Scînteia, februarie 1957 (Anul 26, nr. 3818-3842)

1957-02-01 / nr. 3818

pp. 2 S­C­Î­N­T­E­I­A fl .................... 'V . MARI ADUNĂRI CETĂȚENEȘTI ÎN ÎNTREAGA ȚA­R­Ă|.a ----------------------------------------------------------­--------------i— ... ■■ ■ MJ ■ fa ■ »1 pi Cuvintarea tovarășului Chivu Stoica ț K (Urmare din pag. l-a) - în — " ■ rr ( mal In anul 1956, la lucrările de pa­vare, el­ectrificare,­­canalizare şi, la alte lucrări gospodăreşti executate in acest raion au participat peste 80.000 oameni,“care au muncit voluntar peste un milion de ore, este un exemplu de conştiinţă cetăţenească şi de iniţiativă creatoare a maselor. Cetăţeni şi cetăţene. Clasele exploatatoare hărăziseră,, patriei noastre soarta de a ramine pe vecie o ţară înapoiaţi din punct de vedere ecajiolstic, înrobită trusturilor, şi monopolurilor străine. Pînă la eliberarea ţarii noastre un număr­ de .12.mii moşieri stăpineau o suprafaţa de pămîrt, egală cu cea pe care o aveau, 2,6 milioane familii ţă­răneşti. Nu­mai regele poseda 300 de mii pogoane de pamîht. Aceasta, în timp ce milioane de gos­podării ţărăneşti nu aveau deloc pă­­mînt sau aveau atît de puţin incit nu puteau să-şi asigure nici minimum de existenţă. In ce priveşte industria, ea era slab dezvoltată şi neraţional construită, înaintea celui de-al doilea război mon­dial, producţia de energie electrică era atît de scăzută, incit nu revenea decît 0,04 kW'pe cap de locuitor. Din punct de vedere al producţiei de metal ne situam pe ultimele locuri din Europa, iar producţia de maşini satisfăcea mai puţin de 5 la sută din nevoile interne. Trusturile şi bancherii din Apus stăpî­­neau 92 la sută din­ industria noastră petroliferă, 95 la sută din industria gazului şi electricităţii, 74 la sută din industria metalurgică, 72 la sută din industria chimică. După instaurarea regimului demo­crat-popular, partidul clasei munci­toare a chemat masele cele mai largi ale poporului muncitor la luptă pentru dezvoltarea forţelor de producţie ale ţării în industrie şi agricultură, in vederea ridicării continue a nivelului de viaţă al celor ce muncesc. Statul democrat­ popular a alocat multe mijloace materiale şi băneşti pentru a făuri o industrie socialistă puternică. Independenţa economică a ţării, dez­voltarea economiei naţionale şi bună­starea poporului pot fi asigurate nu­mai dacă avem o bază tehnică înain­tată, o industrie greu capabilă să va­lorifice imensele bogăţii naturale ale ţării, să ridice venitul naţional, să sprijine temeinic propăşirea agricul­turii şi industriei uşoare şi alimentare. Duşmanii regimului au luat în derâ­­dere eforturile eroicei clase muncitoare şi prevesteau eşecul operei de indus­trializare a ţarii. Dar clasa muncitoare, in alianţă cu ţărănimea muncitoare, cu participarea activă a aproape totalităţii intelectualilor, sub conducerea parti­dului, a arătat că poate să creeze, să dezvolte şi să gospodărească o pu­­ternică economie naţională. Politica partidului de industrializare socialistă s-a dovedit justă, corespun­zătoare intereselor fundamentale ale ţării şi ale poporului. Oricît ar fi de neplăcut domnilor capitalişti fugiţi peste hotare şi trusturilor imperialiste, avem de acum o puternică industrie grea, avem o puternică bază materială pentru a valorifica, în folosul poporu­lui, petrolul, gazele naturale, quarţitul, metalele rare, sărurile şi celelalte bo­găţii ale solului şi subsolului. La sfîr­­şitul anului 1956 producţia industrială a ţării a fost de peste 3 ori mai mare ca în 1938. Energia electrică ce se pro­ducea în 1938 într-un an întreg se produce ,în prezent în trei luni de zile; minereul de fier — în 84 de zile; oţe­lul — în trei luni; gazul metan — în 28 de zile; faţă de anul 1938, producţia de energie electrică a fost în 1956 de 4,2 ori mai mare, producţia de căr­bune de 2,3 ori mai mare, producţia de fontă de 4,3 ori mai mare. La sfîrşitul celui de-al doilea război mondial producţia de petrol a ţării scăzuse prrte 1* 10 milioane tone anu­al. Astăzi industria­­ noastră petroliferă produce ariuăl îl miltoanb tone ţiţei. O mare realizare a regimului nostru democrat-popular o constituie făuri­rea apei, industry propfit de construc­­­ţii de m­aşifti.