Scînteia, iunie 1957 (Anul 26, nr. 3921-3945)

1957-06-01 / nr. 3921

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA! ANUL XXVI Nr. 3921 Sîmbătă 1 iunie 1957 6 PAGINI - 33 BANI Z­IUA COPIILOR E ziua lor, ziua copiilor lumii. Ziua în care glasul unui a sute de milioane de oameni cinstiţi din toate coifurile pămintului se pronunţă cu şi mai multă hotărîre pentru apărarea păcii, pentru apărarea vieţii copiilor, a dreptului lor la o copilărie şi la un viitor fericit. Fără deosebire de tari şi frontiere, dragostea de mamă este la fel de în­flăcărată, copiii sunt la fel de gingaşi, de puri. Dar cit de mari sunt deosebi­rile în ce priveşte viaţa copiilor... Noi, cei ce trăim în­tărite unde iz­­bindeşte socialismul, ştim bine ce a dat puterea populară copiilor. Marele prieten al „florilor vieţii“, Maxim Gorki, arăta pe bună dreptate că „niciodată copiii n-au fost atit de pre­ţuiţi ca acum, când în faţa lor se des­chide o operă de însemnătate mon­dială“. Este o sarcină dintre cele mai nobile, grea şi plină de răspundere, aceea trasată de partidul şi guvernul nostru nouă, tuturor, educatori cu sau fără diplomă, de a creşte o generaţie nouă, sănătoasă, cultă, plină de ome­nie, capabilă să-şi pună toate forţele, tot elanul creator în slujba măreţei cauze a construcţiei socialiste în pa­tria noastră. Unde ne aflăm astăzi faţă de con­diţiile de acum 13 ani ? Au rămas doar In amintire vremurile cind ţăran­ca muncitoare năştea pe cimp sau in bordei, lipsită de orice asistentă me­dicală, cind a fi mamă era un adevărat blestem pentru femeia muncitoare, cind Rominia era in fruntea ţărilor europene in ceea ce priveşte mortali­tatea infantilă. Ocrotirea mamei şi copilului este astăzi o importantă, problemă de stat. Statul asigură mamei şi copilului asistenţă medicală şi spitalizare gratuită; o hotărire recentă a gu­vernului a prelungit concediul legal plătit al mamei înainte şi după naş­tere, astfel ca noii născuţi să se bucu­re de o îngrijire cit mai bună. Faţă de anul 1948, avem astăzi cu 300V% mai multe spitale de pediatrie cu peste 275% mai multe case de naştere, iar numărul locurilor in grădiniţele de copii a crescut cu aproape 660V­. A luat naştere o reţea vastă de creşe, cămine de copii etc. Alocaţiile de stat pentru copiii salariaţilor contribuie la o mai bună hrănire şi îngrijire a acestora. Este firesc ca in aceste con­diţii natalitatea să fie in continuă creştere. Statul vine şi în ajutorul familiilor cu mulţi copii, al mamelor singure. Ajutorul familial de stat — care nu­mai in anii primului cincinal a însu­mat 374 milioane lei — a însemnat pentru mii şi mii de familii cu situaţii mai grele şi pentru multe mame sin-­ gure un sprijin important. Avem astăzi 6.400 grădiniţe în care sunt educaţi peste 274.000 copii, peste 4900 şcoli de 7 ani, frecventate de un număr de elevi de 4 ori mai mare decit al elevilor gimnaziilor din 1938, avem case pioniereşti, biblio­teci, teatre şi filme pentru copii, emi­siuni speciale de radio cărţi magazine şi multe multe altele, deşi mai sunt încă multe de făcut, deşi mai sunt greutăţi de învins. Copilăria este primăvara vieţii. Dar pentru citi copii de pe glob această primăvară unică nu trece întunecată şi tristă, îngheţată de suferinţi! O statistică publicată de organizaţia U.N.E.S.C.O. spune că nu toate ţările capitaliste şi coloniale, media generală arată că din 10 copii, 5 nu merg nici­odată la şcoală, 4 urmează cîţiva ani la o şcoală elementară şi numai unul ajunge la o şcoală medie. 