anii puterii populare a apărut în ţ^ara^noastră v^tttes*! tettinflru' \Jsilescu. ‘ Preotul teodor Botnar a vorbit despre diferenţa dintre alegerile de azi i, stat. „Adunarea noastră, — a spus el a pălit,a înfrăţirii şi progresului“. Aleştorii participanţi la această adunare cetăţenească şi-au exprimat hotărîrea de a lupta mai departe pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru construirea socialismului, ridicarea continuă a nivelului de trai, precum şi dorinţa de a contribui din toae puterile la victoria în alegeri a F.D.P. Intîmpinat cu puternice aplauze, a luat cuvîntul tov. Emil Bodnăraş. tităţi mari de cereale; astăzi oamenii nu mai trăiesc cu un harbuz şi cu o bucată de pîine ca pe vremea cînd mureau la 38—40 de ani. Desigur că mai există greutăţi în aprovizionare, recunoaştem şi nu ne speriem de ele. Le vom învinge. Facem totul pentru ca oamenii să trăiască bine. Nu e aşa de simplu să le rezolvi pe toate, dar noi depunem eforturi în această direcţie. Pentru a produce mai mult, pămîntul trebuie lucrat mai bine. Noi am desfiinţat cotele ca să-l ajutăm pe ţăran să acorde mai mult interes culturii pămîntului pentru a obţine recolte mai bogate, să dea o producţie mai mare cu ajutorul maşinilor pe care am început să le fabricăm în fabricile noastre. Să-l ajutăm pe ţăran să treacă la forme superioare de muncă a pământului,din asociaţii, în întovărăşiri, în gospodării colective; să scoată nu 3.000 kg. de porumb la ha., dar 7.000 kg. (nu ne-am supara dacă , ar fi şi 5.000 la urma urmei). Să treacă spre o agricultură înaintată, modernă şi din ce în ce mai perfecţionată. Acesta este sensul măsurilor partidului Noi ne vom adresa muncitorilor din fabrici şi întreprinderi pentru a-i consulta în ce priveşte îmbunătăţirea sistemului de salarizare. Accentul trebuie puspe elementul stimulator alcalificării profesionale, retribuţia tarifară bazîndu-se pe normarea ştiinţifică a muncii. Va trebuisă mobilizăm pe muncitori, maiştri, ingineri să studieze noul sistem de salarizare, să vină cu propuneri. Nu poţi face nici un fel de normare care să nu ţină cont de particularităţile fiecărei întreprinderi , care are utilaje mai vechi sau mai noi, condiţii mai bune sau mai rele. Aceasta nu este o muncă uşoară. Aceasta, ca şi problema achiziţiilor vor fi probleme şi pentru deputaţii Marii Adunări Naţionale care vor trebui să contribuie pentru a le rezolva cît mai just. In ceea ce priveşte ţărănimea să-i vorbim gospodăreşte, convingător, despre avantajele achiziţiilor Noi am văzut răspunsul ei la dMliiBtaBii-coleIjOr:ridikarea în mare niAerărhi gwpoiatif aplije#v»^i întovărăşiri agricole. In ciuda anumitor proorociri avem astăzi cîteva raioane din ţară care stat complect cooperativizate. Am trecut la descentralizarea aparatului nostru administrativ şi economic pentru că s-au creat condiţii pentru aceasta. Sistemul socialist este prin esenţă un sistem centralizat. Dar centralismul nostru poartă o denumire deosebită: centralism democratic. El trebuie să asigure legătura cu întreaga masă, care trebuie antrenată la formularea unor hotăriri şi la luarea unor măsuri Dar la noi s-a văzut că s-a ajuns la forme prea rigide, care au devenit o frînă. Referindu-se la lărgirea competenţei şi atribuţiilor sfaturilor populare, vorbitorul a subliniat că astăzi cetăţenii participă mai cu tragere de inimă la diferite acţiuni iniţiate de sfaturile populare, de diferitele comisii. S-au creat condiţii ca să se treacă asupra sfaturilor populare mai multă răspundere în administrarea treburilor. Nu este normal ca Sfatul popular din Botoşani să nu poată angaja 4 măturători fără aprobare din Bucureşti. Formele birocratice de conducere vor fi astfel in mare măsură înlăturate. Sfaturile populare să-şi administreze veniturile, iar cetăţenii să le tragă la răspundere! In încheiere tov. Emil Bodnăraş a mulţumit pentru cuvintele calde adresate P.M.R., subliniind că încrederea aceasta a oamenilor în partid, în capacitatea lui este cea mai bună călăuză. Noi susţinem cu tărie F.D.P. şi vom face tot posibilul pentru ca el să iasă victorios în alegerile pentru Marea Adunare Naţională. Cuvintarea tovarăşului Emil Bodnăraş