­­ Cu ajutoruil acestei in­­dustrii se lărgeşte şi, se modernizează continuu baza tehnica a tuturor ramu­rilor Industriei, agriculturii, transpor­turilor şi construcţiilor, se asigură in­troducerea tehnicii noi în întreaga e­­conomie naţională. Producţia industriei constructoare de maşini a fost în anul 1955 de 4 ori mai mare decît în anul 1049, în prezent, nu numai că acope­ririi aproape in totalitate necesarul nostru intern, dar exportăm cantităţi mereu sporite de maşini şi utilaj in­dustrial. In 1956 valoarea exportului de maşini a întrecut valoarea importu­lui de maşini; anul acesta valoarea ex­portului de maşini va fi de peste 4,5 ori mai mare decît valoarea maşinilor pe care le importăm. In acelaşi timp cu dezvoltarea pu­ternică a industriei grele, s-a dezvol­tat continuu şi industria producătoare de bunuri de larg consum. Faţă de anul 1938 in ţară se fabrică astăzi de trei ori mai multe ţesături, se produc de cinci ori mai multe preparate şi conserve de carne, de trei ori mai multe uleiuri, de aproape două ori mai mult zahăr şi grăsimi. însemnate progrese s-au realizat şi in dezvoltarea agriculturii. In anii pu­terii populare, producţia globală de ce­reale a depăşit producţia de cereale de dinainte de război. Cu ajutorul in­dustriei socialiste se fac paşi mari pe calea mecanizării agriculturii. Numai în ultimii patru ani au fost puse la îndemîna ţărănimii muncitoare circa 10 000 tractoare, 6.000 semănători, 5.000 secerători, 5.000 batoze şi com­bine şi alte maşini şi unelte agricole. In perioada ce a trecut de la ulti­mele alegeri de deputaţi în Marea A­­dunare Naţională sute de mii de fa­milii de ţărani m­uncitori, urmînd în­demnul partidului, au intrat în întovă­răşiri, cooperative agricole de produc­ţie şi gospodării colective, pornind astfel pe calea transformării socialiste a­­agriculturii, calea, ce duce la dez­voltarea producţiei agricole şi la belşug. Cetăţeni şi cetăţene, Ţelul suprem al politicii partidului nostru este­­ridicarea neîntreruptă a bunei stări materiale a poporului trrm­ortor.­­ In anii primului plan cincinal sala­riu f­ibal al muncitorilor a crescut cu 28 la sută, atît prin creşterea salariu­lui mediu, cît şi prin reducerea preţu­lui bunurilor de larg consum. In anul 1956 s-au îmbunătăţit salariile mai multor categorii de muncitori, s-au sporit salariile şi pensiile mici, s-a acordat alocaţia de stat pentru copii. In anul­ trecut sumele puse la dis­poziţie de stat pentru asigurări so­ciale au fost,are peste 2 miliarde lei, faţă de 658 milioane în 1949. Numă­rul oamenilor muncii şi ai copiilor trimişi ,anual la odihnă, pe cheltuiala statului, în staţiunile balneo-climateri­­ce, a crescut de la 195 mii în 1949, la 450 mii în 1956. Ioi anii regimului democrat-popular, milioanelor de oameni ai muncii le-au fost larg deschise porţile spre învă­­ţămînt şi cultură. Trista moştenire a trecutului — analfabetismul — este aproape lichidată. Incepînd din anul şcolar 1955/1956, învăţămîntul de 7 ani a devenit general şi obligatoriu la oraşe, centre muncitoreşti, reşedinţe de raioane şi în majoritatea comu­nelor. Amintind realizările obţinute, par­tidul nostru arată în mod deschis poporului muncitor că există încă numeroase greutăţi şi lipsuri şi că nivelul de trai a crescut intr-o mă­sură mai mică decît era prevăzut. O deosebită însemnătate pentru realizarea politicii partidului şi în­temeinic ţărănimii ca ea să producă cantităţi cit mai mari de cereale şi alte produse agricole, să vîndă sta­tului sau pe piaţă cantităţi cît mai mari, ca astfel piaţa să fie din abun­denţă aprovizionată. In interesul dezvoltării schimbului de mărfuri între oraş şi sat, trebuie să sporim cantităţile de mărfuri in­dustriale trimise la sate. Partidul şi guvernul acordă o în­semnătate deosebită mobilizării tuturor oamenilor muncii pentru realizarea sar­cinii trasate de Congresul al ll-lea al partidului cu privire la sporirea con­siderabilă a producţiei agricole. în­deplinirea acestei­ sarcini revine, desi­gur, în primul rînd, oamenilor muncii din agricultură Dar ca să obţinem o producţie anuală de cel puţin 15 mi­lioane tone cereale şi sporuri însem­nate de producţie la celelalte culturi, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din industrie au datoria să asigure meca­nizarea producţiei agricole şi sporirea însemnată a producţiei de îngrăşă­minte chimice. In condiţiile înlocuirii sistemului de cote obligatorii prin dezvoltarea achi­ziţiilor la liberă înţelegere, creşte foarte mult importanţa sectorului so­cialist din agricultură în sporirea pro­ducţiei agricole-marfă şi constituirea fondului central al statului. Să spriji­nim gospodăriile agricole colective, cooperativele agricole de producţie şi întovărăşirile, astfel încît ele să aibă producţii bogate şi mari surplusuri de produse agricole pe care să le vîndă • Poporul român ştie că garanţia sigură a viitorului său o constituie prietenia şi alianţa frăţească cu U.R.S.S. şi celelalte ţări socialiste • Energia electrică ce se producea în 1938 într-un an întreg se produce în prezent în trei luni; minereul de fier — în 84 de zile ; oţelul — în trei