55%/% din populaţia­ mai mare de 10 ani n-a mers niciodată la vreo şcoală. Există în unele din aceste ţări părinţi ajunşi la disperare care, neavind cu ce să-şi hrănească copiii, sunt nevoiţi să-i vindă. Că această „marfă“ e puţin pre­ţuită, o dovedesc înseşi preţurile: în Japonia un ciine costă 50 dolari, o pi­sică 30, iar o fetiţă... 22 dolari! Şi mai grea este situaţia copiilor din colonii. In Algeria, copii de 8—12 ani, cu trupşoarele plăpînde învelite în zdrenţe, cei mai mulţi cu ochii bol­navi, muncesc la tăiatul viei, scosul pietrelor şi săpatul pămintului. Şi din micul lor ciştig de copii trăieşte uneori o familie întreagă ! Sînt fapte zguduitoare, sînt plăgi monstruoase ale sistemului capitalist. Dar nu sunt oare și mai monstruoase pregătirile agresive, cursa înarmărilor atomice, desfășurate de cercurile im­perialiste agresive în frunte cu S.U.A.? Apărarea păcii, încetarea cursei înar­mărilor atomice — aceste obiective de luptă ale unor considerabile forţe so­ciale şi politice din întreaga lume — sunt urmărite cu consecvenţă de statul nostru democrat-popular. Ziua copilului e menită să întărească în fiecare părinte conştiinţa marii răs­punderi ce-i revine in educarea tine­rei generaţii. Primii paşi ai copi­lului în viaţă îi călăuzeşte fami-­ia. Din păcate, mai sunt incă şi pă­rinţi care consideră că îndatoririle lor s-au terminat de îndată ce au dat viaţă copilului oameni care, chiar da­­ci-i oferă copilului un aşa-zis cămin, nu-i dau nimic din ceea ce se cheamă educaţie sau dragoste părintească, fiind răspunzători pentru faptul că u­­neori copiii lor o apucă în viaţă pe un drum greşit. Şcoala, organizaţiile de pionieri şi de U.T.M. sunt acelea care — mînă-n mină cu familia — întregesc opera de educaţie a copiilor. Părinţii, cadrele didactice şi organi­zaţiile de tineret au datoria nobilă de a munci pentru călirea fizică şi edu­carea spirituală a copiilor, făcîndu-i să se dezvolte ca oameni multilate­rali, viguroşi la suflet şi la trup, capabi­l de a infringe greutăţile, viitori cetăţeni cărora li s-au sădit de la o vîrstă fragedă trăsăturile de bază ale omului socialist, cum ar fi : dra­gostea de muncă, respectul faţă de a­­devăr, spiritul colectivist, capacitatea de a pune interesele cbştei deasupra celor personale, disciplina, dragostea pentru cultură, simţul de răspundere faţă de familie şi faţă de societate, dragostea de patrie, devotamentul faţă de cauza socialismului, spiritul inter­naţionalist, străin de otrava naţiona­lismului. .Toate aceste probleme educative ale şcolii, părinţilor, organizaţiilor pionie­reşti şi de U.T.M. trebuie să se afle în centrul atenţiei organizaţiilor şi organelor de partid. O însemnătate mare pentru asigurarea unei juste e­­ducaţii o are crearea unor cît mai bune condiţii de viaţă şi învăţătură. Numai dezvoltarea socialistă a ţării poate a­­sigura continua îmbunătăţire a con­diţiilor de trai şi de cultură, organele de stat şi de partid, cadrele didactice au datoria să vegheze la asigurarea bunului mers al şcolilor, la înzestra­rea lor cu material didactic, care să deprindă copiii şi cu munca practică, la înzestrarea numeroaselor colonii şi tabere cu tot ce le este necesar. Să dăm atenţie mai mare articolelor de larg consum de care au nevoie copiii; trebuie criticaţi cu asprime, încă odată, cei care produc articole şi jucării pentru copii lucrate fără gust şi de proastă calitate, ca şi cei care n-au găsit încă mijloace pentru a rezolva o problemă atît de importantă ca aceea a asigurării pe piaţă a unor cantităţi suficiente de în­călţăminte şi ciorapi pentru cei mici. O cerere îndreptăţită este adresată şi oamenilor de cultură şi artă , mai multe filme, cărţi, desene pentru co­pii, de o mai înaltă calitate educativă şi artistică . Ziua Copilului este o chemare în­flăcărată de a lupta şi munci fără preget pentru a le asigu­ra copiilor senimil zilelor de miine, soarele păcii, o viaţă socialistă, în­destulată. (Fotomontaj de M. Cioc şi R. Costin) Primul spectacol al Ansamblului secuiesc de stat de cintece şi dansuri Ansamblul secuiesc de stat de cîn­­tece şi dansuri a prezentat vineri în sala Palatului culturii din Tg. Mureş, primul săi­ spectacol, care a cuprins prelucrări de cîntece populare pentru cor şi jocuri populare. Corul ansamblului a fost condus de Szalman Lorant, iar orchestra popu­lară de Hubesz Walter. Spectacolul, care a produs o fru­moasă impresie prin frumuseţea şi ex­presivitatea cintecelor şi prin ritmica vie a­­jocurilor, s-a bucurat de mult succes. (Agerpres) te ac ooog oe o© oo eo oo oo oo oe oe oe oe eo oe oe oo oe oe oe oe o§ 1 In interiorul ziarului: \ \ • Drumurile patriei — Ho-| I ria Liman : Cum se naste Doe­’s gzia (pag. 3-a). \ 8 • N. Topor: Ploile lui florar« I si vremea lui ciresar (pag. $ H-a).­­ g • Coriolan Stoica: Patru § i romîni în jungla Indoneziei« § (pag. 4-a). § 8 • Boxerii români M. Do-­­­obrescu, Gh. Negrea și V. Ma­g­ariuţan s-au calificat în finală« 1 la Praga (pag. 5-a). g 5o oc 00 00 00 00 no 00 00 00 00 eo 00 eo 00 00 ex 00 oooooo 00 eo cQ Azi începe experimentarea măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii,­ ­ în industria construcţiilor de maşini 11 în industria de construcţii Azi, 1 iunie a.c., va începe experimentarea măsurilor de îmbunătă­ţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii într-un nu­măr de 8 întreprin­deri din ramura cons­trucţiilor de maşini din cadrul Ministerului In­dustriei Grele, întreprinderile în ca­re se va face experi­mentarea sunt: uzina de tractoare „Ernst Thälmann"-Oraşul Sta­lin, uzinele „Gh. Gheor­­ghiu-Bej" - Tîrgovişte, „Semănătoarea"-Bucu­­reşti, „Independenţa"­­Sibiu, „Timpuri Noi“- Bucureşti, „I. C. Frimu"­­Sinaia, Şantierul Naval Olteniţa şi fabrica „E­­lectro-Putere"-Craiova. Tot azi începe expe­rimentarea măsurilor de îmbunătăţire a sistemu­lui de salarizare şi nor­mare a muncii într-un număr de 15 şantiere de construcţii din ca­drul Ministerului Cons­trucţiilor şi Materiale­lor de Construcţii. (Amănunte în pag 2­a) Succesele siderurgiştilor reşiţeni TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“). — Este cunoscut faptul că muncito­rii reşiţeni, hotărîţi să dezvolte suc­cesele obţinute pînă acum, şi-au luat noi angajamente în cinstea zilei de 23 August, chemind totodată la în­trecere colectivele celorlalte întreprin­deri siderurgice din ţară. Printr-o mai bună folosire a timpului de lucru şi a capacităţii agregatelor, în cursul a­­cestei luni siderurgiştii reşiţeni au reu­şit să dea peste plan însemnate