luni • în anul trecut sumele pen­tru as­gurări sociale au fost de peste 2 miliarde Iei, faţă de 658 milioane în 1949. vernului de îmbunătăţire sistematică a condiţiilor de viaţă ale poporului are lupta pentru înfăptuirea hotărâri­­lor Plenarei din decembrie 1956 a C.C. al P.M.R. Plenara a arătat că producţia agricolă şi a bunurilor de larg consum a rămas în urma dez­voltării industriale, şi aceasta creează greutăţi în aprovizionarea oamenilor muncii şi în îmbunătăţirea nivelului de trai. Trebuie să ţinem seama că populaţia oraşelor s-a dublat aproape în anii puterii populare, iar consumul propriu de cereale al ţărănimii a crescut aproape de 4 ori, ca urmare a faptului că ţărănimea trăieşte a­­stăzi mult mai­­ bine ca înainte. Plenara a hotărit ca in perioada care urmează, continuîndu-se dezvol­tarea cu precădere a industriei grele, să punem în centrul atenţiei noastre sarcina dezvoltării sistematice a agri­culturii, a industriei producătoare de bunuri de consum şi a construcţiilor de locuinţe, concentrînd în aceste ra­muri mijloace materiale şi financiare mult mai mari decît pînă acum. In vederea ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, Plenara din decembrie 1956 a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a hotărît reexaminarea unor prevederi ale directivelor celui de-al doilea plan cincinal, în sensul micşorării investi­ţiilor de stat pe perioada 1956—1960. Aceasta va permite ca o parte mai mare a venitului naţional să fie alo­cată fondului de consum, în scopul satisfacerii mai depline a cerinţelor materiale şi culturale ale poporului muncitor. Preocuparea principală a partidului se îndreaptă permanent spre îmbună­tăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă aici clasei muncitoare. Pe baza indicaţiilor Congresului al II-lea al partidului, Plenara a hotărît îmbună­tăţirea sistemului de salarizare şi sporirea cîştigului muncitorilor. Mă­surile luate­­ pentru îmbunătăţirea sa­larizării vor face ca încă anul acesta salariaţii să primească cu 2 miliarde şi jumătate lei mai mult decît în anul trecu­t VI III , îmbunătăţirea actualului sistem de salarizare prin revizuirea reţelelor ta­rifare, sporirea salariilor tarifare ale muncitorilor şi îmbunătăţirea normării muncii se vor face cu consultarea şi participarea largă a muncitorilor, teh­nicienilor şi inginerilor din întreprin­deri. Vorbindu-se despre îmbunătăţirea actualului sistem de salarizare tre­buie să accentuez în faţa dvs. că ri­dicarea bunei stări a poporului poate avea loc numai în condiţiile creşterii producţiei si a productivităţii muncii, ale reducerii preţului de cost. CA SA TRĂIM MAI BINE, MAI ÎNDESTU­LAT, TREBUIE SA PRODUCEM MAI MULT, MAI BUN ŞI MAI IEFTIN. Dacă nivelul de trai n-a crescut la măsura dorită, aceasta se explică şi prin aceea că în multe în­treprinderi maşinile nu stat folosite cum trebuie, materialele sunt cheltuite neeconomic, unii muncitori şi unele cadre de conducere nu au calificarea necesară. Ridicarea nivelului de trai este la mîinile noastre. Nu este tot una dacă aceeaşi maşină dă în fiecare schimb produse în valoare de zece mii de lei­ sau de cinci mii de lei. Trebuie să învăţăm să gospodărim mai bine întreprinderile, să folosim mai bine maşinile, materialele, timpul de lucru, suprafeţele de producţie. Cetăţeni şi cetăţene, Cunoaşteţi din documentele Plena­rei din decembrie 1956 că pentru a înlătura tot ceea ce frînează creşte­rea producţiei de cereale-marfă. Co­mitetul Central a hotărît să se des­fiinţeze cotele obligatorii la majori­tatea produselor agricole şi să dez­volte pe scara cea mai largă achizi­ț­iile. In urma acestei hotăriri, rela­­iile de schimb între oraş şi sat vor f aşezate pe baze comerciale, la li­beră înţelegere, ceea ce va stimula laitr-o măsură mai mare interesul ţă­rănimii de a spori producţia agricolă­­marfă şi va întări ma­i departe alianţa între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Este o sarcină de mare răspundere de a acorda un sprijin pe piaţă şi mai ales organizaţiilor co­merciale de stat. Sarcina principală de constituire a fondului central de stat revine gospodăriilor agricole de stat care trebuie să devină în anii urmă­tori mari producătoare de cereale; în anul 1960 gospodăriile de stat trebuie să contribuie la fondul central al sta­tului cu cel puţin 1 milion tone cerea­le. S.M.T.