can­tităţi de produse. Furnaliştii, de pildă, pînă în dimineaţa zilei de 30 mai nu numai că au îndeplinit planul de pro­ducţie pe întreaga lună, dar au şi dat peste plan 60 tone fontă. Cu multă însufleţire se desfăşoară întrecerea socialistă în, secţia oţelă­­rie, unde oţelarii, în fruntea cărora se află echipele conduse de prim-topitorii Adam Jemănaru, Ion Bădescu şi Iosif Fochi, în perioada 1—29 mai au dat peste plan mai mult de 2.500 tona oţel. In secţia laminoare, prin aplicarea unui program de laminare care per­mite să nu se schimbe des cilindrii ca şi prin folosirea gropilor de pre­­încălzire a lingourilor, s-au dat de asemenea peste 2.520 tone laminate. Minunate privelişti oferă călătorului munţii Mara­mureşului. Intr-un cadru pitoresc, pe cursul superior al rîului Borşa, se află situat complexul turistic C.C.S. Borşa. De curind pusă la dispoziţia oamenilor muncii, această frumoasă bază turistică e mult vizitată în tot cursul anului. Aci, în inima munţilor, au fost cons­truite două clădiri cu etaj, avînd camere confortabile, lumină electrică, încălzire centrală, duşuri cu apă caldă şi rece, sală de lectură, sufragerie etc. In clişee : Vedere generală a uneia din clădirile complexului (stînga), şi biblioteca (dreapta). Oameni curajoşi Am citit, dăunăzi, o scrisoare emoţionantă. O scrisoare despre oameni curajoşi, despre fapta lor patriotică. In secţia IV-a de pro­ducţie din schela petroliferă Cim­­pina, ciţiva sondori comunişti, punindu-şi in primejdie viaţa, au­­ salvat de la incendiu o sondă. ...11 mai 1937, orele 19,10. In centrul 70­i, la sonda nr. 288 S.lt.­­ se produce un ipcendiu provocat , de un accident tehnic: la o priză de benzină a sărit dopul. Prin ' orificiul deschis jișnește, determi- , nată de explozia pazelor, o fla- • cără puternică. Flacăra aprinde ' barierele de lemn care imprej­­muiesc motorul şi vilvătaia se în­tinde cu repeziciune. In jurul son­dei nu este nimeni. Comunistul Vasile Vişan, son­dor fruntaş in producţie, îşi ter­minase in ziua aceea lucrul şi se afla acasă, la 1 km. depărtare de sonda cu pricina. Zărind pălălaia,­­ Vişan a luat-o la fugă peste tere­nul plin de hirtoape şi împinzit de conducte. S-a oprit la prima sondă intîlnită in cale. — Fraţilor, s-a adresat el, pî­­fiind, sondorilor comunişti Cons­tantin Neaga şi Nicolae Olteanu. La „288“ arde. Luafi unelte şi haidefi. Grupului lor li s-au mai alătu- [ rat şi alţi sondori. Folosind stingătoarele de incen­diu, bravii sondori au reuşit să stingă repede focul. Dacă flăcă­rile n-ar fi fost observate la timp, centrul sondei 288 n-ar mai fi putut fi salvat. Instalaţiile de aici, in valoare de aproape 130.000 lei, ar fi pierit. Mai mult producţia a şase sonde din jur s-ar fi pier­dut pe toată perioada refacerii a­­cestei importante instalaţii. „Vă rugăm să popularizaţi in „Scînteia“ — se spune in scri­soarea sosită la redacfie (semnată de tov. Gh. T. Andreescu, direc­torul schelei, şi Gh. Căpraru, pre­şedintele comitetului de intreprin- , dere) — patriotica faptă a aces- • tor sondori. Noi, conducerea ] schelei, am hotărit să-i premiem". , Fapta lui Vișan Vasile și a ce- • lorlalfi sondori este o faptă vred- \ nică de comuniști. N. BUZATU 120.000.000 lei Ieri la Comitetul de Stat al Plani­ficării, s-au înmînat premii celor care au contribuit în mod deosebit la folosirea mai justă a unor spaţii de utilitate publică. In urma acestei ac­ţiuni, statul nostru a economisit suma arătată în titlu. Pe tot cuprinsul ţării au fost daţi în folosinţă pentru scopuri culturale, sanitare, etc. cca. 200.000 m.p. De pildă, pe şoseaua Mihai Bravu din Capitală există nişte clădiri pe care instituţiile ce le deţineau nu le foloseau corespunzător cu ca­pacitatea pe care o aveau. Cum în această parte a oraşului se simţea nevoia înfiinţării unui spital, care dacă ar fi fost construit de la temelie ar fi costat sume foarte mari, s-a născut ideea ca spitalul să fie a­­menajat în aceste clădiri. Şi iată că, în numai cîteva luni, a fost posibilă instalarea a 200 de paturi. Lucrările de amenajare continuă pentru a mai fi instalate încă 400—500 paturi. Unii dintre evidenţiaţi au propus conducerii fostului Minister al In­dustriei Uşoare ca în cadrul Com­binatului Jilava să se amplase­ze utilaj pentru o secţie de în­călţăminte de cauciuc. Propunerea fiind însuşită, nu va mai fi necesară construcţia unei noi fabrici de încăl­ţăminte ce era prevăzută în proiectul planului de investiţii pe anii 1958— 1960. Rezultatul ? Vom importa mai puţină încălţăminte de cauciuc, în plus — economii de cca. 20.000.000 lei. Au mai fost evidenţiate Sfaturile populare orăşeneşti şi regionale Cra­iova, Ploeşti, Baia Mare etc. Schimbări artistice ca străinătatea Cu prilejul Festivalului „Primăvara la Praga“, zilele trecute a avut loc în Capitala R. Cehoslovace o consfă­tuire a direcţiilor de concerte din Uniunea Sovietică şi ţările de demo­craţie populară. Cu prilejul consfătuirii, reprezen­tantul OSTA a dus tratative pentru programarea în ţară a unor artişti şi formaţii artistice care vor sosi în vii­torul apropiat: Orchestra de jazz simfonic Karel Vlah din R. Ceho­slovacă, orchestra de muzică uşoară Ganev din R. P. Bulgaria, dirijorul polonez Z. Gorzynski etc. Din ţara noastră vor pleca în R. Cehoslovacă soliştii Iolanda Mărcu­­lescu, Dan Iordăchescu, Helmuth Plattner şi orchestra de muzică uşoa­ră Electrecord, în R. P. Bulgaria o formaţie de muzică populară etc. (Agerpres) O acţiune de mare însemnătate Contractările de cereale Cu o lună de zile în urmă a fost publicată Hotărîrea Consiliului de Mi­niştri cu privire la contractarea ce­realelor. Această hotărîre are o deo­sebită însemnătate în dezvoltarea schimbului între oraş şi sat, în asigu­rarea veniturilor ţăranilor muncitori şi cointeresarea lor materială, cit şi in­formarea stocurilor de produse agri­cole de care are nevoie statul. Datorită avantajelor acordate celor care con­tractează cu statul vînzarea de cereale, contractările au fost primite cu mare interes de masa largă de ţărani mun­citori cu gospodărie individuală, de în­tovărăşiţi şi colectivişti. Şi mai mari avantaje au aceia care contractează cantităţi mari de cereale. Tocmai aceste avantaje au făcut ca în timpul scurt care a trecut de la apariţia Hotărîrii Consiliului de Mi­niştri ţăranii muncitori individuali sau asociaţi, întovărăşirile agricole, coope­rativele agricole de producţie (cu­ren­tă) şi gospodăriile colective să con­tracteze cu statul vînzarea unor mari cantităţi de grîu, porumb, floarea-soa­­relui etc. In regiunile Bucureşti, Con­stanţa, Craiova, Timişoara s-au con­tractat zeci de mii de tone cereale. In raionul Alexandria, numai ţăranii cu gospodărie individuală