-urile vor trebui să-şi îmbu­nătăţească munca, să folosească mai bine parcul de maşini şi tractoare, să ridice calitatea lucrărilor şi să redu­că preţurile lor de cost. Statul demo­crat-popular va sprijini şi de acum înainte pe ţăranii muncitori cu gospo­dării­ individuale, apărîndu-i de ex­ploatare şi ajuttadu-i să obţină recol­te mai mari. Cetăţeni şi cetăţene. Caracteristic pentru orînduirea noas­tră de stat este dezvoltarea democra­ţiei socialiste, participarea largă a maselor populare la conducerea eco­nomiei şi statului. Principiul fundamental de organizare a statului nostru democrat-popular este centralismul democratic, îmbina­rea conducerii unitare a întregii vieţi de stat şi social-economice cu stimu­larea iniţiativelor de jos. Plenara din decembrie 1956 a Co­mitetului Central al partidului a ela­borat o serie de măsuri pentru lichi­darea elementelor de centralizare ex­cesivă în conducerea economiei şi ad­ministraţiei de stat. înlăturarea cen­tralismului excesiv va spori eficaci­tatea activităţii întreprinderilor şi or­ganizaţiilor economice, a sfaturilor populare şi se va răsfrînge favorabil asupra întregii economii naţionale. Ea trebuie să ducă în acelaşi timp la în­tărirea disciplinei de stat şi a disci­plinei de plan, la folosirea cu spirit de răspundere şi cu pricepere a atri­buţiilor şi competinţelor mai largi a­­cordate cadrelor conducătoare din în­treprinderi şi organe locale. Este necesar să se asigure atragerea mai largă şi mai efectivă a oamenilor muncii în rezolvarea problemelor pro­ducţiei, în conducerea activităţii eco­nomice. Aceasta presupune lichidarea elementelor de formalism care mai există în organizarea consfătuirilor de producţie, participarea activă a mun­citorilor, tehnicienilor şi inginerilor la discutarea problemelor de producţie, a planurilor de măsuri tehnico-organiza­­torice, în aşa fel incit fiecare lucrător să-şi poată spune cuvîntul şi să poată" contribui efectiv la îmbunătăţirea acti­vităţii economice, la îndeplinirea şi de­păşirea planului. Să dăm o justă orien­tare tineretului, îndrumîndu-l spre ocupaţii legate direct de producţie, ca o măsură de prevenire şi combatere a birocratismului. Lărgirea atribuţiilor sfaturilor popu­lare va trebui să ducă la participarea mai mare a deputaţilor şi a oamenilor muncii în conducerea comunelor, ora­şelor şi statului, la întărirea rolului şi autorităţii sfaturilor populare ca organe alese ale puterii de stat, răs­punzătoare în faţa maselor populare. Democraţia noastră socialistă este democraţia cea mai largă, deoarece ea asigură şi garantează exercitarea drep­turilor şi libertăţilor democratice de către toţi cetăţenii, participarea la conducerea statului a maselor de oa­meni ai muncii d­e la oraşe şi sate. Statul democrat-popular nu va în­gădui însă ca duşmanii socialismului să folosească libertăţile democratice împotriva cuceririlor socialiste ale po­porului muncitor. Cei care urmăresc să tulbure munca paşnică a poporului, să ridice mîna împotriva orînduirii de­mocrat-populare, vor fi loviţi fără cru­ţare de forţa statului popular, stat al oamenilor muncii. Libertăţile democra­tice sînt un bun sfînt şi de neatins al poporului muncitor. Cetăţeni şi cetăţene, Pentru realizarea planurilor sale de construcție economică şi culturală, po­porul român are nevoie de pace. Activitatea desfășurată de delegaţia R. P. Romíne la O.N.U. este o mani­festare concretă a ataşamentului sin­cer al guvernului şi al poporului ro­mân pentru cauza întăririi păcii şi co­laborării internaţionale. In ultimul timp cercurile imperia­liste din Apus si-au inteţisificat acţiu­nile“, agresive şi au provocat o simţi­toare agravare a situaţiei internaţio­nale. Agresiunea anglo-franco-isra­­eliană împotriva Egiptului, amestecul provocator al cercurilor imperialiste în Ungaria cît şi acţiunea Statelor Unite ale Americii de subjugare a ţă­rilor din Orientul apropiat­ şi mijlociu sub firma aşa-zisei „doctrine Eisenho­wer“ sunt manifestări îngrijorătoare ale cercurilor agresive de a ţîrî ţipea într-un nou­ război. Totodată, aceste cercuri imperialiste desfăşoară de in­tensă activitate subversivă­­“împotriva ţărilor,­socialiste incercind să semene discordie şi să submineze unitatea la­gărului socialist. In întreaga lume cresc însă forţele populare dornice de pace Ele au de­terminat prăbuşirea acţiunilor aventu­riste ale imperialiştilor în Egipt, în Ungaria şi în alte părţi ale lumii. Miş­carea de eliberare naţională din ţările Orientului a devenit mai activă şi mai cuprinzătoare. Solidaritatea internaţio­nală de luptă a oamenilor muncii se dezvoltă şi se consolidează. Forţa cea mai puternică pentru apărarea păcii este unitatea ţărilor socialiste. O mare importanţă pentru întărirea continuă a coeziunii ţărilor lagărului socialist o are declaraţia din 30 octombrie 1956 a guvernului Uniunii Sovietice. Re­laţiile dintre ţările lagărului socialist, întemeiate pe principiile deplinei ega­lităţi în drepturi, respectării indepen­denţei