au contrac­tat 2300 tone grîu. Cantităţi mari de cereale s-au contractat şi în raioanele Arad, Hîrşova, Tîrnăveni, Săveni, Sa­­lonta, precum şi în multe alte raioane din ţară. In numeroase locuri producătorii a­­gricoli au constituit asociaţii pentru a încheia contracte împreună. In comuna Radomireşti, regiunea Piteşti, de exemplu, unde sfătul popular a organi­zat adunări obşteşti, unde achizitorii sprijiniţi de membrii consiliilor săteşti ale cooperativei şi de deputaţi în frunte cu membrii de partid, au arătat ţăra­nilor avantajele pe care le au cei ce contractează cereale în comun, zeci de ţărani muncitori au format un număr de 3 asociaţii contractînd in comun 100.000 kg. grîu. Cantităţi mari de cereale au con­tractat întovărăşirile şi gospodăriile colective. Membrii gospodăriei colec­tive din comuna Vulturu, regiunea Constanţa, gospodărie mare producă­toare de cereale, discutînd în aduna­rea generală posibilităţile lor au con­tractat cu statul o cantitate de 110 tone de grîu şi 50 tone porumb. Co­lectiviştii şi-au înţeles interesul: la încheierea contractului gospodăria a primit însemnate sume de bani drept avans, putînd să împartă astfel bani colectiviştilor în contul zilelor-muncă lucrate în cursul acestor luni. Pentru fiecare zi-muncă efectuată, colectiviştii au primit ca avans cîte 5 lei. Aceas­ta le măreşte interesul să ia parte zi de zi la lucru, să muncească mai bine în gospodăria colectivă. Astfel, recolta sporeşte şi pe această bază veniturile colectiviştilor cresc şi ele. întovărăşirea agricolă „Zorile Noi“ din comuna Traian, raionul Tr. Măgu­rele, a hotărit să contracteze 56.000 kg. porumb şi grîu, primind un avans de 25.000 lei; cu o parte din banii pri­miţi întovărăşiţii şi-au propus să-şi cumpere în comun unelte agricole. In regiunile Constanţa, Suceava, Piteşti, Bucureşti, Timişoara, Stalin sunt multe gospodării colective şi întovărăşiri care au încheiat contracte pentru can­tităţi mari de cereale. La baza realizărilor din regiunile şi raioanele fruntaşe la contractări stă popularizarea largă a avantajelor pe care le oferă statul celor care încheie contracte să vîndă cereale, lămurirea temeinică a condiţiilor de contractare, munca de zi cu zi a organizaţiilor de partid, a sfaturilor populare, a achizi­torilor cooperaţiei şi întreprinderii „Recolta“. In raionul Alexandria, de exemplu, comitetul raional de partid şi-a pus în centrul preocupărilor sale munca de îndrumare şi control al sfaturilor populare şi lucrătorilor de la coopera­tive şi întreprinderea „Recolta". Cu sprijinul organizaţiilor de partid din comune s-a organizat o largă popu­larizare a contractărilor cu prilejul adunărilor populare, prin munca de la om la om, prin exemplul personal al membrilor de partid şi deputaţilor, care au fost printre primii care au contrac­tat individual sau în asociaţii. Rezultate bune în munca de contrac­tare s-au obţinut în general în întrea­ga regiune Bucureşti, care este frun­taşă pe ţară în această acţiune ; la aceasta a contribuit în mare măsură popularizarea largă de către presa lo­cală a avantajelor contractărilor şi a fruntaşilor la contractări. Nu în toate regiunile şi raioanele organele de contractare ale coopera­ţiei şi întreprinderii „Recolta" se ocupă cu răspundere de popularizarea avan­tajelor contractărilor. Unele organe de contractare nu dau dovadă de spirit comercial. Aşa cum arată multe sezi­­sări de la ţăranii muncitori care vor să contracteze vînzarea de cereale, în unele sate îndeosebi din raioane ca Murgeni, laşi, Tg. Frumos, achizitorii nu sunt de găsit. Este o dovadă de revoltătoare lipsă de răspundere faptul că în unele co­mune ca Fundeni, Năneşti, Vulturi din raionul Lieşti, ţăranii muncitori au aflat de prevederile hotărîrii cu pri­vire la contractarea cerealelor abia acum 4—5 zile. Toate acestea oglindesc lipsa de grijă a comitetelor regionale şi raio­nale de partid şi a sfaturilor populare respective pentru buna desfăşurare a acţiunii de contractare a cerealelor. Aşa cum s-a arătat deunăzi, Comitetul raional de partid Gherla nu s-a ocu­pat din vreme de îndrumarea şi con­trolul activităţii organelor care răs­pund de încheierea contractelor de ce­reale. Abia la o lună de zile de la apariţia Hotărîrii Consiliului de Miniş­tri, biroul Comitetului raional de par­tid Gherla a convocat activul raio­nal de partid pentru a discuta pro­blema contractărilor. In unele locuri, organele de contrac­tare, organizaţiile de partid şi sfatu­rile populare nu explică amănunţit co­lectiviştilor că încheind contracte pen­tru vinzarea unor cantităţi mai mari de cereale beneficiază de un preţ spo­rit. Din această cauză gospodăriile co­lective sunt păgubite pentru că se lip­sesc de mari avansuri băneşti — mij­loc important de a cointeresa pe co­lectivişti să vină zi de zi la lucru, ceea ce are o mare însemnătate pen­tru întărirea gospodăriilor colective şi îmbunătăţirea traiului membrilor lor. Ţinînd seama că cooperaţia este o largă organizaţie de masă care are legături cu sutele de mii de ţărani muncitori, ea trebuie să-şi îndrepte a­­tenţia îndeosebi spre gospodăriile ţă­răneşti individuale, să organizeze adu­nări cu membrii şi nemembrii coopera­tivei, să îndemne pe producători să se asocieze pentru a contracta în comun, lămurind temeinic avantajele contrac­tărilor de cereale. Organele cooperaţiei şi ale întreprinderii „Recolta“ trebuie să dea dovadă de pricepere şi spirit comercial in munca de contractare. E de datoria organelor regionale şi raionale ale cooperaţiei de consum şi a conducătorilor întreprinderii „Re­colta“ din regiuni, raioane şi comune să aibă o grijă permanentă pentru ca în munca de contractare să lucreze oameni cinstiţi, bine pregătiţi; aici n-au ce căuta elementele necinstite, oa­menii nepăsători, chiulangii. Preocuparea pentru bunul mers al contractărilor este in momentul de faţă problema numărul unu pentru sfaturile populare. Analiza mersului contractă­rilor, răspunderi concrete membrilor comitetelor executive, antrenarea depu­taţilor la popularizarea largă a avan­tajelor contractărilor, îndrumarea şi sprijinirea permanentă şi concretă a muncii organelor cooperaţiei şi între­prinderii „Recolta“, iată sarcini im­portante ale sfaturilor populare. Organele şi organizaţiile de partid trebuie să aibă necontenit în vedere că acţiunea de contractare a cereale­lor are o mare însemnătate pentru ri­dicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate şi pentru întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare. Ele sunt che­mate să asigure ca întreprinderile contractante să muncească cu toată răspunderea pe linia popularizării a­­vantajelor contractărilor de cereale, să-şi