şi suveranităţii de stat, nea­mestecului reciproc în treburile inter­ne, colaborarea strînsă şi ajutorarea frăţească, fac ca unitatea ţărilor so­cialiste să fie de nezdruncinat. Recentele tratative bilaterale între delegaţiile guvernamentale şi de par­tid poloneze, germane, cehoslovace, chineze cu delegaţiile de guvern şi de partid din Uniunea Sovietică, întîlni­­rea de la Budapesta de la începutul acestui an între reprezentanţii parti­delor comuniste şi muncitoreşti şi ai guvernelor Bulgariei, Cehoslovaciei, Romîniei, Ungariei şi U.R.S.S. au de­monstrat deplina unitate şi solidarita­te frăţească a ţărilor socialiste. Congresele partidelor comuniste din ţările occidentale ca şi tratativele duse între delegaţiile acestor partide cu de­legaţiile unor partide comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste au fost puternice manifestări ale unităţii comuniste internaţionale, a marii for­ţe reprezentate de ideile internaţiona­lismului proletar. In lupta împotriva uneltirilor impe­rialismului se produce o şi mai puter­nică concentrare a tuturor celor ce se pronunţă pen­tru menţinerea şi apăra­rea păcii. Această luptă reuneşte sute de milioane de oameni cu concepţii po­litice şi religioase diferite din Euro­pa, Asia, Africa, din toate ţările lumii. Poporul român ştie că garanţia cea mai sigură a viitorului său a con­stituit prietenia şi alianţa frăţească cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări socialiste. Discuţiile de la Moscova dintre de­legaţiile guvernamentale romînă şi sovietică, declaraţia comună din 3 decembrie 1956, sprijinul material tehnic şi financiar pe care din nou ni l-a acordat Uniunea Sovietică, ilu­strează relaţiile de frăţească colabo­rare şi ajutor reciproc existente între ţările noastre şi dovedeşte încă odată că ne putem sprijini în toate împre­jurările pe prietenia cu Uniunea So­vietică şi celelalte ţări socialiste. Un eveniment important în politica partidului şi guvernului nostru este restabilirea relaţiilor prieteneşti, pe linie de stat şi de partid, cu Iugosla­via şi Uniunea Comuniştilor din Iu­goslavia. Guvernul nostru se pronunţă pen­tru lărgirea legăturilor politice, eco­nomice şi culturale cu toate statele, indiferent de orînduirea socială, res­­pingînd însă orice fel de încercare de imixtiune în treburile interne ale ţării noastre. Trăinicia relaţiilor între ţări o constituie schimburile comerciale reciproc avantajoase. Guvernul Repu­blicii noastre Populare militează pen­tru dezvoltarea relaţiilor comerciale cu toate ţările, pentru lărgirea rela­ţiilor culturale şi ştiinţifice între toate popoarele, în vederea întăririi păcii şi colaborării internaţionale. Cetăţeni şi cetăţene, Partidul Muncitoresc Român, la fruntea tuturor forţelor democratice şi patriotice, cheamă pe oamenii muncii de la oraşe şi sate la muncă şi la luptă pentru obţinerea unor noi realizări pe calea înfloririi economiei naţionale şi a ridicării continue a ni­velului de viaţă a celor ce muncesc. Programul cu care se prezintă Frontul Democraţiei Populare în faţa alegătorilor este un program de con­struire a socialismului, de muncă t­­asnică pentru o viaţă mai îndestu­­ată, pentru pace, pentru fericirea scumpei noastre patrii. Niciodată mai mult ca acum nu a fost atît de puternică unitatea moral­­politică a orînduirii noastre democrat­­populare. Lichidarea asupririi naţio­nale şi asigurarea deplinei egalităţi în drepturi a naţionalităţilor conlocuitoa­re cu poporul român fac ca oamenii muncii maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi să participe cu însu­fleţire alături de oamenii muncii ro­­mîni la construirea socialismului în patria noastră comună, Republica Populară Romînă. Luînd parte în mod unanim la ale­gerile de la 3 februarie, cetăţenii pa­triei noastre îşi vor manifesta adîncul lor ataşament pentru puterea popu­lară, încrederea nezdruncinată în orîn­duirea democrat-populară. Alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională întăresc şi mai mult unitatea între partid, guvern şi popor şi arată hotărî­­rea oamenilor muncii de a contribui cu toată energia şi capacitatea lor crea­toare la făurirea societăţii noi, socia­liste. Trăiască Partidul Muncitoresc Ro­mân, iniţiatorul şi organizatorul victo­riilor noastre ! Trăiască scumpa noastră patrie, Re­publica Populară Romînă ! Trăiască victoria în alegeri a Fron­tului Democraţiei Populare! La muncă şi la luptă pentru înflo­rirea patriei, pentru viitorul fericit al poporului nostru ! Tor Toia pentru prima oară Peste 120 tineri de la fabrica „Ţesătu­ra“ din Iaşi vor vota la 3 februarie pen­tru prima dată. In scopul iniţierii şi pregătirii acestor tineri pentru votare, s-au organizat la Casa alegătorului intilniri unde tinerii au ascultat de la vîrstnici povestiri despre alegerile din trecut. Pentru a cinsti cum se cuvine acest eveniment, mulţi din tineri şi-au luat angajamente concrete. Aşa de pildă, tunica ţesătoare Ana Dumitrache, care lucrează la 4 războaie, s-a angajat ca pînă la 3 februarie să producă 400 metri ţesături peste planul ei de pro­ducţie. TOPOR NICOLAE maistru ţesător Ni'­s 8.) datorie a fiecărui om al muncii CTMPULUNG MOLDOVENESC (trimisul nostru).­­ Spre sala de festivităţi a oraşului Cîmpulun­g Moldovenesc s-au îndrep­tat ieri după-amiază sute de cetăţeni din circumscripţia electorală, nr. 1 Cîmpulung Moldovenesc pentru a par­ticipa la adunarea cetăţenească­ la care aveau să se întîlnească cu candidatul lor, în alegerile pentru­­Marea Adu­­nare Naţională, tov. Emil Bodnăraş,­­ membru ,al Biroului Politic al G. G­ al P.M.R, prim-vicepreşedinte al Con­­­siliului de Miniştri. Erau muncitori de la exploatările forestiere şi unităţile de exploatare a lemnului din raion, ţărani întovărăşiţi şi cu gospodării individuale, intelectuali,­­barbari, fe­mei etc., îmbrăcaţi în­ haine de sărbă­toare şi­ vese. Deschizînd adunarea, tov. Mihai Manolache,preşedintele consiliului ra­ional F.D.P., a făcut un­ scurt bilanţ al realizărilor obţinute în ultimii 4 ani în dezvoltarea economică şi social­­culturală a raionului şi oraşului Cîm­pulung Moldovenesc, în trecut lăsate in adîncă înapoiere. De asemenea vor­bitorul a subliniat importanţa recente­lor hotărîri ale plenarei C.C. al P.M.R., primite cu încredere şi mulţumire de către oamenii muncii din întreprinderi l­uînd cuvîntul tov. Emil Bodnăraş a subliniat că prefacerile adinei care s-au produs pe cuprinsul întregii noas­tre ţări, despre care au amintit alegă­torii, se datoresc clasei muncitoare şi partidului ei, forţa conducătoare care a creat condiţii pentru răsturnarea puterii burgheziei şi a moşierimii îm­potriva căreia, cu 50 ani în urmă, s-a răsculat ţărănimea împilată. Schimbările care au avut loc la Cîm­pulung sunt fenomene care s-au generalizat pe întinsul întregii noastre ţări. Stat mai bine de 9 ani de la pro­clamarea Republicii Populare Romîne. In această perioadă s-a afirmat în­treaga capacitate creatoare a poporu­lui nostru muncitor, a clasei munci­toare, a ţărănimii muncitoare, a inte­lectualităţii, a tuturor oamenilor care prin munca lor neobosită, urmînd în­drumările partidului, caută să ridice zi de zi clădirea aceasta minunată — Republica Populară Romînă. Fără îndoială că realizările atît din ţara noastră cît şi din celelalte ţări socialiste nu sînt pe placul lumii capi­taliste, nu sînt pe placul acelora pe care noi i-am îndepărtat de la putere, cărora le-am curmat posibilităţile de a jefui oamenii şi de a trăi din munca altora. Ne prezentăm, în cadrul Frontului Democraţiei Populare, pentru a treia oară în faţa poporului spre a-i cere votul, supurtînd votului politica par­tidului. Rezultatele cu care ne prezen­tăm astăzi sunt însemnate. Ţara noastră a făcut paşi uriaşi înainte. Mijloacele principale de pro­ducţie se găsesc azi in mîinile oame­nilor muncii care le administrează prin statul lor, pe care ei l-au creat — statul de democraţie populară. Puterea în ţara noastră aparţine oamenilor muncii şi nu altcuiva şi această putere oamenii muncii şi-o organizează aşa cum le convine mai bine, conform intereselor lor. Nimeni nu poate să se amestece şi să-i îm­piedice a-şi organiza această putere. Sîntem hotărîţi să strivim orice în­cercare din partea oricui de a clinti puterea populară şi a statului nostru democrat-popular sub cea mai neîn­semnată formă s-ar manifesta. Pu­­terea oamenilor muncii se organi­­zează respectînd legile fundamentale de dezvoltare a societăţii socialiste. După ce a evocat trecutul de luptă al P.C.R., vorbitorul a subliniat că, la lupta sa pentru construirea socia­lismului în ţara noastră, P.M.R. se călăuzeşte de propria sa experienţă, de experienţa Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, de experienţa miş­cării revoluţionare internaţionale. De­mocraţia populară este o democraţie pentru oamenii muncii, este dictatura pentru duşmanii celor ce muncesc, pentru acei care caută să restaureze vechile lucruri. Fiecare om al muncii este dator să ajute în fiecare zi la întărirea acestei puteri, a puterii populare, a puterii oamenilor muncii, a dictaturii prole­tariatului, pentru că proletariatului, ca clasa cea mai înaintată, îi revine sarcina de a avea rolul conducător în făurirea statului, în dezvoltarea puterii populare. Dacă în zn­ele tulburi în care reac­­ţiunea credea că poate să restaureze stăpînirea în Ungaria, şi pe la noi unii visau la vreo restaurare a vechilor orînduiri, fără îndoială că şi-au găsit răspunsul.