îndeplinească conştiincios obli­gaţiile conform prevederilor Hotărîrii Consiliului de Miniştri. De o mare însemnătate pentru suc­cesul acţiunii de contractare este ca în fruntea muncii de popularizare a a­­vantajelor contractărilor să fie mem­brii de partid, ca ei să fie cei dinţii care contractează vînzarea de cereale. Contractînd cantităţi mari de cereale cu statul, unităţile cooperatist-socialis­­te din agricultură, producătorii indivi­duali, membrii întovărăşirilor agricole şi ai gospodăriilor colective îşi spo­resc veniturile şi vor contribui la dezvoltarea schimbului intre oraş şi sat, la aprovizionarea industriei şi a oraşelor cu produse agricole, la spori­rea cantităţilor de mărfuri industriale care să ia calea satelor. înaintea meciului de fotbal U. R. S. S.-Romînia MOSCOVA (prin telefon). Ca pretutindeni şi aici există cetăţeni care nu lipsesc de la me­ciurile de fotbal, indiferent dacă toarnă cu găleata sau dacă soa­rele arde necruţător. Odată aşe­zaţi în tribune, ei simt adevărată satisfacţie pregătindu-se să sa­vureze 90 de minute de fotbal. Ceea ce ni s-a părut mai neobiş­nuit la Moscova în fierberea îna­intea primului joc internaţional din acest sezon al echipei Uniunii Sovietice, joc care în mod normal stîrneşte mare interes şi comen­tarii, este prezenţa unui grup de spectatori veniţi tocmai din Ro­mânia pentru a-i vedea la treabă pe fotbaliştii români. Ieri dimi­neaţă păreau un grup liniştit de turişti, care după ce făcuse un popas de 24 ore în oraşul-grădi­­nă , Kiev, se pregătea să vizi­teze Moscova. După-amiază însă, au lăsat baltă două ceasuri ex­cursia pentru a asista la antre­namentul echipei noastre naţio­nale tocmai pe stadionul ,,Stali­­neţ“. Ce vor povesti însă despre joc, întorcîndu-se acasă, e mai greu de spus. Şi aici timp de mai multe zile a plouat necontenit după ce termometrul urcase la mai mult de 30 de grade. Terenul este deci greu. Pregătirea fizică va avea un cuvînt hotărîtor. Nu e greu de prevăzut că fotba­liștii sovietici vor adopta un ritm foarte viu. Lucrul acesta ni l-a mărturisit chiar căpitanul echi­pei sovietice, Netto, pe care l- am găsit în apropierea Mosco­vei la o casă de odihnă în satul Stratevo, îşi lustruia tocmai ghe­tele cu care va juca mîine, în timp ce coechipierii săi pescuiau cu undiţa într-un r­uşor din apro­piere. Ce va face însă înaintarea echipei n­oastre, avînd în vede­re slaba comportare avută la Bruxelles ? Dacă Ozon şi Ene se vor regăsi, o bună parte a proble­melor vor fi rezolvate. Dacă nu, vor fi constrînşi din nou la apă­rare, ceea ce nu este de loc de bun augur. In orice caz meciul este aşteptat aici cu mult interes. Fotbaliştii români vor alinia aceeaşi echipă la începutul jocu­lui pe care au folosit-o la Bru­xelles, iar Netto ne-a comunicat echipa Uniunii Sovietice: Iaşin — Ogonikov, Krijevski, Kuzneţov— Voinov, Netto — Tatusin, Isaev, Strelţov, Ivanov, Rîşkin. ★ Meciurile din Bucureşti de pe stadionul „23 August“ au loc după următorul program : 15.45: Bucureşti—Cardiff (rugbi). 17.30: Romînia B—Uniunea So­vietică B (fotbal). Radiodifuziunea romînă transmite în întregime meciul de la Moscova, începînd de la ora 16 (ora Bucu­­reştiului) şi apoi repriza a II-a a meciului de la Bucureşti. Televi­ziunea noastră transmite repriza a II- a a meciului de rugbi şi apoi, în întregime, partida de fotbal.

Next