­­ Să întărim în fiecare moment alian­ţa cu ţărănimea muncitoare — aceas­ta este temelia puterii populare. Să să­­virşim în fiecare zi construcţia sta­tului democrat-popular ca formă su­perioară de organizare a societăţii, căreia îi revine rolul să construiască orînduirea nouă în care om pe om să nu se mai poată exploata. Să întărim solidaritatea ţărilor socialiste între ele, care este una din condiţiile de bază ale tăriei noastre. Această so­lidaritate s-a afirmat în zilele grele la Adunarea cetăţenească de la Cîmpulung Moldovenesc 1 A Ii I (* A trA \/\ $1 instituţii, ca şi de ţăranii miincitori de pe meleagurile acestui raion. In cuvîntul lor mijiţi alegători­i au vorbit despri Hifăfu­tu­rile din ultirtkilj afli care au schimbat "faţa raionului si oraşului Cîmjfi|ftirf| Moldovenesc. Eu s-au arătat ataşamentul faţă de pol-. tica­­ partidului­ politică al cărei ţel principal este ridic^rea nivelului de trai al­­oamenilor Şuncii de la ioraşe M /N­« KMI — Multe s-au schimbat în viaţa noastră — a spus rtecauieul de jlocot motiva Ion Beluşică de la Depoul C.F.R.­ Cîmpulung-est.. Desigur, mai sunt şi greutăţi. Nu de mult partidul a luat noi măsuri pentru îmbunătăţirea traiului nostru, a­ muncitorilor. Aces­tor măsuri noi le vom răspunde prin obţinerea de noi realizări în produc­ţie. Cauza construirii socialismului — a spus în continuare vorbitorul — este cauza proprie a clasei muncitoa­re, pentru care muncim şi luptăm cu toată rîvna. Ungaria cînd ţările socialiste au venit în ajutorul forţelor sănătoase ale po­porului ungar. Solidaritatea aceasta formează unul din elementele de sea­mă în desfăşurarea întregii politici in­ternaţionale. Vorbind despre politica de pace a ţării noastre, tov. Emil Bodnăraş a arătat că R.P. Romînă face parte din­­tr-un sistem, dintr-un lagăr mare care are 900.000.000 de oameni pe care îi uneşte aceeaşi învăţătură în transfor­marea societăţii omeneşti, care acţio­nează fiecare cu specificul său naţio­nal, dar pe linia aceleiaşi dezvoltări a societăţii. In China, în Mongolia, Vietnam, Polonia, Germania democrată sau Ro­­mînia, sau în alte ţări de democra­ţie populară se vorbeşte acelaşi lim­baj, atunci cînd este vorba de cons­truirea societăţii noi, de înlăturarea capitaliştilor de la putere, atunci cînd este vorba de eliberarea omului de sub robia capitalistă. Cercurile imperialiste agresive, duş­mane ale păcii, nu ne-ar fi lăsat în pace dacă nu ştiau ce le aşteaptă In cazul cînd ar fi atentat la indepen­denţa noastră. Ele ar fi intîmpinat nu numai rezistenţa noastră, ci şi solida­ritatea largă a ţărilor socialiste. O agresiune împotriva oricăreia din ţările lagărului nostru ar antrena după sine puterea de neînvins a lagărului nostru întreg în care există şi bomba • Sîntem hotărîţi să stri­vim orice încercare de a clinti puterea populară • Răspunsul ţărănimii la desfiinţarea cotelor: in­trarea în mare număr în gospodării colective şi întovărăşiri • S-au creat condiţii ca să se treacă asupra sfaturilor popu­lare mai multă răspun­dere. * tț m »» rj irv rvrț î'w «famici­ţi mu de altei« care pot puni la punct pe aventurierii războinici. Să ne aducem aminte că aventura din Egipt a apărut odată cu aceea din Ungaria. Ce şi-au zis imperialiştii ? „Dezlănţuim aci o contrarevoluţie şi rezolvăm greutăţile noastre din Orien­tul apropiat“. Cu ajutorul provocării Israelului, Franţa şi Marea Britanie au pornit agresiunea împotriva Egip­tului. Şi cu ce s-au ales din aventura aceasta ? Cu retragerea ruşinoasă im­pusă de ura şi indignarea sutelor de milioane de oameni de p pe întregul glob şi îndeosebi de limbajul clar şi lim­pede la care a vorbit Uniunea Sovie­tică. Exuimnii capitalişti au înţeles că nu e chiar aşa de simplu. Astăzi sîntem în 1957, nu în 1907. Tovarăşi, să ţinem la curăţenia în­văţăturii noastre. Ştiinţa nu se îm­pacă cu falsuri. Marxism-leninismul este o ştiinţă. Politica noastră nu este o politică întîmplătoare. Partidul nostru se călăuzeşte după învăţătura ştiinţifică întemeiată, fondată şi verifi­cată de experienţă şi care zilnic se îmbogăţeşte prin experienţă. Referindu-se la hotărîrile Plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie, tov. Emil Bodnăraş a arătat că măsurile luate de partid, de stat, nu sînt în­tîmplătoare. Ele stat rezultatul unei munci pregătitoare îndelungate. Partidul nostru se conduce după legi, după reguli, după calcule ştiin­ţific întemeiate. Cînd am luat un şir de măsuri ne-am gîndit mult la ele. Noi avem nevoie de cereale pentru fondul centralizat, pentru a asigura alimentarea oraşelor, instituţiilor, ar­matei, pentru a avea rezerve de stat. Fiindcă nici un gospodar nu trăie­şte fără rezerve, avem nevoie de cai­Ţăranul Filip Zarughevici din co­muna Morcgiţa a­­evorbit despre: »re­facerile cifraurimit foc în­­comuna niştefapttimii ani, despre recentele măsuri luate de partid care vin în sprijinul ţărănimii muncitoare şi căro­ra ţăranii muncitori le vor răspunde prin contractări sporite de animale. Despre faptul că în anii puterii populare a apărut în ţ^ara^noastră v^tttes*! tettinflru' \Jsilescu. ‘ Preotul teodor Botnar a vorbit des­pre diferenţa dintre alegerile de azi i, stat. „Adunarea noastră, — a spus el a pălit,­a­ înfrăţirii şi progresului“. Ale­ştorii participanţi la această a­­dunare cetăţenească şi-au exprimat ho­­tărîrea de a lupta mai departe pen­tru înfăptuirea politicii partidului, pentru construirea socialismului, ridi­carea continuă a nivelului de trai, precum şi dorinţa de a contribui din toa­e puterile la victoria în alegeri a F.D.P. Intîmpinat cu puternice aplauze, a luat cuvîntul tov. Emil Bodnăraş.­ tităţi mari de cereale; astăzi oamenii nu mai trăiesc cu un harbuz şi cu o bucată de pîine ca pe vremea cînd mu­reau la 38—40 de ani. Desigur că mai există greutăţi în aprovizionare, re­cunoaştem şi nu ne speriem de ele. Le vom învinge. Facem totul pentru ca oamenii să trăiască bine. Nu e aşa de simplu să le rezolvi pe toate, dar noi depunem eforturi în această direcţie. Pentru a produce mai mult, pămîntul trebuie lucrat mai bine. Noi am des­fiinţat cotele ca să-l ajutăm pe ţăran să acorde mai mult interes culturii pămîntului pentru a obţine recolte mai bogate, să dea o producţie mai mare cu ajutorul maşinilor pe care am în­ceput să le fabricăm în fabricile noas­tre. Să-l ajutăm pe ţăran să treacă la forme superioare de muncă a pă­­mântului,d­in asociaţii, în întovărăşiri, în gospodării colective; să scoată nu 3.000 kg. de porumb la ha., dar 7.000 kg. (nu ne-am su­­para dacă , ar fi şi 5.000 la urma urmei). Să treacă spre o agricultură înaintată, modernă şi din ce în ce mai perfecţionată. Acesta este sensul măsurilor partidului Noi ne vom adresa muncitorilor din fabrici şi întreprinderi pentru a-i con­sulta în ce priveşte îmbunătăţirea sis­temului de salarizare. Accentul tre­buie pus­­pe elementul stimulator al­­calificării profesionale, retribuţia tari­fară bazîndu-se pe normarea ştiinţifi­că a muncii. Va trebui­­să mobilizăm pe munci­tori, maiştri, ingineri să studieze noul sistem de salarizare, să vină cu pro­puneri. Nu poţi face nici un fel de normare care să nu ţină cont de par­ticularităţile fiecărei întreprinderi , care are utilaje mai vechi sau mai noi, condiţii mai bune sau mai rele. Aceasta nu este o muncă uşoară. Aceasta, ca şi problema achiziţiilor vor fi probleme şi pentru deputaţii­ Marii Adunări Naţionale care vor trebui să contribuie pentru a le re­zolva cît mai just. In ceea ce priveşte ţărănimea să-i vorbim gospodăreşte, convingător, despre avantajele achizi­ţiilor Noi am văzut răspunsul ei la dMliiBtaBii-coleIjOr:ridikarea în mare niAerărhi gwpoiatif aplije#v»^i în­tovărăşiri agricole. In ciuda anumitor proorociri avem astăzi cîteva raioane din ţară care stat complect coopera­­tivizate. Am trecut la descentralizarea apa­ratului nostru administrativ şi eco­nomic pentru că s-au creat condiţii pentru aceasta. Sistemul socialist este prin esenţă un sistem centralizat. Dar centralismul nostru poartă o de­numire deosebită: centralism demo­cratic. El trebuie să asigure legătura cu întreaga masă, care trebuie an­trenată la formularea unor hotăriri şi la luarea unor măsuri Dar la noi s-a văzut că s-a ajuns la forme prea ri­gide, care au devenit o frînă. Referindu-se la lărgirea competen­ţei şi atribuţiilor sfaturilor populare, vorbitorul a subliniat că astăzi cetă­ţenii participă mai cu tragere de inimă la diferite acţiuni iniţiate de sfaturile populare, de diferitele co­misii. S-au creat condiţii ca să se treacă asupra sfaturilor populare mai multă răspundere în administrarea treburi­lor. Nu este normal ca Sfatul popu­lar din Botoşani să nu poată angaja 4 măturători fără aprobare din Bucu­reşti. Form­ele birocratice de conduce­re vor fi astfel in mare măsură înlă­turate. Sfaturile populare să-şi admi­nistreze veniturile, iar cetăţenii să le tragă la răspundere! In încheiere tov. Emil Bodnăraş a mulţumit pentru cuvintele calde adre­sate­ P.M.R., subliniind că încrederea aceasta a oamenilor în partid, în ca­pacitatea lui este cea mai bună călăuză. Noi susţinem cu tărie F.D.P. şi vom face tot posibilul pentru ca el să iasă victorios în alegerile pen­tru Marea Adunare Naţională. Cuvintarea tovarăşului Emil Bodnăraş

Next